De ce ar trebui să îți mulțumim ție, Alexandru Ioan Cuza?

Mă las îmbălsămată de o dulce mireasmă de mândrie, de glorie, de dor și de copilărie de fiecare

dată când aud de Mica Unire, o dată semnificativă și iubită de toți românii. Parcă călătoresc prin
timp cu ajutorul magiei istoriei și mă regăsesc în clasa a IV-a, în primul an în care am început să
studiez această pantagruelică disciplină.

Mă trezesc mică copilă în draga mea sală de clasă, cu desene pe pereți, cretă colorată, personaje
de poveste din cărți și îmi notez cu grijă titlul acestei sărbători importante în micuțul meu caiet,
care cuprindea toate lecțiile scrise atent. După ce discutam cu doamna învățătoare fiecare detaliu
pe care trebuia să-l știm, ieșeam afară, în curtea școlii de cartier în care am copilărit jucându-mă,
și făceam o horă, îmbrăcați cu toții în straie tradiționale de sărbătoare, spunând cu zel poezia
"Hora Unirii" de Vasile Alecsandri. Chiar dacă temperatura era dură și nemiloasă precum
dușmanii acestei națiuni, noi, copii fiind, ne lăsam obrajii pictați de vântul rece de iarnă în
trandafiri, și dansam cântând voios, cu zâmbete sincere și calde, care ne dezveleau zglobii
dințișori de lapte pe care încă îi mai aveam. Până la urmă, ce însemnă 24 ianuarie 1859 pentru un
simplu elev român? Mereu m-am întrebat cu ardoare și curiozitate, cine ești tu, Alexandru Ioan
Cuza? De ce românii de pretutindeni te admiră și îți înalță numele în fiecare an, chiar și în timpul
liber, în afara orei de istorie de la școală?De ce ar trebui să îți mulțumim ție?

În decursul acestor ani în care am crescut și am ajuns proaspătă elevă de liceu, istoria m-a
înflorit și fortificat în cunoaștere prin mâinile sale protectoare de mamă și mi-a oferit aripi de
hârtie pentru a zbura dintr-o epocă în alta. Astfel, am ajuns să aflu o mică părticică din răspunsul
întrebărilor gândite mai sus de fiecare copil,adolescent sau adult, care s-a întâlnit vreodată cu
povestea strămoșilor săi prin celebrarea Unirii Principatelor Române. Din perspectiva mea
istorică, 24 ianuarie nu este doar o dată notată cu roșu în calendar,ci o întreagă aventură, plină de
peripeții, sacrificii, curaj și dragoste pentru patrie.

Aceasta semnifică o relatare, o scriere a vieților românilor de peste tot care au participat la
Adunările Ad hoc din 1857 prin personalități remarcante, cu prudență selectate de biserică,
boierime și țărani, pentru a vota cu tărie unirea celor două țări, a Moldovei cu Țara Românească.
În 7 ianuarie 1858, Comisia de investigații a puterilor și-a încheiat raportul în legătură cu
Principatele și dorința fiecărui român de a trăi în aceeași țară cu frații săi. Așa că, în data de 22
mai a aceluiași an, cele șapte state garante s-au întrunit la Paris pentru a discuta situația
respectivă. Deși ai noștri români nu au primit un răspuns clar despre situația Unirii, ei au profitat
cu ingeniozitatea unei vulpi de faptul că Marile Puteri le-au impus să își aleagă doi domnitori,
acestea nespecificând dacă domnitorii pot să fie sau nu aceeași persoană.
 Prin multe eforturi ale românilor, Alexandru Ioan Cuza a fost ales pentru prima dată domn al
Moldovei în 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești,în 24 ianuarie 1859, astfel, Unirea celor două
principate a avut loc.

Chiar dacă domnitorul Cuza pare doar o figură înlemnită de manual, un personaj alb-negru care
te instigă în a-i desena cu pixul ochelari de soare din cauza plictiselii tale și a ochilor lui serioși,
de vultur, cu care îți analizează intreaga ființă, el nu a fost o personalitate anodină. După
realizarea Unirii din 24 ianuarie 1859, noul domnitor și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihai
Kogălniceanu , au inițiat o serie lungă de importante reforme care au ajutat la modernizarea și
dezvoltarea întregii țări. Printre acestea se numără și : secularizarea averilor mănăstirești care a
sporit avuția țării, reforma agrară , reforma învățământului, reforma justiției. Întreaga domnie a
lui Cuza vine cu o multitudine de schimbări benefice românilor,care au pus bazele societății
noastre, precum : conceperea Codului Civil și a Codului Penal, scrierea unei noi Constituții și a
unei Legi Electorale, înființarea primelor universități din țară, cea de la Iași și cea de la
București, construirea primei linii de cale ferată pe ruta București-Filaret-Giurgiu si multe alte
fapte mirifice infaptuite cu ajutorul noului domn.

În consecință lui Alexandru Ioan Cuza ar trebui să îi mulțumim necontenit pentru că el a

consolidat apariția Marii Unirii, a pus bazele societății românești de astăzi, oferindu-ne tot ceea
ce avem noi mai de preț, de la universități, economie, pământuri, până la uniuniunea cu frații
noștri, steagul actual și denumirea de "român".

Bibliografie :

 Leonid Boicu, Diplomația Europeană și triumful cauzei române, Iași, 1978

 Dumitru Ivănescu, Cătălin Turliuc, Florin Cântec, Vârstele Unirii. De la conștiința etnică
la unitatea națională, Iași, 2001
 Ziarul Unirea, 24 Ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Romane sub
Alexandru Ioan Cuza, 2023
 Horia Sarghi, Cuza și mini-România , 2020 (https://www.youtube.com/watch?
v=u1S1W3-hhZM&t=603s)
 Canalul Anecdota, BAC ISTORIE: CUZA si MICA UNIRE, 2021
(https://www.youtube.com/watch?v=BiQ8X2H24bE)
 TVR, Istoria cu Virgil: Unirea Principatelor Române, de la 24 ianuarie 1859
(https://www.youtube.com/watch?v=Ip7Pxren00U&t=106)

Lăcătuș Vanessa-Adriana, 16 ani, clasa a X-a,

Colegiul Național “Mihai Eminescu”,

Oradea, Bihor.