Cășăriu Lavinia-Nicoleta

Secția Istorie IF, anul II

Administrația Kennedy: o antiteză continuă

John Fitzgerald Kennedy a fost un politician american, ales ca al 35-lea președinte al Statelor
Unite ale Americii, mandatul său fiind reprezenat de perioada de timp din 1961, până la 1963,
când s-a petrecut asasinarea. Kenndy s-a născut într-o familie de imigranți irlandezi, care și-au
creat premisele ascensiunii pe scară socială.Tatăl său, Joe Kennedy, precum și ceilalți membri
din familia Kennedy, ajungând în cele din urmă chiar la Casa Albă1.

În momentul în care Kennedy s-a instalat la Casa Albă, acesta a venit cu un program profund
conservator și anticomunist. Originile acestui program având legătură cu funcțiile deținute de
acesta: cea în Camera reprezentanților, la 1946, dar și funcția de senator, sloganul său fiind:
,, Kennedy va face mai mult pentru Massachusetts” , având și sprijinul tatălui său, reușea ca în
deceniul șase să obțină vizibilitate națională. Încă din momentul în care Kennedy a luat
președinția Statelor Unite ale Americii, în 1961 fiind numit președintele Statelor Unite ale
Americii, la vârsta de 43 de ani, acesta s-a confruntat cu mai multe probleme, dintre care două
serioase: segregarea rasială și Războiul Rece împotriva Uniunii Sovietice. Însă reușește în
materie de politică externă să dețină și implicații ........

În privința problemei legată de segregarea rasială, Kennedy a venit cu un program de

“desegregare” , prin care acesta dorea să îmbunătățească viața locuitorilor de culoare din Statele
Unite. Printre cele mai importante prevederi ale acestui tratat se numărau: protecția dreptului la
vot al negrilor, liberul acces pentru tinerii adolescenți de culoare în universitățile americane,
șansele egale la concurs, în instituțiile și funcțiile publice, astfel că în timpul mandatului lui
Kennedy numărul funcționarilor de culoare a crescut cu 40 %. 2 Modelul său în susținerea
drepturilor și libertăților oamenilor de culoare era Abraham Lincoln, iar contemporanul său,
Martin Luther King deținea de asemenea aprecierea sa. Având în vedere că încă din 1954,
conform unei decizii a Curții Supreme a Statelor Unite, a fost interzisă separarea fizică a
persoanelor pe baza unor criterii rasiale, aceasta a continuat să existe, influențele acestei

1
Thierry Lentz, Afacerea Kennedy, trad Lucia Moldoveanu, editura Corint, București , 2002, p. 22-26.
2
Marilena Gala, John Fitzgerald Kennedy, editura Litera, București , 2017, p. 63-73.
Cășăriu Lavinia-Nicoleta
Secția Istorie IF, anul II

,,mișcări” existând în orice instituție socială. 3 Astfel că, programul New Frontier, care încă din
perspectiva numelui este clar ceea ce exprimă, (o nouă viziune asupra vieții sociale, poate chiar o
etapă în câștigarea și menținerea drepturilor omului) a avut scopul de a opri ura din rândul
populației. Iar, cu ajutorul adoptării legii drepturilor civile în 1964 și a legii drepturilor de vot în
1965 a fost creat un cadru legal, acțiunile celor menționați mai devreme nefiind în van.

Pentru ridicarea atât din punct de vedere educațional, cât și social, a claselor inferioare,
președintele Kennedy înființa la 1961, agenția de voluntariat intitulată ,,Corpul Păci”. Oferirea
unui cadru legal acestui program a fost posibilă prin ordinul executiv emis de conducător,
autorizat de Congres prin adoptarea legii Corpului Păcii în toamna anului 1961. 4
Astfel că,
cetățenii americani cu studii universitare, se puteau înscrie în acest program de voluntariat, cu
scopul de a lucra în străinătate, respectiv în țările în curs de dezvoltare, predând engleza în
diferite școli locale, dar participând și la activități sociale precum: ajutorul oferit în construcții de
edificii publice, sau chiar livrarea de alimente. 5 Pe lângă acest program, mai exista de asemenea
și programul ,,Hrana pentru pace” care la fel, pe plan extern își propunea dezvoltarea economică
care conducea în mod indirect la formarea unor posibili clienți cu statutul de importatori
comerciali.

În privința Războiului Rece, în 1962 a avut loc un eveniment cu adevărat catastrofal, care a fost
la un pas de transformarea acestuia într-un adevărat conflict armat dintre cele două superputeri
ale vremii, adica Statele Unite și Uniunea Sovietică. Au fost găsite, în Cuba , rachetele sovietice.
La acest lucru președintele american a reacționat dur și a anunțat blocada continentală navală a
Cubei pentru a forța Uniunea Sovietică să-și retragă rachetele. Conflictul putea să escaladeze în
orice moment si să se ajungă în mod tragic la un război dintre cele două state, dar Moscova a
cedat în cele din urmă și și-a retras rachetele, nu înainte de a obține concesii importante din
tabăra americanilor: retragerea rachetelor americane din Turcia și promisiunea de a nu invada
Cuba. Intervenția președintelui a demonstrat clar dorința de oprire a oricăror tentative de război
nuclear, acest fapt fiind dublat și de momentul din august 1963, când este semnat tratatul de la

3
Ibidem, p. 86-89.
4
https://hmn.wiki/ro/Peace_Corps.
5
Northrup, Cynthia Clark și Turney,Elaine C. Prange (editori), Enciclopedia tarifelor și comerțului în istoria SUA,
editura Greenwood Press, 2003.
Cășăriu Lavinia-Nicoleta
Secția Istorie IF, anul II

Moscova împotriva proliferării armamentelor de distrugere în masă. De asemenea, ratificarea

acestuia de către Statele Unite, Regatul Unit și Uniunea Sovietă a interzis testele nucleare
parțiale, mediul înconjurător și mai ales populația nemaiavând de suferit în acest sens. Chiar și
așa, a fost vorba de o decizie limitată, deoarece nu trecuse decât un an de la criza cubaneză,
încrederea între state lăsând de dorit. Asta și faptul că interzicerea totală primea o opoziție clară
din partea lui Nikita Hrușciov, acesta considerând că decizia ar fi condus la oprirea dezvoltării de
armament, SUA reușind astfel să învingă în acest domeniu. 6

Însă acest eveniment nu este singurul care subliniază opoziția dintre SUA, respectiv Uniunea
Sovietică, în paralel putând fi observat și modul de acțiune al membrilor CIA și felul în care
acesta a determinat răcirea relațiilor cu președintele Kennedy. Situația din Africa, obținerea
independenței republicii Congo față de colonia belgiană ce stăpânea teritoriul la 1960, a
reprezentat factorul de plecare spre situația de criză. Din cauza dorinței prim-ministrului
congolez, Patrice Lumumba de a implica forțele sovietice în conflict, înainte ca administrația
diplomatică americană să acționeze, a determinat sentimente clare de antipatie față de acest
personaj politic. Astfel că, fără ca președintele american să cunoască acest lucru, Lumumba a
fost executat de membrii CIA, în Katanga. 7 În acest sens, la 1962 a fost semnat proiectul de lege
în cadrul Națiunilor Unite cu scopul de asigurare a finanțării americane în detrimentul menținerii
păcii ale ONU (Organizația Națiunilot Unite) în Congo și în alte părți ale Africii.

Două dintre motivele principale ale antagonismului dintre președintele american și serviciile
secrete au fost atât eșecul invaziei din Golful Porcilor (Cuba , 1961), președintele american fiind
sceptic încă de la început în privința intervenției trupelor americane împotriva lui Castro, acesta
dispunând retragerea agenților CIA din Cuba după eșecul Operațiunii Mongoose. De asemenea,
Kennedy a dispus și retragerea trupelor americane din Vietnam, fapt care a fost un alt factor de
iritare pentru serviciile secrete.

Pe plan economic, lumea anilor 1950, era într-o continuă dezvoltare. Dezvoltare de care SUA
trebuia să țină cont, mai ales o dată cu reducerea tarifelor în interiorul Europei de către

6
https://www.britannica.com/event/Nuclear-Test-Ban-Treaty.
7
James W Douglass, JFK and the Unspeakable: Why He Died and Why It Matters, editura Orbis Books, 2008, p 212.
Cășăriu Lavinia-Nicoleta
Secția Istorie IF, anul II

Comunitatea Economică Europeană la 1957. Pe lângă gândul că sovieticii ar putea să le ia locul

pe plan economic, exista și ideea conform căreia cheltuielile în State se raportau la nivelul de trai
mai ridicat. Astfel că singura soluție era reprezentată de reducerea taxelor în relațiile SUA-
Europa. Legea extinderii comerțului de la 1962, i-a oferit așadar președintelui Kennedy
autoritatea de a reduce taxele la un procentaj de maxim 50%, sau de a le crește în aceeași
cantitate față de nivelurile de la 1934. 8 Prin acestea, luată drept moștenirea președintelui, Runda
Kennedy avea să obțină cinci ani mai târziu semnarea Acordului General pentru Tarife și
Comerț.9 (tratat multinațional, care aduce acțiuni asupra reducerii/eliminării barierelor
comerciale

După acest evenimnt, Kennedy a propus țărilor din America latină un plan ambițios de
dezvoltare economică, bazat pe ajutoare financiare, provenite din trezoreria Statelor Unite. Era
vorba despre o sumă impresionantă de 10 miliarde de dolari în ajutoare, bani pe care americanii
îi acordau acestor țări pentru dezvoltarea lor10. Totuși, acest vis de creare a unei uniuni
economice a americanilor și de o colaborare cât mai stransă cu țările din această poziționare
geografică, pentru a ține pericolul sovietic departe, s-a dovedit sa fie ineficient; planul arâtându-
și limitele pe multe paliere. Totuși, acesta s-a încheiat cu semnarea unei carte, prin care ambele
părți își luau îndatoriri comune.

Ultimul moment de apogeu al președintelui John Kennedy, înainte de sumbrul moment de

asasinare al acestuia, a fost atins între 23 iunie și 3 iulie 1963, în momentul în care acesta a fost
într-un turneu de vizitare al mai multor țări. Cel mai important moment din această călătorie a
președintelui american a fost la Berlin. Acesta a ținut un discurs remarcabil, prin care a scos în
evidență antagonismul dintre prosperitatea lumii libere, capitaliste și lumea închisă, fără
perspectivă, plină de constrângeri și de represiuni ale aparatelor de securitate ale lumii
comuniste. Moment în care se poate observa cu claritate afinitatea președintelui față de
dezvoltarea economică continuă, mai ales prin intermediul capitalismului, și opoziția față de

8
Cynthia Clark Northrup și Elaine C. Prange Turney, Enciclopedia tarifelor și comerțului în istoria SUA. editura
Greenwood Press, 2003, p. 385-387.
9
Ibidem, p. 393-94.
10
https://en.wikipedia.org/wiki/John_F._Kennedy.
Cășăriu Lavinia-Nicoleta
Secția Istorie IF, anul II
politica economică comunistă ce își are originile în Uniunea Sovietică, fiind răspândită în țările
Europei de Est.

După acest vârf al popularității președintelui Kennedy, a urmat odioasa crimă din 1963. În luna
noiembrie a anului 1963, Kennedy a zburat la bordul avionului ,,Air Force One” pentru a-și
începe campania într-un loc foarte periculos pentru el, anume în statul în care Richard Nixon a
obținut victoria în mod clar, adică în Texas. Această acțiune a lui Kennedy era cu atât mai
periculoasă cu cât în acea vreme, în Texas activa un puternic curent conservator, chiar pe unele
planuri cu caracter radical, opus politicii de dezvoltare a drepturilor civice susținute de
președintele Kennedy. Principala grupare care îl critica dur pe actualul președinte era John Birch
Society.11 Vestea morții președintelui american a provocat dintre cele mai diverse reacții în
societatea americană: pe de o parte, unii au fost foarte întristați și și-au manifestat durerea prin
tristețe și evenimente comemorative, alții din contră, în moduri mult mai violente , iar alții chiar
s-au bucurat de moartea președintelui american.

Chiar și așa, acesta a reușit în cei trei ani de președinție mai ales pe plan social, civic, sărind în
ajutorul claselor inferioare, predominate de oamenii de culoare, iar pe plan politic, situația a fost
mai diversificată, însă se puteau observa clar tendințele anti-comuniste ale președintelui. De la
ideea cum că președintele SUA ar fi putut porni un al treilea război mondial prin situația
cubaneză, acesta prezenta și poziția în antiteză, de salvator, deoarece a oprit războiul din
Vietnam.

11
https://scholars.org/contribution/what-assassination-president-kennedy-meant-americans-1963.
Cășăriu Lavinia-Nicoleta
Secția Istorie IF, anul II
Bibliografie

Douglass, James W., JFK and the Unspeakable: Why He Died and Why It Matters, editura Orbis
Books, 2008

Gala, Marilena, John Fitzgerald Kennedy, editura Litera, București , 2017

Lentz, Thierry, Afacerea Kennedy, traducere realizată de Lucia Moldoveanu, editura Corint,
București , 2002

Northrup, Cynthia Clark și Turney, Elaine C. Prange (editori), Enciclopedia tarifelor și

comerțului în istoria SUA, editura Greenwood Press, 2003.

Surse web:

Lucrări specialitate:

https://hmn.wiki/ro/Peace_Corps, accesat în data de 19.06.2022

https://www.britannica.com/event/Nuclear-Test-Ban-Treaty, accesat în data de 19.06.2022

Lucrări generale:

https://en.wikipedia.org/wiki/John_F._Kennedy, accesat în data de 20.06.2022,

https://scholars.org/contribution/what-assassination-president-kennedy-meant-americans-1963,
accesat în data de 20.06.2022.