Falsul În Inscrisuri

UNIVERSITATEA ******************
FACULTATEA DE DREPT ȘI ADMINSITRAȚIE PUBLICĂ
SPECIALIZARE DREPT
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR:
Conf. univ.dr. ****************
ABSOLVENT
*********************************
TIMIȘOARA
2023
1
UNIVERSITATEA ******************
FACULTATEA DE DREPT ȘI ADMINSITRAȚIE PUBLICĂ
SPECIALIZARE DREPT
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR:
Conf. univ.dr. ****************
ABSOLVENT
*********************************
TIMIȘOARA
2023
2
CUPRINS
CAPITOLUL I. PARTE INTRODUCTIVĂ

1.1. Introducere...........................................................................................................................5
1.2. Importanța și actualitatea temei...........................................................................................7
1.3. Motivația alegerii temei.......................................................................................................7
1.4. Scopul lucrării......................................................................................................................8
CAPITOLUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FALSURILE ÎN ÎNSCRISURI ȘI FALSUL

MATERIAL ÎN ÎNSCRISURI OFICIALE
2.1. Reglementare
juridică................................................................................................................9
2.2. Scurta prezentare a infracțiunilor cuprinse în Capitolul III, Titlul VI Noul Cod
penal...............................................................................................................................................10
2.3. Asemănări și deosebiri cu privire la prevederile actualei reglementări și cea anterioară
asupra infracțiunilor de
fals .......................................................................................................................12
2.4. Particularități privind reglementarea juridică a infracțiunii prevăzute de art. 320
NCP................................................................................................................................................14
2.5. Specificații teoretice privind legislația conexă a infracțiunii de fals material în înscrisuri
oficiale............................................................................................................................................15
2.6. Prezentarea obiectului juridic, material și subiecții
infracțiunii...............................................17
2.7. Prezentarea laturii obiective și subiective a infracțiunii precum și formele, modalitățile,
sancțiunile si aspectele procesuale.................................................................................................19
CAPITOLUL III. ANALIZĂ TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ A INFRACȚIUNILOR DE FALS

INTELECTUAL, FALS ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ ȘI A UZULUI DE FALS
3.1. Reglementarea juridică a infracțiunilor de fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură
privată și a uzului de
fals................................................................................................................22
3
3.2. Analiza obiectului juridic și material al infracțiunilor de fals intelectual, fals în înscrisuri sub
semnătură privată și a uzului de
fals ..............................................................................................24
3.3. Analiza asupra subiecților infracțiunilor de fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură
privată și a uzului de
fals ...............................................................................................................26
3.4. Prezentarea laturii obiective și subiective a infracțiunilor de fals intelectual, fals în înscrisuri
sub semnătură privată și a uzului de
fals .......................................................................................27
3.5. Formele, modalitățile, sancțiunile si aspectele procesuale ale infracțiunilor de fals
intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și a uzului de
fals............................................................30
3.6. Jurisprudență...........................................................................................................................31
CAPITOLUL IV. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND INFRACȚIUNEA DE FALSIFICARE

A UNEI ÎNREGISTRĂRI TEHNICE, DE FALS INFORMATIC ȘI FALS ÎN DECLARAȚII,
FALS PRIVIND INDENTITATEA ȘI ASUPRA INFRACȚIUNII DE FALS COMISE ÎN
LEGĂTURĂ CU
AUTORITATEA UNUI STAT STRĂIN
4.1. Reglementarea juridică a infracțiunilor de falsificare a unei înregistrări tehnice, de fals
informatic și fals în declarații, fals privind identitatea și fals comise în legătură cu autoritatea
unui stat
străin........................................................................................................................................40
4.2. Prezentarea obiectului juridic si material al infracțiunilor de falsificare a unei înregistrări
tehnice, de fals informatic și fals în declarații, fals privind identitatea și fals comise în legătură cu
autoritatea unui stat
străin...............................................................................................................44
4.3. Analiză asupra subiecților infracțiunilor de falsificare a unei înregistrări tehnice, de fals
informatic și fals în declarații, fals privind identitatea și fals comise în legătură cu autoritatea
unui stat
străin ........................................................................................................................................47
4.4. Prezentarea laturii obiective și subiective a infracțiunilor de falsificare a unei înregistrări
tehnice, de fals informatic și fals în declarații, fals privind identitatea și fals comise în legătură cu
4
autoritatea unui stat
străin...............................................................................................................48
4.5. Formele, modalitățile, sancțiunile si aspectele procesuale ale infracțiunilor de falsificare
a unei înregistrări tehnice, de fals informatic și fals în declarații, fals privind identitatea
și fals comise în legătură cu autoritatea unui stat
străin..................................................................54
CONCLUZII................................................................................................................................57
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................58
CAPITOLUL I. PARTE INTRODUCTIVĂ
1.1. INTRODUCERE
Prezenta lucrare de licență, intitulată Falsul în înscrisuri, este structurată în trei capitole
care conțin atât o analiză teoretică cât și o analiză din punct de vedere a jurisprudenței cu privire
la tema aleasă.
Capitolul II al prezentei lucrări, intitulat Aspecte generale privind falsurile în înscrisuri
și falsul material în înscrisuri oficiale, cuprinde o prezentare generală a infracțiunilor de falsuri
în înscrisuri așa cum acestea sunt reglementate de Noul Cod penal în Partea Specială a acestuia,
Titlul VI intitulat ”Infracțiuni de fals”, Capitolul III denumit ”FALSURI ÎN ÎNSCRISURI”.
Vom observa că atât falsurile în înscrisuri, cât și procedura de falsificare a înscrisurilor și
orice altă acțiune demarată privind falsificarea înscrisurilor reprezintă în legislația penală din țara
noastră o încălcare a legii.
Falsificarea înscrisurilor în legislația noastră penală reprezintă infracțiune, fiind consider-
ată o faptă ilegală care poate genera consecințe neplăcute și de o gravitate aparte pentru per-
5
soanele implicate. Totodată, și din punct de vedere a dreptului comparat, în majoritatea țărilor
europene infracțiunile de fals sunt expres reglementate.8Cu privire la consecințele negative gen-
erate de săvârșirea infracțiunilor de fals, enumerăm: pedeapsa închisorii, amenda sau diferite
sancțiuni penale aplicate în funcție de gravitatea infracțiunii săvârșite.
Tot pe parcursul acestui capitol am trecut în revistă și o scurtă prezentare a infracțiunilor
cuprinse în Capitolul III al Titlului VI, Partea Specială a Noului Cod penal. Infracțiunile prezen-
tate sunt următoarele și fac obiectul analizei temei mele de licență: infracțiunea de fals material
în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 Noul Cod penal, infracțiunea de fals intelectual,
prevăzută de art.321 Noul Cod penal, infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată,
prevăzută de art.322 Noul Cod Penal, infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art.323 Noul Cod
penal, infracțiunea de falsificare a unei înregistrări tehnice, prevăzută de art.324 Noul Cod penal,
infracțiunea de fals informatic, prevăzută de art.325 Noul Cod penal, infracțiunea de fals în
declarații, prevăzută de art.326 Noul Cod penal, infracțiunea de fals privind identitatea,
prevăzută de art.327 Noul Cod penal, și nfracțiunile de fals comise în legătură cu autoritatea unui
stat străin, prevăzută de art.328 Noul Cod penal.
De altfel, am trecut în revistă însemnătatea noutăților aduse de Noul Cod Penal cu privire
la infracțiunile de fal în înscrisuri. Noutățile redate de noua reglementare prezintă importanță atât
pentru legiuitor cât și din punct de vedere practic, pentru instanțele de judecată și pentru orice
om de rând.
Cu privire la particularitățile infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, așa cum
aceasta este reglementată de art.320 Noul Cod penal, vom observa ca și noutate varianta agravată
a acestei infracțiuni, legiuitorul român a introdus săvârșirea infracțiunii de fals de către un
funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu. În vecehea reglementare era
menționat ca și subiect activ ”funcționarul”, pe când în actuala reglementare este menționat
”funcționarul public”.
O altă modificare face referie la termendul de înscris oficial, ceea ce înseamnă că înscrisul
trebuie să fie unul official. Înscrisurile oficiale sunt cele prevăzute de art.178 alin. (2) Noul Cod
penal.
Și totodată, prin noua reglementare s-au modificat și limitele de pedeapsă și subiectul activ
al acestei infracțiuni.
6
Tot pe parcursul acestui capitol am subliniat câteva aspect deosebit de importante cu
privire la legislația conexă în cazul infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale. Infracțiunea
de fals material în înscrisuri oficiale pe lângă reglementarea ei în Noul Cod penal art.320 se
bucură și de legislație conexă.
În continuarea analizei regăsim material din literatura de specialitate cu privire la obiectul
juridic, obiectul material, subiecții infracțiunii, latura obiectivă și subiectivă a acesteia precum și
formele, modalitățile, sancțiunile aplicabile și aspectele procesuale.
Capitolul III, intitulat Analiză teoretică și practică a infracțiunilor de fals intelectual,
fals în înscrisuri sub semnătură privată și a uzului de fals, constă într-o analiză din punct de
vedere teoretic cu privire la sediul materiei infracțiunilor analizate, al obiectului juridic, obiectu-
lui material, subiecților infracțiunii, laturii obiective și subiective a acestora precum și asupra
formelor, modalităților, sancțiunilor aplicabile și aspectelor procesuale.
Totodată, pe parcursul acestui capitol am prezentat și din punct de vedere a practicii pe-
nale o hotărâre penală care are ca obiect săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură
privată și uz de fals.
Pe parcursul Capitolului IV, intitulat Considerații generale privind infracțiunea de
falsificare a unei înregistrări tehnice, de fals informatic și fals în declarații, fals privind
indentitatea și asupra infracțiunii de fals comise în legătură cu autoritatea unui stat străin, am
analizat la fel ca și la infracțiunile mai sus menționate sediul materiei, obiectul juridic, obiectul
material, subiecții infracțiunii, latura obiectivă și subiectivă a acestora precum și formele, modal-
itățile, sancțiunile aplicabile și aspectele procesuale.
Pe parcursul acestui capitol, regăsim principalele modificări aduse de Noul Cod penal la
Capitolul infracțiuni de fals, introducerea a trei infracțiuni, și anume: infracțiunea de falsificare
a unei înregistrări tehnice, prevăzută de art.324 Noul Cod penal, infracțiunea de fals
informatic, prevăzută de art.325 Noul Cod penal și infracțiunile de fals comise în legătură cu
autoritatea unui stat străin prevăzută de art.328 Noul Cod penal.
Capitolul IV se încheie cu o prezentare din punct de vedere jurisprudențial.
Din cele prezentate reținem că indiferent de modificările aduse, infracțiunea de fals se
poate săvârși sub mai multe forme și contexte iar potrivit legislației noastre penale există o
categorie diversificată de infracțiuni de fals.
7
1.2. IMPORTANȚA SI ACTUALIATEA TEMEI
Din punct de vedere al importanței putem spune că infracțiunile privind falsurile în
înscrisuri pot genera și produce consecințe deosebit de grave.
Faptul că aceste infracțiuni sunt incriminate și pedepsite potrivit gradului de pericol
social reprezintă o metodă de combatere a unor astfel de mijloace folosite de către cei interesați
în vederea obținerii unor câștiguri prin falsificarea, crearea sau modificarea unor anumite
înscrisuri.
Este deosebit de important ca în momentul în care sesizăm că ar exista vreun dubiu cu
privire la autenticitatea unui document să sesizăm instituțiile statului abilitate în vederea
efectuării unei cercetări, anchete pentru a constata dacă ne aflăm sau nu în situația de a fi înșelați
prin intermediul uneia dintre infracțiunile analizate.
1.3. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Motivul pentru care am ales această temă constă în sesizarea a unui număr foarte mare de
persoane care au fost victimele unor astfel de infracțiuni.
Datorită evoluției societății și datorită tehnologiei în același timp sper la un succes
continuu în vederea combaterii și prevenirii unor astfel de infracțiuni.
1.4. SCOPUL LUCRĂRII

Prin intermediul prezentei lucrări de licență mi-am propus să demonstrez că datorită
tehnologiei avansate, datorită studiului aprofundat în materie penală și datorită
profesionalismului anumitor specialiști în domeniu, infracțiunile privind falsurile în înscrisuri pot
fi prevenite.
Totodată pe lângă aspectul mai sus menționat mi-am mai propus să reliefez principalele
modificări aduse de Noul Cod penal asupra infracțiunilor ptivinf falsul în înscrisuri.
8
CAPITOLUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FALSURILE ÎN
ÎNSCRISURI ȘI FALSUL MATERIAL ÎN ÎNSCRISURI OFICIALE
2.1. REGLEMENTARE JURIDICĂ

Atât falsurile în înscrisuri, cât și procedura de falsificare a înscrisurilor și orice altă
acțiune demarată privind falsificarea înscrisurilor reprezintă în legislația penală din țara noastră o
încălcare a legii.
Infracțiunile de falsuri în înscrisuri sunt reglementate de Noul Cod penal, acestea fiind in-
cluse în Partea Specială a acestuia, Titlul VI intitulat ”Infracțiuni de fals”, Capitolul III denumit
”Falsuri în înscrisuri”.1
1
Codul penal.Codul de procedură penală, Ediție îngrijită și adnotată de Tudorel Toader, Ediția 2021, Editura
9
Falsificarea înscrisurilor presupune crearea, modificarea sau utilizarea anumitor docu-
mente false în scopuri frauduloase. Intenția persoanei care falsifică anumite documente constă în
fraudarea altor persoane sau fraudarea diferitelor instituții ale statului.
Falsificarea înscrisurilor include înscrisuri oficiale, cum ar fi acte de identitate, certificate
de naștere, documente de proprietate sau documente bancare, sau înscrisuri private, precum con-
tracte, facturi sau scrisori.
Falsificarea înscrisurilor în legislația noastră penală reprezintă infracțiune, fiind consider-
ată o faptă ilegală care poate genera consecințe neplăcute și de o gravitate aparte pentru per-
soanele implicate.
Totodată, și din punct de vedere a dreptului comparat, în majoritatea țărilor europene in-
fracțiunile de fals sunt expres reglementate.
Cu privire la consecințele negative generate de săvârșirea infracțiunilor de fals, enu-
merăm: pedeapsa închisorii, amenda sau diferite sancțiuni penale aplicate în funcție de gravitatea
infracțiunii săvârșite.
Se presupune că există o serie de motive pentru care o persoană poate să recurgă la falsi-
ficarea de înscrisuri. Printre cele mai comune motive, enumerăm: obținerea unor avantaje finan-
ciare, evitarea atragerii răspunderii penale sau a răspunderii civile, dobândirea sau câștigarea
unor privilegii sau de altfel înșelarea altor persoane sau instituții ale statului.
Prin intermediul infracțiunii de fals o persoană își propune să inducă intenționat în eroare
o altă persoană în vederea obținerii anumitor foloase prin intermediul folosirii unor informații
false sau prin modificarea unor anumite documente, înscrisuri sub semnătură private, înregistrări
sau orice alte mijloace de probă, semnături.2
Autoritățile statului, în vederea combaterii și prevenirii infracțiunilor discutate și anume,
falsurile în înscrisuri, recurg la utilizarea unor tehnici de securitate în documente și anume: holo-
grame, timbre de siguranță, aplicarea de cerneală invizibilă sau alte măsuri de protecție.
Totodată, pe lângă tehnicile de Securitate pe care le folosesc autoritățile statului mai ex-
istă și specialiști în domeniu și laboratoare forensice al căror scop este de a investiga și de a de-
tecta înscrisurile false.
Hamangiu;
2
Mihail Udroiu, Drept penal, Partea specială, Sinteze și grile, Ediția 5, Editura C.H.Beck, București, 2018,
pag.324;
10
2.2. SCURTĂ PREZENTARE A INFRACȚIUNILOR CUPRINSE ÎN CAPITOLUL III,
TITLUL VI, NOUL COD PENAL
Infracțiunile cuprinse în Capitolul III denumit ”Falsuri în înscrisuri” din cuprinsul
Titlului VI intitulat ”Infracțiuni de fals”, Partea Specială a Noului Cod penal sunt următoarele: 3
 falsul material în înscrisuri oficiale;
 falsul intelectual;
 falsul în înscrisuri sub semnătură privată;
 uzul de fals;
 falsificarea unei înregistrări tehnice;
 falsul informatic;
 falsul în declarații;
 falsul privind identitatea;
 infracțiunea de fals comisă în legătură cu autoritatea unui stat străin
”Infracțiunile mai sus prezentate reprezintă o însemnătate aparte din punct de vedere
juridic atât pentru statul român, reprezentat de autoritățile specializate cât și pentru oamenii de
rând, deoarece ne pot fi lezate anumite drepturi ce țin de protecția datelor noastre cu caracter
personal, de identitatea noastră și totodată poate exista posibilitatea ca o persoană să folosească
identitatea unei alte persoane în vederea săvârșirii unei infracțiuni pentru a-și dobândi anumite
avantaje fie financiare, fie de altă natură.”4
”Faptul că aceste infracțiuni sunt incriminate și pedepsite potrivit gradului de pericol
social reprezintă o metodă de combatere a unor astfel de mijloace folosite de către cei interesați
în vederea obținerii unor câștiguri prin falsificarea, crearea sau modificarea unor anumite
înscrisuri.
Este deosebit de important ca în momentul în care sesizăm că ar exista vreun dubiu cu
privire la autenticitatea unui document să sesizăm instituțiile statului abilitate în vederea
3
Hamangiu;
4
Mihail Udroiu, Drept penal, Partea specială, Sinteze și grile, Ediția 5, Editura C.H.Beck, București, 2018;
11
efectuării unei cercetări, anchete pentru a constata dacă ne aflăm sau nu în situația de a fi înșelați
prin intermediul uneia dintre infracțiunile mai sus enumerate.
În situația în care se constată existența unei fapte care face obiectul infracțiunilor
discutate, atunci devenim subiecți ai acestei infracțiuni, iar poziția noastră este una importantă
pentru organele de cercetare penală.”5
Așa cum s-a menționat atât de legiuitor cât și de autorii din literatura de specialitate,
infracțiunile de fals se pot săvârși nu doar într-un anumit domeniu ci acestea se pot folosi în mai
multe domenii, cum ar fi: civil, penal, comercial, administrativ, financiar.
”Infracțiunea de fals a cunoscut mai multe definiții și marea majoritate a autorilor
cunoscuți au optat pe varianta că aceasta ar reprezenta o intenție din partea aceluia care comite
această infracțiune de a obține avantaje financiare sau de altă natură prin falsificarea, crearea,
modificarea sau folosirea de informații false.”6
În zilele noastre se discută tot mai mult despre falsificarea datelor financiare. Prin
falsificarea datelor financiare se pot obține avantaje financiare ilegale.
Așa cum am menționat anterior, indiferent care infracțiune de fals a fost săvârșită este
important ca cel care a comis această infracțiune să fie tras la răspundere penală și să repare
prejudiciul creat persoanei vătămate sau victimei.
Concluzionez prin încheierea acestei părți sublinind faptul că în funcție de gravitatea
faptei inculpatul va răspunde potrivit legislației în vigoare pentru fapta comisă.
2.3. ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI CU PRIVIRE LA PREVEDERILE ACTUALEI
REGLEMENTĂRI ȘI CEA ANTERIOARĂ ASUPRA INFRACȚIUNILOR DE FALS
Din punctul de vedere al noutăților Noului Cod Penal, aloc spațiu acestui subcapitol
prezentării principalelor modificări aduse asupra infracțiunilor de fals.
”Prin Noul Cod penal, s-a recurs la câteva modificări asupra conținutului infracțiunii de
falsificare de monede sau de alte valori, astfel dispozițiile acestei infracțiuni au fost separate prin
două norme de incriminare și anume: falsul de monedă și falsificarea titlurilor de credit și altor
instrumente de plată.”7
5
Idem
6
Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Conform noului Cod penal, Ediția 2, Editura C. H. Beck,
București, 2014;
7
George Antoniu, Tudorel Toader, Versavia Brutaru, Stefan Danes, Constantin Duvac, Ioan Griga, Ion
12
Legiuitorul român a justificat această schimbare prin susținerea că cele două fapte penale,
falsul de monedă și falsificarea titlurilor de credit și altor instrumente de plată prezintă pericole
diferite și tocmai de aceea ele trebuiau separate ca și infracțiuni.
”Cu privire la infracțiunea de punere în circulație a valorilor falsificate, legiuitorul român
a introdus un text incriminator total diferit de cel al Vechiului Cod penal, acesta prin noua
reglementare a prevăzut că autorul infracţiunii de falsificare poate fi chiar subiect activ al acestei
fapte, dar nu şi al faptei de deţinere în vederea punerii în circulaţie sau al celorlalte modalităţi
introduse în text.”8
”O altă modificare adusă o observăm în conținutul dispozițiilor art.315 Noul Cod penal și
anume ”Emiterea frauduloasă de monedă”, care prevede că ”confecţionarea de monedă autentică
prin folosirea de instalaţii sau materiale destinate acestui scop, cu încălcarea condiţiilor stabilite
de autorităţile competente sau fără acordul acestora se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani
și interzicerea exercitării unor drepturi.” 9
Printre principalele modificări aduse de Noul Cod penal la Capitolul infracțiuni de fals,
reținem introducerea a trei infracțiuni, printre care enumerăm:
 art.324 care prevede ”Infracțiunea de falsificare a unei înregistrări tehnice” și are
următorul conținut: ”(1) Falsificarea unei înregistrări tehnice prin contrafacere, alterare
ori prin determinarea atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului sau omisi-
unea înregistrării unor date sau împrejurări, dacă a fost urmată de folosirea de către făptu-
itor a înregistrării ori de încredinţarea acesteia unei alte persoane spre folosire, în vederea
producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amendă.(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează folosirea unei înregistrări tehnice fal-
sificate în vederea producerii unei consecinţe juridice.(3) Prin înregistrare tehnică, în sen-
sul prezentului articol, se înţelege atestarea unei valori, greutăţi, măsuri ori a desfăşurării
unui eveniment, realizată, în tot sau în parte, în mod automat, prin intermediul unui dis-
Ifrim, Gheorghe Ivan, Gavril Paraschiv, Ilie Pascu, Ion Rusu, Marieta Safta, Iancu Tanasescu, Ioana Vasiu,

Explicatiile noului Cod penal. Vol. IV. Art. 257-366, Editura Universul Juridic, București, 2016;
8
Idem
9
Hamangiu;
13
pozitiv tehnic omologat şi care este destinată a proba un anumit fapt, în vederea produc-
erii de consecinţe juridice.”10;
 art.325 care prevede ”Infracțiunea de fals informatic” ale cărei dispoziții sunt
următoarele: ” Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori
de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare ade-
vărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, consti-
tuie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”11
 art.328 care prevede ”Infracţiunile de fals comise în legătură cu autoritatea unui

stat străin” și dispune astfel: ” Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplică şi
atunci când fapta priveşte acte emise de o autoritate competentă a unui stat străin sau de o
organizaţie internaţională instituită printr-un tratat la care România este parte sau
declaraţii ori o identitate asumate în faţa acesteia.”12
Acestea au fost principalele modificări aduse de Noul Cod penal cu privire la

infracțiunile de fals.
Din cele prezentate reținem că indiferent de modificările aduse, infracțiunea de fals se
poate săvârși sub mai multe forme și contexte iar potrivit legislației noastre penale există o
categorie diversificată de infracțiuni de fals, pe care le vom analiza în cele ce urmează potrivit
temei de lucrare de licență aleasă.
2.4. PARTICULARITĂȚI PRIVIND REGLEMENTAREA JURIDICĂ A INFRACȚIUNII

PREVĂZUTE DE ART.320 NCP
Art.320 Noul Cod penal reglementează și prevede infracțiunea de fals material în
înscrisuri oficiale. Dispozițiile acestui articol sunt următoarele:
” (1) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoarea
de la 6 luni la 3 ani.
10
Hamangiu;
11
idem
12
Ibidem
14
(2) Falsul prevăzut în alin. (1), săvârşit de un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de
serviciu, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate pro-
ducătoare de consecinţe juridice.
(4) Tentativa se pedepseşte.”13
În literatura de specialitate, infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale a fost
definită ca reprezentând falsificarea unui înscris oficial, incluzând și copiile unui înscris oficial,
contrafacerea scrierii sau a subscrierii ori alterarea în orice mod a unui înscris official de natură
să producă consecințe juridice.14
Ca și variantă agravată a acestei infracțiuni, legiuitorul român a introdus săvârșirea in-
fracțiunii de fals de către un funcționar public aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
Prin intermediul acestei infracțiuni expres prevăzute de Codul penal în vigoare, se
pedepsește fapta de a confecționa un înscris sau a modifica un înscris existent, astfel încât acesta
să producă efecte juridice proprii unui înscris oficial real. De altfel se pedepsește și alterarea în-
scrisului official prin orice mod sau mijloc.
Infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale nu a suferit mari modificări prin in-
trarea în vigoare a Noului Cod penal. În Codul penal din 1969 această infracțiune era prevăzută
de dispozițiile art.288.
Prin noua reglementare s-au modificat limitele de pedeapsă și subiectul active al acestei
infracțiuni. În vecehea reglementare era menționat ca și subiect activ ”funcționarul”, pe când în
actuala reglementare este menționat ”funcționarul public”.
O altă modificare face referie la termendul de înscris oficial, ceea ce înseamnă că în-
scrisul trebuie să fie unul official. Înscrisurile oficiale sunt cele prevăzute de art.178 alin. (2)
Noul Cod penal. ” Înscris oficial este orice înscris care emană de la o persoană juridică dintre
13
Hamangiu;
14
15
cele la care se referă art. 176 ori de la persoana prevăzută în art. 175 alin. (2) sau care aparţine
unor asemenea persoane.”15
Acestea au fost principalele particularități privind reglementarea infracțiunii de fals
material în înscrisuri oficiale reglementată de Noul Cod penal prin intermediul cuprinsului art.
320 al acestuia.
2.5. SPECIFICAȚII TEORETICE PRIVIND LEGISLAȚIA CONEXĂ A INFRACȚIUNII

DE FALS MATERIAL IN ÎNSCRISURI OFICIALE
Infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale pe lângă reglementarea ei în Noul Cod
penal art.320 se bucură și de legislație conexă.
Astfel, infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale este recunoscută și de art.14 din
Legea nr.191/2003 care face referire la regimul transportului naval.
Acest art. prevede: ” (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an
la 5 ani săvârşirea uneia dintre următoarele fapte:a) împiedicarea îndeplinirii atribuţiilor de servi-
ciu ale personalului navigant ambarcat, de punte, de maşini şi de telecomunicaţii;b) comunicarea
unor informaţii false, dacă a pus în pericol siguranţa navigaţiei;c) falsificarea sau distrugerea jur-
nalelor de bord ori de maşini;d) distrugerea ori avarierea echipamentelor de navigaţie sau pertur-
barea funcţionării lor.(2) Distrugerea sau avarierea unei nave ori a încărcăturii acesteia se
pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi."16
De altfel, art.33 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului re-
glementează infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale. Acest art. Prevede următoarele:
” (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea
unor drepturi săvârşirea, în oricare din scopurile prevăzute la art. 1, a uneia dintre următoarele
fapte:
a) procurarea, deţinerea, confecţionarea, fabricarea, transportul sau furnizarea de produse
ori tehnologii cu dublă utilizare sau de produse militare ori de materii explozive sau inflamabile,
în scopul producerii de mijloace distructive, dispozitive explozive de orice fel, precum şi a sub-
15
Hamangiu;
16
Art.14 din Legea nr.191/2003 privind infracțiunile la regimul transportului naval.
16
stanţelor chimice, biologice, radiologice ori nucleare, de natură să pună în pericol viaţa, sănătatea
oamenilor, animalelor sau mediul;
b) oferirea de instrucţiuni cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi, arme de foc
sau orice alte arme, substanţe nocive sau periculoase, ori cu privire la tehnici sau metode speci-
fice de săvârşire sau sprijinire a săvârşirii unui act de terorism, ştiind că respectivele competenţe
oferite sunt sau pot fi utilizate în acest scop;
c) primirea sau însuşirea de instrucţiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau
folosirea de explozivi, arme de foc sau orice alte arme, substanţe nocive sau periculoase, ori cu
privire la tehnici sau metode specifice de săvârşire sau sprijinirea săvârşirii unui act de terorism;
d) furtul calificat săvârşit în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la art. 32 alin. (1)
şi (3) şi la alin. (1) şi (2) din prezentul articol;
(2) Constituie, de asemenea, infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi
interzicerea unor drepturi săvârşirea uneia dintre următoarele fapte:
a) înlesnirea trecerii frontierei, găzduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor
vizate a unei persoane despre care se cunoaşte că a participat sau a comis ori urmează să par-
ticipe sau să comită o infracţiune prevăzută la alin. (1) ori la art. 32 alin. (1) sau (3);
b) culegerea sau deţinerea, în scopul transmiterii, ori punerea la dispoziţie de date şi in-
formaţii despre obiective vizate de o entitate teroristă;
c) falsificarea de înscrisuri oficiale sau utilizarea acestora în scopul înlesnirii săvârşirii
unui act de terorism
d) şantajul săvârşit în scopul comiterii unui act de terorism;
e) [textul din Art. 33, alin. (2), litera E. din capitolul IV a fost abrogat la 13-apr-2019 de
Art. I, punctul 35. din Legea 58/2019]
f) [textul din Art. 33, alin. (2), litera F. din capitolul IV a fost abrogat la 13-apr-2019 de
Art. I, punctul 35. din Legea 58/2019]”17
Totodată, această infracțiune de fals material în înscrisuri oficiale mai este reglementată
și de art.29 alin. (3) din Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări.
Art.29 alin. (3) din Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări prevede
următoarele:
17
Art.33 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului
17
” (3) Emiterea, comercializarea, deţinerea poliţelor de asigurare false sau falsificate de
către societăţi, intermediari principali, membrii personalului direct implicat în activităţi de dis-
tribuţie, precum şi de către persoanele fizice care distribuie poliţe de asigurare, constituie in-
fracţiune şi se pedepseşte potrivit art. 320 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modi-
ficările şi completările ulterioare.”18
Așa cum bine am văzut, infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale nu este
reglementată doar de Noul Cod penal prin intermediul art.320, această infracțiune fiind prevăzută
și în cuprinsul unor legi separate care fac trimitere la dispozițiile Codului penal în cazul în care
se încalcă anumite dispoziții ale acestora.
2.6. PREZENTAREA OBIECTULUI JURIDIC, MATERIAL ȘI SUBIECȚII

INFRACȚIUNII
În cele ce urmează voi prezenta o analiză teoretică asupra obiectului juridic, material și
asupra subiecților infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
Obiectul juridic al infracțiunii de fals în înscrisuri materiale constă în relaţiile sociale cu
privire la încrederea publică în autenticitatea sau veridicitatea înscrisurilor oficiale. Mai exact
acesta constă în adevărul pe care ele au menirea să-l transmită către cetățeni, oamenii de rând.
Obiectul material al infracțiunii de fals în înscrisuri materiale poate exista dar nu este
obligatoriu.
Așadar, obiectul material, în cazul falsificării prin contrafacere, este reprezentat de mate-
rialul pe care se scrie, iar în cazul falsificării prin alterare, este reprezentat de înscrisul oficial
preexistent.
Înscrisul reprezintă obiectul material al infracţiunii chiar dacă acesta a fost falsificat în în-
tregime sau în parte, atât timp cât falsul priveşte conţinutul înscrisului ori semnătura acestuia sau
modul de autentificare, de certificare sau de atestare care însoţeşte înscrisul.
” Înscris oficial este orice înscris care emană de la o persoană juridică dintre cele la care
se referă art. 176 ori de la persoana prevăzută în art. 175 alin. (2) sau care aparţine unor aseme-
nea persoane.”
18
Art.29 alin. (3) din Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări
18
De altfel art. 320 alin. (3) Noul Cod penal prevede că ” sunt asimilate înscrisurilor
oficiale biletele, tichetele ori orice alte imprimate producătoare de consecințe juridice”.19
Cu privire la bilete, tichete sau alte imprimate, pentru ca acestea să poată fi considerate
înscrisuri oficiale, ele trebuie să emane de la o persoană prevăzută la art.175 sau 176 C.pen. și
anume: biletele de tren, biletele de intrare la un spectacol organizat de o instituție publică.
În cazul în care nu îndeplinită această condiție, nu putem spune că există infracțiunea de
fals material în înscrisuri oficiale, ci putem constata că se va putea reține infracțiunea de fals în
înscrisuri sub semnătură privată, în cazul în care sunt falsificate biletele pentru un spectacol
organizat de o societate specializată.
Potrivit autorilor, C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, într-una dintre lucrările dum-
nealor de specialitate au menționat faptul că ”obiectul material al infracțiunii de fals material în
înscrisuri oficiale poate fi reprezentat și de hârtie, cerneală dacă falsificarea înscrisului respectiv
s-a realizat prin contrafacere.” 20
Subiecții infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
Cu privire la subiectul activ al infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale remarcăm
că poate fi orice persoană.
Iarăși cu privire la dispozițiile art.320 alin. (2) Noul Cod penal, legiuitorul român a
prevăzut o formă agravantă a acestei infracțiuni prin care subliniază faptul că subiectul activ
trebuie să fie un funcționar public în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
În ceea ce privește participația penală, aceasta este posibilă sub orice formă: coautorat,
instigare, complicitate, în ambele variante ale infracțiunii .
Pentru reținerea coautoratului în cazul variantei agravate trebuie ca toți făptuitorii să
aibă calitatea cerută de lege, aceea de funcționari publici, iar fapta să fie comisă în exerciatrea
atribuțiilor de serviciu.
În situația în care autorul săvârșește fapta în calitatea sa de funcționar public, complicii
și instigatorii vor răspunde pentru varianta agravată doar dacă au cunoscut calitatea autorului21.
19
Hamangiu;
20
C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II – Ediția 2. Curs tematic, Editura C.H.
Beck, pag.372;
21
Beck, pag. 373.
19
Subiectul pasiv principal este este autoritate sau instituția ori persoana prevăzută de art.
175 alin. (2) C. pen. căreia i se atribuie înscrisul falsificat.
Subiectul pasiv eventual poate fi persoana fizică sau juridică ale cărei interese au fost
lezate de înscrisul falsificat.22
Așadar, observăm că subiectul pasiv este cel prevăzut de legiuitor în cuprinsul art.175
alin. (2) și art. 176 Noul Cod penal.
2.7. PREZENTAREA LATURII OBIECTIVE ȘI SUBIECTIVE A INFRACȚIUNII

PRECUM ȘI FORMELE, MODALITĂȚILE, SANCȚIUNILE SI ASPECTELE
PROCESUALE.
LATURA OBIECTIVĂ a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
Elementul material al infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, se poate realiza
prin intermediul a trei acţiuni alternative, și anume: contrafacerea scrierii, contrafacerea sub-
scrierii sau alterarea înscrisului în orice mod, așa cum prevede art.320 Noul Cod penal.
Așadar, prin falsul material în înscrisuri oficiale prin procedura de contrafacere se
înţelege plăsmuirea înscrisului, astfel se copiază un înscris valabil, preexistent sau se întocmește
din minte un înscris care deja există.
Falsul material în înscrisuri oficiale realizat prin contrafacerea subscrierii reprezintă a ex-
ecuta pe un înscris oficial, adevărat sau plăsmuit, semnătura pretins autentică a celui care trebuia
să semneze înscrisul.
Prin procedura de alterare se înțelege faptul că cineva intervine pe un suport, adică în-
scrisul fizic, şi recurge la modificări în conţinutul acestuia prin alterarea adevărului pe care-l ex-
primă înscrisul anterior intervenției. Se intervine prin: ştersături, completări, text înlocuit, adău-
gare sau modificare semne de punctuație.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru încrederea publică în au-
tenticitatea şi realitatea înscrisurilor oficiale. Așadar, dacă un înscris care este considerat a fi ofi-
cial este falsificat atunci prin falsificarea acestuia se aduce atingere încrederii publice prin sim-
plul fapt că este fals.
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitarea faptei.
LATURA SUBIECTIVĂ a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
22
Idem
20
Vinovăția, după cum bine știm, infracțiunea se poate comite sub forma intenţiei, care
poate fi directă sau indirectă.
Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale nu interesează nici mo-
bilul şi nici scopul urmărit de către cel care comite fapta.
Varianta agravată
Varianta agravată a acestei infracțiuni constă în comiterea falsului material în înscrisuri
oficiale de către un funcționar public (art. 175 C. pen.) aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu.
Se poate reține coautoratul dacă infractorii sunt funcționari publici, au calitatea specială
cerută de lege.
De altfel, se va reține instigarea sau complicitatea la forma agravată dacă participantul a
cunoscut sau a prevăzut calitatea specială a autorului.
Formele infracțiunii
Tentativa la această infracțiune se sancționează.
Se poate reține tentativă la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale atunci când
toate mijloacele sunt pregătite și se inițiază alterarea sau contrafacerea, fără ca acestea să fie duse
la capăt.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care acţiunea a fost dusă până la capăt,
când se produce urmarea imediată, prin crearea unui înscris oficial fals, cu aparenţă de autentici-
tate şi aptitudinea de a produce consecinţe juridice.
În cazul în care înscrisul fals a fost folosit de făptuitor, va exista un concurs între infracţi-
unea de fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.
Sancțiuni
În varianta tip infracțiunea se sancționează cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani,
iar pentru varianta agravată pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării
unor drepturi.
Aspecte procesuale
Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Judecătoria este competentă să
soluționeze cauza în primă instanță.
21
CAPITOLUL III. ANALIZĂ TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ A
INFRACȚIUNILOR DE FALS INTELECTUAL, FALS ÎN ÎNSCRISURI
SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ ȘI A UZULUI DE FALS
3.1. REGLEMENTAREA JURIDICĂ A INFRACȚIUNILOR DE FALS INTELECTUAL,
FALS ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ ȘI A UZULUI DE FALS
Reglementarea juridică a infracțiunii de fals intelectual
Infracțiunea de fals intelectual este prevăzută de legislația penală a multor țări, printre
care și țara noastră reglementează această infracțiune.
Potrivit art.321 Noul Cod penal, falsul intelectual reprezintă: ” (1) Falsificarea unui în-
scris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar public aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori
prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoarea de
la unu la 5 ani. (2) Tentativa se pedepseşte.”23
Infracțiunea de fals intelectual poate fi comisă în multe domenii, chiar în marea
majoritate prin falsificarea unui înscris oficial.
Pe parcursul analizei acestei infracțiuni vom observa că infracțiunea de fals intelectual se
pedepsește în funcție de gravitatea faptei și bineînțeles și de consecințele pe care le-a produs
23
Hamangiu;
22
funcționarul public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu în momentul comiterii faptei de
fals intelectual.
Cu privire la reglementarea acestei infracțiuni, vom observa că aceasta este prevăzută și
de dispozițiile altor legi pe lângă legislația penală. Astfel, este reglementată de art.91 din Legea
nr.223/2015 privind pensiile militare de stat și dispune astfel: ” Completarea cu intenție a formu-
larelor-tip referitoare la stabilirea și plata pensiilor cu date nereale, având ca efect denaturarea
evidențelor și datelor referitoare la pensionarii militari, constituie infracțiune de fals intelectual și
se pedepsește potrivit Codului penal.”24
Trimitere la infracțiunea de fals intelectual face și art.116 din Legea nr.72/2016 privind
sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților: ” Completarea și eliberarea
cu știință de documente ce conțin date nereale ce au ca efect denaturarea evidențelor privind
asigurații, stagiul de cotizare sau contribuția de asigurări sociale ori efectuarea de cheltuieli ne-
justificate din bugetul sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților con-
stituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește potrivit prevederilor Codului penal.” 25
Totodată, infracțiunea de fals intelectual este prevăzută și de art.38 din Legea
nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse
terților prin accidente de vehicule și tramvaie: ” 1) Emiterea şi comercializarea poliţelor de asig-
urare RCA false sau falsificate constituie infracţiune, care se pedepseşte conform Legii nr.
286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Utilizarea în
reparaţia vehiculelor avariate a pieselor sau ansamblelor contrafăcute şi/sau falsificate de către
unităţile reparatoare auto.”26
Așadar, din cele prezentate observăm că infracțiunea de fals intelectual se bucură de o
legislație conexă diversificată. Și așa cum am specificat mai sus, această infracțiune poate fi
săvârșită în mai multe domenii, ca și titluri exemplificative oferim: drept, afaceri, administrație
publică, și în diferite activități.
Reglementarea juridică a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată
Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată este prevăzută de art.322 Noul
Cod penal și presupune: ” (1) Falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre
24
Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat;
25
Legea nr.72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;
26
Legea nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin
accidente de vehicule și tramvaie;
23
modurile prevăzute în art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl în-
credinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Tentativa se pedepseşte.”27
Din câte vedem din dispozițiile art.321 Noul Cod penal, infracțiunea de fals în înscrisuri
sub semnătură privată implică folosirea semnăturii unei persoane de pe un înscris fără con-
simțământul acelei persoane.
Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură private se pedepsește potrivit gravității
faptei și a consecințelor produse.
Reglementarea juridică a infracțiunii de uz de fals
Infracțiunea de uz de fals este o infracțiune expres reglementată de Noul Cod penal prin
intermediul dispozițiilor art.323 care prevăd că: ” Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură
privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.”28
Așadar, observăm că infracțiunea de uz de fals este prevăzută și sancționată de Noul Cod
penal prin intermediul dispozițiilor art.323 . Potrivit dspozițiilor acestui articol, infracțiunea de
uz de fals poate avea consecințe grave și totodată implică folosirea unui document fals sau
falsificat în vederea obținerii unor avantaje financiare, ceea ce presupune și alte implicații. Pot fi
prejudiciate drepturile unor alte persoane prin falsificarea anumitor documente pentru folosirea
acestora în scopul fraudării.
Pe lângă reglementarea juridică din legislația penală, uzul de fals mai este prevăzut și de
art.273 din Legea nr.86/2006, mai exact Codul Vamal, care dispune astfel: ” Folosirea, la autori-
tatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate constituie infracţi-
unea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea
unor drepturi.”29
27
Hamangiu;
28
Hamangiu;
29
Legea nr.86/2006- Codul vamal;
24
3.2. ANALIZA OBIECTULUI JURIDIC ȘI MATERIAL AL INFRACȚIUNILOR DE
FALS INTELECTUAL, FALS ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ ȘI A
UZULUI DE FALS
Obiectul juridic și material al infracțiunii de fals intelectual
Obiectul juridic al infracțiunii de fals intelectual este identic cu obiectul juridic al
infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale. Așadar, obiectul juridic material constă în re-
laţiile sociale cu privire la încrederea publică în autenticitatea sau veridicitatea înscrisurilor ofi-
ciale. Mai exact acesta constă în adevărul pe care ele au menirea să-l transmită către cetățeni, oa-
menii de rând.
Iarăși obiectul material al infracțiunii de fals intelectual constă în înscrisul oficial al cărui
conținut prin săvârșirea faptei este alterat în momentul întocmirii acestuia, astfel înscrisul devine
și produsul infracțiunii constatate.
Obiectul juridic și obiectul material al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură
privată
Obiectul juridic al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată constă în în re-
laţiile sociale privind încrederea publică în înscrisurile sub semnătură privată.
Obiectul material al infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată este reprezen-
tat de însuși înscrisul sub semnătură privată care este falsificat și acesta constituie şi produsul in-
fracţiunii.
În literatura de specialitate s-a subliniat faptul că prin intermediul înscrisului sub semnă-
tură privată se înţeleg a fi acele înscrisuri care produc consecinţe juridice și care de altfel așa
cum reiese din conținutul infracțiunii poartă semnătura unei persoane şi în cele din urmă fac
referire la anumite raporturi private.
Potrivit autorilor din literatura de specialitate, s-a ajus la concluzia că pentru ca un înscris
să fie considerat a fi obiectul material al falsului în înscrisuri sub semnătură privată acesta tre-
buie să îndeplinească cumulativ două condiții30:
 ”să provină de la o persoană particulară, condiţie care este realizată doar dacă înscrisul
întocmit de o asemenea persoană este semnat şi datat de aceasta, dacă nu reies aceste
specificații atunci nu suntem sub incidența săvârșirii acestei fapte penale;
30
Beck, pag.378;
25
 să fie producător de consecinţe juridică, condiţie care este îndeplinită dacă înscrisul,
având un conţinut cu relevanţă juridică, poate servi ca dovadă a conţinutului său, chiar
dacă nu a fost întocmit în acest scop. ”31
În doctrina penală cât și în practica judiciară s-au oferit exemple de infracțiuni de fals în
înscrisuri sub semnătură privată următoarele fapte săvârșite:
 ”falsificarea unor acte contabile ale unei societăţi private, prin modificări, ştersături sau
adăugări şi folosirea lor la întocmirea evidenţelor contabile;
 faptele implică falsificarea sau modificarea unui înscris care conține semnătura unei per-
soane, cu intenția de a crea sau de a induce în eroare. Astfel, regăsim printre exemple de
astfel de înscrisuri: contractele, declarațiile juridice, procuri sau alte documente care
necesită semnătura persoanei respective.”32
Așadar, pentru ca ”înscrisul să reprezinte obiectul infracțiunii de fals în înscrisuri sub
semnătură privată, cei mai mulți autori au subliniat faptul că înscrisul poate constitui obiectul
material al acestei infracţiuni, doar dacă a fost autentificat. Se cere condiția ca acesta să fie aut-
entificat deoarece prin autentificare, înscrisul devine înscris oficial, iar falsificarea acestuia con-
stituie conţinutul infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale. ”33
Obiectul juridic și obiectul material al infracțiunii de uz de fals
Obiectul juridic al infracțiunii de uz de fals, la fel ca și în cazul obiectului juridic al
infracțiunii de fals intelectual este identic cu obiectul juridic al infracțiunii de fals material în
înscrisuri oficiale. Așadar, obiectul juridic materiale constă în relaţiile sociale cu privire la în-
crederea publică în autenticitatea sau veridicitatea înscrisurilor oficiale. Mai exact acesta constă
în adevărul pe care ele au menirea să-l transmită către cetățeni, oamenii de rând.
Cu privire la obiectul material al infracțiunii de uz de fals, acesta constă în înscrisul falsi-
ficat care are drept scop producerea unor consecințe juridice.
”Indiferent de înscrisul fals, falsificat, fie că e folosit ca un înscris sub semnătură privată,
fie că este folosit ca un înscris oficial, acesta constituie și mijlocul de săvârșire a infracțiunii de
uz de fals.”34
31
Beck, pag.378;
32
Beck, pag.378;
33
34
26
3.3. ANALIZA ASUPRA SUBIECȚILOR INFRACȚIUNILOR DE FALS
INTELECTUAL, FALS ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ ȘI A UZULUI
DE FALS
Subiecții infracțiunii de fals intelectual
Cu privire la subiecții infracțiunii de fals intelectual, în literatura de specialitate s-a
menționat faptul că subiectul activ al acestei infracțiuni este calificat deoarece trebuie să dețină
calitatea de funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, care face afirmaţii
neconforme adevărului în timp ce realizează înscrisul oficial sau menţionează împrejurări
necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a însera unele date sau împrejurări.
Cu privire la existența coautoratului se cere condiția ca toți cei care săvârșesc infracțiunea
de fals intelectual să dețină calitatea de funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de servi-
ciu.
Așadar, cu privire la participaţia penală, aceasta este posibilă sub toate formele ei, doar
mențiunea cu privire la existența coautoratului trebuie să fie îndeplinită.
Subiect pasiv principal al infracțiunii de fals intelectual este autoritatea publică sau insti-
tuţia publică ori persoana juridică de la care emană înscrisul.
Subiectul pasiv secundar, în literatura de specialitate s-a apreciat că poate fi numai per-
soana fizică sau juridică ale cărei interese au fost prejudiciate în urma comiterii infracţiunii de
fals intelectual.
Subiecții infracțiunii în cazul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată
Cu privire la subiectul activ al acestei infracțiuni s-a apreciat faptul că poate fi orice per-
soană. În ceea ce privește participația penală aceasta este posibilă sub toate formele ei.
Subiectul pasiv al acestei infracțiuni este reprezentat de persoana fizică sau de persoana
juridică a căror interese au fost prejudiciate în urma folosirii înscrisului falsificat sub semnătura
privată.
Subiecții infracțiunii în cazul infracțiunii de uz de fals
La fel ca și în cazul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, subiectul activ
al acestei infracțiuni poate fi orice persoană. În ceea ce privește participația penală aceasta este
posibilă sub toate formele ei.
27
Subiectul pasiv al infracțiunii de uz de fals este reprezentat de persoana fizică sau de per-
soana juridică a căror interese au fost prejudiciate și lezate prin folosirea înscrisului falsificat.
3.4. PREZENTAREA LATURII OBIECTIVE ȘI SUBIECTIVE A INFRACȚIUNILOR

DE FALS INTELECTUAL, FALS ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ ȘI A
UZULUI DE FALS .
Prezentarea laturii obiective și subiective a infracțiunii de fals intelectual
Latura obiectivă
”Cu privire la elementul material al laturii obiective al infracțiunii de fals intelectual,
vom observa că acesta se poate realiza fie printr-o acţiune, fie printr-o inacţiune, care au ca ur-
mare falsificarea unui înscris oficial în conţinutul său, ceea ce înseamnă că se alterează adevărul
cu privire la faptele sau împrejurările despre care înscrisul este destinat să facă dovada. ”35
Așadar, realizarea acestei infracțiuni presupune constatarea unor fapte sau împrejurări
necorespunzătoare realității36.
”Cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni prin inacțiune, s-a menționat că aceasta este
pobilă prin omisiunea de a însera unele date sau împrejurări, iar cu privire la înscris acesta tre-
buie să conţină o singură omisiune în legătură cu asemenea menţiuni despre care este chemat să
facă dovada.” 37
În practica judiciară, s-a conturat ideea că, ”pentru a fi considerată infracțiune de fals int-
electual, atât acţiunea cât și inacţiunea trebuie îndeplinite cu ocazia întocmirii înscrisului de
către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, altfel fapta va fi încadrată
ca fiind infracţiune de fals material în înscrisuri oficiale. ”38
”Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru încrederea publică în autentici-
tatea şi realitatea conţinutului înscrisurilor oficiale.
35
Beck, pag.390;
36
Beck, pag.390;
37
I C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II – Ediția 2. Curs tematic, Editura C.H.
Beck, pag.390;
38
idem
28
Legătura de cauzalitate , aceasta trebuie să existe între activitatea infracţională şi ur-
marea imediată.”39
Latura subiectivă
În ceea ce privește latura subiectivă, s-a subliniat faptul că aceasta este reprezentată de
vinovăția făptuitorului sub forma intenției, fie directă, fie indirectă.
Cu privire la scopul și mobilul faptei, acesta nu prezintă interes.
Prezentarea laturii obiective și subiective a infracțiunii de fals în înscrisuri sub
semnătură privată.
Latura obiectivă
În ceea ce privește ”elementul material al laturii obiective în cazul infracțiunii de fals în
înscrisuri sub semnătură privată este constituit din două acțiuni”40, și anume:
 falsificare a unui înscris sub semnătură privată;
 folosirea înscrisului falsificat de către autorul falsului sau de înstrăinare a înscrisului fal-
sificat unei altei persoane în vederea folosirii acestuia.
”În ceea ce privește acţiunea de falsificare a înscrisului sub semnătură privată, aceasta
trebuie să se realizeze prin modurile prevăzute de dispozițiile art. 320 sau 321 Noul Cod penal.
Mai mult decât atât, acțiunea de falsificare se poate realiza și prin contrafacerea scrierii ori a sub-
scrierii sau prin alterarea înscrisului în orice mod, precum şi prin atestarea unor fapte sau împre-
jurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea de a însera unele date sau împrejurări.
Cu privire la cea de a doua acţiune a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură pri-
vată, în practica judiciară s-a menționat și s-a reținut că aceasta poate consta în folosirea înscrisu-
lui fals de cel care l-a falsificat ori înstrăinarea înscrisului altei persoane în vederea folosirii aces-
tuia.”41
Urmarea imediată în cazul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată constă
într-o stare de pericol pentru încrederea publică şi realitatea înscrisurilor sub semnătură privată.
Iar cu privire la legătura de cauzalitate , aceasta trebuie să existe.
Latura subiectivă
39
Ibidem
40
Beck, pag.397;
41
Beck, pag.390;
29
”Latura subiectivă a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată constă în in-
tenția directă a celui care săvârșește fapta, ceea ce înseamnă că prin săvârșirea faptei se produc
consecințe juridice.”42
Intenția este reflectată atât de acţiunea de falsificare a înscrisului sub semnătură privată
cât și de folosirea înscrisului fals de cel care l-a falsificat ori înstrăinarea înscrisului altei per-
soane în vederea folosirii acestuia.
Prezentarea laturii obiective și subiective a infracțiunii de uz de fals
Latura obiectivă
Elementul material al laturii obiective în cazul infracțiunii de uz de fals este reprezentat
de acţiunea de folosire a unui înscris oficial ori sub semnătură privată, stiind faptul că acel înscris
este unul fals.
Cu privire la acţiunea de folosire a înscrisului oficial ori sub semnătură privată trebuie să
vizeze un act fals. Dacă înscrisul nu este unul fals atunci fapta săvârșită nu reprezintă infracţi-
unea de uz de fals. Totodată, înscrisul fals este obligatoriu să genereze consecinţe juridice.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru încrederea publică în înscrisurile
oficiale sau sub semnătură privată.
Iar cu privire la legătura de cauzalitate, ca și în cazul celorlalte infracțiuni, aceasta tre-
buie să existe.
Latura subiectivă este redată de intenţia directă.
3.5. FORMELE, MODALITĂȚILE, SANCȚIUNILE SI ASPECTELE PROCESUALE

ALE INFRACȚIUNILOR DE FALS INTELECTUAL, FALS ÎN ÎNSCRISURI SUB
SEMNĂTURĂ PRIVATĂ ȘI A UZULUI DE FALS
Formele, modalitățile, sancțiunile și aspectele procesuale ale infracțiunii de fals
intelectual.
Actele de pregătire în cazul infracțiunii de fals intelectual sunt posibile dar acestea
potrivit legislației în vigoare nu sunt incriminate.
Infracțiunea poate fi săvârșită și în formă continuată.
Cu privire la tentativă, legiuitorul a prevăzut faptul că aceasta se pedepsește conform dis-
pozițiilor art. 321 alin. (2) Noul Cod penal.
42
Beck, pag.398;
30
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care înscrisul a fost redactat în totalitate
şi s-a produs urmarea imediată.
Pedeapsa prevăzută pentru această infracțiune este închisoare de la unu la 5 ani, fără a se
interzice exercitarea unor drepturi, aşa cum se prevede în art. 320 alin. (2) Noul Cod penal, pen-
tru falsul material săvârşit de un funcţionar public în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Acțiunea penală se pune în miscare din oficiu. Cu privire la urmărirea penală, aceasta este
efectuată de organele de poliție. Judecata în primă instanță aparține judecătoriei.
Formele, modalitățile, sancțiunile și aspectele procesuale ale infracțiunii de fals în

înscrisuri sub semnătură privată.
Actele de pregătire sunt posibile dar nu sunt incrimnate.
Tentativa este pedepsită, potrivit art. 322 alin. (2) C.pen.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care autorul falsului foloseşte înscrisul
falsificat sau îl înstrăinează altei persoane spre folosire în vederea producerii unei consecinţe ju-
ridice.
Infracţiunea are forma consumată indiferent dacă s-a produs sau nu consecinţa juridică
urmărită de făptuitor.
Pedeapsa în cazul acestei infracțiuni constă în închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
Formele, modalitățile, sancțiunile și aspectele procesuale ale infracțiunii de uz de fals.
Actele de pregătire sunt posibile dar nu sunt incriminate.
Tentativa nu se pedepseşte în cazul săvârșirii acestei infracțiuni.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care înscrisul fals, oficial sau sub semnă-
tură privată este folosit . Practic consumarea acestei infracțiuni are loc exact în momentul real-
izării ei.
Poate fi sărvârșită în formă continuată, în această situație se consumă după momentul ex-
ecutării ultimului act.
Pedeapsa constă în închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, când înscrisul este oficial,
şi în închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.
31
3.6. JURISPRUDENȚĂ
În cele ce urmează voi prezenta Hotărârea penală nr.1042/P din data de 23 noiembrie 2020
cu privire la ”lămurirea laturii obiective a infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătură pri-
vată. Reținerea în sarcina inculpatei a săvârşirii, printr-o singură acţiune, a nouă infracţiuni
de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Hotărâre 1042/P din
23.11.2020 pronunțată de Tribunalul Constanța.”43
”Deşi inculpata a realizat o singură acţiune de instigare, aceasta a fost adresată mai multor
persoane determinate, care fiecare în parte a comis o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnă-
tură privată, la săvârşirea cărora inculpata a participat în calitate de complice.
În condiţiile în care fiecare autor al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată a
comis o infracţiune distinctă, inculpata a contribuit la săvârşirea fiecăreia dintre aceste infracţi-
uni, în forma instigării, astfel încât are calitatea de instigator în raport cu fiecare dintre infracţiu-
nile de fals în înscrisuri sub semnătură privată.”44
”De asemenea, înscrisurile constând în ofertele privind publicarea unor felicitări cu ocazia
zilei de 8 martie, falsificate integral cu indicarea unei date nereale erau de natură să producă con-
secinţe juridice, întrucât creau aparenţa că a existat o procedura legală de achiziţie publică a ser-
viciilor de publicare a felicitărilor, în condiţiile în care în realitate nu a existat o astfel de proce-
dură. Drept urmare, acest motiv nu justifica respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, ci
doar clarificarea laturii obiective a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.”45
Art. 47 raportat la art. 322 alin. 1 Cod penal
”Prin sentința penală nr. 338/18.09.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul
nr. .../118/2020 s-au hotărât următoarele:
În temeiul art. 485 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge acordul de recunoaştere a
vinovăţiei încheiat în dosarul de urmărire penală nr. 90/P/2020 de Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa cu
inculpata [...] şi trimite cauza la procuror în vederea continuării urmăririi penale.
43
https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-17o2n597/
44
45
32
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile de judecată rămân în sarcina
statului.”46
”Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că acordul de recunoaştere a
vinovăţiei este încheiat între inculpata [...] şi procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța,
după punerea în mişcare a acţiunii penale prin ordonanţa din data de 06.08.2020, în conformitate
dispozițiile cu art. 478 alin. 1 Cod procedură penală.”47
”Iniţiativa încheierii acestui acord a aparţinut inculpatei [...], fiind astfel respectate şi dis-
poziţiile art. 478 alin. 3 Cod procedură penală.Limitele încheierii acordului de recunoaştere a vi-
novăţiei au fost stabilite prin avizul prealabil şi scris al procurorului șef de secție din cadrul Di-
recției Naționale Anticorupție din data de 07.08.2020, acesta avizând şi efectele acordului, astfel
cum prevăd dispoziţiile art. 478 alin. 2 şi 3 Cod procedură penală.Prezentul acord de re-
cunoaştere a vinovăţiei are ca obiect recunoaşterea de către inculpata [...] a comiterii faptei pre-
văzute de 47 raportat la art. 322 Cod penal (instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub sem-
nătură privată) şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală
(făcându-se trimitere la declaraţia acesteia din data de 07.08.2020) şi priveşte felul şi forma
sancțiunii penale, respectiv renunțarea la aplicarea pedepsei în condițiile art. 80-82 Cod penal, fi-
ind respectate dispoziţiile art. 479 Cod procedură penală.”48
”Acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost încheiat în formă scrisă, conform art. 481 alin.
1 Cod procedură penală și cuprinde toate menţiunile prevăzute de art. 482 Cod procedură penală:
data și locul încheierii; numele, prenumele și calitatea celor între care s-a încheiat; datele pre-
văzute de art. 107 alin. 1 Cod procedură penală, referitoare la inculpat; descrierea faptei ce
formează obiectul acordului; încadrarea juridică a faptei şi pedeapsa prevăzută de lege; probele şi
mijloacele de probă; declaraţia expresă a inculpatului prin care recunoaşte comiterea faptei şi ac-
ceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală; felul, cuantumul şi
forma de executare a pedepsei; semnăturile procurorului, ale inculpatului şi ale avocatu-
lui.Prezentul acord are ca obiect o instigarea la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură
privată, prevăzută de art. 47 raportat la art. 322 alin. 1 Cod penal, pedepsită cu închisoarea de la
6 luni la 3 ani alternativ cu pedeapsa amenzii, aşadar sub limita pedepsei de 15 ani închisoare,
46
47
48
33
prevăzută de art. 480 alin. 1 Cod procedură penală, iar inculpata a fost asistată de avocat ales la
încheierea acordului.”49
”În continuare, instanța reține că din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale
rezultă nelegalitatea soluției cu privire la care s-a ajuns, sub două aspecte, care justifică respin-
gerea acordului de recunoaștere a vinovăției și trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea
urmăririi penale, conform art. 485 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, pentru considerentele ce
urmează:”50
”În fapt, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anti-
corupție – Serviciul Teritorial Constanța s-a sesizat din oficiu cu privire la posibila săvârșire a in-
fracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un
folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 – în legătură cu achiziționarea
frauduloasă a unor servicii de publicitate, fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de
art. 322 alin. 1 Cod penal – în legătură cu antedatarea ofertelor de către agenții economici și fals
intelectual, prevăzută de art. 321 Cod penal – în legătură cu consemnarea în mod nereal de către
reprezentanții Primăriei Medgidia a datelor despre realizarea achizițiilor.”51
”Inculpata [...] ocupă funcția de consilier superior în cadrul Primăriei municipiului
Medgidia. Astfel cum rezultă din datele extrase în urma percheziției informatice efectuată asupra
terminalelor mobile marca Samsung S10+ cu seriile IMEI-1 ... și IMEI-2 ... și marca iPhone 8 cu
seria IMEI ..., aceasta comunica, pe un grup creat prin intermediul aplicației WhatsApp, intitulat
„[...]”, cu reprezentanții presei locale din județul Constanța. În data de 07.03.2020, aceasta a so-
licitat pe grupul respectiv persoanelor care dețin publicații de știri locale, scrise sau online, să
publice câte o felicitare cu ocazia zilei de 8 Martie, în numele Primarului municipiului Medgidia,
contravaloarea serviciului urmând a fi de 2000 lei. Publicarea felicitării a fost confirmată pe grup
de persoanele care folosesc următoarele pseudonime: ...
Inculpata le-a solicitat persoanelor care au confirmat publicarea felicitării să transmită
dovada publicării și să întocmească facturi fiscale către Primăria municipiului Mangalia, con-
travaloarea acestui serviciu urmând a fi de 2000 lei cu TVA.
49
50
51
34
În data de 09.03.2020, inculpata [...] a trimis pe același grup, la ora 11:02, mesajul cu ur-
mătorul conținut: „Vă rog să îmi trimiteți câte o ofertă pentru felicitarea publicată cu data de la
începutul lunii martie”.
Totodată, într-o discuție purtată pe aceeași aplicație numai cu numita [...] din 09.03.2020,
inculpata [...] îi explică acesteia modul în care trebuie să trimită oferta pentru felicitarea publi-
cată în data de 8 Martie 2020.”52
”În urma percheziției domiciliare efectuate la sediul Primăriei municipiului Medgidia în
data de 13 aprilie 2020, au fost ridicate o serie de înscrisuri, relevanță juridică pentru prezenta
cauză având ofertele înregistrate în evidențele instituției, emise de agenții de presă, în vederea
publicării unei felicitări cu ocazia zilei de 8 martie.
Aceste documente atestă situația de fapt reținută de procuror în cuprinsul acordului de re-
cunoaștere a vinovăției, respectiv că ofertele au fost trimise Primăriei în perioada 8 - 9 martie
2020, iar nu înainte de prestarea serviciului. Totodată, acestea se coroborează cu datele obținute
din percheziția informatică, în sensul că inculpata [...] a solicitat reprezentanților presei ca după
prestarea serviciilor să întocmească o ofertă antedatată, pentru a da o aparență de legalitate pro-
cedurii de achiziție a serviciilor, precum și cu declarația prin care inculpata recunoaște faptele
reținute în sarcina sa.
Prin urmare, printr-o acțiune unică, realizată pe grupul de WhatsApp în data de
09.03.2020, inculpata a determinat reprezentanții presei prezenți în grupul de discuții respectiv să
întocmească oferte de publicare a felicitării respective, solicitând în mod concret ca aceasta să
conțină o dată de la începutul lunii, anterioară prestării serviciilor.
Deși în acest sens procurorul reține că un număr de 9 persoane (...) au întocmit înscrisurile
conform cerințelor inculpatei, în sarcina inculpatei s-a reținut o unică instigare la infracțiunea de
fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Or, câtă vreme cele nouă persoane instigate nu sunt coautori la aceeași posibilă infracțiune
de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ci au întocmit nouă înscrisuri distincte, în numele a
nouă entități juridice distincte, instanța apreciază că încadrarea corectă a faptei descrise în acor-
dul de recunoaștere a vinovăției este aceea de a reține nouă infracțiuni de instigare la fals mate-
rial în înscrisuri sub semnătură privată, comise în concurs ideal conform art. 38 alin. 2 Cod pe-
nal, printr-o acțiune unică, astfel cum a fost descrisă anterior.
52
35
De altfel, nici acordul de recunoaștere a vinovăției, nici ordonanțele prin care s-a început
efectuarea urmăririi penale sau prin care s-a pus în mișcare acțiunea penală nu conțin o analiză
referitoare la stabilirea încadrării juridice, care s-ar fi impus dat fiind faptul că au fost instigate
mai multe persoane și din care să rezulte de ce s-a reținut unitatea de infracțiune.”53
”Prin urmare, greșita încadrare juridică a faptei constituie un motiv de nelegalitate a acor-
dului de recunoaștere a vinovăției, acesta urmând a fi respins în temeiul art. 485 alin. 1 lit. b Cod
procedură penală.
În continuare, instanța apreciază că soluția la care procurorul și inculpata au ajuns este
nelegală și din perspectiva îndeplinirii condițiilor de tipicitate obiectivă a infracțiunii de fals în
înscrisuri sub semnătură privată, fiind incident cazul prevăzut de art. 16 alin. 1 lit. b teza întâi
Cod procedură penală.
Conform art. 322 alin. 1 Cod penal, falsificarea unui înscris sub semnătură privată se poate
realiza atât prin alterare sau contrafacere (fals material), cât și în modalitatea prevăzută de art.
321 Cod penal, prin consemnarea unor împrejurări nereale în cuprinsul înscrisului, ori prin omi-
siunea consemnării unor împrejurări (fals intelectual).
Deși legislația substanțial penală nu prevede în mod expres, doctrina de specialitate și
practica judiciară au apreciat că pentru existența tipicității obiective a infracțiunilor de fals în în-
scrisuri este necesar ca înscrisul falsificat să aibă valoare probatorie, să fie destinat circuitului ju-
ridic sau să aibă relevanță juridică. Cu alte cuvinte, înscrisul care conține înscrieri nereale trebuie
să fie apt să producă efecte juridice, să poată genera consecințe juridice în raport de conținutul
său.
Art. 322 alin. 1 Cod penal face trimitere la art. 320 și art. 321 din același act normativ, ast-
fel încât elementul material al infracțiunii analizate este similar cu cel al infracțiunilor de fals
material în înscrisuri oficiale, respectiv cu cel al infracțiunii de fals intelectual.
În cauza de față, procurorul a reținut că elementele nereale din înscrisuri constau în datele
la care au fost întocmite ofertele de servicii, iar acestea produc efecte juridice din perspectiva re-
spectării dispozițiilor legale ale Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 și ale Legii nr. 98/2016,
creând aparența respectării procedurilor referitoare la achiziționarea de servicii, prin testarea
pieței. Cu toate acestea, acordul nu conține o analiză a elementului material, respectiv dacă acți-
53
36
unea de instigare a fost urmată de o executare în sensul contrafacerii unui înscris sau a atestării
unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului.”54
Distincția este importantă întrucât în cazul în care elementul material este reprezentat de
contrafacerea întregului înscris, fapta poate fi tipică, acesta fiind apt să producă efecte juridice.
”Întrucât descrierea faptei din cuprinsul actului de sesizare face referire exclusiv la ante-
datarea înscrisurilor, iar nu la falsificarea acestora în integralitate (situația premisă pentru a reține
întrunirea elementelor constitutive a falsului intelectual constă în preexistența unei situații de fapt
care să impună redactarea unui înscris, însă dacă înscrisul se referă la un eveniment inexistent, se
reține falsul material în modalitatea contrafacerii), instanța va analiza infracțiunea reținută în
sarcina inculpatei prin prisma determinării celor nouă persoane să ateste în înscrisurile sub sem-
nătură privată o împrejurare nereală constând în data întocmirii ofertelor.”55
În aprecierea instanței, ceea ce este apt a produce consecințele juridice reținute de procuror
în argumentarea soluției sale nu este data inserată de emitentul ofertei în cuprinsul acesteia, ci
viza instituției publice de înregistrare, aceasta fiind sigura dată relevantă pentru a determina ziua
depunerii înscrisului.
De altfel, este de observat faptul că din cele cincisprezece oferte înaintate Primăriei mu-
nicipiului Medgidia, nouă conțin data emiterii inserată de instituțiile de presă, în timp ce șase nu
cuprins o asemenea mențiune, însă toate ofertele au fost înregistrate la instituția publică și au
produs efecte juridice identice.
”Așadar, câtă vreme elementul material al infracțiunii reținute în sarcina inculpatei constă
numai în aceea că a determinat cele nouă persoane menționate anterior să insereze o dată nereală,
iar nu în falsificarea întregului înscris și împrejurarea nereală atestată nu este aptă să producă
efecte juridice, instanța consideră că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de
instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 47 raportat la art. 322 alin. 1
Cod penal, cu referire la art. 321 Cod penal, acesta constituind un motiv de nelegalitate a soluției
cuprinse în acordul de recunoaștere a vinovăției, care justifică respingerea acestuia și trimiterea
cauzei la procuror în vederea continuării urmăririi penale.”56
”Împotriva sentinței penale nr. 338/18.09.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa în
dosarul nr. .../118/2020 au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –
54
55
56
37
Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa şi inculpata [...], care au criticat
soluţia de respingere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, susţinând că încadrarea juridică
stabilită prin acord este corectă, întrucât a fost comisă o singură infracţiune, iar nu un concurs
ideal de infracţiuni, fiind întrunite şi toate condiţiile de tipicitate ale infracţiunii.
Examinând sentinţa penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelanţi, precum şi
din oficiu, conform art. 420 Cod procedură penală, curtea constată nefondate apelurile declarate
de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie –
Serviciul Teritorial Constanţa şi inculpata [...].”57
”Curtea constată că întemeiat prima instanță a respins acordul de recunoaștere a vinovăției
încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anti-
corupţie – Serviciul Teritorial Constanţa și inculpata [...], având ca obiect infracțiunea de insti-
gare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 47 raportat la art.
322 alin. 1 Cod penal, însă numai din perspectiva primului motiv indicat de prima instanță, re-
spectiv stabilirea greșită a încadrării juridice.
În sarcina inculpatei [...] se reține că în data de 07.03.2020 a solicitat pe un grup creat prin
intermediul aplicației WhatsApp, intitulat „[...]”, cu reprezentanții presei locale din județul Con-
stanța, să publice câte o felicitare cu ocazia zilei de 8 Martie, în numele Primarului municipiului
Medgidia, contravaloarea serviciului urmând a fi de 2000 lei. Publicarea felicitării a fost confir-
mată pe grup de persoanele care folosesc următoarele pseudonime: ....
Inculpata le-a solicitat persoanelor care au confirmat publicarea felicitării să transmită
dovada publicării și să întocmească facturi fiscale către Primăria municipiului Mangalia, con-
travaloarea acestui serviciu urmând a fi de 2000 lei cu TVA. Un număr de 9 persoane (...) au în-
tocmit înscrisurile, conform cerințelor inculpatei.
Astfel, inculpata a determinat reprezentanții presei prezenți în grupul de discuții respectiv
să întocmească oferte de publicare a felicitării respective, solicitând în mod concret ca aceasta să
conțină o dată de la începutul lunii, anterioară prestării serviciilor.
Având în vedere starea de fapt reţinută, în mod corect prima instanţă a reţinut că inculpata
a comis o acţiune unică prin care a instigat mai multe persoane să întocmească câte un înscris
falsificat, respectiv câte o ofertă pentru publicarea unei felicitări.
57
38
Un număr de nouă persoane au întocmit ofertele falsificate, ce au fost ulterior trimise către
inculpată.
Deşi inculpata a realizat o singură acţiune de instigare, aceasta a fost adresată mai multor
persoane determinate, care fiecare în parte a comis o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnă-
tură privată, la săvârşirea cărora inculpata a participat în calitate de complice.”58
”În condiţiile în care fiecare autor al infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată
a comis o infracţiune distinctă, inculpata [...] a contribuit la săvârşirea fiecăreia dintre aceste in-
fracţiuni, în forma instigării, astfel încât are calitatea de instigator în raport cu fiecare dintre in-
fracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată.Ca atare, inculpata, printr-o acţiune unică, a
contribuit la comiterea a nouă infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ceea ce im-
punea a reţine în sarcina inculpatei săvârşirea a nouă infracţiuni de instigare la infracțiunea de
fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar nu o singură infracţiune de instigare la infracțiunea de
fals în înscrisuri sub semnătură privată.”59
”Nu se poate reţine existenţa unei instigări colective, întrucât instigarea colectivă implică o
acţiune adresată unui număr nedeterminat de persoane, dar în cauză era cunoscut numărul per-
soanelor instigate, precum şi identitatea acestora, fiind vorba de persoanele care au publicat felic-
itarea. De altfel, dacă am fi în prezenta unei instigări colective, aşa cum se susţine în motivele de
apel, trebuie observat că instigarea colectivă nu constituie o formă a participaţiei penale, ci con-
stituie o infracţiune distinctă, incriminată în art. 368 Cod penal, astfel că şi în această ipoteza în-
cadrarea juridică ar fi greşită. Însă în cauză nu suntem în prezenţa unei instigări colective, ci a
unui concurs ideal de infracţiuni, corespunzător numărului de infracţiuni de fals în înscrisuri sub
semnătură privată.”60
Având în vedere că încadrarea juridică nu este corect stabilită prin acordul de recunoaştere
a vinovăţiei, întemeiat prima instanţă a respins acordul.
În ceea ce priveşte al doilea motiv pentru care prima instanţă a respins acordul de re-
cunoaştere a vinovăţiei, curtea constată că acesta nu poate fi reţinut ca temei al soluţiei de respin-
gere a acordului.
”Este real că în acord, la secţiunea „în drept”, se reţine că inculpata [...] a determinat cu in-
tenţie pe numiţii ... să falsifice mai multe înscrisuri sub semnătură privată (oferte privind publi-
58
59
60
39
carea unor felicitări cu ocazia zilei de 8 martie), prin antedatarea acestora, însă analiza infracţiu-
nii trebuie să se raporteze la starea de fapt descrisă în actul de sesizare, ce ar fi permis instanţei
să stabilească în mod corect modalitatea de comitere a infracţiunii.”61
Înscrisurile analizate în cauză au fost falsificate integral, iar nu numai prin antedatare,
deoarece acestea au fost concepute de numiţii ..., la solicitarea inculpatei, în condiţiile în care nu
existau anterior.
”Pentru a reţine modalitatea falsificării prin antedatare era necesar ca înscrisurile reale să
fie preexistente şi asupra lor să se intervină doar în sensul modificării datei, dar în cauză ofertele
nu existau şi au fost concepute integral, iar în conținutul lor a fost inserată o dată nereală, ce
atrage caracterul fals al întregului înscris, de aceea corect era să se reţină că elementul material al
infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată consta în contrafacerea integrală a în-
scrisului, iar nu doar a menţiunii privind data.
De asemenea, contrar aprecierii primei instanţe, înscrisurile constând în ofertele privind
publicarea unor felicitări cu ocazia zilei de 8 martie, falsificate integral cu indicarea unei date ne-
reale erau de natură să producă consecinţe juridice, întrucât creau aparenţa că a existat o proce-
dura legală de achiziţie publică a serviciilor de publicare a felicitărilor, în condiţiile în care în re-
alitate nu a existat o astfel de procedură. Aceste înscrisuri aveau valoare probatorie, au intrat în
circuitul juridic sau aveau relevanță juridică, fiind apte să producă efecte juridice şi să poată gen-
era consecințe juridice tocmai prin referire la procedura de achiziţie, care în acest fel avea
aparenţa de legalitate.”62
”Drept urmare, acest motiv nu justifica respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei,
ci doar clarificarea laturii obiective a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În concluzie, soluţia primei instanţe se impune a fi menţinută din perspectiva greşitei în-
cadrări juridice stabilită prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va
respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa şi inculpata ... îm-
potriva sentinței penale nr. 338/18.09.2020 pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul nr. .../
118/2020.”63
61
62
63
40
CAPITOLUL IV. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND
INFRACȚIUNEA DE FALSIFICARE A UNEI ÎNREGISTRĂRI TEHNICE,
DE FALS INFORMATIC ȘI FALS ÎN DECLARAȚII, FALS PRIVIND
INDENTITATEA ȘI ASUPRA INFRACȚIUNII DE FALS COMISE ÎN
LEGĂTURĂ CU AUTORITATEA UNUI STAT STRĂIN
4.1. REGLEMENTAREA JURIDICĂ A INFRACȚIUNILOR DE FALSIFICARE A UNEI

ÎNREGISTRĂRI TEHNICE, DE FALS INFORMATIC ȘI FALS ÎN DECLARAȚII, FALS
PRIVIND IDENTITATEA ȘI FALS COMISE ÎN LEGĂTURĂ CU AUTORITATEA
UNUI STAT STRĂIN
Reglementarea juridică a infracțiunii de falsificare a unei inregistrări tehnice
Infracțiunea de falsificare a unei înregistrări tehnice este nou introdusă în Noul Cod
penal, aceasta nu a fost prevăzută de Codul penal din 1969.
Infracțiunea analizată este prevăzută de art.324 Noul Cod penal și are următorul conținut:
” 1) Falsificarea unei înregistrări tehnice prin contrafacere, alterare ori prin determinarea
atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului sau omisiunea înregistrării unor date sau
împrejurări, dacă a fost urmată de folosirea de către făptuitor a înregistrării ori de încredinţarea
acesteia unei alte persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează folosirea unei înregistrări tehnice falsificate în
vederea producerii unei consecinţe juridice.
(3) Prin înregistrare tehnică, în sensul prezentului articol, se înţelege atestarea unei valori,
greutăţi, măsuri ori a desfăşurării unui eveniment, realizată, în tot sau în parte, în mod automat,
prin intermediul unui dispozitiv tehnic omologat şi care este destinată a proba un anumit fapt, în
vederea producerii de consecinţe juridice.”64
Din câte observăm din conținutul acestei infracțiuni aceasta are o deosebită importanță
pentru practica penală prin reglementarea ei.
64
Hamangiu;
41
”Infracțiunea de falsificare a unei înregistrări tehnice presupune acte de falsificare și de
modificare a unor înregistrări tehnice sau a unor documente cu caracter tehnic cu scopul de a
obține avantaje nelegitime.” 65
Reglementarea juridică a infracțiunii de fals informatic
Infracțiunea de fals informatic este prevăzută de art.325 Noul Cod penal și are
următoarele dispoziții: ” Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice
ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevăru-
lui, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice, constituie infracţiune
şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.”66
”Potrivit dispozițiilor legale cu privire la infracțiunea de fals informatic, vedem că
aceasta presupune săvârșirea unor acțiuni ilegale în care sunt furnizate sau manipulate date și in-
formații în mediul digital sau informatics cu scopul de produce consecințe juridice.”67
Infracțiunea de fals informatic se realizează prin crearea, distribuirea, modificarea sau
ștergerea unor anumite informații false sau frauduloase.
Săvârșirea acestei infracțiuni poate avea consecințe deosebit de grave.
Printre infracțiunile de fal informatic putem enumera: phishingul, manipularea datelor
sau chiar falsificarea identității unei alte persoane.
Reglementarea juridică a infracțiunii de fals în declarații
Infracțiunea de fals în declarații este prevăzută de art.326 Noul Cod penal și presupune:
” Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute
în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei
consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor,
declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cu amendă.”68
65
Mihail Udroiu, Fișe de drept penal.Partea specială, Editura Universul Juridic, București, 2014;
66
Hamangiu;
67
Petre Dungan, Tiberiu Medeanu, Viorel Pașca, Manual de drept penal, Partea specială, Vol.II, Editura Universul
Juridic, București, 2011;
68
Hamangiu;
42
De altfel, infracțiunea de fals în declarații este prevăzută și de art.18 indice 1 și art.18 in-
dice 3 din Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Astfel, art.18 indice 1 prevede că:
”(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete,
dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din
bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu
închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează omisiunea de a furniza, cu știință,
datele cerute potrivit prevederilor legale pentru obținerea sau reținerea de fonduri ori active din
bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, dacă fapta are ca
rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept a acestor fonduri ori active.”69
Art.18 indice 3 prevede că:
” (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete,
care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul Uniunii Eu-
ropene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de
la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează omisiunea de a furniza, cu știință,
datele cerute potrivit prevederilor legale, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a
resurselor ce trebuie virate către bugetul Uniunii Europene sau către bugetele administrate de
aceasta ori în numele ei.”70
Si art.28 indice 2 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat reglementează
această infracțiune și dispune astfel:
” Declararea unui număr mai mare de membri de familie sau declararea unor venituri mai
mici decât cele reale, în scopul de a obţine foloase materiale necuvenite, constituie infracţiune şi
se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului penal."71
Totodată, referire la infracțiunea de fals în declarații face și art.28 din Legea nr.176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, care dispune astfel:
69
Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
70
Idem
71
Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat;
43
” Fapta persoanelor care, cu intenție, depun declarații de avere sau declarații de interese
care nu corespund adevărului constituie infracțiunea de fals în declarații și se pedepsește potrivit
Codului penal.”72
Trimitere la infracțiunea de fals în declarații face și art.29 alin. (5) din Legea nr.236/2018
privind distribuția de asigurări și dispune astfel:
”(5) Obţinerea şi utilizarea autorizaţiei sau avizului A.S.F. sau înregistrarea în registrele
A.S.F. prin utilizarea unor declaraţii false sau alte mijloace ilicite constituie infracţiune şi se
pedepseşte potrivit prevederilor art. 326 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările
ulterioare.” 73
Din cele prezentate putem sesiza că pentru a ne afla sub incidența infracțiunii de fals în
declarații, trebuie să existe informații false furnizate cu intenția de a le furniza și de altfel trebuie
să existe un context legal.
Reglementarea juridică a infracțiunii de fals privind identitatea
Infracțiunea de fals privind identitatea este prevăzută de art. 327 Noul Cod penal și are
următorul conținut:
” 1) Prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei per-
soane, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unităţi în care
aceasta îşi desfăşoară activitatea prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare,
legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a
menţine în eroare un funcţionar public, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru
sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Când prezentarea s-a făcut prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane,
pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Încredinţarea unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării
civile spre a fi folosit fără drept se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă.”74
Din conținutul legal al infracțiunii de fals privind identitatea putem observa că aceasta se
poate prezenta în mai multe și diferite context.
72
Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice;
73
Legea nr.236/2018 privind distribuția de asigurări;
74
Hamangiu;
44
Și art.337 alin. (1 indice 1) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
face trimitere la infracțiunea de fals privind identitatea: ” „Reținerea la nivelul furnizorilor de
servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive a car-
durilor naționale și/sau utilizarea de către aceștia fără drept, în scopul raportării și validării unor
servicii medicale/medicamente/dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive, constituie
infracțiunea de fals privind identitatea, prevăzută la art. 327 din Codul penal, și se pedepsește
conform prevederilor Codului penal.”75
Consecințele în urma săvârșirii infracțiunii de fals privind identitatea pot fi deosebit de
grave și acestea sunt sancționate potrivit gravității acestora.
Reglementarea juridică a infracțiunilor de fals comise în legătură cu autoritatea unui
stat strain.
Această infracțiune este prevăzută de art. 328 Noul Cod Penal și are următorul conținut:
” Dispoziţiile cuprinse în prezentul capitol se aplică şi atunci când fapta priveşte acte
emise de o autoritate competentă a unui stat străin sau de o organizaţie internaţională instituită
printr-un tratat la care România este parte sau declaraţii ori o identitate asumate în faţa aces-
teia.”76
4.2. PREZENTAREA OBIECTULUI JURIDIC SI MATERIAL AL INFRACȚIUNILOR

DE FALSIFICARE A UNEI ÎNREGISTRĂRI TEHNICE, DE FALS INFORMATIC ȘI
FALS ÎN DECLARAȚII, FALS PRIVIND IDENTITATEA ȘI FALS COMISE ÎN
LEGĂTURĂ CU AUTORITATEA UNUI STAT STRĂIN
Prezentarea obiectului juridic și material al infracțiunii de falsificare a unei
înregistrări tehnice.
Obiectul juridic al infracțiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice este reprezentat
de relațiile sociale care se bazează pe încrederea publică privind autenticitatea și realitatea pe
care o transmite acea înregistrare tehnică.
Obiectul material al infracțiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice este redat de
mijlocul prin care se realizează această infracțiune. Vom observa că înregistrarea tehnică nu
reprezintă obiectul material al acestei infracțiuni ci ea este chiar produsul infracțiunii.
75
Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
76
Hamangiu;
45
”Așadar, dacă infracțiunea de falsificare a unei înregistrări tehnice se realizează prin
contrafacere, atunci obiectul material este considerat a fi materialul folosit în vederea
contrafacerii, iar când falsificarea înregistrării tehnice se realizează prin alterare, atunci
considerăm că suportul asupra căruia s-a exercitat acțiunea de alterare reprezintă în acelaşi timp
şi obiect material şi produsul infracţiunii.”77
Prezentarea obiectului juridic și material al infracțiunii de fals informatic
”Obiectul juridic al infracțiunii de fals informatic este redat de relaţiile sociale care se
bazează pe încrederea publică acordată autenticităţii, valabilităţii şi veridității datelor informat-
ice.
Obiectul material al infracțiunii de fals informatic este reprezentat de către suportul de
stocare a datelor informatice.
În literatura de specialitate au existat controverse și opinii diferite cu privire la obiectul
material al infracțiunii de fals informatic. Unii autori au susținut ideea că infracțiunea de fals in-
formatics nu ar avea obiect material, acesta ar exista doar în situația în care infracțiunea se
săvârșește prin acțiunea de a modifica sau de a șterge date informatice și atunci obiectul material
este redat de suportul de stocare a datelor informatice. Iar ceilalți autori au considerat că infracți-
unea de fals informatics ar avea obiect material.
Reținem că, în situația introducerii de date informatice şi al resctricţionării accesului la
aceste date informatice, infracţiunea de fals informatic nu are obiect material.”78
Prezentarea obiectului juridic și material al infracțiunii de fals în declarații
Obiectul juridic al infracțiunii de fals în declarații este redat de protecția și ocrrotirea re-
laţii sociale în formarea şi desfăşurarea cărora folosirea declaraţiilor făcute oficial constituie o
adevărată nevoie.
Infracțiunea de fals în declarații reprezintă variant specială a infracțiunii de fals intelec-
tual.
Obiectul material
77
Petre Dungan, Tiberiu Medeanu, Viorel Pașca, Manual de drept penal, Partea specială, Vol.II, Editura Universul
Juridic, București, 2011;
78
George Antoniu, Tudorel Toader, Versavia Brutaru, Stefan Danes, Constantin Duvac, Ioan Griga, Ion Ifrim, Gheo-
rghe Ivan, Gavril Paraschiv, Ilie Pascu, Ion Rusu, Marieta Safta, Iancu Tanasescu, Ioana Vasiu, Explicatiile noului
Cod penal. Vol. IV. Art. 257-366, Editura Universul Juridic, București, 2016;
46
Cu privire la obiectul material al infracțiunii de fals în declarații s-a conturat ideea că
acesta nu există, deoarece această infracțiunea se comite pe cale verbal, fără a exista ceva con-
cret, palpabil.
Prezentarea obiectului juridic și material al infracțiunii de fals privind identitatea

Obiectul juridic al infracțiunii de fals privind identitatea este redat de totalitatea
relaţiilor sociale care se bazează pe încrederea publică oferită constatărilor făcute de persoanele
prevăzute în art.175 Noul Cod penal, și anume: cu privire la identitatea persoanelor, constatări
bazate pe concordanţa dintre identitatea sub care acestea se prezintă în faţa acelor organe şi
identitatea lor reală.
Obiectul material
Asupra obiectului material al infracțiunii de fals privind identitatea s-a opinat că acesta
nu ar exista deoarece acțiunea prin care se realizează elementul material al acestei infracțiuni
privește un drept nepatrimonial.
Prezentarea obiectului juridic și material al infracțiunii de fals comise în legătură cu
autoritatea unui stat străin.
Obiectul juridic al infracțiunii de fals comise în legătură cu autoritatea unui stat străin
este redat de protecția integrității și autorității statului străin. Această infracțiune face referire la
faptele prin intermediul cărora se creează, se falsifică sau se folosesc documente false sau anu-
mite acte fictive în legătură cu autoritatea unui stat străin.
”Observăm că prin fals comis în legătură cu autoritatea unui stat străin în literatura de
specialitatea s-a menționat faptul că se înțelege modalitatea de producere sau de folosire a unor
documente false sau acte fictive care aduc atingere sau pot afecta drepturile, interesele sau au-
toritatea unui stat străin. Exemplele de documente sunt următoarele: pașapoarte, vize, acte de
identitate sau orice alte documente emise de autoritățile statului respectiv.”79
Totodată, s-a subliniat faptul că prin intermediul comiterii infracțiunii de fals comis în
legătură cu autoritatea unui stat străin se pot produce consecințe grave asupra relațiilor diplomat-
ice și internaționale între statele implicate, astfel poate fi afectată imaginea și reputația statului
implicat.
79
47
Legislația noastră penală incriminează și pedepsește astfel de fapte comise împotriva au-
torității uni alt stat potrivit consecințelor produse.80
4.3. ANALIZĂ ASUPRA SUBIECȚILOR INFRACȚIUNILOR DE FALSIFICARE A
UNEI ÎNREGISTRĂRI TEHNICE, DE FALS INFORMATIC ȘI FALS ÎN DECLARAȚII,
FALS PRIVIND IDENTITATEA ȘI FALS COMISE ÎN LEGĂTURĂ CU
AUTORITATEA UNUI STAT STRĂIN
Analiză asupra subiecților infracțiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice
”Subiectul activ al infracțiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice poate fi orice
persoană fizică, care potrivit legislației penale poate să răspundă pentru fapta comisă.
Participația penală este posibilă sub toate formele: coautorat, complicitate, instigare.
Subiectul pasiv al infracțiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice poate fi atât statul
deoarece privește încrederea acordată acestuia cu privire la autenticitatea și veridicitatea
înrregistrării tehnice, dar poate fi și persoana fizică a cărei drepturi i-au fost lezate prin
falsificarea înregistrării tehnice.”81
Analiză asupra subiecților infracțiunii de fals informatic
Subiectul activ al infracțiunii de fals informatic la fel ca și la infracțiunea mai sus
analizată poate fi orice persoană fizică, care potrivit legislației penale poate să răspundă pentru
fapta comisă.
Subiectul pasiv al infracțiunii de fals informatic poate fi atât statul deoarece privește
încrederea acordată acestuia, dar poate fi și persoana fizică a cărei drepturi i-au fost lezate prin
intermediul acțiunilor care au condus la falsul informatic.
Analziă asupra subiecților infracțiunii de fals în declarații
Cu privire la subiectul activ poate fi orice persoană fizică, care potrivit legislației penale
poate să răspundă pentru fapta comisă.
80
81
48
Iar subiect pasiv al infracțiunii de fals în declarații este persoana fizică a cărei interese i-
au fost lezate și a suportat toate consecințele juridice ca urmare a declarațiilor false pe care le-a
inițiat făptuitorul infracțiunii.
Analiză asupra subiecților infracțiunii de fals privind identitatea

Subiectul activ al infracțiunii de fals privind identitatea poate fi orice persoană fizică
care răspunde penal potrivit legislației în vigoare.
Participația penală este posibilă sub forma complicității și a instigării.
Subiectul pasiv paote fi atât autoritatea sau instituţia în care funcţionează persoana care a
fost indusă în eroare cât și persoana a cărei identitate reală a fost folosită prin actul de identitate
fals.
Analiză asupra subiecților infracțiunii de fals comise în legătură cu autoritatea unui
stat străin.
Cu privire la subiectul activ al acestei infracțiuni poate fi orice persoană fizică care
răspunde penal potrivit legislației în vigoare.
Participația penală este posibilă sub toate formele, atât a complicității, coautoratului cât și
a instigării.
În ceea ce privește subiectul pasiv al acestei infracțiuni este statul al cărei reputație a
fost afectată.
4.4. PREZENTAREA LATURII OBIECTIVE ȘI SUBIECTIVE A INFRACȚIUNILOR
DE FALSIFICARE A UNEI ÎNREGISTRĂRI TEHNICE, DE FALS INFORMATIC ȘI
FALS ÎN DECLARAȚII, FALS PRIVIND IDENTITATEA ȘI FALS COMISE ÎN
LEGĂTURĂ CU AUTORITATEA UNUI STAT străin
Prezentarea laturii obiective și subiective a infracțiunii de falsificare a unei
înregistrări tehnice.82
Latura obiectivă
Elementul material al infracțiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice constă într-o
acţiune de „falsificare” așa cum aceasta este prevăzută de dispozițiile legale ale art.324 Noul Cod
penal.
82
49
”Acțiunea de falsificare se realizează prin: contrafacere, alterare ori prin determinarea
atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, sau într-o inacţiune respectiv
„omisiunea” înregistrării unor date sau împrejurări, dacă fapta a fost urmată de folosirea de către
făptuitor a înregistrării ori de încredinţarea acesteia unei alte persoane spre folosire. ”83
” Prin „alterarea unei înregistrări tehnice” așa cum reiese din conținutul legal al
infracțiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice, se înţelege acea modalitate de modificare a
unei înregistrări reale, cu intenţia ca acea înregistrare să arate ca fiind originală.
Prin „omisiunea înregistrării unor date sau împrejurări” se înțelege o neînregistrare cu
ajutorul unui dispozitiv tehnic a unor date sau împrejurări care ar putea verifica un anumit fapt
sau o împrejurare.
Cu privire la ”testare” se înțelege posibilitatea de a dovedi, a demonstra, a certifica
anumite date sau împrejurări.
Iarăși prin termenul „folosire”, se înţelege utilizarea unei înregistrări tehnice care rezultă
a fi falsificată.”84
Potrivit alin. 3 al art. 324 Noul Cod penal, prin înregistrare tehnică se înțelege: ” atestarea
unei valori, greutăţi, măsuri ori a desfăşurării unui eveniment, realizată, în tot sau în parte, în
mod automat, prin intermediul unui dispozitiv tehnic omologat şi care este destinată a proba un
anumit fapt, în vederea producerii unei consecinţe juridice.”85
Pentru a ne afla sub incidența acestei infracțiuni de falsificare a unei înregistrări tehnice
se solicită a fi îndeplinite următoarele condiții:
 în cazul falsificării unei înregistrări tehnice, aceasta trebuie să corespundă unei înregistrări
tehnice reale, adevărate;
 falsificarea unei înregistrări tehnice, prin unul din modurile şi procedeele arătate, să fi fost
urmată de folosirea acelei înregistrări ori de încredinţarea înregistrării unei altei persoane
spre folosire;
83
84
85
Hamangiu;
50
 folosirea înregistrării tehnice false trebuie să aibă drept scop, producerea unor consecinţe
juridice.
Așadar, ”pentru a ne afla sub incidența infracțiunii derivate prin acțiunea de folosire
trebuie să fie îndeplinite următoarele cerinţe esenţiale: în cazul folosirii unei înregistrări tehnice
false, aceasta trebuie să corespundă înregistrării tehnice reale, adevărate, iar folosirea acestei
înregistrări tehnice false trebuie să aibă ca scop producerea unor consecinţe juridice.”86
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite,
respectiv încrederea publică în autenticitatea înregistrărilor efectuate cu dispozitive tehnice
omologate.
”Cu privire la legătura de cauzalitate s-a subliniat faptul că trebuie să se constate că s-a
săvârşit acţiunea descrisă în norma de incriminare şi că între aceasta şi urmarea imediată există
legătură de cauzalitate. Rezultă faptul că legătura de cauzalitate trebuie dovedită pentru a
constata existența ei.”87
Latura subiectivă.
Cu privire la latura subiectivă a infracțiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice
precizăm că aceasta se săvârșește cu intenție directă.
Prezentarea laturii obiective și subiective a infracțiunii de fals informatic
Latura obiectivă.
Elementul material al infracțiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice reiese din
dispozițiile legale ale art.325 Noul Cod penal și are la bază următoarele acțiuni prin intermediul
cărora se poate săvârși infracțiunea analizată, și anume: introducere, ştergere, şi restricţionarea
accesului la datele informatice.
Prin intermediul dispozițiile art.35 alin. (1) din Legea nr.161/2003 privind prevenirea și
combaterea criminalității informatice se înțelege:
”a) prin ,,sistem informatic” se înţelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive in-
terconectate sau aflate în relaţie funcţională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea
automată a datelor, cu ajutorul unui program informatic;
86
Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Conform noului Cod penal, Ediția 2, Editura C. H. Beck,
București, 2014;
87
Idem
51
b) prin ,,program informatic” se înţelege un ansamblu de instrucţiuni care pot fi executate
de un sistem informatic în vederea obţinerii unui rezultat determinat;
c) prin ,,date informatice” se înţelege orice reprezentare a unor fapte, informaţii sau con-
cepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. În această categorie se in-
clude şi orice program informatic care poate determina realizarea unei funcţii de către un sistem
informatic;”88
Cu privire la acțiunea prin care se poate realiza infracțiunea de fals informatic precizăm:
 prin acțiunea de ,,modificare” înţelegem acea acţiune a făptuitorului de a introduce noi
secvenţe sau de a şterge anumite porţiuni ale datelor informatice, având ca rezultat noi
date informatice, diferite de cele iniţiale şi neconforme cu valoarea de adevăr pe care ar
trebui să o reprezinte;
 prin acțiunea de ,,ştergere” se înţelege acţiunea de eliminare a reprezentării binare a
datelor informatice vizate din mediile de stocare tip hard-disk, CD, floppy-disk, memory-
stick;
 prin acțiunea de ,,restricţionare a accesului la datele informatice” înţelegem una sau mai
multe acţiuni exercitate de către făptuitor asupra sistemelor de calcul sau mediilor de
stocare astfel încât, utilizatorul de drept să nu le mai poată regăsi în forma lor iniţială, ori
prin procedurile standard de operare a sistemelor de calcul.
Pentru a ne afla sub incidența acestei infracțiuni de fals informatic se solicită a fi
îndeplinite următoarele condiții:
 acţiunile menționate în conținutul legal al infracțiunii prevăzute de art.325 Noul Cod

penal trebuie să fie realizate fără drept;
 acțiunile menționate în conținutul legal al infracțiunii prevăzute de art.325 Noul Cod

penal trebuie să privească date informatice;
 prin demararea acțiunilor mai sus menționate trebuie să se obțină ca rezultat anumite
date necorespunzătoare adevărului.
88
Legea nr.161/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității informatice;
52
Toate condițiile mai sus menționatre trebuie îndeplinite în mod cumulative pentru a ne
afla sub incidența infracțiunii de fals informatics așa cum aceasta este prevăzută de art.325 Noul
Cod penal.
Urmarea imediată a infracțiunii de fals informatic constă în crearea unei stări de peri-
col pentru relaţiile sociale ocrotite, mai exact încrederea publică acordată valabilităţii şi autentic-
ității datelor informatice.
În ceea ce privește legătura de cauzalitate, s-a menționat faptul că aceasta trebuie să se

constate și trebuie să se dovedească atât săvârşirea acţiunii descrisă în conținutul legal al in-
fracțiunii cât şi a producerii urmării imediate.
Prezentarea laturii obiective și subiective a infracțiunii de fals în declarații.
Latura obiectivă
Elementul material al infracțiunii de fals în declarații este reprezentat de acţiunea de a
face o declaraţie necorespunzătoare adevărului în faţa funcţionarului public ori a unei unităţi în
care acesta îşi desfăşoară activitatea așa cum reiese din conținutul legal al infracțiunii.
Cu privire la declarația necorespunzătoare adevărului în fața funcționarului public ori a
unei unități în care acesta își desfășoară activitatea nu s-a menționat dacă aceasta trebuie făcută
oral sau în scris.
Pentru a ne afla sub incidența infracțiunii de fals în declarații trebuie îndeplinite în mod
cumulativ următoarele condiții esențiale:
 declaraţia făcută să aibă ca și obiectiv producerea anumitor consecinţe juridice;
 declaraţia să nu fie supusă vreunei reglementări penale speciale;
 declaraţia necorespunzătoare a adevărului trebuie făcută unei personae dintre cele pre-
văzute în art.175 sau unei unităţi în care acesta îşi desfăşoară activitatea.
Conform legislației penale în vigoare, dispozițiile art.175 Noul Cod penal reflect că prin
funcţionar public înţelegem:
”(1)Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau
temporar, cu sau fără o remuneraţie:
a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerog-
ativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
53
b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui
operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii
legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care
exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care
este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu
public.”89
Urmarea imediată a infracțiunii de fals în declarații este reprezentată de crearea unei
stări de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite, respective încrederea publică în declaraţiile făcute
oficial, declaraţii care potrivit legii sau împrejurărilor servesc la producerea unor consecinţe ju-
ridice.
Legătura de cauzalitate în cazul acestei infracțiuni nu trebuie dovedită.
Latura subiectivă
Cu privire la aceasta, infracțiunea de fals în declarații se comite cu intenție directă prin
intermediul căreia se produc anumite consecințe juridice.
Prezentarea laturii obiective și subiective a infracțiunii de fals privind identitatea
Latura obiectivă
Elementul material în cazul infracțiunii de fals privind identitatea la primul alineat
constă în următoarele acțiuni care au ca scop alterarea adevărului, și anume:
 ,,prezentarea sub o identitate falsă şi atribuirea unei identităţi false”, altei persoane
presupun prezentarea unor documente de identitate false sau folosirea frauduloasă a unor
documente de identitate şi nu simple declaraţii verbale.
Elementul material în cazul infracțiunii de fals privind identitatea la alin. (2) constă în
următoarele acțiuni care au ca scop alterarea adevărului , și anume:
 se realizează printr-o acţiune de ,,încredinţare” a unui act care serveşte la identificare,

legitimare ori la dovedirea stării civile spre a fi folosit fără drept.
89
Hamangiu;
54
În literatura de specialitate s-a precizat faptul că prin expresiile ”prezentare” ,
”prezentarea sub o identitate falsă”, ”atribuirea unei identităţi false unei alte persoane” și ”a
încredința” se înțeleg următoarele:
 prin ,,prezentarea” se înțelege înfăţişarea unei persoane înaintea organului care are
dreptul să constate identitatea.
 Prin ”prezentarea sub o identitate falsă” înseamnă că cel care se înfăţişează îşi atribuie o
identitate care nu este a sa și aparține umei alte persoane, care în realitatea este persoana
lezată;
 Prin ,,atribuirea unei identităţi false unei alte persoane” se înțelege a declara că acea
persoană are o identitate care nu este a sa în realitate ci aparține unei alte persoane;
 Prin ”a încredinţa” unei persoane un înscris se înțelege a a i-l da , a i-l transmite în orice
mod, fie direct, fie prin mijlocirea altei persoane.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru valorile sociale protejate
prin dispoziţiile legale.
Legătura de cauzalitate trebuie să existe între acţiunea descrisă în conținutul legal al in-
fracțiunii şi urmarea imediată.
Legătura de cauzalitate nu trebuie dovedită.
Cu privire la latura subiectivă, această infracțiune se săvârșește cu intenție directă.
4.5. FORMELE, MODALITĂȚILE, SANCȚIUNILE SI ASPECTELE PROCESUALE

ALE INFRACȚIUNILOR DE FALSIFICARE A UNEI ÎNREGISTRĂRI TEHNICE, DE
FALS INFORMATIC ȘI FALS ÎN DECLARAȚII, FALS PRIVIND IDENTITATEA ȘI
FALS COMISE ÎN LEGĂTURĂ CU AUTORITATEA UNUI STAT STRĂIN.
Formele, modalitățile sancțiunile și aspectele procesuale ale infracțiunii de falsificare
a unei înregistrări tehnice.
În cazul infracțiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice actele preparatorii nu sunt
incriminate.
Cu privire la tentativă, aceasta se pedepseşte.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care executarea infracţiunii s-a desfăşurat
până la capăt şi s-a produs urmarea imediată a infracțiunii.
55
Infracțiunea de falsificare a unei înregistrări tehnice se săvârșește prin coautorat,
instigare, complicitate.
Pedeapsa în cazul infracţiunii de falsificare a unei înregistrări tehnice este închisoare de
la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

informatic.
Cu privire la actele preparatorii ale acestei infracțiuni, acestea deşi sunt posibile, nu sunt
incriminate.
Tentativa nu se pedepseşte.
Infracţiunea se consumă în momentul realizării acţiunii descrise în conținutul legal al in-
fracțiunii.
Modalităţile sunt cele descrise în conținutul legal al infracțiunii corespunzătoare acțiu-
nilor prin care se relizează elementul material.
Pedeapsa pentru această infracţiune este închisoare de la 1 an la 5 ani.
Formele, modalitățile, sancțiunile și aspectele procesuale ale infracțiunii de fals în
declarații.
Actele preparatorii în cazul infracțiunii de fals în declarații nu sunt incriminate.
Infracţiuneade fals în declarații se consumă în momentul realizării acţiunii descrise în
conținutul legal al acesteia şi când s-a produs urmarea imediată.
Modalităţile sunt cele descrise în conținutul legal al infracțiunii corespunzătoare acțiu-
nilor prin care se relizează elementul material.
Infracţiunea de fals în declaraţii se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă.
privind identitatea.
Actele preparatorii ale infracțiunii de fals privind identitate nu sunt incriminate.
56
Infracţiuneade fals în declarații se consumă în momentul realizării acţiunii descrise în
conținutul legal al acesteia şi când s-a produs urmarea imediată.
Infracţiunea are următoarele modalități: o modalitate normativă tip (alin.1), o modalitate
agravată (alin.2) şi una asimilată (alin.3).
La varianta tip, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani, la cea agravată de la 1 la 5
ani, iar la cea asimilată pedeapsa este închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
57
CONCLUZII
În urma parcurgerii prezentei lucrări de licență, intitulată ”FALSUL ÎN ÎNSCRISURI”,

reținem că, indiferent de care dintre categoriile de infracțiuni de fals au fost săvârșite, acestea se
pedepsesc potrivit legislației penale în vigoare, în funcție de gravitatea faptelor și în funcție de
consecințele juridice rezultate.
Infracțiunile de fals în înscrisuri potrivit legislației penale din țara noastră reprezintă acele
categorii de acțiuni care sunt ilegale în care persoanele falsifică, contrafac sau manipulează
documente sau diferite informații sau semnături în scopul obținerii de avantaje sau prejudicierea
altor persoane fie pentru ei însuși, fie pentru alte persoane.
De altfel, prin intermdeiul infracțiunilor de fals în înscrisuri se induc în eroare și anumite
a autorități ale statului, instituții.
Totodată, reținem că falsificarea înscrisurilor presupune crearea, modificarea sau
utilizarea anumitor documente false în scopuri frauduloase. Intenția persoanei care falsifică
anumite documente constă în fraudarea altor persoane sau fraudarea diferitelor instituții ale
statului.
Falsificarea înscrisurilor include înscrisuri oficiale, cum ar fi acte de identitate, certificate
de naștere, documente de proprietate sau documente bancare, sau înscrisuri private, precum con-
tracte, facturi sau scrisori.
Falsificarea înscrisurilor este o faptă ilegală în marea majoritatea a jurisdicțiilor și poate
atrage consecințe deosebit de grave.
Aceste consecințe presupun: sancțiuni penale, amenzi sau chiar închisoare, în funcție de
gravitatea infracțiunii și de legislația specifică a fiecărei țări. Fiecare țară, în funcție de gravitatea
faptei va aplica una dintre sancțiunile anterior menționate.
Se presupune că există o serie de motive pentru care o persoană poate să recurgă la falsi-
ficarea de înscrisuri. Printre cele mai comune motive, enumerăm: obținerea unor avantaje finan-
ciare, evitarea atragerii răspunderii penale sau a răspunderii civile, dobândirea sau câștigarea
unor privilegii sau de altfel înșelarea altor persoane sau instituții ale statului.
58
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru Boroi, Drept penal. Partea specială, Conform noului Cod penal, Ediția 2, Edi-
tura C. H. Beck, București, 2014;
2. Codul penal.Codul de procedură penală, Ediție îngrijită și adnotată de Tudorel Toader,
Ediția 2021, Editura Hamangiu;
3. C. Rotaru, A.-R. Trandafir, V. Cioclei, Drept penal. Partea specială II – Ediția 2. Curs tem-
atic, Editura C.H. Beck;
4. George Antoniu, Tudorel Toader, Versavia Brutaru, Stefan Danes, Constantin Duvac, Ioan
Griga, Ion Ifrim, Gheorghe Ivan, Gavril Paraschiv, Ilie Pascu, Ion Rusu, Marieta
Safta, Iancu Tanasescu, Ioana Vasiu, Explicatiile noului Cod penal. Vol. IV. Art. 257-366,
Editura Universul Juridic, București, 2016;
5. Mihail Udroiu, Drept penal, Partea specială, Sinteze și grile, Ediția 5, Editura C.H.Beck,
București, 2018;
6. Mihail Udroiu, Fișe de drept penal.Partea specială, Editura Universul Juridic, București,
2014.
7. Petre Dungan, Tiberiu Medeanu, Viorel Pașca, Manual de drept penal, Partea specială,
Vol.II, Editura Universul Juridic, București, 2011;
8. Legea nr.191/2003 care face referire la regimul transportului naval;

9. Legea nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului;
10. Legea nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări;
11. Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat;
12. Legea nr.72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avo-
caților;
13. Legea nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru preju-
dicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie;
14. Legea nr.86/2006- Codul Vamal;
15. Legea nr.78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;
16. Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat;
59
17. Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice;
18. Legea nr.236/2018 privind distribuția de asigurări;
19. Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
20. Legea nr.161/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității informatice;
21. www.jurisprudenta.com
22. https://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-17o2n597/
60

Falsul În Inscrisuri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Falsul În Inscrisuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ******************

FACULTATEA DE DREPT ȘI ADMINSITRAȚIE PUBLICĂ

CAPITOLUL I. PARTE INTRODUCTIVĂ

CAPITOLUL II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FALSURILE ÎN ÎNSCRISURI ȘI FALSUL

CAPITOLUL III. ANALIZĂ TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ A INFRACȚIUNILOR DE FALS

CAPITOLUL IV. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND INFRACȚIUNEA DE FALSIFICARE

CAPITOLUL I. PARTE INTRODUCTIVĂ

1.3. MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

1.4. SCOPUL LUCRĂRII

2.1. REGLEMENTARE JURIDICĂ

Ifrim, Gheorghe Ivan, Gavril Paraschiv, Ilie Pascu, Ion Rusu, Marieta Safta, Iancu Tanasescu, Ioana Vasiu,

 art.328 care prevede ”Infracţiunile de fals comise în legătură cu autoritatea unui

Acestea au fost principalele modificări aduse de Noul Cod penal cu privire la

2.4. PARTICULARITĂȚI PRIVIND REGLEMENTAREA JURIDICĂ A INFRACȚIUNII

2.5. SPECIFICAȚII TEORETICE PRIVIND LEGISLAȚIA CONEXĂ A INFRACȚIUNII

2.6. PREZENTAREA OBIECTULUI JURIDIC, MATERIAL ȘI SUBIECȚII

2.7. PREZENTAREA LATURII OBIECTIVE ȘI SUBIECTIVE A INFRACȚIUNII

3.4. PREZENTAREA LATURII OBIECTIVE ȘI SUBIECTIVE A INFRACȚIUNILOR

3.5. FORMELE, MODALITĂȚILE, SANCȚIUNILE SI ASPECTELE PROCESUALE

Formele, modalitățile, sancțiunile și aspectele procesuale ale infracțiunii de fals în

4.1. REGLEMENTAREA JURIDICĂ A INFRACȚIUNILOR DE FALSIFICARE A UNEI

4.2. PREZENTAREA OBIECTULUI JURIDIC SI MATERIAL AL INFRACȚIUNILOR

Prezentarea obiectului juridic și material al infracțiunii de fals privind identitatea

Analiză asupra subiecților infracțiunii de fals privind identitatea

 acţiunile menționate în conținutul legal al infracțiunii prevăzute de art.325 Noul Cod

 acțiunile menționate în conținutul legal al infracțiunii prevăzute de art.325 Noul Cod

În ceea ce privește legătura de cauzalitate, s-a menționat faptul că aceasta trebuie să se

 declaraţia să nu fie supusă vreunei reglementări penale speciale;

 se realizează printr-o acţiune de ,,încredinţare” a unui act care serveşte la identificare,

4.5. FORMELE, MODALITĂȚILE, SANCȚIUNILE SI ASPECTELE PROCESUALE

Formele, modalitățile, sancțiunile și aspectele procesuale ale infracțiunii de fals

În urma parcurgerii prezentei lucrări de licență, intitulată ”FALSUL ÎN ÎNSCRISURI”,

8. Legea nr.191/2003 care face referire la regimul transportului naval;

20. Legea nr.161/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității informatice;

S-ar putea să vă placă și