Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE MECANICĂ ȘI TEHNOLOGIE


Programul de studii: INGINERIA TRANSPORTURILOR ȘI A TRAFICULUI

PROIECT: Județul Vâlcea


Disciplina: GEOGRAFIA TRANSPORTURILOR

2022-2023
Județul Vâlcea este o unitate administrativă situată în sudul României. Județul Vâlcea se întinde
pe o suprafață de 5.765 km² și se învecinează cu județele Alba și Sibiu la nord, județul Argeș la
est, județul Olt la sud și sud-est, județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la vest și județul
Hunedoara la nord-vest. Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de
vedere administrativ, județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune.
Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de
relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la
nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii,
Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni
intramontane din județ, cunoscută sub numele de Țara Loviștei.

Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu
altitudini între 400–800 m.
Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km,
primind apele a numeroși afluenți din care cel mai
important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se
află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată
suprafața județului. Această rețea hidrografică este
întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare,
Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet,
Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora,
Slăvitești, Ionești, Zăvideni, Drăgășani (lacuri artificiale
pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de
la Ocnele Mari. Clădirea Consiliului Județean Vâlcea
Munții cu vaste păduri de conifere și foioase unde trăiesc urși, capre negre, cerbi, căprioare. De
asemenea pășuni alpine unde oieritul este ocupația ancestrală a oamenilor locului.
Către dealuri, plantațiile pomicole oferă fructe: mere, pere, prune, nuci, cireși, vișini. Din
prelucrarea prunelor, în județ se produce țuica de Horezu și țuica de Vâlcea. Tot pe dealuri, mai
spre sudul județului, se cultivă vița de vie din care se produc vinurile de Drăgășani.
Spre granița de sud a județului, câmpia asigură terenuri fertile practicării agriculturii,
cultivându-se cerealele (grâu, secară, porumb) sau culturi tehnice.
Bogăția județului Vâlcea este întregită de importante resurse minerale, importante atât pentru
economia județului cât și pentru economia națională. De la Cataracterele Lotrului, lângă
Voineasa, se exploatează mică, pegmatite de cuarț și fedspat; calcar de la cariera Bistrița din
comuna Costești: sare (clorură de sodiu) de la Ocnele Mari; cărbune brun de la Berbești, Alunu,
Copăceni; țiței și gaze naturale de la Băbeni, Mădulari, Făurești; izvoare de ape minerale de la
Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora; hidrocentrale (17 la număr).

Economie
Principalele ramuri economice ale județului Vâlcea sunt agricultura, industria chimică, industria
lemnului, industria alimentară ,etc. Industria chimică este reprezentată de fabrici și combinate
precum Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora, ambele aflate la distanță de 10 km față de
Râmnicu Vâlcea. Indusria energetică: hidrocentrale construite de-a lungul râurilor Olt și Lotru
(Barajul Lotru-Ciunget). Industria lemnului este prezentă la Râmnicu Vâlcea și Brezoi.
 Mai multe informații pe situl Camerei de Comerț și Industrie Vâlcea.
Agricultură
 Industria morăritului și panificației: la Râmnicu Vâlcea, reprezentată de firmele Boromir
și Vel Pitar.
 Industria cărnii: la Râmnicu Vâlcea, reprezentată de Fabrica de Carne Diana.
 Industria de vinificație: la Drăgășani.
 Industria alimentară: de conserve din legume și fructe, bere: la Râmnicu Vâlcea.

Râul Lotru pornește din lacul Câlcescu și merge tumultos


peste 15 km, până în zona Vidra, unde avem acumularea cu
acest nume.
Aici râul Lotru orginal este oprit, în barajul de arocamente.
Cursul lui este deturnat, râul este captat într-o galerie
subterană și ajunge pe sub munte la Ciunget, în
hidrocentrală.
Numai că în vechea albie din avalul barajului, afluenții
vechiului râu se întâlnesc și formează un nou fir de apă. Cu
numele de Lotru. Este cel care traversează stațiunea
Voinesa. Numai că nu este Lotrul original. Acesta trece pe sub munte, prin galerie, ocolește cum
am spus Voineasa și ajunge la Ciunget.
După ce trece prin turbinele de la Ciunget, râul Lotru original iese printr-o galerie de fugă în
dreptul localității Mălaia, unde se reîntâlnește cu râul Lotru format din afluenți. De aici avem un
singur fir, un singur Lotru, care trece prin barajul Mălaia și ajunge în lacul Brădișor.

Rezervatii: Parcul National Cozia  17.000 ha; 


Balneare: Baile calimanesti, Baile caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora, Ocnele Mari,
Turism: Statiunile Obarsia Lotrului,  Vidra si Voineasa pe valea Lotrului, Manastirea Cozia pe
valea Oltului la Caciulata - Calimanesti, Manastirea Turnu, Manastirea Hurezi, Manastirea
Frasinet, Manastirea Govora, Manastirea Arnota de la Costesti, , Manastirea "Dintr-un Lemn"
de la Francesti,

Schitul Pahomie, Muntii Capatanii, zona


Olanesti Capela Manastirii Cozia

Silvicultura: Paduri de molid, brad si pin, paduri amestecate de fag cu rasinoase (brad si molid),
paduri de fag, paltin, frasin, ulm, gorun, stejar;
Resurse naturale: paduri, pasuni, teren arabil, luciu apa, cariere piatra, sare, carbune, petrol
(titei), gaz de sonda,  granit, calcar, nisip, produse animaliere;
Industrie: extractiva - carbune, petrol (titei), gaz de sonda, sare, calcar, granit, nisip; energetica -
hidrocentrale pe Olt si Lotru la Ciunget - 510MW; chimica - sare la Govora si Ramnicu Valcea;
materiale de constructii- lemn, prefabricate, var; prelucrarea lemnului si mobila - Ramnicu
Valcea; industrie usoara - confectii, tricotaje, textile, incaltaminte; industrie alimentara -
panificatie, carne si mezeluri, branzeturi, semipreparate, conserve legume fructe Raureni;
Agricultura: Cereale: grau, secara, orz, ovaz, porumb, sorg Legume: ardei,  castraveti, ceapa,
conopida, fasole, mazare, marar, morcov, pastarnac, patrunjel, praz, ridichi, rosii, salata, sfecla,
soia, spanac, usturoi, varza, vinete; Fructe: caise, cirese, gutui, mere, nuci, pere, prune, visine;
(arbusti sau de gradina) afine, mure, zmeura, fragi; Podgorii:- Dragasani, Gusoeni, Maciuca,
Jiblea; Plante tehnice: in, sfecla, rapita, floarea soarelui; Avicultura: pui, gaini ouatoare;
zootehnia: oi, capre, porci, vite, cai; Piscicultura: crap, caras, salau, stiuca, somn, fitofag, platica,
lin, biban, pastrav;  Flori si plante medicinale;
Branduri locale: vin - Sauvignon de Dragasani, Negru de Dragasani,
Harta judetului Valcea

S-ar putea să vă placă și