Calaul dragostei:

1. ‘Calaul dragostei’ Thelma, indragostita de psihoterapeutul sau, langa care a trait cele mai
pline de sens 27 de zile ale vietii ei, vine la Yalom ca sa scape de obsesia pe care o simte de
mai bine de 8 ani. Yalom il cheama si pe fostul terapeut la sedinta, dar si pe sotul Thelmei si,
cu aceasta ocazie, Thelma este obligata sa asculte, cu martori, care este parerea lui Mathew,
fostl terapeut si tot esafodajul de iluzii pe care le cladise in opt ani de la acele zile de vis se
destrama, cand Thelma este obligata sa auda ca, de fapt, acele zile nu au fost, de fapt, traite
cu aceeasi semnificatie si de catre Mathew. Din pacate, cand terenul era pregatit pentru o
restructurare, pacienta refuza sa mai coopereze si sa continue sedintele de terapie pentru a
invata cu ce poate umple acel vid interior, acel sentiment de inutilitate care a generat
obsesia pentru Mathew. Yalom este nevoit sa isi infrunte eseculprofesional si sa accepte ca a
facut o greseala considerand ca orice persoana poate fi ajutatata prin terapie.
2. ‘Daca violul n-ar fi in afara legii…’ Calos, o persoana macinata de un limfom, care de multa
vreme isi traia viata intre spitale, accepta sa mearga la terapie individuala si apoi la terapie
de grup. Ca o revolta asupra faptului ca nu isi putea trai viata, care ii era macinata de cancer,
el se comporta ca un mitocan si apostrofeaza pe toata lumea din jurul lui, furia lui
indreptandu-se in special asupra femeilor, pe care le considera doar unelte ale placerilor
sexuale. Cand in terapia individuala afirma ca ar fi inclinat sa legalizeze violul, Yalom il
confrunta cu situatia in care in acea lume ar trai si fiica lui si asta ii schimba perspectiva. Mai
mult, ei interpreteaza impreuna unul din visele luii Carlos si acesta realizeaza ca nu este
mandru de viata lui si de modul in care traieste. Carlos devine serios si isi analizeaza viata si
comportamentul gandurile si faptele si decida sa faca o schimbare in viata lui pana atunci
singuratica si descopera cat de multe bucurii ii poate oferi o viata traita in socializare si cu
interes atat fata de propria paersoana cat si fata de persoanele din jurul sau, descopera ca
trebuie sa nu se mai teama de moarte pentru a putea avea o viata.
3. ‘Grasa’ Betty, o tanara de 26 de ani care se muta in California din New York il contacteaza pe
Yalom pentru tulburare de comportament alimentar si acesta se confrunta cu serioase
sentimente de contratransfer, ceea ce ii intarzie reactiile profesionale. La un moment dat,
insa, isi infrunta reactiile de contratransfer si descopera ceea ce era evident, faptul ca
pacienta refuza sa intre intr-o relatie cu el, cee ace il determina sa schimbe strategia, sa se
focuseze pe proces, nu pe continut si incepe sa o directioneze pe pacienta in acesta noua
strategie. Afla astfel ca Betty refuza cee ace ii ofera viata, pentru a nu trebui sa se confrunte
cu moartea, prin acceea ca isi refuza orice placer de teama ca aceasta se va sfarsi la un
moment dat. Pentru a accelera procesul, Yalom o inscrie pe Betty intr-o terapie de grup,
unde realizeaza ca ea asociase ideea de peirdere in greutate de diagnosticul de cancer si,
inevitabil de moarte, pentru ca tatal sau suferise se cancer, pierduse masiv in greutate si in
final a murit cand ea avea 12 ani. Treptat, relatia terapeutica devine din ce in ce mai
profunda, Betty incepe un regim alimentar pe care il urmeaza cu obstinatie, pierde in
greutate ‘un om’ cum spune ea si accepta in final faptul ca moartea este inevitabila, dar
ideea de moarte poate fi salvatoare, pentru ca ne ajuta sa ne rearanjam prioritatile pentru a
trai o viata implinita aici si acum. Teraoia lui Betty a fost revelatoare atat pentru pacienta cat
si pentru terapeut, care a inceput sa vada dincolo de ceea ce puteau ochii sa distinga si sa
aprecieze ceea ce era omul din spatele kilogramelor. Mai mult, a aflat ca Betty a inteles
problema lui din prima clipa, dar a dat o sansa relatiei terapeutice din care au iesit amandoi
invingatori.
4. ‘A murit cine nu trebuia’ Penny, in varsta de 38 de ani, in urma cu 4 ani si-a pierdut fiica ce
urma sa implineasca 13 ani in urmatoarea zi, decesul survenind dupa ce se luptase 4 ani cu o
 forma rara de leucemie. Prin pierderrea fetei, Penny a suferit pierderea unui viitor,
pierderea proiectului, spre deosebire de ceea ce poate insemna pierderea unui parinte, care
este de fapt pierderea trecutului, a obiectului. Dorinta ei de a fi facut maim ult arata dorinta
de control asupra inexorabilului si constiinta infricosata a neputintei in fata mortii, care
devine iminenta cu privire la propria persoana. In timpoul sedintelor, Penny a avut nu doar
curajul ci si puterea sa se confrunte cu toate problemele dureroase ale vietii ei si, in acest fel,
a reusit sa transforme suferinta blocata intr-o suferinta fluida, care i-a permis reconsiderarea
prezentului si a tuturor bucuriilor pe care le poate trai impreuna cu cei doi baieti pe care ii
avea inca.
5. ‘Nu credeam s-o patesc si eu’ este povestea unei batrane care este talharita si, in urma
acestui eveniment, simte ca lumea nu mai este un loc sigur, iar ea este un om neinsemnat, la
indemana hazardului, ceea ce o face sa constientizeze si mai mult consecintele statutului sau
de vaduva, dup ace a trait 41 de ani alaturi de un sot care o protejase pe aceasta de orice rau
care putea veni din realitatea cotidiana.
6. ‘Nu trebuie sa fii bland’ Dave, un batran de 69 de ani, in incercarea de a se agata de viata si
in dorinta de a crede in nemurire, tine sa pastreze niste scrisori de dragoste de la Soraya,
una dintre amantele lui, de care nu stia nimeni pana cand a hotarat sa il roage pe Yalom sa le
tina el, pentru a nu fi descoperite de sotia sa. Yalom refuza, iar mai tarziu Dave dezvaluie
grupului de terapie din care facea parte secretul sau cu privire la aceste scrisori. Din pacate,
Dave ramane un secretos incapabil sa priveasca reallitatea in fata si nu mai participa la
terapia de grup.
7. ‘Doua zambete’ Marie vine la cabinet la 4 ani dupa moartea sotului, impietrita in durerea lui
si dupa 3 ani de la inceperea terapiei Yalom inca nu razbise dincolo de raceala si rigiditatea
cu care Marie il tinea la distanta, pana cand Marie a participat la o sedinta de hipnoza cu
Mike, un alt terapeut, in prezenta lui Yalom. In timpul sedintei, Marie a incuviintat prin doua
zambete incurajarea terapeutului de a aborda cate o tehnica pentru fiecare obiectiv al
sedintei de hipnoza. Yalom are curiozitatea de a deslusi cum au fost percepute fiecare dintre
aceste zambete de catre fiecare dintre cei care au fost prezenti la sedinta de hipnoza: el,
colegul sau si clienta si afla ca, asa cum anticipase, fiecare martor al acelei sedinte a dat un
alt inteles celor doua zambete.
8.