Informatii generale

Asezare: In jumatatea sudica a Romaniei, in sudul Carpatilor Meridionali, in nordul Olteniei,

de-o parte si de alta a Oltului.
Vecini: La nord: Judetele Sibiu si Alba, la est: Judetul Arges, la sud-est: Judetul Olt, la sudvest: Judetul Dolj, la vest: Judetul Gorj, la nord-vest: Judetul Hunedoara.
Suprafata: 5.765 km2 (respectiv 2,4% din teritoriul tarii).
Populatie: 462.000 locuitori.
Orase
Ramnicu Valcea, resedinta de judet, cu 118.000 locuitori, la poalele dealurilor Capelei,
Cetatuia, Petrisor, pe o terasa inclinata strabatuta de raul Olanesti. Alte orase: Baile Govora,
Baile Olanesti, Brezoi, Calimanesti, Dragasani, Horezu, Ocnele Mari.
Relieful
Este dispus in trepte, ce coboara de la nord (Muntii Fagaras, cu vf. Ciortea de 2.426 m,
reprezentati prin culmile sud-vestice, Coziei, masiv impunator cu un relief variat si atractiv,
Capatanei, in care predomina calcarele jurasice, Lotrului, masiv si monoton, Parang,
Dealurile Getice-Podisul Getic si depresiunile subcarpatice) spre sud (dealuri si coline
piemontane - Cotmeana, Oltet, lunca Oltului de 130 m altitudine, din Campia Romana).
Clima
Este temperat continentala, cu veri scurte si ierni lungi si geroase, fiind influentata de formele
de relief, cu precipitatii neuniforme si vanturi din directia nord si nord-vest.
Cursurile de apa
Sunt dominate de Olt, pe 135 km, formand defileul Turnu Rosu - Cozia, cu afluentii Lotru,
Topolog, Muiereasca, Olanesti, Bistrita, Oltetul.

Obiective turistice
Munti
Masivul Cozia (cu vf. Cozia 1.668 m), in sud-vestul Muntilor Fagaras, intre raurile Olt (la
vest), Baias (la nord), Topolog (la est), Salatrucel (la sud), in apropierea comlexului
balneoclimateric Calimanesti- Caciulata. Prin spectaculozitatea reliefului (abrupturi, creste
zimtate, turnuri), constituie un munte cu mari perspective de dezvoltare turistica. Comorile
naturale ale acestui masiv sunt ocrotite si conservate in Rezervatia complexa Cozia, care a
fost declarata Parc national in 1990. Masivul Cozia este usor accesibil doritorilor de drumetie
care pot sa admire aici numeroasele stanci cu forme bizare, frumoasele chei (Bulzului, Rosiei)
si cascade (Gardului, cu o inaltime de 20 m), diversitatea de plante (floarea de colt,

laleaua pestrita, garofita alba) si interesanta fauna (pisici salbatice, rasi, capre negre,
cerbi, jderi de copaci, scorpioni carpatici).
Chei si defilee
Defileul Oltului. Este greu de redat in cuvinte maretia peisajului care intampina si incanta
turistul de-a lungul drumului de la Cozia pana la Turnu Rosu (judetul Sibiu). Oltul a reusit sa
sape pana la radacina cea mai masiva si mai inalta parte a Carpatilor Meridionali. Portiunea
din judetul Valcea, suprapusa defileului, este cea mai spectaculoasa, albia ingusta a Oltului
fiind strajuita de coltii prapastiosi ai Muntelui Cozia (la est) si Culmea Capatanii (la vest).
Geo Bogza, fascinat si el de acest voievod al apelor, scria: Nesocotit, prodigios si plin de
mari elanuri, strabate Oltul lumea, iar viata lui seamana in totul cu a unui om care isi traieste
destinul cu izbucniri patetice si delasari cumplite. Valea Lotrului, de o mare frumusete
peisagistica, ademeneste pasii turistului prin prapastioase ziduri de stanca, prin simfonia
tumultoasa a cataractelor dar si prin bogatia folclorica a meleagurilor pe care le strabate.
Cheile Bistritei, langa Manastirea Bistrita, cele mai inguste chei din Romania, reprezinta
un colt de natura care merita a fi vizitat in special pentru numeroasele guri de pesteri care se
vad in versantii abrupti ai vaii Bistritei, dar si pentru exemplarele rare de flora si fauna.
Lacuri
Zanoaga, Galcescu, Vadu - lacuri de origine glaciara din bazinul superior al Lotrului,
Ocnele Mari, Ocnita - lacuri sarate, fomate in urma prabusirii unor saline, Daiesti,
Raureni, Govora, Vidra - lacuri de acumulare de pe raul Olt si Lotru.
Rezervatii si monumente ale naturii
Piramidele de pamant de la Goranu, rezervatie geologica pe valea paraului Stancioi, unde
apele de siroire, rezultate din ploi si din topirea zapezilor, au creat unele masive piramidale de
pamant, turnuri gigantice de 80 m inaltime. De asemenea, aceste ape de siroire au creat
adancuri de pana la 10 m in versantul vaii, creand forme cu aspectul unor imense tuburi de
orga.
Statiuni
Calimanesti-Caciulata (la 18 km de Ramnicu Valcea, la 81 km de Sibiu si la 198 km de
Bucuresti), una dintre cele mai frumoase regiuni balneare din tara, la iesirea Oltului din
Carpatii Meridionali, intr-un cadru natural deosebit de pitoresc (la 260 m altitudine). Este
vestita pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, puterea lor tamaduitoare fiind
cunoscuta inca de pe vremea romanilor. Ulterior, chiar Napoleon al III-lea, imparatul Frantei
folosea apa imbuteliata de aici, pe care diligente speciale o duceau la Paris. Climatul de
dealuri, lipsit de contraste termice, fac ca temperatura medie anuala sa fie de aproximativ
100C (in iulie media fiind sub 200C, iar in ianuarie -20C). Prin asezarea sa (intr-o depresiune
subcarpatica) statiunea este ferita de vanturi puternice. Baza de agrement cuprinde instalatii
moderne pentru bai, electroterapie, hidroterapie, kinetoterapie, instalatii pentru aerosoli si
inhalatii, buvete pentru cura interna cu ape minerale, sali de gimnastica. La Caciulata
functioneaza un sanatoriu profilat pe tratamentul sechelelor de hepatita epidemica si un
sanatoriu pentru bolnavii de silicoza. Caile de acces sunt: feroviare - gara Calimanesti pe linia
Piatra Olt - Podu Olt, rutiere - E 15A (DN 7) de la Bucuresti, Pitesti, Ramnicu Valcea sau
Sibiu. Baile Olanesti (la 18 km de Ramnicu Valcea, la 475 m altitudine, in nord-estul

Olteniei, la poalele Muntilor Capatanii, de o parte si de alta a paraului Olanesti). Climat de

coline cu ierni blande si veri racoroase (media temperaturii lunii iulie este 210C, iar a lunii
ianuarie este -2,50C). O briza placuta de munte improspateaza continuu aerul statiunii. Prima
atestare documentara a asezarii dateaza din 1579. In prima carte de balneologie romaneasca
(1837) se precizeaza ca la Olanesti se afla cele mai multe izvoare minerale din tara. In 1837,
la Expozitia Internationala de la Viena, apelor minerale de aici li se atribuie medalia de aur,
comparandu-se (din punct de vedere al eficientei curative) cu vestitele ape de la Baden
Baden, Karlsbab si Aix-les-Bains. Dintre instalatiile de tratament cu care este inzestrata
statiunea amintim: cele pentru bai calde cu apa minerala la cada, pentru hidro-termoterapie,
electro-fizioterapie, buvete pentru cura interna. Caile de acces sunt: feroviare - gara Ramnicu
Valcea pe linia Piatra Olt - Podu Olt, apoi cu mijloace auto pana in statiune, rutiere - E 15 A
de la Bucuresti sau de la Sibiu pana la Ramnicu Valcea, DN 64 de la Caracal la Ramnicu
Valcea, DN 64 B de la Ramnicu Valcea. Baile Govora (la 12 km de gara Govora la 20 km
sud-vest de Ramnicu Valcea), statiune balneoclimaterica permanenta (la 360 m altitudine),
intr-o depresiune subcarpatica din nord-estul Olteniei. Beneficiaza de un climat de coline,
moderat de umed, cu veri prelungite si racoroase (media lunii iulie fiind de 190C) si cu ierni
usoare (media lunii ianuarie: 00C). Temperatura medie anuala este de 90C, statiunea fiind
lipsita de curenti de aer puternici. Apele minerale de la Govora au fost folosite prima oara in
scopuri terapeutice in 1879, primul stabiliment balnear construindu-se in 1887. Bazele de
tratament din statiune sunt inzestrate cu instalatii pentru bai calde cu ape minerale, pentru
impachetari cu namol, pentru electroterapie, terapie respiratorie, buvete pentru cura interna,
sali de gimnastica medicala. Statiunea are un plus de farmec prin parcul sau deosebit de
frumos unde cresc specii de plante specifice climatului mediteranean. Caile de acces sunt:
feroviare - garile Govora sau Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt - Podu Olt, apoi cu mijloace
auto pana in statiune, rutiere - E 15 A de la Bucuresti sau Sibiu pana la Ramnicu Valcea, apoi
DN 67 cu abatere 3 km, DN 67 de la Drobeta Turnu-Severin. Voineasa (la 80 km de Ramnicu
Valcea), statiune balneoclimaterica permanenta pe valea raului Lotru, (la 580 - 640 m
altitudine).