Colegiul Național Bilingv ,,George Coșbuc”

Limba și literatura română – clasa a VII-a

Pronumele și adjectivul pronominal negativ

Pronumele negativ se folosește doar în enunțuri negative, înlocuind numele obiectelor

prezentate ca inexistente.
Pronumele negativ nu are categoria persoanei.
Pronumele negative sunt: nimeni (G-D: nimănui); nimic, niciunul, niciuna, niciunii,
niciunele (G-D: niciunuia, niciuneia, niciunora).

Funcțiile sintactice ale pronumelui negativ sunt:

- subiect: Nimeni nu a plecat la cumpărături.
- nume predicativ: Colega mea nu este niciuna. (N)/Cartea mea nu este de la
niciunul.(Ac)
- complement direct: Nu a găsit pe nimeni acolo.
- complement indirect: Nu i-am spus niciunuia că voi pleca.
- complement prepozițional: Nu mă tem de nimic.
- circumstanțial de loc: Nu a mers la nimeni.(Ac)/ în fața nimănui. (G)
- circumstanțial de mod: Nu te porți ca niciunul dintre colegi.
- atribut (pronominal genitival): Mașina niciuneia nu este rapidă.
- atribut (pronominal prepozițional): Felicitarea de la niciunul nu l-a emoționat.

!!! Când sunt subiecte, pronumele nimeni și nimic fac acordul cu verbul predicat doar
la singular, chiar dacă se pot referi în enunț la mai multe persoane.
Nimeni dintre ei nu știa. Nimeni și nimic nu îl ține pe loc.

!!! Când determină un substantiv cu care se acordă în gen, număr și caz, pronumele negativ
devine adjectiv pronominal negativ și are funcția sintactică de atribut adjectival.
Adjectivele pronominale negative sunt: niciun, nicio (niciunui, niciunei).
Nicio idee nu i-a plăcut.
Nu i-a spus niciunui coleg.

!!! Conform DOOM2, formele pronumelui și ale adjectivului negativ niciun(ul) se scriu legat.
Atunci când segmentele componente au alte valori morfologice, se scriu în două cuvinte:

- conjuncție+pronume nehotărât: Nu-i place nici unul, nici celălalt. Nu venise nici una,
nici cealaltă.
- conjuncție +numeral: Nu voia să cumpere nici o floare, nici două cărți, ea voia să
plece acasă.