UNIVERSITATEA “ BABES BOLYAI” CLUJ NAPOCA

SPECIALIZARE: PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR SI

PRESCOLAR

MODALITĂȚI DE EDUCARE A
LIMBAJULUI COPIILOR PREȘCOLARI ȘI
ROLUL STIMULATIV AL POVEȘTILOR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
ABSOLVENT:
LECT. UNIV. DR.
GĂUREAN IONELA ANCUȚA
CONSTANTINA CATALANO

NĂSĂUD
2022
 CAPITOLUL I

Copilul preșcolar ia contact mai strâns cu mediul de grădiniță, diferit de cel familial, și traversează observativ
mediul social. Primii 6 ani ai vieții unui copil reprezintă un maraton spectaculos de dezvoltare, atât din punct de
vedere fizic, cât și cognitiv, dar și din punct de vedere psihologic și social. Copiii învață cu mare viteză și își
dezvoltă abilități motorii, sociale și cognitive care le vor marca viitoarea personalitate.
Aproximativ 90% din dezvoltarea creierului are loc în primii 6 ani de viață, datorită proceselor
neurofiziologice care se dezvoltă la această vârstă și care definesc în mare măsură natura și amploarea
capacităților adulte.
Prin urmare, aceasta perioadă este o etapă oportună și vitală pentru a genera dialogul, participarea, gândirea,
creația, recreerea și construirea unor învățări semnificative de viață, din relațiile cu semenii, adulții, mediul și
societatea.
Vârsta preșcolară este o perioadă crucială pentru dezvoltarea socială. Abilitățile sociale dobândite în această perioadă sunt baza pentru
succesul vieții viitoare.

Există două categorii de vârstă în procesul instructive-educativ derulat în grădiniță și anume:

Nivelu I- acest nivel corespunde grupei mici ca reprezentanți ai vârstei 3-4 ani și mijloci ca reprezentanți ai vârstei 4-5 ani.

Nivelul II - acest nivel corespunde grupei mari ca reprezentanți ai vârstei 5-6 ani.

Diferența dintre aceste două nivele este dată de finalitatea care la nivelul I reprezintă evoluția pe treapta de socializare iar la nivelul II se
va realiza pregătirea pentru școală.

Conceptul de vocabular - Vocabularul este reprezentat de cunoașterea cuvintelor și a ceea ce înseamnă ele. Învățarea și utilizarea unui
vocabular nou este ceva care continuă și se extinde de-a lungul vieții noastre și este mult mai mult decât simpla căutare și memorarea
unei definiții. 
Dezvoltarea limbajului este procesul cognitiv prin care ființele umane, folosindu-și abilitățile lingvistice înnăscute, învață să comunice
verbal folosind limbajul natural al mediului înconjurător. Este un proces care, deși începe de la naștere și durează până la pubertate, are
loc mai ales în primii 4 sau 5 ani de viață ai copilului.

Anii preșcolari, cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani, sunt perioade de curiozitate și explorare. Dezvoltarea gândirii în perioada
preșcolară este un subiect foarte important pentru o învățare mai semnificativă la această vârstă. Și cu atât mai mult dacă vorbim despre
dezvoltarea gândirii folosind limbajul ca instrument.
CAPITOLUL 2.

Literatura în copilăria timpurie este arta copilului de a se juca cu limbajul, nu doar verbal
sau scris, ci cu multiple forme ale acestuia care permit crearea, recrearea și exprimarea
emoțiilor și viselor.

Literatura pentru copii este o resursă fundamentală pentru stimularea creativității și a

imaginației copiilor, iar datorită lumilor fantastice și onirice care sunt construite în ea,
încurajează dezvoltarea acestor aspecte cognitive, dând naștere unor copii mai creativi
și plini de spirit.
Ø Poveștile cu ilustrații pentru copii
Cele mai potrivite texte de literatură pentru copii din această etapă educațională Ø Basmele
sunt:
Ø Poezie pentru copii.

Ø Teatru pentru copii.

Ø Proverbe pentru copii.
Ø Cărți cu alfabet.
 CAPITOLUL 2.

Pe perioada de 5 săptămâni preșcolarilor le-au fost citite zilnic 30 de minute povești. În tebaelul de mai jos sunt prezentate poveștile
care au făcut parte din instrumentul de studiu pentru preșcolari.

● Povești pentru copii ● Povești pentru copii

●   ● Săptămâna 1 (Ion ● Săptămâna 2 (Autor Petre
●   ● Săptămâna 3 (Autor ● Săptămâna 4 (Autor ● Povești pentru copii
Creangă) Ispirescu) Frații Grimm) Emilia Plugaru) ●   ●  
● Ziu ● Capra cu trei iezi ● Sarea în bucate
● Zi ● Albă-ca-Zăpada şi cei ● Puiul de Vrăbiuţă ● Ziua ● Săptămâna 5 (Autor HC
ua şapte pitici, perte I 1 Andersen)
a1
1
● Ziu ● Punguța cu doi bani ● Fata săracului cea isteaţă ● Ziua ● Degețica
● Zi ● Albă-ca-Zăpada şi cei ● Împăratul cel bun
a2
ua şapte pitici partea a-II-a 2
● Ziu ● Fata babei şi fata ● Cele trei rodii aurite 2 ● Ziua ● Fetița cu chibrituri
a3 moşneagului ● Zi ● Hansel și Gretel Partea I ● Mincinosul 3
● Ziu ● Povestea unui om ●
ua ● Ziua ● Hainele cele noi ale împăratului
a4 leneş Zâna zânelor 3
● Ziu ● Moş Ion Roată şi ● Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără ● Zi ● Hansel și Gretel Partea a- ● Telescopul
4
a5 Unirea de moarte
● Ziua ● Soldățelul de plumb
ua II-a
4 5
● Zi ● Muzicanţii din Bremen ● Bobul de Soare
ua
În urma activităților de lectură la care am participat împreună
5 cu educatoarea pe perioada celor 5 săptămâni, copiilor le-au fost
citite în fiecare zi cel puțin 30 de minute povești pentru copii, în acest timp copii au ascultat cu atenție și au formulat întrebări
pe baza poveștilor citite.
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR LA
CLASĂ

● Etapele activității ● Activitatea educatoarei ● Activitatea copiilor

● Captarea atenției ● Copii au fost îndemnați la ascultarea ● Copii ascultă

lecturii prin stârnirea curiozității
● Anunțarea temei ● Le-a fost povestit pe scort ce cuprinde ● Copii ascultă
povestea pe care o vor auzi făcându-i
curioși de ceea ce vor auzi

● Dirijarea ● S-a început citirea poveștii iar pentru ● Copii răsund

activității fiecare lectura în fiecare zi au fost ● Copii răspund
prezentate și planșe cu diferite personaje
din lectura citită. Pe parcursul lecturii, ● Copii ascultă ți răspund în
copiilor le-au fost adresate întrebări propoziții clare și corecte
referitoare la poveste, ” ce cred că va urma, pentru fiecare imagine pe
ce ar face ei în situația respectivă, cine este care o au atașată poveștii
personajul principal al povești, etc”. citite.
● Încheierea ● S-au făcut aprecieri generale asupra felului ● La fiecare final de
activității cum s-a desfășurat activitatea, copii au activitate copii își spun
primit stimulente de participare, câte o părerea cu privire la
bulină colorată pentru fiecare răspuns povestea citită.
corect, câte o planșetă colorată cu
personajele lecturate în ziua respectivă.
 CAPITOLUL 3.
3.2. Ipoteza cercetării

Aplicarea unuor strategii de educare a limbajului bazate pe activități didactice ce au în centrul povestirea ca metodă îmbunătățește
progresul dezvoltării vocabularului ale preșcolarului contribuind mai târziu la dezvoltarea competențelor academice.

 Variabila independentă
o Implementarea practicilor de dezvoltarea a limbajului bazate pe relația dintre educator și preșcolar în cadrul orelor parcurse la
grădiniță.
o Acordarea timpului lecturii la vârsta preșcolară mică prin practicarea citirii poveștilor în timpul orelor petrecute la clasă.
o Implicare copiilor în activități cu caracter de dezvoltare a vocabularului preșcolarului.

Ø Variabila dependent
Îmbunătățirea progresului preșcolar
Dezvoltarea competențelor ale limbajului practicat prin vorbit
Nivelul de implicare activ al educatorului
Activități didactice cu scop educational.
Tipul cercetării: practice-aplicativă
 4. Eșantionul și etapa experimentală

În prima parte a fost efectuat un chestionar format din 5 întrebări simple cu răspuns închis pe care l-am aplicat
preșcolarilor, 15 copii au fost selectați pentru a lua parte la proba de înregistrare a datelor, dint-un număr de 20 de
copii am selectat doar 15 copii care vin regulat la grădiniță cu program normal.
Grupul a fost alcătuit atât din fete cât și băieți, 9 sunt fete iar 6 sunt băieți, toți activează la Grădinița din comuna
Cășeiu aflată la 6 km de municipiul Dej.
A doua parte conține un chestionar aplicat părinților iar în final chestionarul aplicat educatoarei.
 Sondaje aplicate copiilor

1. Îți place să ți se citească povești? 2. Părinții tăi îți cumpără des cărți de povești?

5. Educatoarea ta îți citește povești cu

imagini?

4.Există cărți de povești la grădiniță?

3. Părinții tăi îți citesc des povești?

Ce îți place mai mult să faci la grădiniță? Să

asculți poveșți sau să te joci cu ceilalți copii?
 Sondajele aplicate părinților

1. Aveți acasă cărți cu povești pentru copii? 2. Vă petreceți timp citind povești copiilor dumneavăastră?

3. Credeți că este important să li se citească povești? 4. Credeți că poveștile ajută la dezvoltarea vocabularului copiilor?

5. Ați observat îmbunătățiri ale limbajului la copilul dumneavoastră în perioada de

grădiniță?
Sondajele aplicate educatoarei
14. Pe o scară de la 1 la 5 cât de benefică a fost metoda poveștilor pe care ați
aplicato la preșcolari pe perioada celor 5 săptămâni?
 Concluzii

Prin cercetarea efectuată la grădinița cu program normal din comuna Cășeiu la clasa preșcolară ne-am permis să stabilim
următoarele concluzii:
Informațiile calitative ne-au permis să înțelegem modul în care copiii abordează citirea povestirii, adică cunoștințele anterioare, citirea prin
imagini și diverse metodologii, sunt surse valoroase pentru noi ca viitori profesori să înțeleagă natura procesului de lectură.

Odată cu implementarea poveștilor în proiect aplicată în practică, este posibil să spun că majoritatea băieților și fetelor s-au îmbunătățit
remarcabil în dezvoltarea proceselor de comunicare verbală, dezvoltarea concentrării mai mari și interesul pentru a continua să învețe,
prin intermediul acestora.

Preșcolarii care trăiesc povești minunate spuse de către un profesor entuziast, beneficiază în multe feluri de dezvoltarea limbajului și a
alfabetizării.

Unul dintre cele mai mari rezultate ale povestirii este că aceasta inspiră copiii să-și creeze propriile povești. Această experiență
adaugă noi dimensiuni limbii și alfabetizării prin învăţare.
 Recomandări

Ținând cont de situațiile observate în practică și de rezultatele obținute se recomandă următoarele:

 Implementați povestea și mai mult ca strategie de întărire a limbajului și exprimării.
 Ca propunere pedagogică educațională pentru dezvoltarea vocabularului și a limbajului, recomand să se folosească
poveștile ca activitate didactică deoarece stimulează limbajul la vărsta preșcolară.
 Explorează cauzele slăbiciunilor pe care preșcolarii le prezintă în limbaj, iar la această modalitate aplică strategiei și
activității care se potrivesc nevoilor preșcolarului.
 Se recomandă ca instituția să elaboreze un plan de activități care poate fi desfășurat în timpul orei care întărește lectura
și este în concordanță cu nevoile preșcolarilor.
 Citirea poveștilor la preșcolari a minim 30 de minute în fiecare zi pe perioada orelor desfșurate la grădiniță pentru a
ajuta în dezvoltarea vocabularului la copii.
 Din studiul efectuat s-a observant că preșcolarii simt nevoia timpului de lectură la grădiniță, pe care îl așteptau din ce
în ce mai mult, așadar se recomandă îndeplinirea acestor nevoi de lectură la clasă atât pentru a răspunde nevoilor
lor cât și pentru a ajuta în dezvoltarea limbajului lor.
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!