Fișa nr.

1 Perioada postbelică
Perioada postbelică este perioada ce urmează după încheierea celui de al doilea război mondial. În planul relaţiilor
internaţionale, perioada postbelică este caracterizată: de afirmarea celor două superputeri SUA şi URSS, fapt ce adus la
polarizarea lumii, pentru câteva decenii, în două sisteme politice rivale, capitalist şi comunist; războiul rece (confruntarea dintre
SUA şi URSS);constituirea de organizaţii pentru apărarea securităţii globae, de ex. O.N.U. sau pentru a promova interesele
statelor în plan regional; decolonizarea (apar state noi pe harta lumii); conflicte regionale (Coreea, Vietnam, Orientul Apropiat,
Afganistan) care au ameninţat pacea mondială.
1. Definiți perioada postbelică.
2. Identificați caracteristicile perioadei postbelice
Fișa nr. 2 Reconstrucția economică
”George Marshall propune un ajutor suplimentar pentru Europa, pentru a evita ”grave frământări economice, sociale, și
politice” cu condiția ca europenii să repartizeze acest ajutor ei înșiși. Propunerea Marshall se adresa întregii Europe. În timp ce
Franța și Anglia primesc propunerea americană, URSS estimează că ea aduce atingere suveranității statelor și o respinge,
antrenând în refuzul său și statele din Estul Europei. Însă 16 țări europene occidentale decid să-i dea curs și se regrupează într-o ”
Organizație europeană de cooperare economică” înființată în 1948 pentru a-și repartiza ajutorul Marshall.. Derulat pe o perioadă
de 3 ani, acesta va fi de peste 10 miliarde de dolari, principalii beneficiari fiind Marea Briatnie, Franța, Germania de Vest, Italia.
Dacă planul Marshall a contribuit puternic la renașterea economică a numeroase țări, el a accentuat ruptura Europei în două.”
P Milza, S Berstein. Istoria secolului XX
ÎNTREBĂRI RĂSPUNSURI

1. Care a fost scopul Planului Marshall?

2. Cui a fost adresat de Planul Marshall?

3.
4.

5.

6.

Fișa nr 3 Descoperiri științifice

Biologie și medicină
 1945 folosirea pe scară largă a
penicilinei
 1953 descoperirea structurii
ADN-ului
 1956 stabilirea numărului de
cromozomi la om
 1959 transplant de rinichi
 1960 primul transplnt de inimă
 1984 fecundarea în vitro a unui
embrion congelat
Fișa nr 4 Convenția Europeană a Drepturilor Omului
Spațiu
 1947Depășirea vitezei sunetului
 1957 URSS lansează primul
satelit
 1958 crearea NASA , SUA
lansează primul satelit
 1950 primul satelit meteorologic
 1961 primul om pe orbită,
Gagarine, URSS
 1962 primul satelit de
telecomunicații
 1969 primul om pe lună
 1971 prima stație orbitală
Descoperiri științifice și tehnice
Informatică
 1946 ENIAC, primul calculator
 1948 inventarea tranzistorului
 1949 televiziunea prin cablu
 1967 difuzarea programemelor
tv color
 1973 inventarea
microprocesorului
 centralelor nucleare în lume
Fizică
 1945 prima bombă atomică SUA
 1949 prima bombă atomică sovietică
 1952 prima bombă cu hidrogen SUA
 1953 bomba cu hidrogen URSS
 1956 Prima centrală nucleară Anglia
 1970 programele de construire a
 1986 accidentul de la Cernobîl URSS
Articolul 2 Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege.
Articolul 3. Interzicerea torturii.Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.
Articolul 4. Interzicerea sclaviei şi a muncii forţate. Nimeni nu poate fi ţinut în sclavie sau în condiţii de aservire. Nimeni nu poate fi constrâns să
execute o muncă forţată sau obligatorie.
Articolul 5.Dreptul la libertate şi la siguranţă Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu
excepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale
Articolul 7 Nici o pedeapsă fără lege Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau o omisiune care, în momentul în care a fost săvârşită, nu
constituia o infracţiune, potrivit dreptului naţional sau internaţional.
Articolul 8. Dreptul la respectarea vieţii private şi familiale Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului
său şi a corespondenţei sale.
Articolul 9 Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie. Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept
include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în
colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor
Articolul 10 Libertatea de exprimare Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a
primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.

DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI CONVENȚIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

Fișa nr 5

Există diferite definiţii ale conceptului de "societate civilă". În limbajul comun prin "societate civilă" se înțeleg
organizaţiile nonguvernamentale. Şcoala londoneză de economie, Centrul pentru Societatea Civilă, utilizează ca definiţie de
lucru: "Societatea civilă se referă la un set de instituţii, organizaţii şi conduite situate între stat, afaceri şi familie. Aceasta include
organizaţii non-profit, organizaţii filantropice, mişcări sociale şi politice, alte forme de participare socială şi civică"
Societatea civilă este reprezentată de instituţiile şi organizaţiile sociale şi civice care constituie temelia unei democraţii
funcţionale. Organizaţiile societăţii civile se implică în luarea decizilor privind dezvoltarea socială sau a deciziilor de interes
public. Astfel, organizaţiile neguvenamentale - asociaţii sau fundaţii, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societăţii civile,
care intervin pe lânga factorii de decizie, pe lânga instituţiile statului de drept pentru a le influenţa, în sensul apărării drepturilor şi
intereselor grupurilor de cetăţeni pe care îi reprezintă.
Exemple de instituţii ale societăţii civile: organizaţii nonguvernamentale (ong-uri); organizaţii comunitare, asociaţii
profesionale; organizaţii politice; cluburi civice; sindicate; organizaţii filantropice; cluburi sociale şi sportive; instituţii culturale;
organizaţii religioase;mişcări ecologiste;
Societatea civilă descrie un întreg sistem de structuri, care permit cetăţenilor noi roluri şi relaţii sociale, prin diferite
modalităţi de participare la viaţa publică.
Societatea civilă este formată din cetăţeni, care, asociaţi sub diferite forme, participă la viaţa publică, influenţează
politicile, apără şi promovează interesele populaţiei.
Societatea civilă trebuie să se implice într-o gamă largă de probleme, cum ar fi guvernarea unei ţări, relaţiile
internaţionale, dezvoltarea economică sau protejarea mediului înconjurător. Organizațiile societății civile trebuie să cunoască
politicile curente şi propunerile de politici, pentru a monitoriza modul în care factorii politici sau economici respectă interesele
majorităţii populaţiei în domeniile respectiv.

1. Definiți pe baza textului societatea civilă.

2. Precizați cine formează societatea civilă?
3. Enumerați forme de organizare a societății civile.
4. Identificați 3 probleme în care societatea civilă se implică
5. Argumentați rolul societății civile într-un stat democratic.
6. Cum apreciați că s-a dezvoltat societatea civilă într-un stat comunist?