🎓 Dai Admiterea în 2024 și habar n-ai cu ce se mănâncă? Apasă aici!

 Mailul de VineriNOU
 Rezolvă grile pentru Admitere




 Despre Admitere
·Lectură de 10 minute

Viața la medicină: 12
lucruri pe care trebuie să
le știi Mihai Voinea·6 iunie 2023
A fi student la medicină implică mai multă muncă decât ți-ai imaginat vreodată. Din fericire,
vei avea parte de la fel de multă distracție! Există o mulțime de mituri descurajatoare despre
viața la medicină, dar în realitate este o alegere foarte frumoasă, captivantă și plină de
satisfacții, mai ales prin văzută prin prisma obiectivului final – acela de a ajunge un medic
bun!

Dacă ți-am stârnit curiozitatea, iată 12 adevăruri despre viața de medicinist care îți vor trezi
interesul pentru a urma această cale.

1. Ceea ce înveți îți va fi de folos tot restul vieții

Deși pare un lucru banal, el nu trebuie trecut cu vederea. La alte facultăți, studenții învață
unele materii doar pentru a promova examenele. Odată atins acest obiectiv, materia
studiată atât de intens și îndelung devine aproape inutilă.
Nu e cazul și la medicină, unde materiile precum anatomia, fiziologia, biochimia,
farmacologia și semiologia sunt direct aplicabile în înțelegerea, diagnosticarea și tratarea
bolilor. Astfel, vei fi motivat nu doar să înveți temeinic materia pentru examen, ci și să citești
în plus, pentru a putea deveni un medic de excepție. Mai târziu aceste mici detalii pot fi
puse într-un context clinic și pot face o diferență crucială pentru pacienți!

Misiunea studentului la medicină nu este de a învăța pentru note mari, ci de a urma calea
formării și perfecționării continue, punând bazele viitoarei sale cariere de medic.

Calea unui medic – deloc ușoară ca student și chiar mai dificilă mai târziu, ca specialist,
însă cu un impact colosal asupra vieții oamenilor.

2. Uneori e mult de muncă…

O să fiu sincer, ca student la medicină va trebui să muncești mai mult decât cei de la alte
facultăți. Cele mai multe ore le vei petrece la lucrările practice și la stagii, dar și cursurile vor
ocupa o bună bucată din timpul tău. Și asta nu e tot: trebuie să citești notițele de curs, să
pregătești prezentări de caz, să înveți pentru parțiale… Toate acestea pot fi o adevărată
provocare. De aceea trebuie să fii flexibil și eficient în modul în care îți organizezi
programul, iar uneori să tragi din greu ca să îți creezi timp liber pentru atunci când o să ai
nevoie de el.

Mai este și sesiunea, care vine cu un grad crescut de dificultate. Firește, toți studenții,
indiferent de facultate, învață ca să ia note cât mai mari. La fel se întâmplă și la medicină,
însă aici se pune și problema examenului de rezidențiat, care în esență se dă din materiile
studiate în timpul facultății. Importanța acestui examen este capitală, pentru că în funcție de
punctajul obținut îți poți alege, sau nu, specializarea la care visezi.

Examenele din timpul facultății sunt mai puțin stresante, dar implică adesea acumularea
unei cantități mari de cunoștințe într-un timp foarte scurt. Însă privește partea bună: cu cât e
mai grea sesiunea, cu atât e mai frumoasă vacanța de după. Medicina poate fi solicitantă…

3. …însă îți rămâne timp și pentru tine

Nu intra în panică! Deși vei avea un program încărcat, îți rămâne destul timp să te bucuri de
studenție, văzută de mulți ca fiind cea mai frumoasă perioadă a vieții lor. Dacă ești isteț, poți
să îți organizezi programul eficient, astfel încât să ai timp și pentru alte activități precum
sportul, muzica, sau o gamă largă de programe de voluntariat din cadrul organizațiilor
studențești (spre exemplu, nu e ok să pierzi o după amiază întreagă pe YouTube când știi
că seara ai meci de baschet).

Facultatea de medicină înseamnă mai mult decât să înveți pentru o diplomă; înseamnă să
cunoști alți oameni, odată cu asta să te cunoști pe tine și să te dezvolți permanent, pentru a
putea ajunge într-o bună zi un medic extraordinar.

4. A fi medicinist nu înseamnă doar să înveți

Activitățile extracuriculare nu sunt doar pentru distracție. Chiar dacă principala motivație
este să te simți bine sau să îți iei gândul de la învățat, ele au un rol major în dezvoltarea ta
personală. Cum am menționat mai sus, cultivarea abilităților aflate în afara sferei academice
sunt esențiale pentru a ajunge un doctor de succes.

Spre exemplu, fiind membru al unei trupe de muzică sau de teatru vei învăța cum e să fii în
fața unui public, astfel că atunci când va trebui să prezinți o lucrare pe scenă îți vei putea
prezenta ideile cursiv și încrezător.

Iarăși, să fii parte a unei echipe sportive te va învăța să interacționezi cu alți oameni, printre
care și unii cu personalități sau opinii diferite de ale tale. Te vei obișnui cu responsabilitatea
și cu munca în condiții de stres.

Atât sporturile, cât și organizațiile studențești îți oferă oportunitatea să organizezi

evenimente sau să preiei rolul de lider, experiențe necesare mai târziu, fie că e vorba de
coordonarea echipei de medici de pe secție, fie că vrei să îți manageriezi cu succes propriul
cabinet.

În această carieră e important să fii o persoană multi-lateral dezvoltată, capabilă să

interacționeze eficient cu cei din jur. Ori, asta nu vei obține stând seară de seară cu cartea
în față și învățând: trebuie să existe un echilibru între a studia și a avea o viață personală.
5. Anatomia înseamnă mai mult decât simple imagini

Anatomia poate fi o adevărată corvoadă, mai ales în centrele universitare unde în primul an
se învață pe cadavru – rămășițele cuiva care și-a donat corpul pentru pregătirea ta
medicală. De multe ori asta înseamnă că trebuie să pui mâna pe pensă și bisturiu, o sarcină
mai degrabă neplăcută. Există, într-adevăr, și oameni entuziasmați de ideea de a diseca un
cadavru, dar dacă nu le împărtășești entuziasmul e ok, nu trebuie să intri în panică!
Majoritatea departamentelor de anatomie dispun de preparate gata prelucrate, sau chiar
mulaje din diverse materiale, astfel încât să poți învăța structurile anatomice fără bătaie de
cap și „cu mâinile curate”.

6. Cei mai buni prieteni o să îi întâlnești la medicină

Profită de timpul petrecut cu colegii de la universitate, profită de viața la medicină. Nu e
obligatoriu ca prietenii tăi să fie tot la medicină – unii oameni devin foarte apropiați de
colegii din organizație sau din echipele sportive, însă medicii tind să rezoneze foarte bine
unii cu alții.
E adevărat, asta duce uneori la conversațiile acelea plictisitoare „ca între medici” despre ce
s-a prezentat la curs în ziua respectivă, sau despre cazurile intrigante văzute în clinică în
ultima săptămâna. Însă și acesta poate fi un mod bun de a repeta materia sau de a prinde
informații noi – nimeni nu poate fi atent 100% într-un curs de 2 ore! Firește, asta dacă
discuția nu se transforma într-un soi de „bârfă” despre profesori și despre care sunt
cursurile la care e cel mai greu să nu adormi.

7. Ești la curent cu toate noutățile din lumea medicală

Dacă ești cu adevărat pasionat de „științele vii”, viața la medicină îți oferă oportunitatea
unică de a accede spre maximul cunoașterii din domeniul medical, adică mult peste ce ar
putea găsi cineva scris în cărți. Asta pentru că la tine în facultate cu siguranță există
profesori implicați activ în cercetare, care sunt la curent cu cele mai noi studii și progrese
medicale din aria lor de expertiză. De la ei poți afla informații importante cu multe înainte ca
acestea să ajungă în manuale – fie că e vorba de cele mai inedite procese de diviziune
celulară asociate cu apariția tumorilor, sau de recent descoperitele canale ionice de la
nivelul cordului, poți fi mereu la zi cu descoperirile din domeniul medicinei.

8. Medicina e o investiție pe termen lung

Ca student la medicina, stetoscopul e o unealtă cu care te vei obișnui foarte curând.

Viața la medicină e mai degrabă un maraton decât un sprint. E o facultate de 6 ani, unde
puținele vacanțe devin chiar mai scurte, și în care este necesar să studiezi tot anul (nu ai
luxul celor 3 luni de pauză pe an). Firește, motivul pentru care medicina se întinde pe atât
de mulți ani este volumul imens de cunoștiinte: trebuie însușite atât principiile științifice
fundamentale, cât și manevrele clinice, esențiale în practica medicală.

Chiar dacă asta pare o muncă de sisif, te asigur că viața la medicină va trece extraordinar
de ușor. Majoritatea studenților sunt atât de ocupați încat nu au timp să observe cum
zboară semestrele pe lângă ei. Ceea ce înseamnă că deși poate fi plăcut să vezi cât de
repede faci progrese în medicină, e și foarte ușor să rămâi în urmă cu materia și să nu poți
recupera decât la prima vacanță. Din fericire, și vacanțele vor părea că vin atât de repede
încât poți scăpa teafăr și dacă se întâmplă ca la un moment dat să nu fii la zi cu materia.

Asta dacă le folosești eficient pentru a recupera, înainte ca haosul semestrului următor să
pună stăpânire pe tine. Apropo de vacanțe, există cadre universitare de părere că…

9. La medicină nu ai vacanțe, ci doar concedii

Ceea ce înseamnă că zilele libere pe care le ai de Crăciun și de Paște reprezintă doar

momente de răgaz, și nicidecum pauze de la medicină. Desigur, nu e obligatoriu să fie așa.
Dacă te-ai ținut de treabă tot semestrul și ești la zi cu materia, nu ai niciun motiv să nu-ți iei
o bine-meritată vacanță.

Însă dacă ești genul căruia îi place să se implice în cât mai multe activități în timpul
semestrul, vacanțele sunt momentul în care să „restitui” timpul de studiu cu care ai rămas
dator în restul anului. Cel mai important este să găsești un echilibru. Nu vrei nici să începi
semestrul epuizat, dar nici să nu ai idee ce se întâmplă în jurul tău când ajungi la facultate.

10. Buna organizare este totul

E o diferență colosală între a fi elev și a fi student, iar una din cele mai mari provocări este
să jonglezi cu lucrul și celelalte activități. Acum nu te mai poți baza pe părinți că o să îți facă
programul, ci trebuie să te ocupi tu singur de asta. Dacă mai iei în calcul și că în cea mai
mare parte a timpului o să fii obosit fie de la învățat, fie de la petreceri, ai deja rețeta
perfectă pentru dezastru. Cursurile o să se suprapună peste repetiții, antrenamentele o să
cadă în același timp cu lucrările practice, iar acțiunile de voluntariat o să se nimerească fix
în ziua în care voiai să îți vizitezi familia. Cel mai important este să găsești un sistem de
planificare, fie el agenda, calendarul, sau telefonul mobil. Asta ca să nu fii tu acela care
întârzie mereu, sau dă din colț în colț, încercând să își dea seama unde ar trebui să fie la
ora x.

11. Dacă promovezi toate examenele vei ajunge medic

Pare mai mult decât evident, dar gândește-te o secundă la asta: tot ce trebuie să faci ca să
ajungi medic este să treci toate examenele. Pentru că a promova un examen certifică faptul
că ești suficient de pregătit pe acea ramură medicală încât să poți merge mai departe spre
a deveni un doctor. Ce înseamnă asta pentru tine? În primul rând, acum știi de ce sunt atât
de grele examenele, în special cel de rezidențiat. În al doilea rând, chiar dacă există
inconveniente, gândește-te că există un avantaj major, și anume că dacă te străduiești
suficient în timpul facultății, vei avea profesia și ocupația de medic.

Pentru studenții altor facultăți, diploma de absolvire poate să nu însemne nimic. Spre
exemplu, nimic nu îi garantează cuiva care a terminat ingineria ca își va găsi de lucru în
calitate de inginer. În contrast, pentru tine diploma de medic, alături de un punctaj bun la
rezidențiat, înseamnă automat un loc în sistemul medical, cel puțin pentru anii de pregătire
ca rezident. Așa că, dacă vreodată ți se va părea grea viața în sesiune, gândește-te că
examenele nu sunt altceva decât trepte pe care trebuie să le urci pentru a ajunge acolo
unde îți dorești.

12. Majoritatea colegilor sunt persoane foarte inteligente

Mediciniștii reprezintă o categorie restrânsă de oameni care tind să fie nu doar deosebit de
capabili, ci și foarte muncitori. De aceea poate fi demoralizant să te compari cu alți colegi,
mai ales că de obicei ne uităm fix la cei mai buni. Dar nu uita că cei cu care te compari
reprezintă vârfurile unui grup select, așa că nu o lua în tragic când vezi că e cineva mai bun
ca tine. Tot timpul o să fie. Ca să ajungi sus este suficient să fii cea mai bună versiune a ta
și să te dezvolți pe cât mai multe planuri.

În încheiere, nu uita că a fi medicinist alături de cei mai buni studenți din toată țara este un
privilegiu. Nu îți face probleme, majoritatea studenților la medicină urmează îndeaproape
motto-ul „Work hard, play hard!”. Pentru că medicina nu este doar un mijloc, ci și un scop în
sine. Profită de ea din plin!

Hei, nu te rețin mult.

Dacă îți place ce ai citit, te poți abona, ca să fii mereu la curent!

MĂ ABONEZ LA #ARTICOLULDEMARȚI!
 Despre AdmitereTrucuri
·Lectură de 6 minute

Cum să trișezi la examene

grilă, sau „Ce m-a învățat
Sherlock Holmes” Teo Dumitru·2 mai 2023
Când ai eliminat imposibilul, ceea ce rămâne – oricât de improbabil ar părea – trebuie să
fie adevărul – Sherlock Holmes

Cea mai rușinoasă mare realizare a vieții mele de student a fost să iau 10 la un examen la
care nu învățasem aproape nimic: embriologie. De fapt, toată embriologia pe care o știu am
învățat-o în timpul examenului, fără să mă „inspir” din alte surse. Secretul? Examenul a fost
grilă!

Spre deosebire de examenele de tip „eseu”, în care e extrem de ușor să te pierzi în coala
albă din fața ta, grila îți oferă extrem de multe informații. Dacă știi să le corelezi, o să ajungi
un mic Sherlock Holmes (și o să îți crești și notele).

Articolele cu care te-am obișnuit sunt despre cum să înveți din timp, constant, eficient… Ce
urmează să îți spun în continuare nu e ceva pe care să te bazezi (deși pentru mine a
funcționat de minune, în numărate rânduri), ci ceva care să îți aducă niște sutimi în plus.

Iată cele 7 lucruri pe care le-am învățat din cărțile cu Sherlock Holmes, care să te ajute să
deduci răspunsurile corecte ca un detectiv.

1. Nu te grăbi; mai întâi observă

Când avea o problemă în minte, Sherlock stătea zile întregi – săptămâni, chiar – să o
rezolve.

Când primești subiectele, nu te apuca să rezolvi direct grilele și, în orice caz, nu încercui
direct pe foaia de răspuns! Mai întâi citește toate grilele. Există 2 motive pentru care să faci
asta:
A. Creierul tău începe să se gândească deja la întrebările dificile și să caute soluții.
B. Vezi în punctul următor.

2. Privește în perspectivă
Făcând legături la care alții nu s-ar fi gândit vreodată, Sherlock reușea să rezolve toate
cazurile.

Lecția pe care aș vrea să o înveți de aici este să rezolvi grilele împreună. Și nu, nu mă refer
„împreună cu colegii”!

Gândește-te că sunt mai multe grile decât capitole, deci mai multe grile vor fi din același
capitol. Asta înseamnă că e posibil să fie similare, sau măcar conectate. Și atunci, uitându-
te de dinainte peste ele, sunt șanse foarte mari să găsești indicii, sau chiar răspunsuri.

În imaginea de mai sus, dacă cele două grile complement simplu au enunțuri
asemănătoare, dar răspunsuri diferite – exceptând D de la prima și C de la a doua –
înseamnă, firește, că acestea sunt răspunsurile corecte.

3. Există mai multe căi

Sherlock Holmes se folosește de toate mijloacele pentru a ajunge la soluție: uneori se

deghizează, alteori caută informații și pune la cale un plan, iar în celelalte dăți îi atrage pe
suspecți în capcană.

Asemenea, trebuie să pui în aplicare tot arsenalul, nu doar să te folosești de cunoștințe.

O grilă complement simplu are (să zicem) 5 răspunsuri. Și atunci, dacă nu o știi, șansa să
nimerești răspunsul corect e de 20% – nu sună foarte promițător… Dar dacă grila ar avea
doar 2 răspunsuri? Atunci, ar fi 50%! Parcă sună mai bine. Dar cum faci asta?

Elementar, dragul meu Watson! Dai la o parte răspunsurile greșite!

4. Judecă în sens invers

În caz că ai uitat motto-ul articolului, dă-mi voie să ți-l amintesc:

Când ai eliminat imposibilul, ceea ce rămâne

– oricât de improbabil ar părea – trebuie să fie
adevărul – Sherlock Holmes
Ca să faci o grilă bine, ai două posibilități: să știi răspunsurile corecte, sau să le știi pe cele
greșite. Uneori, e suficient să elimini „imposibilul”, și ai ajuns (sau ai șanse mult mai mari să
ajungi) la răspunsul corect.

Sistemul de notare care nu a dat greș pentru mine a fost: × , / , O , ( .

× este pus înainte de răspunsurile posibil adevărate, / e pentru tăiat răspunsurile

greșite, O e pentru încercuit răspunsurile 100% corecte, iar ( e pentru conectat răspunsurile
legate între ele. O să îți arăt imediat cum pui asta în practică.

5. Fii atent la detalii

Ceea ce îl deosebește pe Holmes de alții este atenția obsesivă la detalii.

O să îți repet asta până când o să înțeleg și eu: „Citește grila cu atenție!”. Un simplu „nu”
ascuns în enunț îți poate da toate planurile peste cap.

Mai mult, uită-te mereu după erorile „făptașului” – observă typo-uri sau greșeli de scriere.
Cei care fac grilele tind să verifice bine răspunsurile corecte, și mai puțin pe cele greșite.

6. Ai grijă pe cine crezi

Poate ai auzit și tu: când nu știi, bifează răspunsul „C”. Fals!

În schimb, răspunsurile cele mai lungi, sau de tipul „toate de mai sus”/”niciunul de mai sus”
au șanse mari să fie corecte. Asta e adevărat!
Încă ceva… atunci când un răspuns este tranșant, poți să bagi mâna în foc că nu este el cel
corect. Există excepții la aproape orice regulă, așa că atunci când vezi „întotdeauna” sau
„niciodată” într-un răspuns, ai șanse mari să nu greșești dacă îl ignori.

. . .

Dacă a fost prea multă informație, iată un exemplu de cum poți pune toate astea în aplicare:

În ceea ce priveşte regula transfuziei, următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. aglutininele din sângele donatorului nu trebuie să se întâlnească cu aglutinogenul din
plasma primitorului
B. grupa 0 poate primi sânge doar de la grupa 0
C. grupa 0 este primitor universal
D. grupa 0 este donator universal
E. un individ cu grupa A poate primi sânge de la un individ cu grupa 0
Iată un tip de raționament simplu, pe care îl poți urmări chiar dacă nu cunoști (prea bine)
materia: să zicem că știi că aglutinogenul e un antigen, deci se află pe hematii, nu în
plasmă (deci A. este fals), dar nu mai ții minte ce este grupa 0. Însă există doar două
posibilități:

a) Este donator universal (D. adevărat), ceea ce înseamnă că un individ cu 0 poate primi
doar de la alt 0 (B. adevărat), dar poate dona unei persoane cu A (E. adevărat).

b) 0 este primitor universal, rezultă B, D, E ─ false.

Dar cum întrebarea este complement multiplu, deci nu poate avea un singur răspuns
corect, rămânem la prima variantă: B, D ,E!

Vezi? E simplu!

. . .

În fine, să trecem ultimul punct:

7. Cultivă-ți experiența

Nu te aștepta să ajungi Sherlock Holmes peste noapte. Ai nevoie de multă perseverentă și

mult exercițiu.

Cu alte cuvinte, cu cât rezolvi mai multe grile (în condiții cât mai apropiate de cele de
examen), cu atât o să devii mai priceput în arta deducției. Așa că spor la treabă!

PS: Dacă vrei să îmi spui ceva, dă-mi un mail pe teo@marsilian.com!

Despre

Politică de confidențialitate & Termeni

Cont Premium

Întrebări frecvente

ANPC

Marsilian Technologies © 2014-2023

Termeni și condiții
ANPC





















Folosim cookie-uri. E ok, promit că nu îngrașă. Totuși, dacă vrei, le poți dezactiva. AcceptSetări
cookie-uri