Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
energiaconstiintei.ro/uxmal-piramida-magicianului/
21 iunie 2018
Misterele ascunse în văile mexicane aride, muşcate de săgeţile Soarelui torid, intrigă şi
astăzi. Printre ele găsim Uxmal, Puebla sau Monte Alban…
În Uxmal există o piramidă atipică care intrigă şi în prezent, cunoscută sub numele de
Piramida Magicianului. Este cea mai înaltă şi cea mai vizibilă structură din vechiul oraş.
Mai este cunoscută sub denumirea de Piramida Piticului, Casa El Adivino sau Piramida
Ghicitorului. Iar în Puebla se află cea mai mare piramidă din lume. În Valea Oaxaca se
află nu doar cel mai vechi oras din cele două Americi, Monte Alban, ci si cel mai vechi
Observator Astronomic!
Uxmal este situat în regiunea mexicană Puuc si a fost unul dintre cele mai mari oraşe ale
Peninsulei Yucatan. Chiar dacă este situat la o altitudine considerabilă, Uxmal a fost un
oraş foarte popular. După cum relevă şi alte situri arheologice din regiunea Puuc, oraşul
s-a ridicat în perioada 600-1000, cunoscând o perioadă de înflorire economică şi socială
în care oraşul s-a extins, undeva între 700 şi 1000.
Drumurile vechi, secrete, numite sacbes, legau nu doar clădirile din Uxmal ci şi clădirile
din oraşele învecinate. Cum sunt drumurile din Chichen Itza, astăzi în Mexic, Caracol și
Xunantunich. Sunt aflate acum în Belize şi Tikal, situat în Guatemala. Unul dintre motivele
pentru care Uxmal a fost desemnat monument UNESCO în 1996, a fost pe considerentul
că ruinele structurilor ceremoniale reprezintă punctul culminant din arta târzie Maya,
ilustrată de arhitectura, aspectul şi caracterul decorativ.
1/7
Cu pereţi netezi mici, iar faţadele se remarcă prin frizele bogat ornate, reconstruite pe
baza unor reprezentări găsite în colibele tipice civilizaţiei Maya. Şerpii încolăciţi, şi în
multe cazuri, cu două capete, sunt motive folosite pentru măştile zeului ploii, Chaac.
Nasul său mare reprezintă fulgerele din timpul furtunilor.
Şerpii înaripaţi arătându-şi colţii sunt reprezentaţi ca fiind parte ale aceleiaşi fiinţe
pluviale. Pe de altă parte, constructorii maya au ştiut să profite de teren pentru a câştiga
în înălţime si a dobândi volum. Așa se întâmplă și în cazul Piramidei Magicianului care
are cinci nivele. Mai este și Palatul Guvernatorului care acoperă o suprafaţă mai mare de
1.200 metri pătraţi.
Din cele mai vechi timpuri, Uxmal a fost unul dintre cele mai mari oraşe din Peninsula
Yucatan. Uxmal a avut aproximativ 25.000 de locuitori, cam cât un oraş cunoscut –
Veneţia, York, Uppsala. În mijlocul oraşului găsim Piramida Magicianului care se remarcă
prin laturile sale rotunjite. Are o înălţime de 91 de picioare, ridicându-se maiestuos parcă,
deasupra oraşului Uxmal.
O piramidă de legendă
Numele piramidei derivă din cele mai vechi legende mayaşe. Potrivit acesteia, un zeu
magician, Itzamna a trebuit să ridice de unul singur, într-o noapte, folosindu-şi puterea şi
magia, uriaşa piramidă.
O altă legendă interesantă spune că, atunci când gongul celest avea să fie mişcat de
bătăile vântului, oraşul Uxmal va cădea în mâinile unui bărbat nenăscut de femeie. Într-o
bună zi, gong-ul s-a auzit şi un pitic care nu se născuse din femeie, ci apăruse dintr-un ou
pe care o bătrână l-a îngrijit ţinându-l la sân, s-a născut. Ghidul din Uxmal, ne-a precizat
din capul locului, că este vorba despre un ou de iguană, iar bătrâna era o vrăjitoare.
2/7
Legenda din pictura murală
O reprezentare de pe un vas mayaş, arată un bărbat mic, diform. Acesta pare prins într-o
discuţie sau mediază o confruntare între grupuri. Atunci când stăpânul oraşului a auzit
gongul s-a speriat şi a ordonat executarea piticului. Dar s-a răzgândit şi a decis ca piticul
să fie cruţat dacă va îndeplini o sarcină aparent imposibilă. Trabuia să construiască o
piramidă uriaşă, mai înaltă decât orice clădire din oraş, într-o singură noapte. Piticul a
făcut ceea ce i s-a cerut și a fost salutat de populaţie drept noul conducător al oraşului.
Piramida i-a fost dedicată lui.
Construirea piramidei a fost finalizată în mai multe etape, pe parcursul a trei secole.
Istoricul Marta del Foncerrada Molina, în urma analizelor cu carbon 14, presupune că
începutul construcţiei este undeva în secolul al Vl-lea și a continuat periodic până în
secolul al X-lea. De remarcat că mayaşii au urmat practica tradiţională de construcţie prin
suprapunere. În acest fel, i-a sporit treptat dimensiunile prin construirea de noi structuri
deasupra celor existente.
Piramida, asa cum este astăzi, este rezultatul a cinci temple suprapuse. Există mai multe
piramide împrăştiate pe întreg teritoriul Mexicului. Piramida Magicianului are ceva special,
cred că datorită muchiilor sale rotunjite, înălţimii considerabile, pantei abrupte şi a bazei
elipsoidale. Înălţimea exactă a Piramidei este discutabilă. S-a spus ba că are 40 m, ba
doar 27,6 metri, totuşi înălţimea medie acceptată este de 35 de metri. În ciuda absenței
unei măsurători exacte, piramida rămâne cea mai înaltă structură din Uxmal.
3/7
Piramida a fost abandonată şi a devenit în scurt timp, o urmă după anul 1000. Ulterior a
fost capturată, în timpul conquistei de către spanioli, odată cu întreaga peninsulă
Yucatan. Anumite părţi ale primului templu poate fi văzut dacă urci pe scara vestică. Al
doilea şi al treilea pot fi văzute de pe scara de est. Vizualizarea se poate face printr-o
cameră interioară situată la al doilea nivel, în faţa celui de-al treilea templu formând un
pronaos. Al patrulea templu, este vizibil din partea de vest. Ajungând sus, pe scara de
est se dezvăluie al cincilea templu, situat deasupra templelor 2 şi 3.
Dispunerea templelor
Cea mai veche structură, Templul I este expus pe latura de vest, la baza piramidei. Al
doilea templu, își face apariţia printr-o deschidere în partea de sus a scării de est. Acest
templu este doar parţial excavat. Camera centrală este susţinută de coloane şi are un
pieptene în chip de acoperiş. Este vizibil printr-un şanţ în podeaua Templului V, cel mai de
sus. Templul III, este construit în partea din spate a Templului II şi nu este vizibil din
exterior. Se compune dintr-un altar mic central şi o anticameră. Templul IV, are cele mai
bogate decoraţiuni şi este dedicat lui Chaac, zeul ploii. Atunci când plouă, Chaac loveşte
cu toporul norii, trăzneşte şi produce tunetele şi ploaia. Chaac corespunde zeului aztec
Tlaloc. Templul V, este cunoscut sub numele de Casa Magicianului şi este ultimul
construit.
Treptele templului
Şi apropos, de urcat, există două scări care duc la vârful piramidei, treptele zeilor cum
mai sunt cunoscute. Sunt foarte abrupte, înclinaţia fiind un unghi de 60°. Treptele scării
din Est sunt mai largi. La partea de sus, este construit un templu interior, mai mic, tăiat
4/7
chiar în scara în sine. Treptele vestice au vedere spre Palatul Guvernatorului şi sunt
bogat decorate în comparaţie cu latura de est.
De-a lungul ambelor părţi ale acestei scări, mai înguste, găsim imagini ale lui Chaac, zeul
mayaş al ploii. Se spune că în timpul ritualurilor şi ceremoniilor, preoţii urcau solemn
treptele spre altarul de sacrificiu.
Scopul acestui efort a fost de a consolida părţile laterale şi terasele plane ale piramidei,
precum şi pentru a îmbunătăţi integritatea structurală a templelor. Uraganul Gilbert din
1978, a măturat Peninsula Yucatan, aducând vânturi puternice şi ploi abundente în zonă
ceea ce a provocat pagube importante exteriorului piramidei.
5/7
Examinată după uragan, strucutra piramidei a relevat fisuri care s-au dezvoltat în pereţii
din partea de sud, pe ambele părţi ale scării de vest. De asemenea, s-a observat
deteriorarea pereţilor verticali de la baza piramidei, pe latura de vest. Imediat, arheologii
şi specialiştii INAH au pus la punct strategii de conservare şi de stabilizare.
Apoi s-au instalat monitoare de urmărire în locaţiile critice, pentru a detecta posibilele
pericole. Măsurile imediate de stabilizare a piramidei, au împiedicat un colaps iminent. Cu
toate acestea, în 1997, arheologii au observat fisuri mici care se dezvoltau în pereţii
piramidei. Eforturile de conservare sunt în plină desfăşurare aşa că acum este interzisă
urcarea pe piramidă.
Primele relaţii despre descoperirea ruinelor le-a dat Jean-Frederic Waldeck în 1838.
Informaţiile lui Waldeck despre Uxmal, l-au inspirat pe arheologul John Lloyd Stephens şi
prietenul său Frederick Catherwood să facă două vizite de lucru la site-ul istoric. Asta s-a
întâmplat în perioada 1839-1841. Totul, pentru a descrie în amănunt locul şi pentru a
schiţa structura complexului. Din notele sale, Stephens a publicat o serie de întâmplări cu
aer aventuros în cartea sa, celebră în epocă, Călătorie în Yucatan.
6/7
Stephens avea să scrie: “am pornit pe un alt drum, şi ieşind brusc din pădure, spre
uimirea mea, dintr-o dată m-am pomenit într-un câmp deschis presărat cu ruine. Erau
clădiri vaste, construite în terase, şi structuri piramidale. Dintre care cea mai mare era şi
în stare bună de conservare. Era bogat ornamentată, fară ca ceva să blocheze vederea,
care inspira vigoare şi un pitoresc aproape egal cu ruinele Tebei…
7/7