FEBRA la copii

A Guide to Modern Philosophy A.M. Miles

CUPRINS
Table of Contents

CE ESTE FEBRA? 04

10 ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI 05
DESPRE FEBRĂ

MITUL CELOR 4 ORE 09

GÂND DE FINAL 18
 “Copilul meu are febră.
Ce fac? ”
Copilul meu are febră” – acesta este cel mai frecvent
motiv pentru care părinții vin cu copilul la spital pentru o
evaluare medicală. Și nu este un lucru întâmplător!
Pentru că febra este un semn sau un simptom întâlnit în
multe afecțiuni, în special infecțioase, indiferent de sezon
sau de agentul declanșator, fie el virus sau bacterie.

Tocmai de aceea consider că este necesar să

înțelegem și să abordăm febra în contextul unei
anamneze complexe, dar și să cunoaștem mai multe
lucruri despre acest semn și simptom pentru a-l gestiona
corect și pentru a învinge teama pe care ne-o provoacă
de cele mai multe ori!

Acest ghid al febrei la copii este un sprijin scris

pentru toți părinții care au trecut, trec sau vor trece la un
moment dat cu cei mici prin episoade de febră. Febra
provoacă panică și neliniște. Dar febra nu este o boală,
este un simptom, un semn că în organismul copilului
este declanșată o luptă, iar organismul se pregătește să
răspundă în mod corespunzător în fața agentului
”invadator”. Așadar febra este un semn bun. Febra nu se
tratează în mod specific, scopul este bunăstarea copilului,
nu normalizarea temperaturii. Și este bine să știm CUM
putem face aceasta, în cel mai CORECT mod.

o r D a ni el Miron
dr. Vict
ediatru
Medic P
 INTRODUCERE
Cel mai important lucru de reținut în legătură cu
febra este acela că, de fiecare dată, are o cauză!
Așadar, febra este un simptom sau un semn, nu o
boală.
Febra apare atunci când organismul este nevoit
să lupte împotriva unui ”inamic”, fie el intern - din
organismul nostru - sau extern, din mediu. Este un
semnal de alarmă dat organismului că ceva nu este
în regulă. Febra contribuie la activarea sistemului
imun și apariția unui răspuns corespunzător pentru a
face față agentului (infecțios sa nu) care a
determinat apariția febrei.
Febra NU este boala primară, ci este un mecanism
fiziologic care are efecte benefice în combaterea
infecțiilor. Mulți părinți se îngrijorează că o febră
mare ar putea pune viața în pericol. Doar febra nu
este dăunătoare și nu există dovezi care să arate că
febra în sine agravează cursul unei boli sau că
provoacă complicații neurologice pe termen lung.
Astfel, scopul principal al tratării copilului febril ar
trebui să fie îmbunătățirea confortului general al
copilului, mai degrabă decât concentrarea pe
normalizarea temperaturii corpului.
Valoarea febrei nu se corelează cu gravitatea
bolii. Fiecare copil răspunde diferit la stimulii care
determină febra și tolerează diferit stresul indus de
boală, de aceea în fața copilui febril trebuie să ne
păstrăm calmul și să analizăm situația cu grijă
pentru a lua măsuri corecte, personalizate și care
aduc beneficii maxime copilului.
 10
întrebări și răspunsuri
despre
FEBRĂ
 51

Când vorbim despre febră

și cum măsurăm corect
temperatura corpului
Pentru copii, vorbim despre febră când temperatura
corpului ajunge la 38 de grade Celsius, diferit de adulți, care,
la o temperatură de 37.5 măsurată axilar, pot spune că au
febră.

Însă dilema vine din faptul că, în funcție de vârstă,

temperatura corpului se măsoară diferit, ceea ce duce la
interpretări și nuanțe pentru că termometrul poate arăta
valori diferite dacă este utilizat în locuri diferite pe corp
(axilar, intrarectal, auricular, frontal).

Societatea Americană de Pediatrie recomandă ca

metodă ideală de măsurare a temperaturii la copilul sub 5
ani măsurare intrarectală. Eficientă este și măsurarea
timpanică, cu termometru special conceput pentru
ureche. La copilul peste 5 ani, cea mai bună măsurătoare
este cea axilară sau orală – cu termometrul așezat sub
limbă.
 2
5

De la ce valoare a
temperaturii începem
tratamentul pentru febră?
Chiar dacă s-a discutat mult despre deja celebra valoare 38.2
-38.3oC la care să se intervină cu antitermic (nici prea devreme,
pentru a permite și organismului să lupte cu inamicul, dar nici
prea târziu), în realitate, nu există o valoare exactă la care putem
spune cu siguranță că trebuie intervenit cu antitermice! În
puseul de febră, scopul principal al părintelui și al medicului nu
trebuie să fie normalizarea temperaturii, ci asigurarea bunăstării
copilului. De aceea, la copil febril, antitermicul administrează
atunci când starea generală se alterează.
Fiecare copil are o anumită limită de tolerabilitate a stresului
indus de febră, de aceea nu există o valoare bine definită de la
care să se înceapă tratamentul febrei. În plus, cum spuneam,
febra aduce beneficii în lupta cu agentul infecțios, deci un motiv
foarte bun să nu normalizăm rapid temperatura dacă starea
generală a copilului ne permite acest lucru.
 3
5

Ce înseamnă tratament
medicamentos în febră?
Medicamentele cu rol în scăderea febrei sunt
antitermicele. Există mai multe substnațe active cu rol în
scăderea temparturii. Însă foarte cunoscute și des utilizate
sunt 2 antitermice, foarte eficiente și suficiente în
managementul copilului febril:

- Paracetamolul (sub diferite denumiri comerciale)

- Ibuprofenul (sub diferite denumiri comerciale)

Niciun antitermic nu se administrează profilactic și nici nu

există o schemă standard de administrare a acestora.
Necesitatea și ritmul de administrare sunt personalizate în
funcție de copil. Copilul va primii antitermic doar când
îndeplinite simultan condițiile: are febră și starea generală
este alterată.
 MITUL CELOR 4 ORE
Există o schemă de intervenție în cazul febrei care
perpetuează ideea că o dată la 4 ore trebuie
administrate antitermice diferite! Nimic mai fals!

Când copilul face febră și starea lui generală este alterată,

administrăm antitermicul care se găsește în casă! Dacă
febra revine la 2-3 ore, recomandarea este să fie folosit
celălalt antitermic. Când va reveni, în orice moment,
administrăm din nou oricare dintre cele două substanțe
antitermice.

Nu alternanța este ”secretul” administrării

corecte a antitermicelor. Și nici distanțarea
acestora la 4 ore!
Ci doza maximă admisă într-o zi!

PARACTAMOLUL poate fi dat unui copil de maximum 4 ori pe zi!

IBUPROFENUL poate fi dat unui copil de maximum 4 ori pe zi!

În total, avem acces la 8 doze de antitermice

pe care le putem utiliza într-o zi dacă și când este cazul!
Între cele 8 doze, indiferent de combinația pe care o facem, nu
există o perioadă de pauză optimă.

Administrate oral sau sub formă de supozitor, antitermicele au

un timp de absorbție și un timp de acțiune, iar efectul nu se
obține imediat! Ghidurile internaționale spun că atât
paracetamolul, cât și ibuprofenul intră în acțiune în aproximativ
30-60 de minute de la administrare, de aceea nu măsurați
insistent temperatura organismului încercând să vedeți dacă
aceasta se normalizează.
Așteptați ca antitermicul să acționează, și uneori poate dura!

 DE REȚINUT!

Cele 2 antitermice fac parte din clase de

medicamente total diferite.

Metabolizarea paracetamolului este diferită de

cea a ibuprofenului , de aceea cele două
medicamente pot fi administrate oricând între
ele, chiar și în același timp fără a apărea vreun
efect secundar.

Regula administrării antitermicelor la 4 ore nu

are niciun fundament științific și nu a duce
niciun beneficiu în managementul febrei, de
aceea acest mit al antitermicelor la 4 ore trebuie
uitat pentru totdeauna.

Mai există și alte substanțe eficiente care pot fi

utilizate ca antitermice, de exemplu
diclofenacul sau metamizolul . Este preferat ca
acestea să se folosească atunci când epuizăm
cele 8 doze (4 de ibuprofen, respectiv 4 de
paracetamol) pentru 24 ore.

 4
5

Ce formă de administrare
alegem: sirop/pastilă vs
supozitor?
Depinde foarte mult de valoarea temperaturii și de starea
generală a copilului.

Sunt copii care refuză categoric siropurile, iar în acest caz

soluția alternativă este supozitorul. În mod ideal, însă, la valori
mai mici ale temperaturii este de preferat siropul, iar la valori
mai mari peste 39.5oC – supozitorul. De ce? Pentru că febra
determină și inflamație a organelor interne și, totodată,
inflamație la nivelul tractului digestiv. Ca urmare, absorbția
siropului pe un țesut inflamat este mai dificilă!

Mai există situațiile în care copilul varsă și are nevoie de

antitermic și atunci alegem, în mod natural, supozitorul. Sau
situația în care copilul are scaune multe și moi – caz în care
alegem administrarea siropului.
 5

Cum calculăm corect doza

de sirop antitermic?
Recomandările internaționale în cazul siropurilor
antitermice sunt stricte: cantitatea necesară se
calculează în funcție de greutatea copilului, nu de
vârstă, simptome, sau valoarea temperaturii.

Dozele sunt standard:

- Ibuprofen – 10mg/kg sau calculul rapid – jumătate

din greutatea copilului pentru flacoane de
concentrație 100mg/5mL

- Paracetamol – 15 mg/kg sau calculul rapid –

jumătate din valoarea greutății copilului plus 1 pentru
flacoane de concentrație 120mg/5mL
 6
5

Metamizol sodic
(Novocalmin) peste 39.5? MIT
Chiar dacă știm că panica părinților crește în intensitate
odată cu valoarea temperaturii copilului, administrarea
Metamizolului sodic în cazul febrei foarte ridicate nu are o
justificare.

Metamizolul (supozitor sau picături) NU este superior

ibuprofenului sau paracetamolului, și NU se administrează
la valori mari ale febrei (peste 39oC). Acesta este un alt mit
fals, fără dovezi științifice și care din păcate este foarte
perpetuat printre părinți și chiar medici. Metamizolul (sub
diferite denumiri comerciale) se poate administra în
varianta de supozitoare doar la copii peste 4 ani, iar în
varianta picături doar la copii peste 1 an. Însă acest
medicament nu trebuie utilizat de rutină, din cauza
efectelor adverse și nici nu trebuie dat doar la ”febră mare”,
deoarece nu este cu nimic superior altor antitermice.
Este un medicament care poate fi utilizat atunci când
epuizăm dozele de ibuprofen sau paracetamol sau la
pacienții alergici la alte antermice, ori atunci când nu
dispunem de alte variante de tratament.
 7
5

Măsuri alternative și
hipotermizante
Principala măsură pe care trebuie să o luăm în cazul unui
copil cu febră este asigurarea hidratării. Febra consumă
multă energie și multă apă din organism, de aceea o
hidratare optimă este necesară.
Foarte importantă este și aerisirea camerei. Frecvent, pe
parcursul unei zile, chiar dacă este iarnă, aerul din cameră
trebuie împrospătat.
În stare febrilă, copilul trebuie îmbrăcat cât mai lejer și
subțire, iar dacă puseul de febră este mare, el poate fi chiar
dezbrăcat.
Măsurile hipotermizante (împachetările, compresele)
sunt opționale, de multe ori chiar de evitat. Ele creează
disconfort copilului și pot să-l agite, ceea ce duce la
creșterea consumului de energie. Așadar măsurile fizice
hipotermizante nu sunt metode pe care să ne bazăm,
trebuie utilizate doar dacă copilul le acceptă cu ușurință și
nu se agită.

ATENȚIE la șosetele cu oțet! Pielea copiilor (mai ales a

bebelușilor) este foarte fragilă, iar oțetul poate provoca chiar
arsuri. Este bine să evitați astfel de proceduri.
 8
5

Frisonul
Frisonul nu este un simptom patologic. Frisonul
anunță că organismul se pregătește de un episod febril
înalt. Aproape în toate cazurile, frisonul precede o febră
ridicată și acest lucru se întâmplă deoarce în sânge apare o
descărcare mare de substanțe propiretice și organismul se
pregătește de acest lucru.
În timpul frisonului, copilul se învelește pentru a-i
asigura un confort termic pentru că în frison apare
scăderea temperaturii și apoi o creștere bruscă. Imediat
cum s-a oprit frisonul, copilul trebuie dezvelit și dezbrăcat și
trebuie administrat antitermicul.
Frisonul nu lasă urme, nu semnifică o afecțiune mai
severă și nu apare la fiecare episod de febră. Depinde mult
de particularitățile fiecărui pacient.
 9
5

Convulsia Febrilă
Convulsia este principala teamă a părinților când vine vorba
despre febră. Și mai ales urmările acesteia. Este bine să știm că febra
nu determină leziuni ale creierului niciodată. Deci febra mare nu
afectează pe termen lung copilul.

Convulsiile apar la un procent redus de copii de până la 5 ani.

Există convulsii febrile simple (cele generalizate, care durează mai
puțin de 15 minute și care nu reapar în 24 de ore) și convulsii febrile
complexe ( cele care durează mai mult de 15 minute, sunt focalizate,
de exemplu tremură doar un membru, și apar de mai multe într-o zi).
O convulsie febrilă simplă nu lasă nicio urmă. Copilul trebuie
examinat medical, dar nu este obligatoriu spitalizat.
În cazul convulsiilor febrile complexe, care pot apărea și la
temperaturi mici, copiii trebuie examinați și monitorizați pentru a
descoperi cauza acestora.
30% dintre copiii care au făcut convulsie febrilă pot să facă din
nou, într-un alt episod febril, până la vârsta de 5 ani. Debutul
convulsiei sub vârsta de 1 an, prezența convulsiilor la membrii familiei
și convulsiile repetate la valori mici ale temperaturii sunt factori care
ne indică o predispoziție și, cel mai probabil, copilul va repeta episodul
convulsiv și în alte situații când este prezentă febra. În cazul copiilor cu
predispoziție și istoric pentru convulsii, nu se administrează
antitermic preventiv. Iar anticonvulsivantele se folosesc doar dacă
copilul a fost evaluat anterior de către medic și există recomandare în
acest sens.

Cum gestionăm o convulsie febrilă? Ne păstrăm calmul, așezăm

copilul într-o poziție de siguranță, pe lateral sau sprijinit pe o pernă
ușor ridicat și administrăm antitermic. Solicităm ajutor la un alt
membru al familiei pentru a putea gestiona cu calm situația sau
solicităm 112. Durata mai mare de 4-5 minute impune apelarea
serviciului de urgență 112.
 10a
5

Febra trece cu antibiotic! MIT

Valoarea temperaturii nu se corelează cu gravitatea
situației. Starea generală a copilul poate fi alterată la
temperaturi mai ridicate, dar situația nu este neapărat mai
serioasă. Așadar, o temperatură mare nu indică o infecție
bacteriană, drept urmare nu are nevoie nicidecum de un
tratament cu antibiotic. Există virusuri a căror replicare poate fi
controlată doar de valori mari ale temperaturii de aceea există
și viroze la care poți face 40-41oC.

Ce este foarte important pentru un diagnostic corect și

tratament ulterior este monitorizarea febrei – valori, durată,
intensitate.

De reținut! Antibioticele nu pot trata febra! Ele pot trata o

cauză bacteriană care poate cauza febra. Dar acest diagnostic
necesită investigații suplimentare.

 10b
5

Când facem analize de Sânge

în FEBRĂ?
Facem analize de sânge în febră dacă:

- Copilul face febră foarte des, la interval de 3-4 ore

- Valorile temperaturii sunt ridicate
- Febra este greu responsivă la tratamentul antitermic
- Episodul de boală are o durată mai mare de 3 zile
- Febra asociază stare generală alterată în absența
puseelor de febră.

Este foarte importantă starea copilul în afara puseului

febril, este un semn pentru medicul care examinează
copilul și un ajutor pentru diagnostic. Dacă copilul este
bine în afara puseului febril atunci afecțiunea nu este
una serioasă.

 FEBRA ESTE UN
SIMPTOM, NU O BOALĂ!

STAREA GENERALĂ A COPILULUI

ESTE CEL MAI BUN INDICATOR

RĂBDAREA- ”PRIETEN”
BUN ÎN FEBRĂ