Statia meteorologica

Statiile meteorologice reprezinta spatiul special amenajat

unde se efectueaza observatiile meteorologice.

Observatia meteorologica reprezinta masurarea valorilor

numerice ale elementelor meteorologice, a variatiei lor precum si
aprecierea caracteristicilor calitative a acestora la statiile
meteorologice. Observatiile meteorologice se efectueaza simultan
la orele standard sinoptice si dupa timpul local la principalele ore
standard.

O statie meteorologica, care face parte din reteau nationala

sau mondiala, se compune, de regula, din:

A.Biroul statiei, in care sunt amplasate barograful si

barometrul cu mercur (aparate pentru masurarea presiunii
atmosferice) si tot aici se efectueaza o serie de observatii, ca de
exemplu: prelucrarea primara a datelor provenite din observatii;
descifrarea diagramelor de la inregistratoare si aplicarea, dupa caz,
a corectiilor la valorile citite; transcrierea datelor de observatie in
registre si tabele meteorologice; verificarea exactitatii datelor
inregistrate si prelucrate (aceasta operatie se efectueaza de catre
seful statiei); transmiterea codificata a datelor de observatie la
Centrul Meteorologic Regional (CRM) la care este arondata
statia si ulterior la ANM, Bucuresti. Arhiva statiei meteorologice
trebuie sa contina un jurnal al statiei in care se mentioneaza:
istoricul statiei cu toate schimbarile survenite pe parcurs (mutari
ale statiei, aparate folosite sau inlocuite, modificarea vizibilitatii, a
programului de observatii, personalul de lucru, inlocuirea acestuia,
observatiile inspectiilor de teren etc.); registre de procese verbale,
materiale auxiliare necesare desfasurarii activitatii (instructiuni,
tabele psihrometrice, atlase de nori), diagrame ale aparatelor,
registre meteorologice si tabele inregistratoare, publicatii de
specialitate etc.

B.Platformele meteorologice, suprafata de teren pe langa

statia meteorologica pe care sunt instalate majoritatea
instrumentelor si aparatelor meteorologice destinate efectuarii
observatiilor, este de forma unui patrat cu laturile orientate pe
directiile N-S si E-V.

Instrumentele din interiorul platformei sunt instalate in

ordinea descresterii inaltimii lor, de la nord la sud.

Platformele pot fi clasificate in :

♦ Platforme meteorologice standard;
♦ Platforme meteorologice organizate pentru un anumit
scop ( de monitorizare a fenomenelor meteorologice si
agrometeorologice pentru cercetari genologice,
topoclimatice, didactic);
♦ Platforme meteorologice in stationar;
♦ Puncte de observatii.

C.Platforma nivometrica pe care se fac determinari asupra

grosimii, densitatii si structurii stratului de zapada.

D.Statia meteorological automata reprezinta un aparat

complex care masoara si transmite automat valoarea unor elemente
meteorologice. Asemenea statii se instaleaza de obicei in locuri
greu accesibile.

Organizarea platformei meteorologice

Platforma meteorologica reprezinta elementul de baza al unei

statii meteorologice intrucat pe aceasta se efectueaza majoritatea
observatiilor meteorologice. Calitatea datelor de observatii
depinde, in primul rand, de locul si modul de intretinere al acesteia,
astfel ca se impune cunoasterea si respectarea unor reguli de
amplasare.

Amplasarea platformei meteorologice

Platforma trebuie sa fie reprezentativa, adica situata intr-un

spatiu deschis, tipic pentru regiunea in care se gaseste statia
meteorologica respectiva. Datele obtinute nu vor fi valabile numai
pentru locul in care se fac determinarile, si pentru o suprafata mult
mai intinsa de teren, aflata in jurul statiei

 Pentru evitarea influentelor nefavorabile pe care le-ar

putea exercita obstacolele joase si izolate (casele mici,
pomi izolati etc.) asupra determinarilor instrumentale,
platforma se menajeaza la o distanta egala cu de cel putin
10 ori inaltimea acestora.

 In cazul obstacolelor mari (paduri, grupuri mari de

constructii etc.) platforma trebuie sa se gaseasca la o
distanta egala cu de cel putin 20 de ori inaltimea
acestora.

 La statiile aflate in apropierea unor suprafete mici de apa

(rau, lac, mare) platforma trebuie sa se amenajeze la o
distanta de cel putin 100 m fata de linia celui mai inalt
nivel posibil al apei din bazinul respectiv.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai bune, platformele

meteorologice se amenajeaza, de regula, in afara localitatilor, la
distante suficient de mari fata de marginile acestora. Ele trebuie sa
evite de asemenea apropierea soselelor, cailor ferate, fabricilor,
uzinelor etc. deoarece fumul, praful si trepidatiile influenteaza
negative functionarea instrumentelor si aparatelor meteorologice,
ducand la obtinerea unor valor neconcordante cu realitatea.
Suprafata platformei

Trebuie sa fie perfect orizontala, fara denivelari, astfel incat

sa se asigure o distributie uniforma pe sol a radiatiei solare si in sol
a umiditatii, in regim natural; este inierbata pentru a crea conditii
omogene sub raportul insusirilor fizice ale suprafetei acvatice si a
incidentei radiatiilor solare.

Dimensiunile platformei meteorologice

Variaza in functie de volumul determinarilor efectuate:

 Platforma meteorologica standard este un patrat cu

laturile de 26/26 m, orientate pe directiile est-vest si nord-
sud.
 In cazul statiilor meteorologice cu program redus,
platforma poate avea forma unui dreptunghi cu latura orientate est-
ves de 16m si latura orientate nord-sud de 20 m.
 La statiile cu program radiometric, platforma
meteorologica este un dreptunghi cu latura orientata est-vest de 26
m si cu latura orientata nord-sud de 36 m.
 In functie de programul de lucru, statiile
agrometeorologice sau cele de pe langa observatoare isi
amenajeaza platforme de diferite dimensiuni

De regula, fiecare statie meteorologica dispune de cel putin

un hectar de teren (100/100 m) pe care isi organizeaza platforma
cu instrumente si aparate destinate masurarii diferitelor
caracterisitici ale climei.
Instrumentele si aparatele respective se instaleaza astfel incat sa nu
exercite influente negative unele asupra altora.

Instalarea aparatelor
 Aparatele sunt instalate conform unui regulament
international, pe mai multe linii paralele de la nord la sud.

Fiecare aparat are un loc fix fiind astfel distribuite incat sa se

evite umbrirea lor, sa nu influenteze unul indicatiile celuilalt.
Aparatele din interiorul platformei sunt amplasate in felul urmator:

 Linia 1, din nordul terenului, situata la 4m distanta de

plasa de protectie a terenului, este destinata: giruetei cu
placa usoara, giruetei cu placa grea si statia automata,
chiciurometrului. Giruetele sunt utilizate pentru
determinarile asupra caracteristicilor principale (directie si
viteza) ale vantului. Chiciurometrul este utilizat pentru
determinarea grosimii depunerilor de gheata pe
conductorii aerieni. La unele statii meteorologice, pe
prima linie a platformei meteorologice este plasata si o
statie automata, la inaltimea de 10 m, cu senzori pentru
viteza vantului, presiune, umezeala, temperature,
masurarea precipitatiilor.
 Linia 2 este destinata adaposturilor meteorologice:
- cel din stanga contine aparate cu citire directa si
anume: psihometru (alcatuit din termometrul umed,
termometrul uscat si morisca aspiratoare); termometrul de
maxima si termometrul de minima; higrometrul cu fir de
par;
- cel din dreapta contine aparatele inregistratoare de
temperatura (termograful) si umiditate (higrograf) a
aerului. Pot fi utilizate termohigrografe sau
termohigrobarografe.

Exista mai multe tipuri de adaposturi de instrumente, insa

fiecare din acestea este format dintr-o casuta de lemn, de fapt o
cutie de forma paralelipipedica vopsita in alb pe exterior si negru
in interior, un support si o scara. Casuta are pereti laterali
confectionati din jaluzele de lemn, inclinate la 45o pentru a se
umbri un ape alta si deci sa nu permita patrunderea radiatiilor
solare in interiorul ei. In acelasi timp printre jaluzele se asigura
ventilatia instrumentelor din interior. Unele adaposturi au peretii
cu jaluzele duble. Partea inferioara, baza casutei, este formata din
plasa de sarma montata pe doua scanduri perpendiculare, iar
spatiile ramase libere sunt prevazute cu site metalice, tot in scopul
asigurarii ventilatiei.
Acoperisul adapostului este dublu, iar partea de deasupra este
protejata cu panza de sac vopsita in alb. In interior este vopsit in
negru pentru crea un mediu cat mai constant. Adapostul este asezat
pe patru picioare la inaltimea standard care permite ca partile
receptoare ale aparatelor sa fie situate la 180-200 cm deasupra
solului (adapostul este montat pe picioare din lemn de 1,80m
inaltime, in acest fel instrumentele pentru temperatura si
umiditatea aerului avand partea sensibila la 2m deasupra solului,
inaltime la care se recomanda masurarea temperaturii si umezelii
aerului). Spre nord este prevazut cu o usa dubla, care se deschide
in timpul observatiei, pentru ca observatorul sa poata face citirea
aparatelor astfel incat umbra sa nu cad ape aparate, iar razele solare
sa nu patrunda in interior.
Pe langa instrumentele cu citire directa, pentru elementele
meteorologice de baza se folosesc aparate inregistratoare. Acestea
au trei parti componente principale: partea sensibila la variatiile
elementului inregistrat; sistemul de transmisie si amplificare
alcatuit din parghii care amplifica deformatiile partii sensibile si le
transmit catre sistemul de inregistrare; sistemul de inregistrare
format dintr-un cilindru metallic cu mecanism de ceasornic, acesta
efectueaza in mod uniform o rotatie completa in jurul axului sau in
24 de ore sau o saptamana iar pe el se afla infasurata o diagrama;
pernita de la capatul sistemului de amplificare traseaza pe
diagrama variatia elementului meteorologic inregistrat. Pentru a
putea folosi datele de la aparatele inregistratoare este necesara
descifrarea diagramelor.
  Linia 3 este ocupata de un pluviometru si un pluviograf,
aparate cu care se determina cantitatea de apa cazuta intr-
un interval de timp. Cu ajutorul pluviografului se mai
determina: intensitatea medie a ploii; intensitatea maxima
a ploii; durata totala a ploii; durata intensitatii maxime;
momentul din zi cand a plouat; momentul de inceput si de
sfarsit al ploii.

 Linia 4 este destinata aparatelor cu care se determina

durata de insolatie si cantitatea de radiatie solara:
actinometrul, albedometrul, heliograful si catargul pentru
anemometru situate la circa 1 m nord de heliograf.

 Linia 5 este rezervata pentru aparatele cu care se

determina temperatura pe sol si in sol, contuarul de
descarcari electrice si evaporimetrul.

Pentru temperatura pe suprafata solului este amenajata o

platforma la sol cu latura de 3/2 m, pe care sunt asezate
termometrele (ordinar, de minima si de maxima), cu rezervorul pe
jumatate ingropat in sol. Alaturat se afla platforma in care sunt
amplasate si aparatele pentru determinarea temperaturii solului in
adancime si anume:
- Termometrele de tip Savinov, din 5 in 5 cm, pana la
adancimea de 25 m;
- Termometrele cu tragere verticala, sau termometrele
extractive care se instaleaza la diverse adancimi: 20, 40, 80, 160,
240 si 320 cm, cu distanta intre ele din 50 in 50 de cm.

Reguli de intretinere a platformei meteorologice

 Iarba trebuie cosita ori de cate ori este nevoie;

  Accesul la instrumente se face numai pe latura dinspre nord,
pe alei special amenajate;
 In interiorul ei, platforma la sol, lipsita de vegetatie, trebuie
in permanenta grapata, mai ales dupa ploaie, san u existe
cruste, iar termometrele de sol sa poata fi bine asezate, cu
rezervorul pe jumatate in sol ca sa reflecte temperature
suprafetei acesteia;
 Platforma este imprejmuita cu un gard din plasa de sarma cu
grila mare (10/10 cm) si inaltime de 2 m, pentru a permite
circulatia libera a aerului si pentru a asigura securitatea
instrumentelor;
 Intrarea pe platforma este interzisa persoanelor straine, de
aceea, in lipsa observatorului, aceasta este incuiata;
 Alegerea locului de organizare a platformei meteorologice
trebuie omologata de inspectorii de specialitate;
 La statiile meteorologice de altitudine, platforma nu se mai
imprejmuieste, se marcheaza doar laturile acesteia cu pietre
vopsite in alb sau cu tarusi;
 In conditii de stationar, cu observatii geografice complexe, se
organizeaza statii topoclimatice ale caror platforme se
amenajeaza dupa necesitati, utilizandu-se aceeasi aparatura
meteorologica.

Reguli de intretinere si exploatare a aparatelor de pe

platforma meteorologica

Pentru obtinerea unor rezultate foarte bune in efectuarea

masuratorilor, observatorii meteorologici trebuie sa respecte
anumite reguli:
 Accesul observatorilor pe platforma se face pe o portita,
decupata pe latura statiei dinspre nord, iar deplasarea acestora
pentru efectuarea observatiilor are loc pe poteci dinainte
trasate; latimea lor este de 40 cm si au profilul convex pentru
a usura scurgerea rapida a apei;
  Accesul la instrumente se face: dinspre nord la adaposturile
meteorologice si la termometrele de sol; dinspre sud la
heliograf; pe cel mai scurt drum la celelalte instrumente si
aparate.
 Intre orele de observatii, adaposturile trebuie incuiate, pentru
a nu disparea aparatele; ele sunt orientate cu usa spre nord
pentru a avita razele solare si caderea umbrei observatorului
pe ele in timpul observatiei.
 Aparatele din adaposturi trebuie intretinute in buna stare de
functionare, sterse de praf cu grija pentru a nu se deregla; la
psihrometru se foloseste o pompa cu apa distilata;
 Aparatele se etaloneaza din 4 in 4 ani la INMH;
 Platforma trebuie sa dispuna de instalatie de iluminat electric
pentru observatiile din timpul noptii; in cazuri extreme, cand
iluminatul electric nu este posibil se va folosi o lanterna
puternica;
 Adaposturile meteorologice si suporturile celorlalte aparate
vor fi vopsite in alb pentru a respinge radiatiile solare si
supraincalzirea lor;
 In cazul deteriorarii unui aparat trebuie luate masuri de
urgenta pentru inlocuirea lui si repararea celui stricat si
pastrat de rezerva.

Observatiile metorologice se realizeaza pe doua cai: vizual si

instrumental

a.Observatiile vizuale se efectueaza cu ochiul liber, asupra

Soarelui si a diferitelor fenomene atmosferice cum sunt:
 nebulozitatea atmosferica se apreciaza in zecimi pe bolta
cereasca;
 discul solar reda starea timpului: senin, semisenin,
acoperit;
 starea solului: umed, uscat, reavan, acoperit sau nu cu
zapada;
  fenomene orajoase: tunete, fulgere, trasnete;
 furtuni, vijelii, uragane, viscole;
 diverse fenomene hidrometeorologice: roua, pacla, bruma,
polei, chiciura, ninsoare, lapovita, statul de zapada, ceata,
aerul cetos, negura, depunerile de gheata pe conductorii
aerieni, ploaia, grindina etc.
Pentru fiecare fenomen se utilizeaza anumite semne
conventionale consecrate, inscrise in aceleasi Instructiuni de la
statiile meteorologice. Se noteaza pentru fiecare ora de inceput si
ora de sfarsit, iar pentru unele intensitatea lor, sub forma unor
indici exponentiali.

b.Observatiile instrumentale se efectueaza cu ajutorul

instrumentelor sau aparatelor de masura, pot fi: cu citire directa si
inregistratoare.
Aproape fiecare element meteorologic poate fi determinat,
atat cu aparate cu citire directa, cat si cu aparate inregistratoare.

Atat observatiile instrumentale, cat si cele vizuale, se

efectueaza la termene standard conform programelor
meteorologice mondiale si anume: la orele 0, 6, 12, 18 UTC in
cazul Programului climatologic si din ora in ora in cazul
Programului sinoptic.

In cazul observatiilor topoclimatice, acestea se efectueaza

incepand cu aparatele instalate pe sol si apoi, pe verticala si in
adaposturi. Acest lucru este necesar deoarece procesul de incalzire
incepe de jos in sus, incat sa poata fi evitate erorile de
supraincalzire sau racire a suprafetei solului.
In cazul observatiilor sinoptice si de climat, acestea se
efectueaza incepand cu cele din adapostul meteorologic; ordinea si
durata efectuarii observatiilor la termenele respective se realizeaza
intre minutele de mai jos ale orei precedente, astfel:
  la si 15-17 minute se determina temperature pe sol si in
sol si se constata starea suprafetei solului (umed, uscat
etc.);
 la si 18-19 minute se efectueaza determinarile la
aparatele inregistratoare, astfel: pentru termograf si
higrograf la ora 12, pentru barograf dupa ora 12, pentru
heliograf dupa apusul Soarelui, pentru stratul de
zapada, chiciura si polei la ora 6;
 la si 20-23 de minute, giruetele;
 la si 24-25 minute pluviometrul (inlocuirea
colectorului);
 la si 26-29 de minute la aparatele cu citire directa din
adapostul din stanga;
 la si 30 de minute la barometrul cu mercur din interiorul
statiei;
 la si 31-34 de minute, observatii instrumentale asupra
stratului de zapada (grosime, densitate);
 concomitent se fac observatii vizuale asupra
nebulozitatii, vizibilitatii si a altor fenomene
meteorologice.

Elementele meteorologice

Elementul meteorologic = termen meteorologic care

defineste parametrii ce in ansamblul lor caracterizeaza starea
vremii intr-un interval de timp ( presiunea atmosferica,
temperatura, vantul, umezeala aerului, nebulozitatea, precipitatille
atmosferice, etc ).
 Elementele meteorologice reprezinta insusirile calitative si
cantitative care exprima procesele si fenomenele fizice ce se petrec
in atmosfera, caracterizand diferitele ei stari intr-un anumit interval
de timp. Asupra acestor elemente meteorologice se fac observatii
la statiile meteorologice:

 Radiatia ( ce poate fi definita ca emisia si propagarea

energiei sub forma de unde acustice, calorice,
elecrtomagnetice etc ) si poate fi: solara (definita ca
radiatia electromagnetica emisa de Soare avand lungimi de
unda din intregul spectru al undelor electromagnetice ),
atmosferica ( flux radiativ de unda lunga, emis de
atmosfera incalzita, in urma absorbtiei radiatiei continue a
suprafetei terestre , absorbtia are caracter selectiv si se
datoareaza vaporilor de apa, picaturilor de apa, ozon si
CO2 ) si terestra ( flux de radiatii calorice emise
neintrerupt de suprafete terestre in infrarosu ).
 Temperatura aerului ( caracteristica fizica a diferitelor
sisteme, reprezentand gradul de incalzire sau racire in
functie de energia pe care a primit-o sau a cedat-o ) si
temperatura solului.
 Presiunea atmosferica ( presiunea pe care o exercita
atmosfera asupra Pamantului si a corpurilor situate pe ea ).
 Directia si viteza vantului ( vantul fiind definit ca
miscarea pe orizontala a maselor de aer, generata de
diferenta de presiune dintre doua sectoare ale atmosferei,
influentata de forta centrifuga si forta Coriolis ).
 Evapotranspiratia ( fenomenul meteorologic care
prezinta cantitatea totala de apa cedata atmosferei, prin
evaporatia solului, a suprafetei apei si prin transpiratia
plantelor, cedarea apei facandu-se sub influenta unei
temperaturi ridicate ).
 Umezeala aerului ( caracteristica aerului de a contine
vapori de apa ).
  Nebulozitatea ( perioada de timp in care cerul este
acoperit cu nori ).
 Felul si cantitatea precipitatiilor ( precipitatiile fiind
manifestarea rezultata din condensarea vaporilor de apa in
anumite conditii de temperature; dupa starea de agregare,
precipitatiile pot fi : lichide – ploaie, roua, ceata; solide –
zapada, mazariche, grindina, bruma, chiciura, polei; mixte
– lapovita ).
 Vizibilitatea ( distant pana la care poate fi distins clar, cu
ochiul liber, un obiect luat ca reper si ramane vizibil in
conditii atmosferice date ).
 Fenomenele atmosferice: furtuni, ceturi, descarcari
electrice, fenomene optice etc.

Pentru fiecare element meteorologic au fost imaginate si

construite instrumente si aparate de masura, care sunt utilizate in
toate statiile meteorologice de pe suprafata Globului.

1.Determinarea  Masurarea a.Pirheliometrul cu Format din: tub

intensitatii fluxurilor radiatiei solare compensatie pirheliometric,
radiative din directe electrica tip dispozitivul de
atmosfera. Angstom fixare, suportul de
(instrument absolut) sustinere,piesa
receptoare: doua
lamele indentice de
manganin montate
la partea inferioara a
tubului
pirheliometric
(capul
pirheliometrului.
b.Radiometrul Piesa receptoare este
bimetalic tip o lama bimetalica
Michelson instalata in tubul
(instrument relativ). radiometric
c.Pirheliometrul Alcatuit dintr-un tub
calorimetric tip metallic de forma
Michelson literei “U”. Tubul
 (instrument prezinta o de
absolut). diafragme.
d.Radiometrul Se compune din:
termoelectric RT-50 piesa receptoare
(instrument relativ). alcatuita dintr-un
disc subtire
(2microni) de argint;
bateria
termoelectrica a
radiometrului (36 de
termoelemente)
 Determinarea a.Piranometrul Are drept piesa
radiatiei difuze absolut tip Angstom receptoare (dotata
si globale (instrument cu un ecran special)
absolut). 4 lame subtiri de
manganin vopsite
diferit (doua cate
doua) protejate de o
calota semisferica
de sticla.
Galvanometrul este
conectat in interiorul
cuplurilor
termoelectrice.
b.Piranometrul Se compune din
Arago-Davy doua termometre
identice.
c.Piranometrul Alcatuit din 4 parti
termoelectric tip principale: piesa
Ianisevski receptoare pentru
radiatii, suportul,
ecranul de umbrire
si dispozitivul de
uscare. Piesa
receptoare este o
termobaterie de
forma patrata (87 de
termocupluri).
Suportul
piranometrului este
alcatuit dintr-un tub
metallic fixat pe un
trepied. Ecranul de
umbrire este un disc
metallic, iar
dispozitivul de
 uscare este un tub de
sticla fixat la partea
inferioara a capului
piranometrului.
 Determinarea a.Albedometrul de Alcatuit dintr-un cap
albedoului statie de piranometru
instalat pe un suport
special (tub
metallic); dispozitiv
de uscare; parghie
orizontala care
sustine ecranul de
umbrire; piesa
receptoare.
b.Albedometrul Reprezinta un
portabil piranometru
Ianisevski
modificat. Este
alcatuit dintr-un cap
piranometric
(prevazut cu bucse),
o suspensie
cardanica si un
maner.
c.Fotoelementul cu Are drept piesa
seleniu receptoare o placa
de fier pe suprafata
careia este aplicat un
strat de selenium
acoperit la randul
sau cu o pelicula
foarte fina de aur
sau platina.
d.Solarimetrul Piesa lui receptoare
Gorozynski se compune din mai
multe lame
acoperite cu negru
de fum (in interiorul
lor sunt lipite
sudurile unui cuplu
thermoelectric de tip
Moll). Tubul
radiometric este
montat in cutia
cilindrica.Capul
solarimetrului este
 suspendat pe un
suport in forma de
furca prins la randul
sau de discul
metallic cu care se
termina trepiedul de
sustinere.
 Determinarea a.Pirgeometrul tip Alcatuit din: piesa
radiatiei efective Savinov-Ianisevski receptoare este
alcatuita din 4 lame
subtiri de manganin
si o termobaterie.
 Determinarea a.Bilantometrul Se compune din:
bilantului piesa receptoare
radiatiilor alcatuita din doua
placi identice
obtinute prin
impletirea unor fire
subtiri de cupru;
bateria
termoelectrica
confectionata din
benzi de constantan;
placa receptoare;
disc suport; manerul
bilantometrului.
b.Galvanometrul Functionarea lui se
radiometric G.S.A.- bazeaza pe
1 interactiunea a doua
campuri magnetice
distincte: campul
magnetic al bobinei
galvanometrului si
campul magnetilor
permanenti.

 Aparate a.Piranograful Este alcatuit dintr-o

inregistratoare Robitsch –model piesa receptoare, un
pentru fluxurile vechi sistem de transmisie
radiative din si amplificare, un
atmosfera sistem de
inregistrare, o placa
de montaj si o cutie
de protectie. Piesa
receptoare se
 compune din 3 lame
bimetalice de
dimensiuni egale.
b.Piranograful Se deosebeste de cel
Robitsch – model vechi prin cateva
nou amanunte de
constructie:
reactorul este
protejat de o carcasa
de metal, piesa
receptoare este
formata din 2 lame
bimetalice.
a.Luxmetrul de tip Este alcatuit din
2.Determinarea Bruno Lange doua parti mari:
efectului luminos al fotocelula de seleniu
radiatiilor solare (forma unui disc) si
galvanometrul
 Heliografele a.Heliograful tip Piesa receptoare
R.Fuess este o sfera masiva
de sticla, se
instaleaza pe un
suport metalic. Pe
una din partile
laterale ale
suportubului curbat
este gravata scara
latitudinilor, iar pe
nisa metalica, liniuta
indexului
3.Determinarea b.Heliograful Metra Se deosebeste de
duratei de stralucire Heliograful tip
a soarelui R.Fuess prin faptulk
ca este lipsit de
bratul metalic curbat
si ca dispune de o
nivela cu bula de aer
folosita in scopul
orizontalizarii bazei
sale.
c.Heliograful Foloseste doar doua
universal URSS tipuri de
heliograme: drepte
si curbe
d.Heliogramele
4.Determinarea  Termometre cu a.Termometrul Principalele parti:
temperaturii aerului citire directa meteorologic rezervorul (forma
ordinar sferica, cilindrica
sau troconica), tubul
capilar, scara
(placuta alungita de
portelan alb, pe ea
sunt gradate o serie
de diviziuni) si tubul
protector (construit
dintr-o sticla
speciala).
b.Termometrul de Este asemanator
maxima celui ordinar de care
se deosebeste printr-
o ingustare a tubului
capilar si prin
lungime.
c.Termometrul de Se deosebeşte de
minima celelalte termometre
prin:

- rezervorul cu
alcool (are
dimensiuni mai
mari)

- forma rezervorului
(cilindrică şi
asemănătoare unei
furci sau literei
„U”).

d.Termometrul de Alcatuit dintr-un tub

minima si maxima capilar de forma
Six-Bellani literei “U” care se
termina in ambele
capete cu cate un
rezervor cilindric.
 Termometre a.Termografe cu Au drept piesa
inregistratoare lama bimetalica receptoare o lama
(termografe) bimetalica curbata
obtinuta prin
sudarea a doua
lamele cu coeficienti
de dilatare diferiti.
b.Termograful tip Alcatuit dintr-o
 URSS –model vechi cutie metalica, lama
bimetalica, parghie
metalica.
Termograful tip Se compune dintr-o
URSS – model nou cutie de material
plastic al carei capac
este prevazut pe trei
parti cu geamuri
Termograful tip Format dintr-o cutie
Junkalor metalica, al carei
capac are in partea
anterioara un geam
curbat plexiglas.
Termograful tip Se compune dintr-o
Rossel cutie metalica ai
carei pereti sunt
construiti in cea mai
mare parte dintr-un
geam curbat de
Plexiglas.
Deosebirea fata de
celelalte consta in
faptul ca piesa
receptoare este
alcatuita din doua
lame bimetalice
aproape circulare.
Termograful tip Spre deosebire de
Fischer celelalte are piesa
receptoare in
interiorul cutiei
aparatului, ventilatia
facandu-se prin
orificiile practicate
in peretii de
plexiglas ai
capacului.
c.Termografe cu tub
Bourbon
Termograful tip
R.Fuess
Termograful tip
J.Richard
5.Determinarea  Termometrele Alcatuit din:
temperaturii solului de sol tip rezervor, tub capilar,
Savinov scara, tub protector.
  Termometrele Se instalează pe
de sol tip RDG parcela dezgolită de
vegetaţie în serii de
câte 6 respectiv 10
termometre.

 Termometrele Termometrul de sol

de sol cu tragere cu tragere verticală
verticală are rezervorul mult
(extractive) mai mare în
comparaţie cu cel
ordinar, el fiind
protejat de un tub de
protectie care
prezintă în dreptul
scării o deschidere
longitudinală ce
permite citirea
temperaturii.

 Termometre cu
cupluri
termoelectrice
6.Determinarea
 Termometre cu
temperaturii apei
rezistenta
electrica
 Termistori
7.Masurarea  Psihrometrele cu a. Psihrometrele de Este alcatuit din
umezelii aerului aspiratie statie cu ventilatie doua termometre
artificiala psihrometrice
indentice.

b. Psihrometrul cu Se compune din

ventilatie artificiala doua termometre
tip Assmann ordinare, identice
care au insa
dimensiuni mai
reduse. Sunt fixate
intr-o montura
metalica nichelata
formata dintr-un tub
central care se
bifurca la partea
inferioara in doua
tuburi laterale.
c.Psihrometrul
 electric cu ventilatie
artificiala tip Rossel
 Psihrometrele a. Psihrometru de Alcatuit din doua
fara aspiratie statie tip August termometre
psihrometrice
identice fixate pe un
stativ vertical.

b.Psihrometrul Format din: cadru

“prastie” metalic, ax,
termometru uscat si
umed, ecrane
metalice si maner.

 Higrometrele de a. Higrometrul Se compune dintr-

absorbtie cu fir Koppe un cadru metallic in
de par interiorul caruia este
fixat un suport de
metal in forma
literei “U”, ax,
scripete dublu
b. Higrometrul de Are ca piesa
tip Fuess receptoare 1-4 fire
de par omenesc,
blond, degresat.

c.Higrometrul tip Alcatuit dintr-un

URSS cadru metalic, avand
drept piesa
receptoare un singur
fir de par
 Higrometrele de a. Higrometrul de Are ca piesa
absorbtie cu tip M-39 receptoare o
membrane membrane organica
organica circulara trata
special.

 Higrografe a.Higrograful tip Piesa receptoare: 35

R.Fuess de fire de par
omenesc care
 alcatuiesc un
manunchi dispus
orizontal
Higrograful tip Piesa receptoare:
Junkalor 35-40 de fire de par
omenesc ale caror
capete sunt fixate pe
un cadru metalic
Higrograf tip Piesa receptoare:
Fischer 10-12 fire de par
grupate in doua lire
a cate trei
manunchiuri fiecare.
Higrograful tip Piesa receptoare: 15
W.Lambrecht fire de par care
constituie laolalta un
dispozitiv in forma
de lira.
b.Higrograful tip Piesa receptoare:
J.Richard 35-40 de fire de par
omenesc ale caror
capete sunt prinse cu
ajutorul unor
suruburi mici intre
placutele de alama.
c.Higrograful tip
URSS – model
vechi
d.Higrograful tip
URSS – model nou
 Aparatul cu raze
gama

 Aparatul cu
rezistenta
electrica AM-11