Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Prof.coordonator: Conf. univ. dr. Sebastian SPINEI

Realizat de: Student Mihnea Archip
Specialitate:Drept-ID

Răspunderea juridică a avocaților

Cuprins:
1.Răpunderea în cadrul profesiilor juridice liberale………………………pag.3

2.Profesia de avocat……………………………………………………….pag.4

3. Răspunderea civilă a avocatului pentru erori şi omisiuni comise în cadrul

activităţii profesionale……………………………………………………pag.4-5

4. Gestiunea riscurilor privind răspunderea civilă a avocaților…………..pag.5-7

5.Suspendarea din profesia liberală de avocat……………………………pag.7-11

6.Raspunderea disciplinară a avocaților………………………………….pag.11-12

7.Bibliografie……………………………………………………………..pag 13
 1. Răspunderea in cadrul profesiilor juridice liberale

Profesiile liberale nu au încă o definiție juridică pozitivă la nivel comunitar.

Profesionistul liberal poate fi definit ca fiind acea „persoană a cărei datorie este
de a presta în favoarea clienților săi, care l-au ales liber, servicii juridice,
economice, în mod independent, și care, în cadrul deontologiei profesiei lui, le
garantează respectarea secretului profesional. Profesioniștii liberali au o
competență recunoscută, dar au, în același timp și obligația de a răspunde pentru
faptele lor în exercitarea profesiei pentru care au fost abilitați”1.
Profesia liberală, ca o definiție, reprezintă o ocupație intelectuală exercitată de
către o persoană pe cont propriu, persoană care poate fi numită liber-
profesionistă.2 Această ocupație trebuie să facă parte neapărat dintr-un
ordin profesional. Aceste tipuri de profesii nu sunt reglementate foarte amănunțit,
dar se poate observa rolul lor foarte important în creșterea câştigurilor și
numărului locurilor de muncă – dezvoltare a economiei. Astăzi, profesiile liberale
primesc mai multe atribuiri în funcție de factorii politici și de interesele
promovate. În lipsa unei reglementări riguroase, în România putem identifica
profesii liberale aprobate în baza unor legi organice și aprobate de Parlament,
profesii care sunt recunoscute prin baza unor Ordonanțe de Guvern pentru
asociații și fundații sau profesii recunoscute pe baza unor diplome și calificări
profesionale.Acestea sunt: avocatul, notarul public, consilierul juridic și
executorul judecătoresc.

1
Gheorghe Moroianu, Statutul profesiilor liberale, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p.53

2
DEX
2.Profesia de avocat
Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcționare
autonome, în condiţiile legii cu privire la avocatură, statutului profesiei de avocat
și codului deontologic. Această profesie se exercită numai de avocaţii sub forma de
Cabinetul Avocaților sau Biroul Asociat de Avocați, deținători de licența, înscrişi
în registrul Ministerului Justiției al RM și în lista avocaților elaborată de Uniunea
Avocaților din RM. Constituirea şi funcţionarea avocaților sub alte forme de cât
cele menționate sunt interzise, actele de constituire şi de înregistrare ale acestora
fiind considerate, conform legii, nule de drept.
Avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului
deontologic. El promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale
clientului. Exercitarea profesiei de avocat presupune asistarea şi reprezentarea
persoanelor fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor
organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor
publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să
permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în
condiţiile legii.
Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. În exercitarea
dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea
liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.3

3.Răspunderea civilă a avocatului pentru erori şi omisiuni comise în cadrul

activităţii profesionale
Răspunderea avocatului faţă de client pentru erorile/omisiunile proprii conform
normelor Codului civil şi art. 61 al Legii cu privire la avocatură, avocatul răspunde
pentru repararea prejudiciului material, cauzat în procesul exercitării profesiei de
avocat. Relaţia dintre client şi avocatul care activează sub forma organizatorică de
cabinet este una directă şi clară. Răspunderea avocatului faţă de client pentru
erorile şi omisiunile comise este şi ea una directă şi clară, iar forma de cabinet nu
oferă avocatului protecţia de limitare a răspunderii faţă de client. Răspunderea
avocatului faţă de clientul propriu pentru erorile/omisiunile stagiarului Situaţia
devine mai nuanţată, atunci când în relaţia dintre avocat şi client mai apare şi
3
http://avocat-grosu.com/ro/insolvabilitatea/96-rom/materiale/149-profesia-avocat
avocatul-stagiar. În domeniul de consultanţă juridică şi participare pe dosare
civile, avocatul stagiar dispune aproape de toate drepturile unui avocat definitiv,
inclusiv dreptul de a pleda în faţa judecătoriilor şi curţilor de apel. Totuşi, stagiarul
activează sub supravegherea avocatului îndrumător, care îi „validează” contractele
cu clientul.
Situaţia 1: acordarea asistenţei clienţilor avocatului-îndrumător -Avocatul
îndrumător poate implica avocatul stagiar în procesul de acordare a asistenţei
juridice clienţilor proprii. Acordarea asistenţei juridice de către avocatul stagiar
clienţilor avocatului îndrumător are loc sub supravegherea, îndrumarea şi
indicaţiile avocatului îndrumător. Acest fapt determină existenţa unor raporturi de
prepuşenie, şi, în situaţii de aplicare a răspunderii civile pentru asistenţa juridică
acordată, implică regimul juridic al răspunderii conform art. 604 şi 1403 Cod civil,
care reglementează răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. Prin urmare,
dacă avocatul îndrumător a încredinţat acordarea asistenţei, în totalitate sau parţial,
avocatului stagiar, tot primul va fi răspunzător în faţa clientului pentru
neexecutarea obligaţiilor.
Situaţia 2: acordarea asistenţei clienţilor avocatului-stagiar- Legea cu privire la
avocatură în art.15 alin. (3) prevede dreptul avocatului stagiar de a acorda, contra
plată, asistenţă juridică clientului în cadrul judecătoriilor, curţilor de apel şi
autorităţilor publice. Prin urmare, avocatul stagiar poate avea statut de parte
contractantă în acordul cu clientul şi, conform art.15 alin.(4) al Legii cu privire la
avocatură, poartă răspundere personală pentru calitatea asistenţei juridice acordate.
Totuşi, în cazul în care clientul va insista contractual asupra unei implicări mai
active din partea avocatului-îndrumător, contractul ar putea prevedea şi anumite
situaţii, când avocatul îndrumător răspunde solidar sau subsidiar cu avocatul-
stagiar. Asemenea clauze trebuie să reprezinte produsul unei negocieri cu clientul
şi ar putea însemna un cost mai mare pentru client în schimbul unei siguranţe mai
ridicate.

4. Gestiunea riscurilor privind răspunderea civilă a avocaţilor

Contractele de asistenţă juridică trebuie să reglementeze aspectele, limitele şi
excluderile de răspundere. În funcţie de specificul dosarelor, tranzacţiilor şi altor
situaţii concrete, pentru care se negociază acordul de asistenţă juridică, se
recomandă includerea unor prevederi care, în mod expres, exclud sau limitează
răspunderea civilă a avocaţilor, după cum urmează:
a) pretenţii neglijabile – pretenţii având o valoare mică; suma minimă poate să
difere de la caz la caz şi trebuie exprimată în bani – e.g. 5000 lei. Astfel,
dacă paguba suferită de client este egala sau mai mică de valoarea
respectivă, atunci clientul se obligă să o accepte şi să nu pretindă
compensaţii de la avocat;
b) pretenţii plafonate de sumă fixă – atunci când pentru un onorariu mic se
prestează un serviciu important, este recomandabil de a negocia cu clientul
limita financiară a răspunderii avocatului în caz de eroare sau omisiune. Un
exemplu de plafon este suma dublă, triplă sau e.g. înzecită, a onorariului
încasat de avocat. Astfel, daca plafonul răspunderii este egal cu onorariul
înzecit, atunci pentru un onorariu de 5000 lei clientul nu va putea pretinde
despăgubiri mai mari de 50000 lei, chiar dacă valoarea pagubei este mult
mai mare decât suma respectivă.
c) pretenţii plafonate de suma maximă asigurată – o varietate de plafonare este
prevederea contractuală, potrivit căreia răspunderea financiară a avocatului
pentru erorile şi omisiunile profesionale se va limita la suma maximă
asigurată conform poliţei de asigurare de răspundere civilă profesională.
Este evident că una din condiţiile unei asemenea limitări este însăşi existenţa
poliţei respective.

Poliţe de asigurare profesională

Asigurarea de răspundere profesională este o obligaţie şi o practică răspândită în
mediul avocaţial din lumea civilizată. O obligaţie – deoarece, majoritatea
reglementărilor în domeniul avocaturii din U.E. şi America de Nord stabilesc
obligaţii şi plafoane minime de asigurare pentru avocaţi.
O practică răspândită – deoarece, avocaţii obişnuiesc să se asigure mult peste
plafonul minim şi deoarece asigurarea este practicată inclusiv şi în ţări, care nu
impun asigurare profesională obligatorie (e.g. ţările C.S.I.).
Spre exemplu, conform Statutului românesc al profesiei de avocat, avocatul stagiar
din România este obligat să dispună de o asigurare pentru un risc asigurat în
valoare de minim 3000 Euro anual, iar avocatul definitiv – 6000 Euro. Conform
unui raport recent al Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR), doar
circa 10% din totalitatea de avocaţi români nu au raportat barourilor locale dovada
asigurării, fapt care se sancţionează cu neînscrierea în tabloul anual al avocaţilor cu
drept de exercitare a profesiei.
În acelaşi timp, deşi minimul de asigurare pentru un avocat definitiv în România
este de 6000 Euro/an, Banca Mondială, în regulamentele interne privind achiziţiile
de servicii4 , stabileşte următoarele limite minime de asigurare profesională a
avocaţilor per ţară: România – 250.000 Euro; Ucraina – 50.000 Dolari SUA;
Republica Moldova – 25.000 Dolari SUA. Astfel, avocaţii din România vor fi
nevoiţi să procure poliţe de asigurare mai ridicate pentru a putea acorda asistenţă
juridică Băncii Mondiale şi structurilor acesteia (IFC, MIGA, IDA), iar avocaţii
din Republica Moldova nu pot acorda asistenţă juridică Băncii Mondiale şi
structurilor acesteia, decât dacă vor aduce dovada deţinerii unei poliţe de asigurare
de minim 25.000 Dolari SUA. Ucraina, care actualmente traversează o perioadă de
amplă reformă în domeniul avocaturii, la fel ca şi Republica Moldova nu impune
avocaţilor minime obligatorii de asigurare, însă Banca Mondială nu va colabora cu
avocaţi ucraineni decât dacă ei vor dispune de asigurare la nivel de minim 50.000
Dolari SUA.

5.Suspendarea din profesia liberala de avocat

Prin suspendarea calității de avocat se înțelege suspendarea exercițiului

profesiei pentru cazurile și situațiile prevăzute în mod expres de Lege5 și/sau de
Statut6.

Suspendarea din profesia liberală de avocat este reglementată în:

•Statutul din 25/09/2004, actualizat la data de 15/09/2011, al profesiei de
avocat.
•Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
4
a Bennett J.Wasserman. Sitar v. Sitar, 50 A.D.3d 667, 854 N.Y.S.2d 536 (2008). http://
www.legalmalpracticelawreview.com/articles/cases-materials/conflicts-of-interest/; http://
www.legalmalpracticelawreview.com/uploads/file/Sitar%20v_%20Sitar,%2050%20AD%20 3d%20667%20-%20NY_
%20Supreme%20Court,%20Appellate%20Div_,%202nd%20 Dept_%202008%20-%20Google%20Scholar.pdf
5
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
6
Statutul din 25/09/2004, actualizat la data de 15/09/2011, al profesiei de avocat
 •Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr.
51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Cazuri care atrag suspendarea:

Potrivit art. 28 din Legea nr. 51/1995 și art. 49 din Statutul profesiei de
avocat, calitatea de avocat este suspendată în următoarele situații:

a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei stări;

b) pe perioada interdicției de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească
sau disciplinară;
c) în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor
profesionale către barou, către U.N.B.R. și către sistemul propriu de asigurări
sociale, timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a
datoriilor;
d) la cererea scrisă a avocatului. În această situație, Statutul prevede că se au
în vedere alte cauze decât cele care cauzează suspendarea pe durata existenței stării
de incompatibilitate.

Cazurile de incompatibilitate prevăzute de Legea nr. 51/1995 reprezintă

modalități de asigurare pentru avocat a independenței specifice profesiei, dar și de
păstrare a demnității și prestigiului corpului profesional. La baza instituirii
incompatibilităților în profesia de avocat stau două rațiuni: interesul public ce
marchează profesia de avocat, datorită căreia acestei profesii i s-a acordat o
dimensiune de sobrietate și solemnitate apropiată magistraturii, și asigurarea
independenței specifice profesiei de avocat7.

Traian Cornel Briciu, Instituții judiciare. Principiile de organizare a justiției. Magistratura. Avocatura,
7

Ed. C.H. Beck, București, 2012, p. 375.

 Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu:

- calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene;

- activități și funcții didactice în învățământul juridic superior;

-activitatea literară și publicistică;

-calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier

în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat,
administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare
judiciară, în condițiile legii;

- calitatea de asociat sau acționar la societățile comerciale cu răspundere limitată

ori la cele pe acțiuni;

- funcția de membru în consiliul de administrație sau în consiliul de supraveghere

al unei societăți comerciale pe acțiuni sau de membru al consiliului de
administrație al unei societăți cu răspundere limitată, cu obligația de a aduce acest
fapt la cunoștința decanului baroului în care își exercită profesia și de a furniza
toate explicațiile asupra condițiilor în care el exercită funcția de membru al
consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere și de a prezenta toate
documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidențialității8.

În caz de incompatibilitate, potrivit art. 49 alin. (2) din Statutul profesiei de

avocat, „baroul are obligația de a verifica trimestrial, precum și înainte de data
întocmirii tabloului anual al avocaților ținerea situației care a justificat
suspendarea. În tabloul avocaților suspendat la cerere în secțiunea destinată
menționării avocaților fără drept de exercitare a profesiei.”
8
Carmen Tufariu în Organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Ediția a IV-a, revăzută și adăugită,
coord. Ligia Cătuna, Ed. Universul Juridic, București, 2016, p. 58.
Sesizarea organelor competente

Fiecare avocat este dator să încunoștințeze de îndată consiliul baroului

despre orice situație care ar putea duce la suspendarea exercițiului dreptului de a
profesa. Nerespectarea acestei obligații prezintă o abatere disciplinară. De
asemenea, decanul și consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la
aplicarea dispozițiilor legii și ale statutului privind suspendarea exercițiului
dreptului de a profesa9.

Soluționare

Consiliul baroului decide în toate cazurile după ascultarea avocatului în

cauză. Cu privire la suspendarea din exercitarea profesiei pe durata neplății taxelor
este instituită condiția ca, anterior emiterii deciziei, avocatul să fie avertizat despre
neplată, precum și condiția ca avocatul avertizat să nu se conformeze. Materia
suspendării ca urmare a neplății contribuțiilor lunare în cuantumul și la termenele
stabilite, prevede că, anterior suspendării, filiala va notifica în prealabil avocatul
debitor și va sesiza baroul în cazurile în care întârzierea plății este mai mare de 3
luni. La sesizare se va atașa dovada notificării. Respectarea procedurii prealabile
de notificare, prevăzute anterior, nu este necesară dacă avocatul nu a dat declarația
privind veniturile realizate pe o perioadă mai mare de 6 luni și nici nu a plătit
cotele de contribuție la C.A.A10.

Contestația

9
Mădălin Niculeasa, Profesiile liberale. Reglementare, doctrină, jurisprudență, Ed. Universul Juridic,
București, 2006, p. 253.
10
Lucian Drăgoi în Organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Ediția a IV-a, revăzută și adăugită,
coord. Ligia Cătuna, Ed. Universul Juridic, București, 2016, p. 326.
Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de
15 zile de la comunicarea acesteia. Contestația nu suspendă executarea.
Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată
pentru neplata totală sau parțială a taxelor și contribuțiilor profesionale, la cererea
avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a
dovezii achitării taxelor și contribuțiilor, poate dispune încetarea măsurii
suspendării și ștergerea mențiunilor din tablou. Exercitarea profesiei de către
avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat, în perioada măsurii
suspendării, constituie abatere disciplinară gravă. Avocatul împotriva căruia s-a
dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data
comunicării măsurii să își asigure substituirea. Încălcarea acestor dispoziții
constituie abatere disciplinară gravă11.

Efectele deciziei de suspendare

Suspendarea din profesia liberală de avocat are următoarele efecte:

- suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de avocat
- efectuarea mențiunilor cu privire la decizia de suspendare în tabloul avocaților și
în tabloul avocatilor incompatibili
- nașterea obligației avocatului împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării ca
în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să își asigure
substituirea
- obligația baroului de a verifica trimestrial, precum și înainte de data întocmirii
tabloului anual al avocaților, menținerea situației de incompatibilitate care a
justificat suspendarea. În tabloul avocaților, avocatul suspendat la cerere figurează
în secțiunea destinată menționării avocaților fără drept de exercitare a profesiei.

11
Mădălin Niculeasa, Profesiile liberale. Reglementare, doctrină, jurisprudență, Ed. Universul Juridic,
București, 2006, p. 253
 6. Raspunderea disciplinara a avocatilor

Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei

legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de
organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum și pentru orice fapte
săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să
prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei, ale corpului de avocați sau ale
instituției( Art 85.).

Răspunderea disciplinară -
Art. 73. 12- Jurisprudență

Sancțiunile disciplinare sunt:

a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul
baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data
rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen
atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei, până la achitarea sumei;
d) interdicția de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an;
e) excluderea din profesie.

Bibliografie:

12
https://lege5.ro/Gratuit/geydsnzsgq/art-73-raspunderea-disciplinara-lege-51-1995?dp=giztgobzgezdo
 1. Mădălin Niculeasa, Profesiile liberale. Reglementare, doctrină,
jurisprudență, Ed. Universul Juridic, București, 2006, p. 253
2. Lucian Drăgoi în Organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Ediția a
IV-a, revăzută și adăugită, coord. Ligia Cătuna, Ed. Universul Juridic,
București, 2016, p. 326
3. Gheorghe Moroianu, Statutul profesiilor liberale, Ed. Universul Juridic,
București, 2008, p.53

4. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Statutul din 25/09/2004, actualizat la data de 15/09/2011

5. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

6. Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea și completarea Legii nr.
51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

7. Traian Cornel Briciu, Instituții judiciare. Principiile de organizare a

justiției. Magistratura. Avocatura, Ed. C.H. Beck, București, 2012, p.
375

8. Carmen Tufariu în Organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Ediția

a IV-a, revăzută și adăugită, coord. Ligia Cătuna, Ed. Universul Juridic,
București, 2016, p. 58

9. Conf UNIV. DR. SEBASTIAN SPINEI, Organizarea profesiilor juridice

liberale, p.89