MINISTERUL TRANSPORTURILOR,

CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

SOCIETATEA COMERCIALĂ DE TRANSPORT

CU METROUL BUCUREŞTI - “METROREX” S.A.

NORME

DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR,

DE DOTARE CU MIJLOACE TEHNICE DE P.S.I.
ŞI SALVARE A PERSOANELOR,
SPECIFICE S.C. “METROREX” S.A.
 CUPRINS

PARTEA I- a – PREVENIREA, STINGEREA INCENDIILOR

SI SALVAREA PERSOANELOR

CAPITOLUL 1. - Domeniul de aplicare, obligaţii si răspunderi - pag. 1

1.1. Domeniul de aplicare - pag. 1
1.2. Obligaţii - pag. 1
1.2.1. Obligaţiile SCTMB METROREX SA - pag. 1
1.2.2. Obligaţiile serviciilor din structura societăţii - pag. 2
1.2.3. Obligaţiile subunităţilor din cadrul societăţii - pag. 3
1.2.4. Obligaţiile conducătorului sectorului de activitate - pag. 5
1.2.5. Obligaţiile generale ale salariaţilor - pag. 6
1.2.5.1. Obligaţiile Dispecerilor din cadrul dispeceratului central
P.U. I - pag. 7
1.2.5.2. Obligaţiile impiegatului de mişcare - pag. 8
1.2.5.3. Obligaţiile agentului de staţie - pag. 9
1.2.5.4. Obligaţiile controlorilor de acces - pag. 9
1.2.6. Obligaţiile unităţilor de execuţie a lucrărilor de
construcţii si comisiilor de recepţie a lucrărilor de investiţii - pag. 9
1.3. Sancţiuni - pag. 10

CAPITOLUL 2. – Organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire

şi stingere a incendiilor şi salvarea persoanelor
2.1. Prevederi generale - pag. 11
2.2. Constituirea şi funcţionarea comisiei şi subcomisiilor de
apărare împotriva incendiilor - pag. 11
2.3. Planificarea executarea şi finalizarea controalelor de
prevenire şi stingere a incendiilor - pag. 12
2.4. Planul de protecţie împotriva incendiilor şi salvare - pag. 13
2.5. Organizarea prevenirii şi stingerii incendiilor şi salvare
a persoanelor pe locurile de muncă - pag. 13
2.6. Instruirea personalului - pag. 15
2.7. Folosirea focului deschis - pag. 16
2.8. Lucrările de investiţii - pag. 20
2.9. Lucrări de revizii şi reparaţii - pag. 21
2.10. Funcţionarea instalaţiilor şi mijloacelor tehnice de p.s.i. - pag. 22
2.11. Constituirea şi funcţionarea serviciului privat pentru situaţii
de urgenţă - pag. 22
2.12. Pregătirea serviciului privat pentru situaţii de urgenţă
şi a echipelor de pe locurile de muncă - pag. 23
2.13. Măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor
în situaţii de urgenţă - pag. 23
2.14. Evaluarea capacităţii de protecţie împotriva incendiilor
şi salvarea persoanelor - pag. 24
CAPITOLUL 3. – Reglementări specifice pentru toate subunităţile METROREX
3.1. Căile de acces şi de evacuare din spaţiile tehnice şi de
exploatare ale S.C. METROREX S.A - pag. 25
3.2. Măsurile de protecţie la colectarea, evacuarea, depozitarea
şi distrugerea deşeurilor, reziduurilor şi ambalajelor combustibile - pag. 26
3.3. Fumatul - pag. 27
3.4. Măsuri pentru sezonul rece - pag. 28
3.5. Marcarea cu indicatoare şi inscripţii de securitate - pag. 28
3.5.1. Indicatoare de securitate - pag. 28
3.5.2. Marcarea conductelor - pag. 29
3.5.3. Marcarea recipientelor transportabile încărcate cu gaze
tehnice sub presiune - pag. 30
3.5.4. Marcarea coşurilor de fum şi a canalelor de ventilaţie - pag. 30
3.5.5. Marcarea instalaţiilor electrice - pag. 30
3.5.6. Marcarea spaţiilor de depozitare - pag. 31
3.5.7. Marcarea aparaturii de măsură şi control - pag. 31

CAPITOLUL 4. – Construcţii civile

4.1. Reguli şi măsuri generale - pag. 32
4.2. Reguli şi măsuri specifice - pag. 32
4.2.1. Peroane şi vestibuluri - pag. 32
4.2.2. Spaţii de cazare şi cantine - pag. 33

CAPITOLUL 5. – Construcţii industriale

5.1. Laboratoare de analize şi control - pag. 34
5.2. Ateliere - pag. 36
5.2.1. Generalităţi - pag. 36
5.2.2. Ateliere de întreţinere şi reparaţii ale echipamentelor - pag. 37
5.2.3. Ateliere pentru prelucrarea lemnului - pag. 37
5.2.4. Ateliere electrice de prelucrări mecanice şi de tinichigerie - pag. 39
5.2.5. Ateliere de vopsitorie - pag. 40
5.2.5.1. Generalităţi - pag. 40
5.2.5.2. Pregătirea, manipularea şi păstrarea vopselelor - pag. 41
5.2.5.3. Pregătirea suprafeţelor pentru vopsit - pag. 41
5.2.5.4. Vopsirea prin pensulare - pag. 42
5.2.5.5. Vopsirea prin pulverizare - pag. 42
5.2.5.6. Uscarea pieselor - pag. 43
5.2.6. Atelierele de forjă - pag. 43
5.2.7 . Ateliere de tratamente termice - pag. 44
5.2.8. Standuri de probă - pag. 45
5.2.9. Încăperi de multiplicare - pag. 46
CAPITOLUL 6. – Depozite
6.1. Prevederi generale - pag. 47
6.2. Depozite de lichide combustibile - pag. 49
6.3. Depozite de recipiente transportabile cu gaze comprimate
sau lichefiate - pag. 51
6.4. Depozite de material lemnos - pag. 53
6.5. Depozite de hârtie - pag. 53
6.6. Depozite de textile - pag. 54
6.7. Depozite de carbid şi var - pag. 54
6.8. Depozitarea, transportul şi manipularea recipienţilor cu
oxigen - pag. 55

CAPITOLUL 7. – Reglementări specifice activităţilor din transportul

cu metroul
7.1. Activitatea de mişcare - pag. 57
7.2. Activitatea comercială - pag. 58
7.3. Activitatea Dispecerului Central - pag. 59
7.4. Activitatea de tracţiune - pag. 60
7.4.1. Reglementări comune pentru rame electrice de metrou,
locomotive şi drezine tip metrou - pag. 60
7.4.2. Prevederi specifice ramelor de metrou - pag. 62
7.4.2.1. Prevederi specifice ramelor de metrou tip IVA - pag. 62
7.4.2.2. Prevederi specifice ramelor de metrou tip BM 2 - pag. 65
7.4.3. Puncte de alimentare cu carburanţi si lubrifianţi - pag. 68
7.5. Întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor - pag. 70
7.5.1. Prevederi specifice ramurii instalaţii (SCB,ATc, EE,EM) - pag. 70
7.5.2. Activitatea de semnalizare, centralizare, bloc
telemecanică trafic şi interlocking ( SCB ) - pag. 72
7.5.3. Activitatea de automatizări si telecomunicaţii ( ATc ) - pag. 75
7.5.4. Activitatea electroenergetică ( EE ) - pag. 76
7.5.5. Activitatea electromecanică ( EM ) - pag. 77
7.6. Activitatea de linii, tunele, galerii, construcţii speciale - pag. 79
7.7. Stingerea incendiilor la instalaţiile electrice - pag. 79
7.8. Măsuri pentru stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor
în staţii şi tunele - pag. 82
7.9. Reglementări cu caracter general pentru intervenţiile
PSI în spaţiile tehnice ale staţiilor de metrou - pag. 82

CAPITOLUL 8. – Reguli şi măsuri PSI la executarea lucrărilor de revizii

şi reparaţii la ramele electrice de metrou, locomotive şi drezine - pag. 85

CAPITOLUL 9. – Prevederi pentru oficiul de calcul - pag. 87

CAPITOLUL 10. – Măsuri pentru activitatea de construcţii
10.1. Măsuri la executarea lucrărilor de construcţii - pag. 89
10.1.1. Prevederi generale - pag. 89
10.1.2. Lipirea pardoselilor şi tapetelor - pag. 89
10.1.3. Lucrări în subteran şi în tuneluri - pag. 90
10.1.4. Lucrări de ignifugare - pag. 90

CAPITOLUL 11. - Măsuri de prevenire şi stingere incendiilor ce se

aplică în spaţiile comerciale amplasate în staţiile de metrou - pag. 91

ANEXA 1. – Obligaţiile Serviciului Probleme Speciale în domeniul

prevenirii, stingerii incendiilor şi salvare a persoanelor - pag. 92
ANEXA 2. – Tematica orientativă pentru controlul respectării
normelor de prevenire şi stingere a incendiilor - pag. 94
ANEXA 3. – Structura de principiu a Planurilor de protecţie împotriva
incendiilor - pag. 95
ANEXA 4. – Structura de principiu a Comisiei de apărare
împotriva incendiilor - pag. 97
ANEXA 5. – Permis de lucru cu foc - pag. 98
ANEXA 6. – Regulement de organizare şi funcţionare a
Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă - pag. 100
ANEXA 7. – Tematica orientativă anuală pentru instruirea periodică
a personalului - pag. 105
ANEXA 8. – Prevederi privind modul de cercetare, analiză şi evidenţa
incendiilor produse la SC METROREX SA - pag. 106
ANEXA 9. – Documentele Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă - pag. 110
ANEXA 10. - Riscul de incendiu - pag. 111
ANEXA 11.- Lista punctelor vital-vulnerabile la incendiu, din locaţiile
metroului - pag. 112
ANEXA 12.- Organizarea protecţiei împotriva incendiilor - pag. 113
ANEXA 13. – Planul de intervenţie – structura cadru - - pag. 114
ANEXA 14. – Lista lucrărilor de verificare, întreţinere şi reparare a
mijloacelor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor - pag. 116
ANEXA 15. – Planul de evacuare în caz de incendiu - pag. 121
ANEXA 16. – Clasificarea materialelor şi substanţelor depozitate - pag. 122
ANEXA 17. – Clasificarea lichidelor combustibile şi a depozitelor - pag. 126
ANEXA 18. – Complet de dotare a hidranţilor interiori de incendiu - pag. 127
ANEXA 19. – Stingătoare – clasificare şi identificare - pag. 128
ANEXA 20. – Lanţul informaţional al anunţării incendiilor - pag. 129
PARTEA a II - a – DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE
PREVENIRE, STINGERE A INCENDIILOR
SI SALVARE A PERSOANELOR

CAPITOLUL 1. – Criterii generale de dotare - pag. 131

CAPITOLUL 2. – Mijloace şi instalaţii pentru detectarea, semnalizarea,
alertarea, alarmarea şi stingerea incendiilor
2.1. Alertarea şi alarmarea în caz de incendiu - pag. 132
2.2. Detectarea şi semnalizarea incendiilor - pag. 132
2.3. Instalaţii şi mijloace de stingere a incendiilor - pag. 133
2.3.1. Prevederi generale - pag. 133
2.3.2. Instalaţii de stingere cu hidranţi interiori de incendiu - pag. 134
2.3.3. Instalaţii de apă pulverizată - pag. 134
2.3.4. Mijloace tehnice de p.s.i. - pag. 134
2.3.5. Mijloace de protecţie - pag. 134
CAPITOLUL 3. – Dotarea cu maşini şi utilaje de intervenţie
3.1. Motopompe pentru formaţiile de pompieri civili - pag. 135
3.2. Vagon de intervenţie - pag. 135
3.3. Autovehicule pentru transportul la suprafaţă a
formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor
şi a echipamentului de intervenţie - pag. 136
CAPITOLUL 4. – Mijloace şi echipamente de protecţie
individuală şi de salvare - pag. 137
CAPITOLUL 5. – Dotarea cu substanţe de stingere - pag. 138
CAPITOLUL 6. – Dotarea cu accesorii a materialului rulant de la
metrou - pag. 139

TABELA 1. – Instrucţiuni de folosire a stingătoarelor - pag. 140

TABELA 1.1. – Fişa stingătorului Tip P 6 (cu manometru) - pag. 142
TABELA 1.2. – Caracteristicile stingătoarelor de incendiu
portative, cu dioxid de carbon (Tip G) - pag. 143
TABELA 1.3. – Clase de incendiu - pag. 144
TABELA 1.4. – Principalele verificări ale stingătoarelor - pag. 145
TABELA 1.5. – Norme de dotare a spaţiilor tehnice cu stingătoare
şi alte mijloace iniţiale de intervenţie - pag. 146
TABELA 2. – Dotarea cu echipamente şi mijloace tehnice de p.s.i.
şi salvare a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă - pag. 152
TABELA 3. – Dotarea cu accesorii şi materiale a motopompelor - pag. 153
TABELA 4. – Caracteristicile principale ale motopompelor - pag. 154
TABELA 5. – Dotarea postului de incendiu exterior - pag. 155

Reglementări legislative - pag. 156

Lista explicativă a abrevierilor - pag. 158
 PARTEA I-a

PREVENIREA ,

STINGEREA INCENDIILOR

ŞI SALVAREA PERSOANELOR
 CAPITOLUL 1

DOMENIUL DE APLICARE, OBLIGAŢII ŞI

RĂSPUNDERI
1.1. DOMENIUL DE APLICARE

ART. 1. Prevederile prezentelor norme se aplică la:

- exploatarea, întreţinerea şi repararea construcţiilor, instalaţiilor, utilajelor,
mijloacelor de transport, depozitarea şi manipularea materialelor şi substanţelor
combustibile sau inflamabile, executarea lucrărilor de construcţii-montaj, precum şi
după caz la executarea de modernizări, dezvoltări, transformări sau schimbări de
destinaţie a încăperilor spaţiilor tehnice aparţinând S.C. “Metrorex” S.A.
- dotarea cu mijloace tehnice de p.s.i. şi echipamente de protecţie, substanţe
chimice pentru stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor;
- introducerea de noi tehnologii unde proiectantul, împreună cu beneficiarul, vor
stabili regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi de
salvare a persoanelor specifice activităţii metroului;
- persoanele fizice şi juridice pe timpul cât se află sau desfăşoară diferite activităţi în
subunităţile societăţii.
Prezentele reglementări nu au un caracter limitativ, ele se vor aplica în funcţie de
specificul fiecărei subunităţi şi se vor avea în vedere la întocmirea necesarului de dotare şi la
apariţia unor noi mijloace de stingere sau de salvare, superioare celor existente la data
întocmirii.

1.2. OBLIGAŢII

1.2.1. Obligaţiile S.C.T.M.B. METROREX S.A.

ART. 2. Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti “Metrorex” S.A.,

prin Directorul General, răspunde de organizarea, controlul şi îndrumarea activităţii de
prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi de respectarea regulilor şi măsurilor de protecţie
împotriva incendiilor din subunităţile din structură, conform Ordonanţei de Guvern nr.60/1997,
privind apărarea impotriva incendiilor, fiind obligată:
a) să emită, cu acordul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi a altor
organe abilitate de lege, norme de prevenire şi stingere a incendiilor, de salvare a
persoanelor precum şi de dotare cu mijloace tehnice de p.s.i.
b) să colaboreze permanent cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
pentru îndeplinirea sarcinilor şi obligaţiilor ce-i revin în domeniul prevenirii şi stingerii
incendiilor şi cu alte organisme pentru activităţi specifice în subteran;
 c) să verifice, la avizarea documentaţiilor tehnico-economice, modul în care au fost
respectate prevederile normelor, normativelor, standardelor şi prescripţiilor tehnice referitoare
la prevenirea şi stingerea incendiilor;
d) să cuprindă în planurile de învăţământ din sistemul propriu teme specifice de
prevenire şi stingere a incendiilor şi de salvare a persoanelor;
e) să stabilească atribuţiile şi sarcinile ce revin subunităţilor, serviciilor şi persoanelor
din aparatul central privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor;
f) să emită decizii pentru constituirea comisiei de apărare împotriva incendiilor şi
serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, cu respectarea prevederilor legale;
g) să analizeze situaţia incendiilor şi a altor evenimente produse în cadrul societăţii,
să întocmească studii şi scenarii şi să asigure valorificarea concluziilor – anena 8;
h) să analizeze în Consiliul de Administraţie, anual şi ori de câte ori este cazul,
activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, de salvare a persoanelor şi să ia măsuri
pentru îmbunătăţirea acesteia;
i) să urmărească cuprinderea în planurile de protecţie, a deciziilor pe linia prevenirii
şi stingerii incendiilor, de salvare a persoanelor;
j) să verifice, cu ocazia avizării, dacă în documentaţiile de realizare a investiţiilor s-au
prevăzut măsuri corespunzătoare de dotare, potrivit reglementărilor în vigoare;
k) să verifice, prin comisiile de recepţie, modul cum au fost respectate, la execuţia
lucrărilor, prevederile din documentaţiile tehnice referitoare la asigurarea cerinţei de calitate
“securitate la incendiu”;
l) să stabilească, în planurile economice şi financiare anuale şi de perspectivă,
fondurile necesare aprovizionării de noi mijloace tehnice de p.s.i., pe baza cererilor adresate
de subunităţi şi a concluziilor desprinse din scenariile de incendii elaborate;
m) să analizeze anual şi ori de câte ori este necesar stadiul dotării subunităţilor, modul
în care au funcţionat mijloacele din dotare la evenimentele care au avut loc în cadrul
societăţii şi să dispună măsuri pentru perfecţionarea acestei activităţi.
ART. 3. Coordonarea întregii activităţi de prevenire şi stingere a incendiilor, de salvare
a persoanelor desfăşurată la nivelul societăţii se asigură prin Serviciul Probleme Speciale,
Comisia tehnică de apărare împotriva incendiilor şi salvarea persoanelor constituită la nivelul
societăţii şi din subunităţi, corespunzător atribuţiilor stabilite.

1.2.2. Obligaţiile serviciilor din structura societăţii

ART. 4. Serviciile de specialitate din structura societăţii coordonează, îndrumă şi

controlează în subunităţi activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor şi de salvare a
persoanelor, dotarea cu mijloace tehnice de p.s.i., substanţe de stingere a incendiilor potrivit
competenţei, fiind obligate să efectueze:
a) Instructajul periodic al personalului din subordine ce-şi desfăşoară activitatea în
cadrul serviciilor şi birourilor respective;
b) Organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor, de salvare a
persoanelor în cadrul serviciului sau biroului şi să acorde asistenţă tehnică de specialitate
pentru înlăturarea deficienţelor constatate în subunităţi;
c) Cuprinderea în regulamentele de organizare şi funcţionare a atribuţiilor privind
prevenirea şi stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor;
 d) Participarea la stingerea incendiilor şi cercetarea evenimentelor produse;
e) Analizarea propunerilor subunităţilor cu privire la activitatea de prevenire şi stingere
a incendiilor, salvare a persoanelor şi să acţioneze în vederea soluţionării lor;
f) Aducerea la cunoştinţa salariaţilor din cadrul serviciilor, a dispoziţiilor şi
reglementărilor noi apărute care privesc activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, de
salvare a persoanelor şi să urmărească punerea în aplicare şi respectarea acestora, potrivit
competenţelor;
g) Informarea periodică a Serviciului Probleme Speciale asupra: deficienţelor
constatate pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor, de salvare a persoanelor, stadiului
măsurilor stabilite precum şi asupra stadiului îndeplinirii pe linia dotării, prevăzute în ordine,
regulamente, planuri de măsuri, alte acte normative şi hotărâri ale societăţii;
h) Verificarea, în limitele competenţelor, asupra includerii în documentaţiile de
execuţie a unor noi obiective, a unor schimbări de destinaţie, modernizări, dezvoltări ori
transformări la construcţiile şi instalaţiile aparţinând subunităţilor din structură, a măsurilor de
dotare şi echipare a acestora cu mijloace tehnice de p.s.i. şi salvarea persoanelor, conform
prezentelor norme;
i) Verificarea introducerii în planurile şi programele de pregătire şi instruire a
salariaţilor, de teme de cunoaştere a mijloacelor tehnice de p.s.i., echipamentelor de
protecţie şi substanţelor de stingere a incendiilor şi salvarea persoanelor, precum şi a
legislaţiei în domeniu;
Serviciul Probleme Speciale:
a) Face propuneri, la cererea subunităţilor sau din proprie iniţiativă, pentru
completarea sau revizuirea normelor specifice şi de dotare;
b) Aduce la cunoştinţa subunităţilor din subordine dispoziţiile şi reglementările noi
apărute pe linia dotării şi verifică aplicarea şi respectarea acestora;
c) Analizează, prin subcomisiile tehnice de apărare împotriva incendiilor de la
subunităţi, semestrial sau ori de câte ori situaţia o impune, stadiul dotării şi funcţionării
mijloacelor tehnice de p.s.i. şi salvarea persoanelor şi stabileşte măsuri pentru perfecţionarea
acestei activităţi.

1.2.3. Obligaţiile subunităţilor din cadrul societăţii

În vederea eliminării oricăror confuzii în interpretarea unor noţiuni ori terminologii,

menţionăm că în sensul prezentelor norme prin noţiunea de “subunitate” se înţelege orice
secţie de producţie, exploatare, administrativă, reparaţii, comercială, iar prin “sectoare de
activitate” compartimentele în care se desfăşoară acţiuni specifice.
ART. 5. Conducătorii subunităţilor au următoarele obligaţii:
a) să stabilească locurile de fumat;
b) să stabilească punctele vital-vulnerabile “la incendiu”;
c) să stabilească lista substanţelor periculoase;
d) să întocmească tematica orientativă anuală conform Ordinului MAI nr. 712 din
23.06.2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul
situaţiilor de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare;
e) să organizeze activitatea de apărare împotriva incendiilor şi de salvare a
persoanelor, pe baza prevederilor prezentelor norme şi a planului de la nivelul societăţii,
astfel încât să facă faţă la o primă intervenţie în caz de incendiu cu mijloacele şi forţele avute
la dispoziţie;
f) să coordoneze, îndrume şi să controleze activitatea de prevenire şi stingere a
incendiilor din toate spaţiile şi locurile de muncă din subunitate;
g) să înlăture pe loc cauzele de incendiu şi neregulile constatate şi să stabilească
măsuri concrete cu termene şi responsabilităţi pentru cele care nu au putut fi soluţionate;
 h) să verifice, în limita competenţelor, introducerea în documentaţiile de execuţie
pentru noile investiţii, precum şi din cadrul subunităţilor, a măsurilor de apărare împotriva
incendiilor şi să urmărească realizarea acestora;
i) să cuprindă în regulamentele de organizare şi funcţionare atribuţii diferenţiate
pentru întreg personalul privind prevenirea şi stingerea incendiilor, salvarea persoanelor;
j) să stabilească, cu acordul Serviciului Probleme Speciale, salariatul însărcinat cu
atribuţii pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor;
k) să desemneze forţele şi mijloacele care participă la stingerea incendiilor sau la
alte evenimente pentru salvarea vieţilor oamenilor şi limitarea pierderilor materiale;
l) să desemneze, din cadrul personalului, comisia de cercetare a incendiilor şi
împrejurările producerii evenimentelor respective, din care face parte secretarul subcomisiei
tehnice de apărare împotriva incendiilor;
m) să analizeze, în subcomisia tehnică de apărare împotriva incendiilor, semestrial şi
ori de câte ori este cazul activitatea de apărare împotriva incendiilor şi salvare a persoanelor,
stabilind măsuri de îmbunătăţire a acesteia. Informează periodic Serviciul Probleme Speciale
şi, după caz, serviciile coordonatoare asupra rezultatelor acestor analize;
n) să aducă la cunoştinţă salariaţilor, problemele, dispoziţiile şi reglementările noi
apărute, care privesc activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare a
persoanelor, şi să urmărească modul de soluţionare, aplicare şi respectare a acestora;
o) să informeze imediat Dispecerul Central şi dispecerii de specialitate asupra
evenimentelor produse şi să ia măsuri cu forţele şi mijloacele avute la dispoziţie pentru
localizarea incendiilor şi eventual stingerea incendiilor;
p) să asigure, după caz, evacuarea din spaţiile metroului a persoanelor aflate în
situaţii de urgenţă;
q) să sprijine şi să colaboreze cu serviciul privat pentru situaţii de urgenţă şi serviciile
profesioniste pentru situaţii de urgenţă pentru salvarea persoanelor aflate în dificultate;
r) să organizeze, după caz, activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor pe
durata întreruperii activităţii în subunităţi, în zilele de sărbătoare, pe timpul reviziilor sau
reparaţiilor şi să verifice îndeplinirea măsurilor respective;
s) să organizeze şi să controleze respectarea normelor de prevenire şi stingere a
incendiilor şi să stabilească locurile de muncă unde este interzisă introducerea de ţigări,
chibrituri, brichete, materiale ori produse care pot provoca incendii sau explozii;
t) să elaboreze anual planuri de protecţie împotriva incendiilor şi de salvare a
persoanelor şi să completeze planuri de măsuri cu constatările făcute în urma controalelor;
u) să elibereze permisele de lucru cu foc în spaţiile tehnice şi de exploatare,
respectiv pe perimetrul subunităţii;
v) să menţină în stare de funcţionare mijloacele tehnice de p.s.i. şi, după caz,
aparatele şi echipamentele de protecţie şi salvare, şi asigură efectuarea la timp a
întreţinerilor, reviziilor, verificărilor şi reparaţiilor acestora;
w) să conducă aplicaţii şi exerciţii de intervenţie cu personalul din subordine, cel puţin
o dată pe lună cu toate schimburile;
x) să verifice modul cum se respectă ordinea interioară şi disciplina la locul de
muncă şi să ia măsuri potrivit competenţei;
y) să organizeze, să îndrume şi să controleze activitatea de dotare cu mijloace
tehnice de p.s.i., echipamente de protecţie şi substanţe pentru stingerea incendiilor şi
salvarea persoanelor pe locurile de muncă, potrivit competenţelor ce le revin;
z) să facă propuneri de completare şi actualizare a normelor de dotare.
ART. 6. Conducătorii subunităţilor care au instalaţii, utilaje şi maşini cu regim de
funcţionare continuu ori cu grad ridicat de pericol în exploatare, vor stabilii prin fişele
posturilor şi atribuţii pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor, de salvare a persoanelor care
vor fi avizate de Serviciul Probleme Speciale.
 1.2.4. Obligaţiile conducătorului sectorului de activitate

ART. 7. Conducătorul sectorului de activitate răspunde de organizarea activităţii de

apărare împotriva incendiilor şi salvare a persoanelor în spaţiile şi pe locurile de muncă,
precum şi de capacitatea de intervenţie a personalului din subordine, având în acest scop
următoarele obligaţii:
a) să verifice la intrarea în serviciu stadiul soluţionării problemelor de prevenire şi
stingere a incendiilor şi de salvare a persoanelor apărute în schimbul anterior;
b) să verifice existenţa mijloacelor tehnice de p.s.i. şi de protecţie, dacă sunt în stare
de funcţionare, dispunând înlocuirea şi completarea, repararea celor necorespunzătoare,
precum şi schimbarea, reîncărcarea şi verificarea stingătoarelor din spaţiile tehnice ale
staţiilor, depourilor şi trenurilor de metrou;
c) să execute periodic cu personalul din formaţia de lucru exerciţii practice de
intervenţie în caz de incendiu, avarii, accidente tehnice şi alte situaţii similare;
d) să asigure respectarea pe locurile de muncă, a normelor de prevenire şi stingere a
incendiilor şi să ia măsuri pentru înlăturarea imediată a cauzelor de incendiu şi a altor
neajunsuri, informând, după caz, şeful ierarhic despre acestea;
e) să supravegheze permanent respectarea normelor de prevenire şi stingere a
incendiilor şi salvare a persoanelor, pe timpul executării lucrărilor cu foc deschis sau a altor
operaţiuni periculoase;
f) să interzică la locurile de muncă stabilite prin planurile de protecţie împotriva
incendiilor folosirea focului deschis, fumatul ori alte lucrări periculoase;
g) să menţină în stare de utilizare căile de evacuare şi de acces;
h) să verifice la terminarea programului de lucru dacă există surse potenţiale de
incendiu;
i) să ia măsuri imediat pentru anunţarea incendiilor, alertarea şi alarmarea
personalului, conducerea operaţiunilor de stingere şi de evacuare a persoanelor şi bunurilor;
j) să îndeplinească la termen măsurile stabilite pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor;
k) să menţină ordinea şi disciplina, interzicând prezenţa la serviciu a persoanelor
care pot pune în pericol viaţa oamenilor şi bunurilor materiale;
l) să organizeze activitatea de apărare împotriva incendiilor pe locul de muncă;
m) să întocmească documentele specifice instructajului P.S.I. pe locul de muncă în
conformitate cu prevederile Ordinului MAI nr. 712 din 23.06.2005 pentru aprobarea
Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, cu
modificările şi completările ulterioare;
n) să organizeze efectiv intervenţia pe locul de muncă, care presupune:
- alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor
prin mijloace specifice, anunţarea incendiului la forţele de intervenţie,
precum şi a dispeceratului;
- asigurarea şi urmărirea realizării salvării rapide şi în siguranţă a personalului
conform concepţiei stabilite;
- întreruperea alimentării cu energie electrică, fluide combustibile, a
consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje;
- acţionarea asupra focarului cu mijloacele tehnice de p.s.i. din dotare şi
verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi sistemelor automate şi, după
caz, acţionarea lor manuală;
- evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor
care pot fi deteriorate în timpul intervenţiei;
- protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale
incendiului (temperatură, fum, gaze toxice, etc.);
- verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde
pot apărea focare, acţionându-se pentru stingerea acestora.
 o) Conducătorii sectoarelor de activitate din subunităţi (şefi secţie, depouri, ateliere,
magazii) au, în domeniul dotării cu mijloace tehnice de p.s.i. şi echipamente pentru salvarea
persoanelor, următoarele obligaţii:
- stabilesc şi asigură dotarea, conform normelor, a tuturor locurilor de muncă din
sectorul de care răspund, cu mijloace tehnice de p.s.i., echipamente de protecţie şi
substanţele necesare şi solicită completarea deficitului, sau înlocuirea celor
necorespunzătoare; asigură menţinerea permanentă a acestor dotări în stare de funcţionare
şi utilizare, precum şi efectuarea la timp a întreţinerilor, reviziilor etc.; ţin evidenţa tuturor
mijloacelor tehnice de p.s.i. şi salvarea persoanelor din sectorul de activitate pe care îl
conduc, precum şi a echipamentului de protecţie al personalului;
- stabilesc locurile de amplasare a mijloacelor din dotare, având în vedere, accesul
liber şi cu operativitate al personalului destinat să acţioneze cu acestea. Iau măsuri de
protejare a acestora împotriva factorilor distructivi, marcare şi semnalizare corespunzătoare;
- aduc la cunoştinţă conducerii societăţii orice problemă legată de funcţionarea
necorespunzătoare a mijloacelor din dotare, care nu poate fi rezolvată prin personalul propriu
şi urmăresc modul de soluţionare;
- organizează şi asigură instruirea întregului personal din subordine asupra cunoaşterii
mijloacelor tehnice de p.s.i. din dotare şi a echipamentului, precum şi asupra modului de
punere în funcţie şi verifică sistematic cum se realizează această instruire;
- controlează sistematic respectarea prevederilor normelor de dotare, iau măsuri
pentru înlăturarea neajunsurilor constatate şi fac propuneri, dacă este cazul, pentru
completarea normelor de dotare;
- aduc la cunoştinţă şefilor ierarhici superiori şi schimbului următor orice defecţiune
constatată;
- nu permit folosirea mijloacelor tehnice de p.s.i. din dotare, în alte scopuri.

1.2.5. Obligaţiile generale ale salariaţilor

ART. 8. Conform legislaţiei în vigoare, prezentelor norme precum şi a ordinelor,

deciziilor, instrucţiunilor şi dispoziţiilor emise de conducerea societăţii, tot personalul
societăţii, indiferent de specificul activităţii acestora, este obligat să participe la desfăşurarea
activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare a persoanelor în locaţiile metroului.
ART. 9. Salariaţii din cadrul societăţii răspund de respectarea măsurilor de prevenire a
incendiilor şi au următoarele obligaţii generale:
a) să cunoască şi să respecte normele de prevenire şi stingere a incendiilor din
serviciul sau subunitatea unde lucrează;
b) să participe la instructajele organizate şi să-şi însuşească cunoştinţele predate;
c) să anunţe imediat şefii ierarhici despre existenţa unor împrejurări de natură să
genereze incendii;
d) să respecte regulile stabilite cu privire la lucrările cu pericol de incendiu şi la fumat;
e) să îndeplinească sarcinile primite pe linia activităţii de prevenire şi stingere a
incendiilor şi salvare a persoanelor;
f) să participe la instructaje şi aplicaţii P.S.I.;
g) să verifice la începerea programului de lucru precum şi la terminarea acestuia
dacă există cauze care pot genera incendii şi să acţioneze pentru înlăturarea lor;
h) să cunoască şi să întreţină în stare de utilizare mijloacele tehnice de p.s.i. şi să nu
le folosească în alte scopuri;
i) să ia măsuri de anunţare a incendiilor să participe la salvarea persoanelor, la
stingerea incendiilor şi evacuarea bunurilor materiale;
 j) să respecte ordinea interioară, disciplina muncii şi alte dispoziţii ale conducătorului
locului de muncă;
k) să participe la instructajele teoretice şi practice privind cunoaşterea, funcţionarea şi
utilizarea mijloacelor tehnice de p.s.i. şi salvarea persoanelor, precum şi a echipamentelor
de protecţie individuale;
l) să respecte instrucţiunile de funcţionare, folosire şi manipulare a mijloacelor din
dotare.
ART. 10. Salariaţii ce îşi desfăşoară activitatea la instalaţiile, utilajele şi maşinile cu
regim de funcţionare continuu, sau cu grad ridicat de pericol în exploatare (săli relee S.C.B.),
în afara celor menţionate la articolul precedent au şi următoarele obligaţii:
a) să nu fumeze şi să nu introducă ţigări, chibrituri, brichete, materiale sau produse
care ar putea provoca incendii ori explozii;
b) să folosească în conformitate cu regulile stabilite, echipamentul de protecţie,
uneltele şi sculele permise;
c) să verifice buna funcţionare a dispozitivelor de siguranţă şi a aparaturii de măsură
şi control;
d) să îndeplinească întocmai îndatoririle de serviciu, să prevină orice acţiune care ar
putea pune în pericol securitatea personalului şi integritatea instalaţiilor, utilajelor, maşinilor,
sau altor bunuri, să înlăture operativ orice situaţii care ar putea constitui o sursă de pericol;
e) să cunoască măsurile de protecţie împotriva incendiilor specifice locului de muncă
şi să acţioneze pentru respectarea lor.

1.2.5.1. Obligaţiile Dispecerilor din cadrul Dispeceratului Central PU I

ART. 11. Dispecerii de ramură din Dispeceratul Central au următoarele obligaţii

principale:
a) să supravegheze instalaţiile de efracţie, semnalizare şi detectare incendii, să
verifice veridicitatea semnalului sau a anunţului de incendiu şi să ia deciziile corespunzătoare
în caz de incendiu (dispecer ATc);
b) operatorii de circulaţie (mişcare şi tracţiune) au următoarele obligaţii principale:
- să urmăreacă funcţionarea instalaţiei de telemecanică trafic, iar în cazul
apariţiei unei semnalizări a unei defecţiuni sau a unui incendiu să ia măsuri
conform planului de protecţie împotriva incendiilor, a instrucţiilor de serviciu
şi variantelor de intervenţie;
- dacă li se sesizează sau sunt informaţi despre lucrări cu foc deschis solicită
personalului subordonat verificarea existenţei permisului de lucru cu foc
deschis;
- să participe, în caz de necesitate, la stingerea incendiului, dacă acesta s-a
produs în spaţiul propriu.
c) să alerteze şi alarmeze, după caz, formaţiile de lucru în vederea luării primelor
măsuri ce se impun (scoaterea tensiunii de alimentare, trecerea ventilaţiei în regim de avarie,
asigurarea iluminatului, evacuării persoanelor, etc.);
d) să alarmeze serviciul privat pentru situaţii de urgenţă şi/sau serviciul profesionist
pentru situaţii de urgenţă, după caz;
e) să dea primele indicaţii personalului de conducere a trenului şi impiegatului de
mişcare (agentului de staţie) în vederea organizării evacuării şi salvării persoanelor şi
stingerii incendiilor;
f) să anunţe conducerea societăţii despre evenimentul produs, măsurile întreprinse
şi să execute sarcinile primite;
g) să ia alte măsuri funcţie de evoluţia evenimentului;
Aceste obligaţii se vor regăsi pe categorii de personal în fişa postului şi alte instrucţiuni
emise de societate.
 1.2.5.2. Obligaţiile impiegatului de mişcare

ART. 12. Impiegatul de mişcare are următoarele obligaţii:

a) verifică incinta staţiei, urmărind starea BDU şi BPSI, asigurarea porţilor de acces în
tunel (luând măsuri de asigurare a acestora sau de anunţare, cu înscriere în RRISC, a
persoanelor ce răspund de uşile respective), respectarea normelor privind fumatul şi lucrul cu
foc deschis. În cazul în care constată potenţiale pericole de incendiu cum ar fi: grămezi de
gunoaie sau substanţe inflamabile, anunţă agentul de staţie pentru luarea măsurilor de
ridicare a gunoiului sau, după caz, de depozitare – evacuare a substanţelor inflamabile;
b) verifică numărul, starea şi funcţionarea mijloacelor de intervenţie şi a instalaţiilor
p.s.i. din biroul de mişcare: instalaţia de detectare şi avertizare incendii, semnalizările PDE
(şi ia măsuri de anunţare a deranjamentelor ce pot apărea la aceste instalaţii), stingătoarele,
furtunurile p.s.i., masca contra gazelor (starea măştii, a cartuşului filtrant) şi dotarea locului
de fumat;
c) înscrie în registrul PSI turanţii de serviciu din staţie, consemnând dotarea p.s.i. a
acestora;
d) verifică instalaţiile din biroul de mişcare din punct de vedere al electrosecurităţii şi
anunţă organele competente pentru remediere;
e) urmăreşte instalaţia de detectare şi avertizare incendii, iar în cazul apariţiei unei
semnalizări dispune verificarea veridicităţii acesteia de către turantul căruia îi aparţine spaţiul
respectiv sau în lipsa acestuia din staţie, oricărui turant disponibil şi anunţă organele TTR
pentru readucerea instalaţiei de detectare şi avertizare incendii la starea iniţială;
f) urmăreşte prin intermediul instalaţiei TV respectarea de către călători a interdicţiei
privind fumatul în metrou şi face apel la eventualii contravenienţi prin instalaţia de sonorizare.
De asemenea, în cazul în care sesizează sau este informat despre lucrări ce comportă foc
deschis, solicită agentului de staţie să verifice existenţa permisului de lucru cu foc deschis. În
cazul în care lucrarea se efectuează fără permis de lucru cu foc deschis, IDM va anunţa
Dispecerul Central pentru luarea măsurilor ce se impun;
g) în cazul apariţiei unor avarii semnalizate la PDE, anunţă turantul EE sau EM;
h) lunar participă la exerciţiile practice de alarmare a grupei de intervenţie din staţie,
care se consemnează în registrul PSI: (ipoteza de intervenţie, durata) de coordonatorul
aplicaţiei (membru al formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor) şi efectuează pe fiecare
tură câte o aplicaţie p.s.i. (cu consemnare în registrul PSI), conform tematicii aprobate. Cu
această ocazie se verifică echipamentul de protecţie şi intervenţie din dotare din punct de
vedere al integrităţii şi funcţionării şi se execută exerciţii (simulate) de folosire a furtunelor
p.s.i., a stingătoarelor din dotare şi de echipare cu masca contra gazelor. În momentul
apariţiei unui incendiu, avarie tehnică, etc. în staţie, la REM în staţie şi în circulaţie, anunţă
operatorul de mişcare şi Dispecerul Central, comunicând datele referitoare la incendiu, avarie
tehnică, situaţie de urgenţă, după care alarmează grupa de intervenţie pentru stingerea
incendiului, salvarea şi evacuarea oamenilor şi bunurilor, luând în primul rând măsuri de
evacuare a călătorilor şi pentru interzicerea accesului publicului călător în staţie, făcând
anunţuri prin instalaţia de sonorizare şi anunţând personalul comercial pentru a lua măsurile
ce se impun;
i) consemnează în registrul PSI al staţiei toate acţiunile ce se întreprind, precum şi
evenimentele apărute pe linie de p.s.i., păstrând integritatea acestui registru;
j) în cazul scoaterii din funcţie (temporare sau totale) a unor linii din instalaţia de
detectare şi avizare a incendiilor, cu înscrierea acestora în RRISC, are obligaţia de a anunţa
imediat turantul în administrarea căruia se află spaţiul respectiv şi a-i cere semnătura de
luare la cunoştinţă în RRISC.
 1.2.5.3. Obligaţiile agentului de staţie

ART. 13. Agentul de staţie are următoarele obligaţii:

a) verifică incinta staţiei, urmărind starea butoanelor de deconectare de urgenţă,
asigurarea porţilor de acces din spaţiile tehnice în spaţiile publice, precum şi respectarea
normelor privind fumatul şi lucrul cu foc deschis în spaţiile publice;
b) verifică existenţa dotării spaţiului propriu, privind mijloacele de intervenţie p.s.i.,
precum şi starea de funcţionare a acestora;
c) urmăreşte instalaţia de detectare şi avertizare incendii pe perioada cât se află în
biroul propriu, iar în cazul constatării unei semnalizări va anunţa dispecerul de ramură al
spaţiului respectiv, pentru verificarea spaţiului;
d) participă în caz de necesitate la stingerea incendiului, dacă este prezent în staţia
respectivă;
e) dacă constată nereguli sau eventuale potenţiale pericole de incendiu în spaţiile
publice sau tehnice de metrou, va lua măsurile necesare pentru înlăturarea acestor nereguli
în timp util şi va informa şefii ierarhici superiori.

1.2.5.4. Obligaţiile controlorilor de acces

ART. 14. Controlorii de acces au următoarele obligaţii:

a) să interzică accesul publicului călător sau personalului “Metrorex” cu materiale
inflamabile, lichide combustibile, butelii cu gaze lichefiate, substanţe toxice sau explozive; se
va anunţa operativ dispecerul comercial când se constată o intrare abuzivă, pentru luarea
măsurilor de identificare şi sancţionare, după caz;
b) să anunţe la IDM sau agentul de staţie şi în lipsa acestora Dispecerul Central şi
dispecerul comercial orice semnalizare de incendiu sesizată de repetitorul acustic al
instalaţiei de detectare şi avertizare incendii sau prin constatare vizuală din zona de
activitate;
c) în caz de incendiu sau aplicaţie în staţie, va trece aparatele de taxare în regim PSI
şi va îndruma publicul călător, transmiţând mesajele corespunzătoare, conform
reglementărilor interne, prin staţia proprie de sonorizare;
d) în cazul unui incendiu în zona de activitate, acţionează pentru evacuarea valorilor
din gestiunea proprie şi intervine cu mijloacele de primă intervenţie din dotare, în funcţie de
intensitate, pentru stingerea incendiului sau ca focarul de incendiu să nu se extindă, până la
sosirea echipei de intervenţie;
e) în cazul în care este anunţat de Dispecerul Central de un eveniment la trenul de
metrou sau la instalaţiile din spaţiile tehnice din staţie, execută dispoziţiile acestuia.

1.2.6. Obligaţiile unităţilor de execuţie a lucrărilor de construcţii

şi comisiilor de recepţie a lucrărilor de investiţii

ART. 15. Unităţile de execuţie a lucrărilor de construcţii, instalaţii şi de montaj, precum

şi personalul acestora, răspund de luarea şi îndeplinirea măsurilor tehnice de prevenire şi
stingere a incendiilor la lucrările de organizare pe timpul execuţiei, probelor mecanice,
rodajului şi la punerea în funcţiune, în strictă concordanţă cu cerinţele reglementărilor în
vigoare, fiind obligate:
a) să asigure cunoaşterea şi respectarea de către întregul personal care participă la
execuţia lucrărilor de construcţii, instalaţii şi de montaj, a normelor şi măsurilor de prevenire
şi stingere specifice acestor activităţi, precum şi a celor specifice unităţilor sau locurilor de
muncă în care se execută astfel de lucrări;
b) să ia măsurile necesare specifice pentru protecţia împotriva incendiilor la
organizarea şantierelor şi pe parcursul executării lucrărilor;
c) să stabilească, împreună cu beneficiarul, în cazul lucrărilor ce se execută în incinta
unităţilor de exploatare, măsurile de protecţie împotriva incendiilor specifice acestora;
d) să solicite instrucţiunile de funcţionare, întreţinere, revizii şi reparaţia mijloacelor
tehnice de p.s.i., inclusiv pentru cele din import, pe care să le completeze dacă este cazul şi
să le predea la timp beneficiarului;
e) să instruiască împreună cu proiectantul şi beneficiarul, personalul de deservire şi
întreţinere a instalaţiilor şi mijloacelor tehnice de p.s.i.
ART.15¹. Amenajarea spaţiilor comerciale în staţiile actuale de metrou se poate
realiza conform cu prevederile “Normativului pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor
specifice de metrou privind prevenirea şi stingerea incendiilor” (Indicativ NP 071-02).
ART. 16. Comisiile de recepţie a lucrărilor de investiţii poartă răspunderea pentru
asigurarea celor mai bune condiţii de siguranţă împotriva incendiilor şi salvare a persoanelor
la lucrările pe care le recepţionează.
Componenţa comisiei, modul de lucru şi obligaţiile sunt stabilite prin lege.

1.3. Sancţiuni

ART. 17. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind prevenirea şi stingerea incendiilor,

atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, materială, civilă sau penală, după caz,
conform Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată
prin Legea nr.180/2002, Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 şi Hotărârii Guvernului
nr.786/25.07.2002 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.678/1998, privind stabilirea şi
sancţionarea la Normele de prevenire şi stingere a incendiillor.
ART. 18. Sancţiunea se poate aplica salariatului şi în baza Regulamentului Intern
Statutului Disciplinar, Codului Muncii etc.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de articolul 42 din O.G.
60/1997 se face de către personalul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă cu
atribuţii de îndrumare şi control, intervenţie şi constatare ale încălcărilor legale în domeniul
prevenirii şi stingerii incendiilor, desemnat de Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă, precum şi de alte organe abilitate de lege.
 CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE

PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR
ŞI SALVAREA PERSOANELOR

2.1. Prevederi generale

ART. 19. Răspunderea pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire a

incendiilor, salvare a persoanelor revine conducătorilor societăţii, de subunităţi, sectoare de
activitate şi locurilor de muncă, potrivit obligaţiilor ce le revin din Capitolul 1 al prezentelor
norme.
ART. 20. Conducătorii societăţii şi subunităţilor, sectoarelor de activitate, locurilor de
muncă, comisiei şi subcomisiilor tehnice de apărare împotriva incendiilor, cadrele tehnice
p.s.i. şi serviciul privat pentru situaţii de urgenţă, execută periodic controale potrivit
competenţelor şi atribuţiilor ce le revin în acest sens pentru înlăturarea stărilor de pericol şi
cauzelor de incendiu, depistarea acestora şi asigurarea măsurilor de stingere a incendiilor şi
salvare a persoanelor. Tematica orientativă pentru controlul respectării normelor p.s.i. este
prezentată în anexa 2.
ART. 21. La nivelul societăţii şi în fiecare subunitate trebuie să existe planuri de
protecţie împotriva incendiilor şi salvare a persoanelor care se aprobă de conducătorul
societăţii, respectiv directorii pe specialităţi. Structura de principiu a planurilor de protecţie
împotriva incendiilor este prezentată în anexa 3.
ART. 22. Pentru intervenţiile la eventualele incendii, salvare a persoanelor precum şi
evacuarea lor se va întocmi “Planul de intervenţie”- anexa 13.

2.2. Constituirea şi funcţionarea comisiei şi subcomisiilor

de apărare împotriva incendiilor

ART. 23. Conducătorul societăţii, prin dispoziţie scrisă, constituie comisia de apărare
împotriva incendiilor, în structura căreia vor fi cuprinşi directori, şefi de serviciu şi subunităţi,
specialişti şi tehnicieni, precum şi subcomisiile de apărare împotriva incendiilor la nivelul
subunităţilor. Structura de principiu a unei comisii este redată în anexa 4.
ART. 24. Comisia de apărare împotriva incendiilor şi subcomisiile respective au
următoarele obligaţii principale:
a) întocmesc planurile de protecţie împotriva incendiilor şi, după caz, cel de salvare şi
evacuare a persoanelor şi urmăresc transpunerea în practică a acestora;
b) acordă sprijin conducătorilor sectoarelor de activitate şi locurilor de muncă pentru
instruirea salariaţilor şi organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare a
persoanelor;
c) controlează respectarea legilor, normelor şi actelor normative în vigoare precum şi
îndeplinirea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi fac propuneri pentru înlăturarea
stărilor de pericol şi a cauzelor de incendiu, potrivit competenţelor (D.G.P.S.I. 005/2001);
 d) verifică existenţa mijloacelor tehnice de p.s.i. şi pentru salvarea persoanelor, starea
de întreţinere şi funcţionare a instalaţiilor de stins incendiu;
e) participă la pregătirea şi instruirea formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor,
prin personalul specializat din cadrul Serviciul Probleme Speciale.;
f) în cazul unor situaţii de urgenţă iau măsurile ce se impun pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor, salvarea persoanelor, înlăturarea consecinţelor şi repunerea în
funcţiune, în condiţii de siguranţă a instalaţiilor, utilajelor şi materialului rulant.

2.3. Planificarea, executarea şi finalizarea controalelor

de prevenire şi stingere a incendiilor

ART. 25. Controlul respectării normelor, dispoziţiilor şi măsurilor de prevenire şi

stingere a incendiilor se poate efectua de :
a) directorul general şi directorii de specialitate;
b) structurile cu atribuţii de protecţie împotriva incendiilor constituite (desemnate) în
cadrul societăţii, pe baza unui grafic (anual, trimestrial, lunar, zilnic);
c) şefii locurilor de muncă respective, zilnic sau pe schimb, după caz;
d) serviciul privat pentru situaţii de urgenţă;
ART. 26. Membri comisiei de apărare împotriva incendiilor de la nivelul societăţii vor
verifica modul de aplicare a măsurilor de protecţie împotriva incendiilor şi de salvare a
persoanelor cu prilejul controalelor pe linie profesională, precum şi pe timpul unor activităţi
desfăşurate în comun cu personalul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă. De
asemenea, se vor mai întreprinde astfel de activităţi şi în următoarele situaţii:
a) înainte şi pe timpul punerii în funcţiune a noilor investiţii ori a obiectivelor în care au
avut loc transformări, modernizări ori schimbări de destinaţie a încăperilor spaţiilor tehnice;
b) pe timpul reviziilor, reparaţiilor precum şi repunerii în funcţiune a instalaţiilor
tehnologice;
c) la încetarea lucrului înaintea zilelor de sărbătoare în subunităţile în care se prevede
acest lucru.
ART. 27. Controlul efectuat de persoanele prevăzute la articolul 25, litera c), trebuie
să aibă în vedere:
a) existenţa, integritatea şi funcţionarea mijloacelor tehnice de p.s.i. din dotare;
b) respectarea cantităţilor şi naturii materialelor combustibile folosite;
c) asigurarea intervenţiei în caz de incendiu;
d) înlăturarea surselor posibile de iniţiere a focului.
ART. 28. Deciziile luate pe baza constatărilor din controale se aduc la cunoştinţă prin
documente scrise tuturor persoanelor implicate.
ART. 29. Problemele referitoare la tipul şi numărul de controale, tematica de verificat
şi modul de finalizare a controalelor şi acţiunilor întreprinse de cadrele tehnice atestate P.S.I.
din cadrul subunităţilor vor fi reglementate prin dispoziţii scrise ale conducătorilor în
subordinea cărora funcţionează. În acest sens se va consulta anexa 1, care conţine
principalele atribuţii ale cadrelor tehnice atestate P.S.I. din societate.
ART. 30. Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă va executa controlul respectării
măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare a persoanelor, prin controale zilnice
executate de şefii de tură, înlocuitorii acestora, şefii de grupe, ceilalţi componenţi ai
serviciului, în raport cu atribuţiile ce le revin şi nivelul lor de pregătire.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă
este cuprins în anexa 6. Documentele serviciului privat pentru situaţii de urgenţă sunt
prevăzute în anexa 9.
 2.4. Planul de protecţie împotriva incendiilor şi salvare

ART. 31. Potrivit cerinţelor actelor normative care reglementează activitatea de

prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare a persoanelor şi a situaţiei concrete din fiecare
subunitate, anual se întocmeşte, completează şi actualizează planurile de protecţie împotriva
incendiilor, de evacuare şi salvare a persoanelor la nivelul societăţii şi subunităţilor astfel:
a) la începutul anului până la 20 ianuarie pentru fiecare subunitate;
b) până la 30 ianuarie la nivelul societăţii. Planurile se completează şi se
reactualizează în 48 de ore după încheierea controalelor de apărare împotriva incendiilor
executate de personalul societăţii şi personalul serviciilor profesioniste pentru situaţii de
urgenţă, ori după primirea unor hotărâri, programe de măsuri şi dispoziţii de la eşaloanele
superioare. Documentele specifice activităţii de protecţie împotriva incendiilor se
reactualizează de cei care le-au întocmit şi aprobat, dacă (D.G.P.S.I. 005, art 11):
- s-au produs modificări ale actelor normative şi ale reglementărilor tehnice care
au stat la baza emiterii acestora;
- s-au produs modificări de personal;
- s-au produs schimbări referitoare la construcţii, instalaţii sau la specificul
activităţii;
- au expirat termenul de valabilitate.
Planurile de protecţie împotriva incendiilor se vor actualiza ori de câte ori apar
modificări esenţiale, de natură să influenţeze capacitatea de apărare împotriva incendiilor.
ART. 32. Cu prilejul controalelor de specialitate se verifică şi se analizează obligatoriu
dacă planurile de protecţie împotriva incendiilor şi de evacuare şi salvare a persoanelor
corespund situaţiei existente şi dacă măsurile stabilite în acestea au fost realizate
corespunzător şi la termene.
ART. 33. Structura de principiu a planurilor de protecţie împotriva incendiilor şi a celui
de evacuare şi salvare a persoanelor este redată în anexa 3.
ART. 34. În planurile de protecţie împotriva incendiilor se stabilesc măsuri care, în
principiu vizează:
a) îndrumarea şi controlul activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare a
persoanelor în subunităţi;
b) înlăturarea unor stări de pericol şi soluţionarea problemelor deosebite de prevenire
şi stingere a incendiilor şi de salvare a persoanelor cu care sunt confruntate subunităţile;
c) asigurarea echipării şi dotării subunităţilor cu autovehicule de transport persoane
şi materiale, trenuri de ajutor, mijloace tehnice de p.s.i., aparatură, echipament de protecţie şi
salvare şi substanţe chimice stingătoare;
d) realizarea sau procurarea centralizată a unor materiale şi mijloace necesare
subunităţilor pentru pregătirea şi instruirea salariaţilor;
e) perfecţionarea pregătirii din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor şi
de salvare a persoanelor, a conducătorilor de subunităţi, preşedinţilor subcomisiilor tehnice
de apărare împotriva incendiilor, şefului serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, cadrelor
tehnice atestate p.s.i. şi a altor factori de răspundere din cadrul societăţii.

2.5. Organizarea prevenirii, stingerii incendiilor şi

salvarea persoanelor pe locurile de muncă

ART. 35. Prin loc de muncă, în înţelesul prevederilor prezentelor dispoziţii se înţelege:
a) secţie, sector, atelier de producţie;
b) depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile;
c) ateliere de întreţinere şi reparaţii;
 d) instalaţie tehnologică;
e) laborator;
f) secţie medicală;
g) secţie, compartiment, sector, departament administrativ funcţional.
ART. 36. Organizarea activităţii de protecţie împotriva incendiilor pe locul de muncă
are ca obiectiv principal asigurarea pentru colectivul de salariaţi a condiţiilor care să permită
acestora ca pe baza cunoştinţelor de care dispun şi cu mijloace tehnice pe care le au la
dispoziţie să acţioneze pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, evacuarea şi salvarea
utilizatorilor construcţiei, evacuarea bunurilor materiale, precum şi pentru înlăturarea
efectelor distructive provocate în caz de incendii, situaţii de urgenţă sau accidente tehnice.
ART. 37. (1) Organizarea protecţiei împotriva incendiilor pe locul de muncă (anexa
12), constă în:
a) prevenirea incendiilor ce pot apărea datorită surselor posibile de aprindere şi a
mijloacelor care le pot genera;
b) salvarea utilizatorilor şi evacuarea bunurilor prin întocmirea şi afişarea planurilor
specifice şi menţionarea condiţiilor de evacuare pe traseele stabilite;
c) instruirea salariaţilor prin elaborarea documentelor specifice instructajului p.s.i. pe
locul de muncă, desfăşurarea propriu-zisă a instructajului şi asigurarea certificării efectuării
acestuia, precum şi afişarea ipotezelor de intervenţie;
d) marcarea pericolului de incendiu prin montarea de indicatoare de securitate şi de
orientare sau a altor inscripţii ori mijloace de atenţionare;
e) organizarea stingerii incendiilor.
(2) Organizarea stingerii incendiilor pe locul de muncă cuprinde măsuri privind:
a) precizarea corectă a mijloacelor tehnice de alarmare şi de alertare a personalului
de la locul de muncă, a formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor, dispeceratului
serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, înştiinţarea conducătorului locului de
muncă, directorului general, anumitor categorii de specialişti şi a altor forţe stabilite să
participe la stingerea incendiilor;
b) prezentarea sistemelor, instalaţiilor şi a dispozitivelor de limitare a propagării şi de
stingere a incendiilor, stingătoarelor şi a altor aparate de stins incendii, precizându-se
cantităţile care trebuie să existe la fiecare loc de muncă;
c) stabilirea componenţei echipelor care trebuie să asigure salvarea şi evacuarea
persoanelor şi a bunurilor pe schimburi de lucru şi în afara programului;
d) organizarea efectivă a intervenţiei prin nominalizarea celor care trebuie să
utilizeze sau să pună în funcţiune mijloacele tehnice din dotare, de stingere şi de limitare a
propagării arderii, ori să efectueze manevre sau alte operaţiuni la instalaţiile utilitare şi, după
caz, la echipamente şi utilaje tehnologice.
ART. 38. Organizarea activităţii de protecţie împotriva incendiilor pe locurile de
muncă, prevăzută la articolul 37, alin (1), lit a) şi e) şi alin. (2), se înscrie într-un formular
tipărit pe un material rezistent, de regulă carton, şi se afişează într-un loc vizibil şi mai puţin
afectat în caz de incendiu.
Datele se completează de conducătorul locului de muncă şi se aprobă de cadrul
tehnic sau de persoane desemnate să îndeplinească atribuţii de prevenire şi stingere a
incendiilor.
ART. 39. (1) Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente
diferenţiate în funcţie de tipul şi destinaţia construcţiei şi de numărul persoanelor care se pot
afla simultan în aceasta şi se întocmesc astfel:
a) pe nivel, dacă se află simultan mai mult de 30 de persoane;
b) pe încăperi dacă în ele se află cel puţin 50 de persoane;
c) pe încăperile de cazare şi dormitoarele comune indiferent de numărul de locuri.
Planurile de evacuare se afişează pe fiecare parte a căilor de acces şi în locurile
vizibile, astfel încât să poată fi cunoscut de către toate persoanele, iar în încăperi pe partea
interioară a uşilor – anexa 15.
 (2) Planurile de evacuare se întocmesc în baza schiţei nivelului sau a încăperii, pe
care se marchează cu culoare roşie traseele de evacuare prin coridoare şi case de scări
exterioare.
Pe planurile de evacuare se indică locul mijloacelor tehnice de p.s.i. (stingătoare,
hidranţi interiori, butoane şi alte sisteme de anunţare a incendiilor) şi posibilităţile de refugiu
(încăperi speciale, terase, etc.) precum şi interdicţia de folosire a lifturilor în astfel de situaţii.
(3) Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca
fiind periculoase, se întocmesc pentru fiecare încăpere unde se află astfel de materiale.
ART. 40. Instrucţiunile de protecţie împotriva incendiilor se întocmesc pentru locurile
de muncă în care sunt instalaţii tehnologice cu risc ridicat (foarte mare) de incendiu şi pentru
punctele vital-vulnerabile la incendiu.
(1) Prin punct vital-vulnerabil la incendiu se înţelege că acel loc de muncă, instalaţie
tehnologică, echipament etc., este indispensabil asigurării funcţionalităţii principale a
construcţiilor şi agenţilor economici şi care prezintă cel puţin risc mediu de incendiu.
(2) Lista de principiu cuprinzând punctele vital-vulnerabile la incendiu este prezentată
în anexa nr. 11.
(3) Instrucţiunile de protecţie împotriva incendiilor se elaborează pe baza
documentelor avute la dispoziţie, cum sunt normele, normativele, reglementările şi
instrucţiunile de exploatare şi funcţionare, reglementările de ordine interioară şi alte
documentaţii de specialitate.
ART. 41. (1) Instrucţiunile de protecţie împotriva incendiilor cuprind:
a) prevederile specifice de P.S.I. din reglementările în vigoare;
b) obligaţiile generale ale salariaţilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
c) reguli şi măsuri specifice de prevenire şi stingere a incendiilor pentru exploatarea
instalaţiilor potrivit condiţiilor tehnice, tehnologice şi organizatorice, precum şi pentru
reparaţii, revizii, întreţinere, oprirea şi punerea în funcţiune;
d) evidenţierea elementelor care determină riscul de incendiu;
e) prezentarea pericolelor care pot apărea în caz de incendiu, cum sunt intoxicările,
arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea, etc., precum şi a regulilor şi măsurilor de
prevenire a acestora.
(2) Instrucţiunile de protecţie împotriva incendiilor se elaborează, după caz, de şeful
sectorului de activitate (instalaţiei, secţiei, atelierului, etc.) şi se aprobă de directorul general.
(3) Premergător aprobării de către directorul general, instrucţiunile de protecţie
împotriva incendiilor se verifică de cadrul tehnic sau de persoana desemnată să
îndeplinească atribuţii de prevenire şi stingere a incendiilor.
(4) În funcţie de volumul lor şi de condiţiile de la locul de muncă, respectiv
instrucţiunile de protecţie împotriva incendiilor se afişează sau se păstrează la persoana
competentă care efectuează instructajul periodic de prevenire şi stingere a incendiilor.
(5) Salariaţii din locurile de muncă pentru care s-au întocmit instrucţiuni de protecţie
împotriva incendiilor au obligaţia să şi le însuşească şi să le respecte.
(6) Instrucţiunile de protecţie împotriva incendiilor se revizuiesc şi se reactualizează la
modificări, modernizări, dezvoltări, reprofilări şi la apariţia unor noi reglementări.
(7) Fiecare instrucţiune de protecţie împotriva incendiilor va avea înscrisă data
întocmirii şi a aprobării.

2.6. Instruirea personalului

ART. 42. (1) Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a persoanelor angajate în

cadrul societăţii se efectuează conform Ordinului MAI nr. 712 din 23.06.2005 pentru
aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de
urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare.
 Tematica orientativă anuală pentru instruirea personalului se regăseşte în anexa 7.
Anual se efectuează o verificare de fond pe bază de teste tip chestionar asupra
nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii care a făcut obiectul instructajului periodic,
rezultatele consemnându-se în fişa individuală de instructaj.
Instructajul periodic se face de către persoanele desemnate, astfel:
a) pentru personalul muncitor, de către conducătorul locului de muncă respectiv;
b) pentru personalul încadrat pe funcţii tehnice şi administrative, de către şefii
compartimentelor respective;
c) pentru şefii de secţie, compartimente şi servicii funcţionale, de către directorul de
exploatare;
d) instructajul periodic are durata de minimum 2 ore şi se execută de către
conducătorul locului de muncă, la o perioadă de 1 la 6 luni în funcţie de pericolul
de incendiu de la locul de muncă respectiv. Perioada va fi stabilită de directorul
general la propunerea conducătorului locului de muncă. Pentru categoriile de
personal care nu au conducător direct al locului de muncă, organizarea şi
desfăşurarea instructajului periodic se face conform dispoziţiei scrise a directorului
general.

2.7. Folosirea focului deschis

ART. 43. (1) Prin “foc deschis” se înţelege arderea în aer liber sau în incinte
construite fără un spaţiu închis de combustie special amenajat, de exemplu: flacără de
chibrit, de lumânări, brichete, lămpi de gătit, focuri făcute, flăcări utilizate la sudură şi cele
rezultate în urma unei reacţii chimice, etc.
(2) Este interzisă folosirea focului deschis în spaţiile cu public în perioadele când
acesta are acces şi în locurile cu pericol de incendiu nominalizate în planul de
protecţieîmpotriva incendiilor. Aceste locuri sunt:
a) încăperile în care se aplică pardoseli, tapete şi alte lucrări (finisaje, vopsire, etc.)
cu substanţe combustibile şi în cele în care se execută curăţirea pardoselilor cu substanţe
combustibile;
b) încăperi ale căror elemente de construcţii sunt realizate din materiale
combustibile;
c) peroanele, vestibulele şi căile de evacuare din staţiile de metrou şi spaţiile de
cazare comună;
d) ateliere de vopsitorie, de prelucrare a lemnului, de acoperiri metalice, de
întreţinere şi reparaţii autovehicule si utilaje, de vulcanizare, etc.;
e) depozite de lichide combustibile, de material lemnos şi produse din lemn, de
produse textile şi de hârtie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze tehnice
comprimate, etc.;
f) laboratoare în care se utilizează substanţe combustibile, încăperile de încărcat
acumulatori;
g) mijloace de transport pentru materiale şi substanţe combustibile sau care prezintă
pericol de incendiu şi explozie, mijloace de transport în comun, rezervoarele de carburanţi
ale vehiculelor şi platformelor de parcare;
h) încăperi cu echipament electric de calcul, măsură, control şi automatizare, precum
şi încăperile speciale cu cabluri electrice.
(3) Lucrările cu foc deschis în spaţiile prevăzute la articolul 43, alineatul (2), se
execută numai după eliberarea permisului de lucru cu foc, aşa cum este prezentat în anexa
nr. 5, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.
La propunerea comisiei de apărare împotriva incendiilor, Serviciul Probleme Speciale,
conducătorii de subunităţi vor aproba condiţiile de folosire a focului deschis (sudură, tăiere cu
flacără şi lipire a metalelor, arderea unor reziduuri, deşeuri şi alte materiale combustibile,
fumatul, etc.) şi persoanele care vor emite permise de lucru cu foc deschis pentru astfel de
situaţii.
În acest scop este necesar:
a) să se organizeze controlul respectării normelor de prevenire şi stingere a
incendiilor, salvare a persoanelor, înainte, pe timpul şi după executarea lucrărilor cu foc
deschis;
b) să se stabilească locurile unde se pot efectua periodic sau permanent, lucrări cu
foc deschis şi măsurile necesare pentru amenajarea şi dotarea cu mijloace tehnice de p.s.i.
în caz de incendiu a locurilor respective şi supravegherea lucrărilor;
c) să se propună locurile în care este admis fumatul precum şi măsurile ce trebuie
luate pentru amenajarea acestora;
d) să se ţină evidenţa tuturor persoanelor autorizate care execută lucrări cu foc
deschis;
e) să se organizeze instruirea acestora privind cunoaşterea şi respectarea normelor
de prevenire şi stingere a incendiilor;
f) să se verifice premergător începerii lucrărilor cu foc deschis existenţa permisului
de lucru, corectitudinea întocmirii lui şi persoanele ce l-au întocmit şi avizat;
g) să se stabilească condiţiile de lucru pentru persoanele din afara unităţii care vor
efectua lucrări cu foc deschis în cadrul societăţii, prin dispoziţii scrise, emise de directorul
general.
(4) În cazul lucrărilor ce se vor executa în baza permisului de lucru cu foc, acestea se
vor începe numai după ce s-au îndeplinit măsurile de prevenire a incendiilor stabilite în acest
document, care în principal se referă la locul în care se execută lucrarea, persoanele
participante, felul lucrării care se execută, îndepărtarea materialelor şi substanţelor
combustibile, protejarea celor care nu se pot îndepărta, mijloacele tehnice de p.s.i., modul de
supraveghere şi de control al operaţiunilor de lucru cu foc deschis, instruirea personalului de
execuţie.
(5) Nu se admite utilizarea focului deschis la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile
cu pericol de explozie (lichide combustibile, vapori inflamabili, etc.) respectiv 10 m faţă de
materialele combustibile (lemn, textile, mase plastice, etc.) fără a fi luate măsuri de stingere a
eventualelor incendii.
(6) Permisul de lucru cu foc se întocmeşte în două exemplare, din care unul se
înmânează şefului formaţiei de lucru sau persoanei care execută operaţiunea cu foc deschis,
iar celălalt rămâne la organul emitent.
(7) Permisul de lucru cu foc se emite de către conducătorul sectorului de activitate,
maistru, etc., sau de către înlocuitorul lui, şi se aprobă de şeful de subunitate al acestuia,
înlocuitorul lui sau de secretarul subcomisiei tehnice P.S.I., menţionându-se data şi orele de
valabilitate.
(8) În cazul când pentru diferite lucrări de construcţii, montaj, etc., în spaţiile tehnice şi
de exploatare, lucrează personal din afara societăţii, permisul de lucru cu foc deschis se
emite de către subunitatea în spaţiul căreia se lucrează cu foc deschis în conformitate cu
prevederile din prezentele norme.
(9) Referitor la “folosirea focului deschis” se vor respecta actele normative, deciziile,
ordinele de serviciu aprobate de conducerea societăţii.
(10) În cazul lucrărilor ce se execută în instalaţii şi în alte locuri cu “risc ridicat de
incendiu”, precizate în normele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, se întocmeşte
autorizaţie de lucru.
(11) La folosirea “lămpilor cu flacără” (lămpi care funcţionează cu benzină sau gaz
metan) pentru executarea lipiturilor la mase plastice, conducte de plumb, trebuie respectate
următoarele reguli principale:
- lampa trebuie să fie în bună stare de funcţionare şi prevăzută cu dispozitiv de
reglare corespunzător;
 - alimentarea se face numai după ce arzătorul s-a răcit iar rezervorul se umple
numai ¾ din volumul său;
- dopul orificiului de alimentare să fie bine înşurubat şi să fie prevăzut cu o garnitură
corespunzătoare;
- aprinderea lămpii se va face la cel puţin 5 m de orice material combustibil;
- lămpile de lipit vor fi prevăzute cu un sistem de siguranţă reglat la presiunea de
lucru, iar cele cu rezervor de combustibil lichid mai mare de 3 l trebuie să fie prevăzut cu
manometru;
- este interzisă reducerea presiunii prin şuruburi care reglează debitul de aer sau
prin orificiul de alimentare atunci când lampa cu flacără este aprinsă;
- lămpile nu trebuie demontate şi reparate lângă surse de foc deschis. Se interzice
golirea combustibilului din rezervor lângă surse de foc;
- la întreruperea operaţiunilor de lipit se va reduce presiunea, iar lampa va fi astfel
orientată încât flacăra să nu fie îndreptată spre obiecte sau materiale combustibile;
- când se foloseşte lampa la lucrări pe schele, scări, etc. se va asigura susţinerea şi
stabilitatea lămpii pentru evitarea căderii acesteia (care poate produce explozie urmată de
incendiu).
Se interzice folosirea lămpii cu flacără în încăperi unde se află materiale inflamabile,
explozive sau surse de gaze combustibile, în cele destinate păstrării bidoanelor cu lichide
combustibile din care se alimentează lampa, precum şi lăsarea lămpii aprinse fără
supraveghere.
La utilizarea becurilor de gaze (pentru încălzire, călire, lipirea pieselor metalice, etc.)
se vor respecta următoarele măsuri principale:
- becul se amplasează pe o masă acoperită cu tablă sau faianţă, la distanţa de
minimum 0,50 m faţă de materiale combustibile;
- înainte de aprindere, se verifică dacă furtunul de conexiune este bine fixat de
ţeava de gaze şi la ştuţul de conectare a becului;
- în timpul arderii, becul va fi în permanenţă supravegheat de persoana care îl
utilizează, iar după folosire becul se stinge imediat prin închiderea ambelor robinete;
- se interzice aşezarea de materiale combustibile sau inflamabile pe mesele de
lucru unde sunt montate becurile de gaz;
(12) La sudarea oxiacetilenică, generatoarele de acetilenă transportabile se vor instala
în aer liber, în afara încăperii în care se sudează, ferite de razele solare, de surse de foc
deschis şi surse puternice de căldură.
În cazuri bine justificate tehnic, se admite instalarea unui singur generator de acetilenă
transportabil cu debit maxim de 3,2 mc/h, numai în încăperi în care se execută lucrări de
reparaţii, montaj sau întreţinere cu caracter temporar şi cu respectarea următoarelor condiţii:
- generatorul să fie verificat şi să posede placă de timbru;
- încărcătura de carbid să nu depăşească 4 kg, iar încăperea să aibă un volum de
minim 300 mc şi să fie bine ventilată;
- folosirea şi supravegherea generatorului să fie asigurată de personal calificat în
acest scop;
- distanţa de la generator şi butelia de oxigen până la flacăra de sudură sau la orice
sursă de foc deschis să fie de minimum 10 m, iar între generator şi butelia de oxigen de
minimum 5 m;
- utilajele la care se lucrează cu flacără sau produc scântei în timpul funcţionării vor
fi oprite în perioada în care este amplasat generatorul în încăpere.
Nu sunt admise în atelierele de sudură sau de tăiere a metalelor, recipiente sau vase
care conţin substanţe combustibile.
Înainte de începerea lucrărilor de sudură, toate elementele alcătuite din materiale
combustibile (pereţi, duşumele, uşi, grinzi din lemn, etc.) aflate la mai puţin de 4 m de locul
sudurii, vor fi protejate cu paravane incombustibile de 2 m, ferite de aprindere.
 Se vor lua măsuri preventive pentru a se evita incendierea materialelor combustibile
aflate la niveluri inferioare ale clădirii sau în canale, ca urmare a pătrunderii particulelor de
material incandescent.
La folosirea aparaturii de sudură oxiacetilenică, se va ţine seama de următoarele
reguli principale:
- generatorul de acetilenă transportabil şi recipientul de oxigen (butelia) se aşează
la distanţa de cel puţin 10 m de locul de sudură şi de orice sursă de foc deschis, iar distanţa
dintre generator şi recipientul de oxigen, va fi de cel puţin 5 m;
- pe timpul executării lucrărilor de sudură, recipienţii de oxigen şi acetilenă vor fi
aşezaţi în poziţie verticală şi se vor manipula cu multă atenţie, ferindu-se de lovituri, izbiri sau
striviri.
La efectuarea operaţiunilor de sudură de orice fel (autogenă, electrică sau cu gaze) se
interzice:
- folosirea aparaturii şi a instalaţiei defecte;
- agăţarea arzătorului aprins de butelia de gaze, de generator sau de materiale
combustibile;
- executarea lucrărilor de sudură la construcţii proaspăt vopsite;
- sudarea conductelor şi aparatelor aflate sub presiune de gaze, vapori, lichid şi aer,
precum şi a celor sub tensiune electrică;
- împingerea carbidului în generatorul de acetilenă cu ajutorul vergelelor de fier;
- demontarea, curăţarea şi asamblarea generatoarelor mobile de acetilenă direct în
ateliere, precum şi folosirea acestora fără filtre epuratoare sau supape hidraulice de
siguranţă umplute cu apă la nivel corespunzător;
- dezgheţarea generatorului de acetilenă cu ajutorul flăcării deschise sau cu obiecte
incandescente;
- aşezarea cablurilor electrice pentru sudură electrică împreună cu furtunurile şi
conductele pentru sudare cu gaze;
- contactul buteliilor, conductelor şi furtunurilor cu uleiuri, vaseline, sau alte grăsimi,
precum şi cu mâna sau obiecte îmbibate cu asemenea unsori;
- descărcarea generatorului de acetilenă şi curăţarea furtunurilor în încăperi;
- aşezarea aparatului de sudură electrică aflat sub tensiune pe elemente şi
materiale bune conducătoare de electricitate;
- reînceperea sudării după o întrerupere, fără ca în prealabil să se fi aerisit
încăperea în care se sudează.
Arzătoarele de sudură (suflaiurile) se vor controla înainte de începerea şi terminarea
lucrului, pentru ca robinetele de oxigen şi acetilenă să fie închise perfect.
Este interzisă deplasarea arzătorului aprins în afara zonei de lucru, urcarea pe scări,
schele, etc..
Dacă pardoseala este din material combustibil, se vor lua măsuri de protejare a
acesteia prin aşternerea unui strat de nisip cu grosimea de cel puţin 2 cm sau cu plăci
izolatoare şi tablă metalică.
În locurile unde se sudează, materialele şi substanţele combustibile vor fi îndepărtate
la distanţa de cel puţin 10 m.
Materialele care nu pot fi îndepărtate de la locul sudării, ca şi elementele de
construcţie combustibile, vor fi umezite cu apă sau protejate cu panouri incombustibile,
pentru a fi ferite de acţiunea scânteilor, flăcării şi a materialului incandescent.
Se vor verifica şi se vor lua măsuri ca sursele de foc (scântei, granule incandescente)
să nu poată pătrunde în deschiderile existente în pereţi sau în pardoseală la materialele
combustibile ce se pot afla în încăperea alăturată sau în cea de la cota inferioară.
După terminarea lucrului, se va cerceta cu atenţie dacă nu s-au creat focare de
incendiu. Pentru aceasta se vor descoperi toate elementele ce au fost protejate şi se va
verifica dacă starea lor este intactă cu luarea de măsuri în consecinţă.
 Este interzisă efectuarea lucrărilor de sudură pe mese improvizate din butoaie în care
au fost carbid sau lichide combustibile, pe lăzi sau pe obiecte combustibile.
La sudarea conductelor sau profilurilor închise se va verifica permanent să nu apară la
capetele acestora amestecuri de gaze combustibile.
În cazul executării lucrărilor de sudură şi de tăiere pe schele sau pe platforme,
elementele de construcţie, cofrajele precum şi celelalte materiale combustibile din apropiere
vor fi protejate împotriva aprinderii prin stropire cu apă, paravane incombustibile, etc..
Lucrările de sudură şi de tăiere în spaţii închise (tuneluri, puţuri, rezervoare, etc.) nu
se vor executa decât după asigurarea ventilării acestora şi efectuarea analizei aerului, în
vederea prevenirii eventualelor explozii.
La executarea lucrărilor de sudură sau tăiere oxiacetilenică sau a pieselor vopsite,
acestea se vor curăţa de vopsea pe o porţiune de cel puţin 10 cm în jurul punctelor de lucru.
Operaţiile de sudură şi/sau tăiere oxiacetilenică la instalaţii electrice se execută numai
după scoaterea de sub tensiune a acestora şi luarea măsurilor împotriva conectării lor
accidentale la reţea.
Piesele, instalaţiile, etc. la care se vor executa operaţii de sudură sau de tăiere, se vor
curăţa în prealabil de urme de uleiuri, rămăşiţe de bumbac, câlţi, etc..
În atelierele de sudură este interzisă executarea concomitentă a lucrărilor de sudură
electrică şi de sudură sau de tăiere cu flacără oxiacetilenică.
Furtunurile de la instalaţia de sudură oxiacetilenică vor fi protejate împotriva
deteriorării.
În cazul folosirii covoarelor de cauciuc sau din material plastic în încăperile
generatoarelor de acetilenă se interzice purtarea încălţămintei de cauciuc sau material
plastic, care prin frecare poate da naştere la scântei electrostatice capabile să aprindă
amestecurile explozive.
Pe timp friguros în încăperea unde se află unul sau mai multe generatoare de
acetilenă, temperatura trebuie să fie de cel puţin 50 C.
La încărcarea carbidului în generator se verifică nivelul apei în supapa hidraulică de
siguranţă. Acest control se va mai face de două ori într-un schimb de lucru şi la fiecare
întoarcere a flăcării.

2.8. Lucrările de investiţii

ART. 44. Comisia de apărare împotriva incendiilor, subcomisiile, serviciile de

specialitate din cadrul societăţii, sunt obligate să verifice dacă la lucrările de investiţii sau în
cazul unor modernizări, dezvoltări, schimbări de destinaţie a încăperilor spaţiilor tehnice au
fost respectate prevederile legale cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor şi pentru
evacuarea şi salvarea persoanelor şi să se urmărească realizarea la termen şi de calitate a
cerinţelor esenţiale de protecţie la foc.
În acest sens este necesar:
a) să se verifice includerea în documentaţii a măsurilor necesare pentru protecţia
împotriva incendiilor, în conformitate cu actele normative care reglementează activitatea de
prevenire şi stingere a incendiilor şi salvarea persoanelor şi să se facă propuneri, după caz,
pentru completarea acestor măsuri sau pentru modificarea de către proiectant a soluţiilor
necorespunzătoare;
b) să se urmărească respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi
îndeplinirea măsurilor de protecţie împotriva incendiilor prevăzute în documentaţiile
investiţiilor, precum şi a celor stabilite ulterior;
c) să se acţioneze pentru realizarea şi punerea în funcţiune, conform graficului de
execuţie, a mijloacelor tehnice de p.s.i. şi salvare a persoanelor, astfel încât la începerea
probelor tehnologice sau la darea în folosinţă (recepţia) parţială sau totală (provizorie sau
definitivă) a lucrărilor, acestea să fie în perfectă stare de funcţionare (utilizare) şi la parametrii
proiectaţi;
d) să se asigure procurarea mijloacelor tehnice p.s.i. şi a substanţelor pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor, în termene corelate cu graficul de
eşalonare a lucrărilor de investiţii;
e) să se asigure, de la furnizorii de mijloace de protecţie împotriva incendiilor şi
salvare a persoanelor şi de la proiectant, instrucţiunile de funcţionare, utilizare şi întreţinere a
acestora;
f) să se asigure, împreună cu proiectantul şi constructorul, instruirea personalului care
va întreţine verifica şi utiliza mijloacele tehnice de p.s.i. şi salvare a persoanelor;,
g) să se stabilească împreună cu constructorul măsurile de prevenire şi stingere a
incendiilor şi salvare a persoanelor şi de dotare cu mijloace de intervenţie pentru lucrările de
construcţii montaj sau pentru orice fel de reparaţii ce se execută în incinta obiectivului şi să
se organizeze instruirea personalului care participă la efectuarea acestor lucrări;
h) să se asigure echiparea şi dotarea numai cu mijloace tehnice de p.s.i. şi salvare,
avizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

2.9. Lucrări de revizii şi reparaţii

ART. 45. Echipele de revizii şi reparaţii ce-şi desfăşoară activitatea în diferite staţii sau
depouri, fac parte din echipa p.s.i. a staţiei sau depoului, care vor interveni pentru anihilarea
unui eventual incendiu până la sosirea formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor, care
are arondată respectiva staţie sau depou.
Pentru prevenirea incendiilor, exploziilor şi altor evenimente cu consecinţe negative pe
timpul executării lucrărilor de revizii şi reparaţii şi la punerea în funcţiune a instalaţiilor şi
utilajelor respective se vor lua următoarele măsuri:
a) respectarea graficelor de efecutare a întreţinerilor, reviziilor şi reparaţiilor şi a
condiţiilor specifice de lucru; lista lucrărilor de verificare, întreţinere şi reparare a
mijloacelor tehnice de psi se regăseşte în anexa 14;
b) stabilirea regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu
mijloace de intervenţie;
c) instruirea specifică a personalului care participă la aceste lucrări şi în mod deosebit
a celui care execută operaţii periculoase;
d) controlul respectării normelor, regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor şi salvare a persoanelor stabilite atât înainte de începerea lucrărilor cât
şi în timpul acestora, la terminarea lor, precum şi pe durata reintrării instalaţiilor
tehnologice în parametrii normali de funcţionare;
e) asigurarea intervenţiei prompte în caz de incendiu la repunerea în funcţiune a
instalaţiilor cu pericol de incendiu.
 2.10. Funcţionarea instalaţiilor şi mijloacelor
tehnice de p.s.i.

ART. 46. În scopul asigurării nivelului de protecţie la foc, potrivit prevederilor şi

reglementărilor în vigoare, conducătorii de subunităţi vor dispune măsuri pentru întreţinerea
şi funcţionarea la parametrii proiectaţi a mijloacelor tehnice de p.s.i., de salvare a
persoanelor, asigurând:
a) existenţa unei evidenţe clare a tuturor mijloacelor tehnice de p.s.i., a stingătoarelor
portabile pe tipuri (anexa 19) şi a echipamentelor de protecţie şi de salvare a persoanelor,
existente, în curs de execuţie sau prevăzute în documentaţiile de protecţie împotriva
incendiilor ale investiţiilor ori în planurile de aprovizionare;
b) completarea necesarului de dotare cu mijloace tehnice de p.s.i., de salvare a
persoanelor, pe baza normelor de dotare şi a măsurilor stabilite de organele de control de
specialitate, determinarea deficitului şi includerea acestuia în planurile economice, financiare
şi de aprovizionare sau în documentaţiile de protecţie împotriva incendiilor ale investiţiilor;
c) stabilirea responsabilităţilor şi sarcinilor concrete privind verificarea modului de
întreţinere şi funcţionare a tuturor sistemelor de protecţie şi echipamentelor împotriva
incendiilor şi salvare a persoanelor;
d) desemnarea specialiştilor atestaţi care asigură verificările, reviziile şi reparaţiile
sistemelor de protecţie împotriva incendiilor sau a agenţilor economici cu care s-au încheiat
contracte de service;
e) instruirea periodică de specialitate a salariaţilor care participă la verificarea şi
întreţinerea sistemelor de protecţie şi a echipamentelor împotriva incendiilor şi salvare a
persoanelor; conform O.G. 60/1997, art. 48. alin. (2).
f) verificarea, atât cu prilejul controalelor de specialitate, cât şi cu alte ocazii a stării
de întreţinere şi funcţionare a sistemelor şi echipamentelor de protecţie împotriva incendiilor
şi de salvare a persoanelor, precum şi a cunoaşterii de către personal a modului practic de
utilizare a acestora.

2.11. Constituirea şi funcţionarea serviciului

privat pentru situaţii de urgenţă

ART. 47. Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă constituit în cadrul S.C. “Metrorex”
S.A. conform prevederilor legale, are obligaţia de a desfăşura activităţi de prevenire, stingere
a incendiilor şi de salvare a persoanelor.
De asemenea participă, alături de alte echipe specializate din cadrul societăţii la
înlăturarea urmărilor provocate de situaţii de urgenţă.
Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă îşi desfăşoară activitatea în temeiul
dispoziţiilor Ordonanţei de Guvern 60/1997, privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată
prin Legea 212/1997 si Ordinului MAI privind structura şi Normele minimale de dotare a
serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.
Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă se constituie prin dispoziţie scrisă a
directorului general al societăţii.
ART. 48. La constituirea şi dimensionarea Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă
se ţine seama, în principal, de caracterul de unicat al metroului, de pericolul de incendiu pe
care îl prezintă procesele tehnologice, de consecinţele unor eventuale incendii asupra
securităţii persoanelor şi bunurilor şi de dotare a metroului cu mijloace tehnice de p.s.i. şi
salvare a persoanelor precum şi de riscurile identificate.
 Organizarea, încadrarea şi atribuţiile Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă sunt
prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia (anexa nr.6).
ART. 49. Pentru fiecare magistrală de metrou se constituie câte o formaţie de
intervenţie, salvare şi prim ajutor, dotată cu o autospecială de intervenţie, echipată cu
mijloace de intervenţie, protecţie şi salvare a persoanelor.

2.12. Pregătirea Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă

şi a echipelor de pe locurile de muncă

ART. 50. Pregătirea Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, a echipelor de pe

locurile de muncă se realizează cu sprijinul serviciului Probleme Speciale, comisiei şi
subcomisiilor de apărare împotriva incendiilor, a specialiştilor, conducătorilor sectoarelor de
activitate şi locurilor de muncă. În acest scop se vor întreprinde următoarele măsuri:
a) membri Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă urmează cursuri de instruire şi
reinstruire profesională la INSEMEX Petroşani, instituţie abilitată de a desfăşura astfel de
activităţi;
b) conform Ordonanţei Guvernului 60/1997, art. 40, membri Serviciului privat pentru
situaţii de urgenţă ai societăţii se asigură la o societate comercială de asigurări pentru caz de
boală profesională, accident sau deces, produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuţiilor
ce le revin pe timpul intervenţiilor;
c) elaborarea anuală a planurilor tematice de pregătire atât pentru Serviciul privat
pentru situaţii de urgenţă cât şi pentru echipele de intervenţie de pe locurile de muncă;
d) stabilirea activităţilor comune care se vor desfăşura cu participarea echipelor de pe
locurile de muncă, Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă şi structurile profesioniste
pentru situaţii de urgenţă;
e) stabilirea tematicilor lunare de instruire, împreună cu conducătorii sectoarelor de
activitate şi nominalizarea activităţilor care vor fi conduse de specialişti şi membrii comisiei şi
subcomisiilor de apărare împotriva incendiilor;
f) asigurarea bazei materiale şi a condiţiilor necesare desfăşurării procesului de
instruire şi pregătire a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă şi a echipelor de intervenţie
de pe locurile de muncă;
g) pentru membrii serviciului privat pentru situaţii de urgenţă nou încadraţi în cadrul
serviciului sau încadraţi în alte funcţii decât cele pentru care au fost atestaţi se vor elabora
programe şi tematici suplimentare de pregătire.

2.13. Măsuri pentru prevenirea şi stingerea

incendiilor în situaţii de urgenţă

ART. 51. În vederea prevenirii incendiilor, exploziilor şi altor fenomene negative

produse în urma unor situaţii de urgenţă, subunităţile din structură vor întocmi planuri de
acţiune în funcţie de scenariile elaborate şi situaţiile ce pot avea loc.
ART. 52. Organele şi organismele specializate (serviciul Probleme Speciale, comisia
şi subcomisiile de apărare, serviciul privat pentru situaţii de urgenţă) cât şi factorii de
conducere în elaborarea concepţiei de acţiune vor acorda prioritate salvării vieţii oamenilor,
concentrării forţelor şi mijloacelor pentru limitarea pierderilor materiale şi înlăturării
consecinţelor fenomenelor respective.
 Măsurile vor trebui să vizeze:
a) stabilirea punctelor vulnerabile cu pericol de incendiu şi a modului de intervenţie;
b) întocmirea “Planului de Intervenţie” , conform Ordinului Ministrului de Interne nr. 775
din 27.07.1998, cap I, art. 9, al. 3 – structura cadru se regăseşte în anexa 13;
c) aducerea construcţiilor şi instalaţiilor la nivelul de siguranţă în funcţionare cerut de
reglementările în vigoare;
d) limitarea posibilităţilor de propagare a focului, fumului şi gazelor fierbinţi;
e) reducerea sarcinii termice;
f) creşterea capacităţii de intervenţie a forţelor proprii;
g) îmbunătăţirea dotării serviciului privat pentru situaţii de urgenţă cu mijloace tehnice
de p.s.i. şi echipamente adecvate;
h) stabilirea forţelor şi mijloacelor care vor fi chemate în sprijin;
i) pregătirea specifică a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, a echipelor de
intervenţie de pe locurile de muncă şi a altor formaţiuni constituite la nivelul societăţii;
j) planurile de intervenţie în astfel de situaţii vor evidenţia măsurile ce se întreprind şi
modul de acţiune al forţelor care sunt obligate să intervină la asemenea evenimente.

2.14. Evaluarea capacităţii de protecţie

împotriva incendiilor şi salvarea persoanelor

ART. 53. Periodic, la nivelul societăţii, serviciilor şi al subunităţilor din structură se va

analiza stadiul cunoaşterii şi aplicării prevederilor legilor, normelor, actelor normative,
ordinelor referitoare la activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, salvarea persoanelor
şi se vor adopta măsuri pentru cunoaşterea capacităţii de protecţie împotriva incendiilor.
ART. 54. Materialele de analiză vor fi elaborate, după caz, de serviciul Probleme
Speciale, subcomisiile de apărare împotriva incendiilor şi se vor referi la:
a) îndeplinirea sarcinilor şi obligaţiilor ce revin diferitelor categorii de salariaţi privind
cunoaşterea şi respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare a
persoanelor;
b) stadiul depistării şi inventarierii cauzelor de incendiu, riscurilor de incendiu (anexa
10) a stărilor de pericol şi situaţiilor de urgenţă, precum şi măsurile luate în vederea înlăturării
acestora;
c) constituirea şi funcţionarea comisiei şi subcomisiilor de apărare împotriva incendiilor
şi a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, implicarea şi aportul acestora la activitatea de
prevenire şi stingere a incendiilor şi salvarea persoanelor;
d) capacitatea de intervenţie a forţelor şi mijloacelor proprii şi colaborarea cu
structurile profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
e) echiparea cu instalaţii şi mijloace tehnice de p.s.i. şi salvare, întreţinerea şi
funcţionarea acestora la parametrii proiectaţi;
f) analizarea incidentelor de orice fel, incendiilor, situaţiilor de urgenţă, cauzele care
le-au generat şi consecinţele acestora;
Periodic, cu sprijinul specialiştilor, a cadrelor tehnice atestate p.s.i. din serviciul
Probleme Speciale, se vor elabora studii care să vizeze aspecte ale activităţii de protecţie
împotriva incendiilor specifice metroului în scopul diminuării riscului de incendiu, stărilor de
pericol precum şi al urmărilor negative.
Materialele de analiză a activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor se vor prezenta
în Consiliul de Administraţie al societăţii de cel puţin două ori pe an.
 CAPITOLUL 3

REGLEMENTĂRI SPECIFICE PENTRU TOATE

SUBUNITĂŢILE METROREX

3.1. Căi de acces şi de evacuare din spaţiile

tehnice şi de exploatare ale S.C. METROREX S.A

ART. 55. În zona acceselor, pe un perimetru având centrul de 10 m de la parapetul

acceselor în metrou, nu se admite amplasarea a nici unei construcţii provizorie sau definitivă,
conform “Normativului privind stabilirea zonei minime de siguranţă, protecţie şi funcţionare a
metroului” aprobat de Ministerul Transporturilor prin Ordinul 158/1996.
Intrările în spaţiile tehnice, depouri, inclusiv scările de evacuare sau intervenţie la
incendiu, drumurile sau căile de acces din interiorul acestora, în special la puţurile de mare
adâncime, culoarele de circulaţie în staţiile de metrou, depozite exterioare, etc. vor fi libere şi
bine întreţinute. În toate spaţiile destinate procesului de exploatare şi întreţinere (încăperi,
hale, locuri de muncă, drumuri de acces şi evacuare etc.) şi în mijloacele de transport se va
păstra o perfectă ordine şi curăţenie.
ART. 56. Căile de acces şi de evacuare exterioare şi interioare (drumuri, scări,
culoare, etc.) din cadrul subunităţilor trebuie să permită:
a) evacuarea şi salvarea nestingherită şi în condiţii de siguranţă a persoanelor şi
bunurilor materiale;
b) accesul uşor al maşinilor, utilajelor şi persoanelor care acţionează la stingerea
incendiului sau la salvarea personalului şi bunurilor materiale, în zona minimă de siguranţă,
protecţie şi funcţionare a metroului;
ART. 57. Accesul mijloacelor şi persoanelor prevăzute la articolul precedent litera “b”,
trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate:
a) construcţiile de orice fel (staţii, depouri, industriale, social-administrative, etc.) şi în
încăperile acestora;
b) instalaţiile tehnologice şi anexele acestora;
c) depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, finite şi auxiliare;
d) mijloacele tehnice de p.s.i. şi salvare, precum şi la punctele de comandă ale
acestora (centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control şi semnalizare
ale instalaţiilor sprinkler, staţii de pompe de apă, vanele reţelelor de apă, hidranţii de
incendiu, stingătoare, bazine rezervoare, etc.);
e) dispozitivele de acţionare a mijloacelor de protecţie împotriva incendiilor (uşi
metalice şi de siguranţă, trape de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, clapetelor reglabile
de pe tubulatura şi canalele instalaţiilor de ventilaţie, obloanele şi uşile de închidere a
golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor);
f) tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele instalaţiilor electrice de iluminat, de forţă
şi de siguranţă;
g) vanele instalaţiilor de apă care trebuie manevrate în caz de incendiu (distribuitoare
PSI);
h) celelalte mijloace utilizate pentru intervenţiile în caz de incendiu (vehicule pentru
tractare sau transport, etc.).
ART. 58. Căile de acces şi de evacuare vor fi clar şi vizibil marcate, conform
prevederilor standardului român 297/2 şi S.R. - I.S.O. - 6309 astfel încât persoanele care se
evacuează să recunoască cu uşurinţă traseul spre exterior. Se vor marca locurile unde sunt
amplasate mijloacele tehnice de p.s.i. şi pentru salvarea persoanelor şi orice alte instalaţii,
care, în caz de incendiu, presupun manevre obligatorii, în vederea micşorării pericolului de
incendiu, a limitării dezvoltării acestuia, a semnalizării lui.
ART. 59. Căile de acces şi evacuare vor fi menţinute în permanenţă, indiferent de
anotimp, libere şi în stare de utilizare.
ART. 60. Este interzisă depozitarea sau amplasarea pe căile de acces şi evacuare
oricăror materiale care să reducă din lăţimea liberă de circulaţie stabilită prin proiecte.
ART. 61. Trecerile căilor de acces rutiere peste calea ferată se vor amenaja şi
consolida cu contraşine şi podini între ele la acelaşi nivel cu ciuperca şinei.
ART. 62. Se interzice gararea locomotivelor şi ramelor de metrou în intersecţiile cu
căile de acces rutiere.
În cazul când nu este posibil din motive tehnologice (linii de garare, etc.) se va asigura
tractarea în timp scurt a materialului rulant.
ART. 63. Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor de scări, de pe
coridoare, a celor cu dispozitive de auto închidere sau a altor uşi, care, în caz de incendiu au
rolul de a opri pătrunderea fumului, gazelor fierbinţi şi propagarea incendiilor.
ART. 64. Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a uşilor şi
a obloanelor antifoc, precum şi cele care menţin în poziţia închisă uşile încăperilor tampon,
vor fi în permanenţă în stare de funcţionare.
ART. 65. Uşile de evacuare vor fi inscripţionate, descuiate tot timpul cât se lucrează şi
astfel întreţinute încât deschiderea lor să fie sigură şi uşoară în caz de incendiu. Cu privire la
locul de păstrare a cheilor încăperilor din staţiile şi depourile societăţii, se vor respecta
reglementările în vigoare. Cheile vor fi prevăzute cu marcă de recunoaştere.
ART. 66. Pe timp de iarnă căile de acces şi evacuare se vor curăţa de gheaţă şi
zăpadă. Se vor asigura mijloacele şi materialele necesare efectuării acestor operaţii.

3.2. Măsurile de protecţie la colectarea, evacuarea,

depozitarea şi distrugerea deşeurilor,
reziduurilor şi ambalajelor combustibile

ART. 67. Deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile utilizate ori rezultate din
procesul tehnologic se colectează ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului şi se
depun în locurile destinate depozitării sau distrugerii lor, astfel încât la locurile de muncă să
fie în permanenţă curăţenie. Se colectează pentru distrugere, următoarele:
a) pulberile (cărbune, cocs, etc.) rumeguşul şi talaşul de lemn, scamele sau resturile
textile, hârtie, mase plastice (pvc, polistiren, poliuretan, polietilenă, etc.) şi alte deşeuri
combustibile (lacuri, vopsele etc.), depuse pe pardoseli, instalaţii, maşini, utilaje, aparatură,
cazane, tuneluri de cabluri sau alte locuri, precum şi maculatura de birotică;
b) scurgeri de lichide combustibile (benzină, motorină, uleiuri, prenadez etc.) de pe
sol, pardoseli, instalaţii, maşini şi alte utilaje, canale sau alte locuri;
c) ambalajele combustibile care prezintă pericol de incendiu sau de explozie;
d) depunerile de grăsimi, vopsele, lacuri, etc. de pe elementele instalaţiilor de
evacuare.
Pentru orice tip de activitate se stabileşte modul de gestionare a deşeurilor,
reziduurilor şi ambalajelor.
Gestionarea presupune:
- nominalizarea după caz a deşeurilor, a reziduurilor şi a ambalajelor specifice
activităţii;
 - indicarea regimului de colectare şi curăţare;
- locurile de depozitare şi modul de distrugere sau valorificare;
- desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor;
- completarea datelor noi la apariţia oricăror modificări de situaţii.
Deşeurile, reziduurile si ambalajele combustibile care nu se pot arde în crematorii pot
fi distruse prin foc deschis, cu respectarea următoarelor condiţii:
- curăţarea zonei în care se face focul cu materiale combustibile care pot să transmită
arderea (iarba, frunze uscate, deşeuri combustibile, etc.);
- asigurarea distanţei de siguranţă faţă de construcţii, instalaţii şi depozite;
- supravegherea permanentă a focului;
- asigurarea mijloacelor tehnice de p.s.i.;
- stingerea cărbunilor şi a jăraticului cu apă după terminarea arderii sau în momentul
în care începe să bată vântul;
- controlul zonei învecinate după terminarea arderii.
Se interzice arderea prin foc deschis a deşeurilor, reziduurilor şi ambalajelor
combustibile, precum şi a altor materiale combustibile pe timp cu vânt.
ART. 68. Deşeurile şi reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide
(cârpe, câlţi, bumbac, rumeguş, etc.), care conţin astfel de produse, se colectează în cutii
sau vase metalice prevăzute cu capac, amplasate în locuri fără pericol de incendiu.
ART. 69. Deşeurile şi reziduurile combustibile care se reutilizează se vor depozita în
condiţii de siguranţă şi în raport cu natura şi proprietăţile fizico-chimice ale acestora.

3.3. Fumatul

ART. 70. Reglementarea fumatului, în locaţiile SC METROREX are la bază Legea

nr.349/2002 privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor de tutun şi
este obligatorie în fiecare subunitate, decizia fiind emisă de către conducătorul societăţii, la
propunerea comisiei de apărare împotriva incendiilor.
Locurile special amenajate pentru fumat se aprobă de directorul general şi vor fi dotate
corespunzător (scrumiere, vase cu nisip, etc) şi inscripţionate “LOC PENTRU FUMAT”.
Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul clădirilor nu vor fi amplasate la o distanţă
mai mică de 40 m faţă de locurile în care există pericol de explozie (gaze şi lichide
combustibile, vapori inflamabili etc.)
În decizie se vor menţiona:
a) locurile ( zonele) cu pericol de incendiu în care este interzis fumatul sau, după
caz, accesul cu ţigări, chibrituri sau brichete;
c) locurile amenajate pentru fumat;
d) persoanele desemnate să răspundă de supravegherea respectării reglementării
pe locuri şi sectoare de activitate;
e) alte date şi informaţii necesare să fie precizate pentru a diminua pericolul de
incendiu.
Fumatul este interzis în locurile şi pe timpul activităţilor precizate la art. 43, precum şi
în:
- spaţii de cazare comună;
- încăperi cu echipament electronic de calcul, măsură, control şi automatizare;
- locurile cu schele, cofraje şi eşafodaje, realizate din materiale combustibile.
ART. 71. Scrumierele, vasele, etc. de la locurile pentru fumat se amplasează la
distanţa corespunzătoare faţă de materialele şi substanţele combustibile, astfel încât să nu
fie posibilă aprinderea acestora.
 ART. 72. Se interzice depunerea în scrumiere, vase, etc. a deşeurilor de materiale
combustibile ( hârtie, textile, etc.).
ART. 73. Se interzice golirea scrumierelor şi vaselor în coşurile de hârtie, sau în alte
locuri în care există materiale combustibile.
Aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri este interzisă.
ART. 74. Zilnic, la terminarea activităţii, locurile în care fumatul este permis vor fi
verificate, iar resturile de ţigări şi chibrituri vor fi evacuate.
ART. 75. Fumatul în locuri cu pericol de incendiu, stabilite ca atare prin reglementări
specifice sau prin dispoziţii ale persoanelor fizice ori juridice abilitate, este interzis.
În toate locurile în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate
specifice, prevăzute de reglementările în vigoare.

3.4. Măsuri pentru sezonul rece

ART. 76. Înainte de sezonul rece se vor controla şi repara defecţiunile constatate şi se
va asigura buna funcţionare a:
a) instalaţiilor şi sistemelor de încălzire existente (puncte termice, conducte, corpuri şi
elemente de încălzire, etc.);
b) instalaţiile de apă din subteran şi de la suprafaţă pentru stingerea incendiilor.
ART. 77. Elementele instalaţiilor de apă pentru stingerea incendiilor (hidranţi, etc.)
care conţin apă şi sunt expuse îngheţului în timpul iernii şi care nu sunt prevăzute cu
dispozitive de încălzire cu aburi sau apă caldă vor fi protejate împotriva îngheţului prin
acoperirea lor cu materiale izolatoare termic.
ART. 78. Se vor asigura uneltele şi accesoriile pentru dezăpezirea drumurilor şi căilor
de acces, de evacuare şi de intervenţie.
ART. 79. Măsuri de protejare împotriva îngheţului se vor lua şi la mijloacele de
transport rapid a formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor.

3.5. Marcarea cu indicatoare şi inscripţii de securitate

3.5.1. Indicatoare de securitate

ART. 80. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate şi montate

conform standardelor române în vigoare (297/1 şi 297/2) şi SR-ISO 6309/98, astfel:
a) cu indicatoare de interzicere (roşu pe alb):
- locurile cu pericol de incendiu şi explozie şi cele în care este interzis fumatul şi
focul deschis;
- locurile unde este interzisă utilizarea unor substanţe stingătoare sau de altă
natură.
b) cu indicatoare de avertizare (negru pe galben):
- uşile şi obloanele din elementele de compartimentare împotriva incendiilor sau
clapetele de reglaj de pe instalaţiile de ventilaţie, exhaustare, care trebuie
închise în caz de incendiu;
- inexistenţa ieşirii în caz de incendiu într-o anumită direcţie;
- utilajele care trebuie oprite în caz de incendiu;
- locurile unde se găsesc lichide şi gaze combustibile şi alte substanţe şi
materiale explozive;
 - locurile unde se degajă gaze toxice în caz de incendiu;
- elementele de construcţie ce se pot prăbuşi (dărâma), în caz de incendiu;
- căile de acces care nu se pot utiliza în caz de incendiu.
c) cu indicatoare de siguranţă (alb pe verde):
- scările, ieşirile şi traseele căilor de evacuare în caz de incendiu;
- corpurile de iluminat de siguranţă.
d) cu indicatoare de informare (alb pe albastru):
- numerele de telefon ale Dispecerului Central şi dispeceratului de supraveghere
incendii;
- tabloul electric general şi întrerupătorul general;
- sediul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă
- locurile unde este necesară protejarea căilor respiratorii.
e) cu indicatoare de informare referitoare la instalaţiile de prevenire şi stingere a
incendiilor (alb pe roşu):
- avertizoarele de incendiu şi detectoarele;
- hidranţii de incendiu interiori şi exteriori;
- mecanismele de acţionare, a trapelor pentru evacuarea fumului şi gazelor
fierbinţi, a vanelor, pompelor din instalaţia de apă sub presiune;
- centralele de avertizare a incendiilor, aparatele de control şi semnalizare
pentru instalaţiile sprinkler;
- rezervoarele şi bazinele cu apă în caz de incendiu.
În situaţii justificate se vor prevedea şi monta şi alte indicatoare de securitate privind
prevenirea şi stingerea incendiilor.
ART. 81. Indicatoarele de securitate din interiorul clădirilor în care activitatea se
desfăşoară în mod curent noaptea sau în timpul zilei, cu lumină artificială, ori cu iluminat
natural insuficient, vor avea asigurată iluminare artificială.
ART. 82. În încăperile care, prin destinaţia lor, se desfăşoară activităţi noaptea sau la
lumină artificială, se vor folosi indicatoare luminoase de securitate.
ART. 83. În clădirile prevăzute cu instalaţii pentru iluminat de siguranţă (avarie),
iluminarea indicatoarelor care se referă la evacuarea persoanelor va fi asigurată prin circuite
alimentate de la reţeaua separată a iluminatului de siguranţă, sau de altă sursă independentă
de energie.
Această prevedere este obligatorie şi pentru indicatoarele care marchează poziţia
hidranţilor interiori şi a comenzilor de manevrare a instalaţiilor speciale pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor (trape de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, vane, etc.).
ART. 84. Indicatoarele pot fi pe: tablă, placaj, sticlă, etc., scrise direct pe pereţi sau
luminoase.
ART. 85. Indicatoarele se montează în locuri vizibile de la distanţă, la o înălţime de
circa 1-2 m de la nivelul pardoselii sau solului.

3.5.2. Marcarea conductelor

ART. 86. Conductele care transportă fluide se vor marca pentru identificare prin
vopsirea şi inscripţionarea lor, cu culorile convenţionale fundamentale, prevăzute de
standardul român 8589, astfel:
- verde, pentru apă;
- maron, pentru uleiuri şi lichide combustibile;
- albastru deschis, pentru aer şi gaze incombustibile;
- negru, pentru alte lichide.
 - roşu de securitate, pentru conductele care transportă fluide pentru stingerea
incendiilor;
- albastru auxiliar pe verde, pentru conductele de apă curată, potabilă sau
nepotabilă.
ART. 87. Vanele montate pe conductele care transportă lichide se marchează cu
poziţia “ÎNCHIS” şi “DESCHIS”.

3.5.3. Marcarea recipientelor transportabile încărcate

cu gaze tehnice sub presiune

ART. 88. Recipientele transportabile încărcate cu gaze tehnice sub presiune

(comprimate sau lichefiate), se vor marca prin culorile prevăzute de standardul român 5189,
astfel:
- roşu – inflamabilitate;
- galben – toxic (otrăvitor);
- violet – amestec de gaze;
- albastru – întreţinerea arderii;
- brun (maron) – combustibilitate;
- argintiu – incombustibilitate;
- portocaliu – starea lichidă a încărcăturii;
- alb şi negru – culori contrastante pentru inscripţii.

3.5.4. Marcarea coşurilor de fum şi a canalelor de ventilaţie

ART. 89. Canalele de ventilaţie se vor marca cu vopsea rezistentă, conform

prevederilor S.R. 6724/1/1995, cu litera “V”.

3.5.5. Marcarea instalaţiilor electrice

ART. 90. Cablurile instalaţiilor electrice, precum şi barele de distribuţie din interiorul
tablourilor de distribuţie de la consumatori, vor fi marcate conform normativului I.7.
ART. 91. Culorile pentru marcarea cablurilor, conform normativului I.7, vor fi:
a) verde sau galben, pentru conductorii de protecţie (nul sau pământ);
b) alb sau cenuşiu deschis, pentru conductorii de nul de lucru;
c) albastru deschis, pentru conductorii de neutre şi mediane;
d) negru, albastru închis, maron sau alte culori decât cele de la punctele a-c pentru
conductorii fazelor. Fiecare fază va fi marcată cu altă culoare.
ART. 92. În întreaga instalaţie electrică din cadrul substaţiilor de alimentare cu energie
se vor menţine aceleaşi culori pentru marcarea conductorilor de fază, cu inscripţionarea
necesară.
ART. 93. Barele colectoare din staţiile de conexiuni şi de distribuţie a energiei
electrice, barele de neutru şi de legare la pământ şi barele colectoare şi de alimentare (bucle)
montate în panouri, pupitre de comandă, de semnalizare, de măsurare, de producţie, de
automatizare, etc. şi din celulele staţiilor electrice, vor fi marcate prin culori simboluri,
conform prevederilor S.R. 4936.
 ART. 94. În construcţiile în care se utilizează tensiuni electrice diferite, valorile
acestora se marchează la prize conform reglementărilor în vigoare.
ART. 95. Motoarele electrice trebuie să fie marcate conform instrucţiunilor fabricantului
şi standardelor în vigoare - S.R. 1893/3-1987.

3.5.6. Marcarea spaţiilor de depozitare

ART. 96. Pe rezervoarele de lichide combustibile se vor aplica inscripţii referitoare la

natura produsului, conţinut, capacitate, suprafaţa oglinzii lichidului.
ART. 97. La locurile de depozitare a ambalajelor, lichidelor combustibile şi
recipientelor cu gaze tehnice comprimate, se vor monta inscripţii privind natura substanţelor
pe care le conţin acestea, precum şi faptul că sunt pline sau goale.
ART. 98. În magaziile şi depozitele de materiale diverse, se vor marca cu inscripţii
spaţiile de depozitare destinate fiecărui produs.
ART. 99. Spaţiile (culoarele) destinate căilor de acces şi de evacuare din depozite se
delimitează prin benzi vopsite în alb.

3.5.7. Marcarea aparaturii de măsură şi control

ART. 100. Aparatele de măsură şi control vor avea inscripţionate limitele minime şi
maxime de funcţionare prevăzute pentru instalaţia respectivă.
 CAPITOLUL 4

CONSTRUCŢII CIVILE

4.1. Reguli şi măsuri generale

ART. 101. În clădiri şi spaţii tehnice trebuie luate măsuri de reducere la minim a
pericolului potenţial de incendiu prin limitarea la strictul necesar a depozitării materialelor
combustibile şi a surselor de aprindere.
ART. 102. Casele de scări, holurile, coridoarele din staţii, uşile spre căile de acces şi
ieşirile spre exterior se vor menţine libere, pentru a fi accesibile evacuării în siguranţă a
persoanelor şi bunurilor materiale şi forţelor de intervenţie.
ART. 103. Se interzice amenajarea pe holuri şi în casele de scări de birouri, depozite,
magazii, boxe, etc.
ART. 104. În aceste construcţii nu se vor executa lucrări cu pericol de incendiu
(suduri, lipiri cu adeziv, lăcuiri, etc.) în prezenţa publicului. În situaţiile când se impune acest
lucru, se vor respecta prevederile capitolului privind măsurile de folosire a focului deschis.
ART. 105. Instalaţiile de încălzire, iluminat şi ventilaţie se vor utiliza potrivit
reglementărilor în vigoare, fiind interzisă folosirea acestora cu improvizaţii sau cu defecţiuni.
ART. 106. Tratarea sau protejarea materialelor şi echipamentelor de construcţii,
combustibile şi/sau a structurilor metalice din alcătuirea construcţiilor sau a instalaţiilor cu
substanţe de termoprotecţie ori ignifuge este obligatorie conform reglementărilor tehnice.
Pentru efectuarea lucrărilor de ignifugare, termoprotecţie se folosesc numai substanţe
avizate şi agrementate tehnic, respectând reglementările în vigoare, iar personalul care
execută aceste operaţii să fie atestat conform dispoziţiilor legale.
Elementele de limitare a propagării focului, de izolare termică şi de etanşare la fum şi
gaze fierbinţi din alcătuirea construcţiilor şi a instalaţiilor, se menţin permanent în bună stare
pentru a-şi îndeplini rolul stabilit.

4.2. Reguli şi măsuri specifice

4.2.1. Peroane şi vestibuluri

ART. 107. În aceste spaţii se vor lua măsuri de respectare a prevederilor anterioare
cât şi a reglementărilor specifice, interzicându-se:
a) amplasarea de tonete şi spaţii volante;
b) transportul de materiale şi mărfuri voluminoase care incomodează accesul şi
evacuarea;
c) accesul cu produse combustibile şi explozibile;
d) reducerea gabaritului prin amenajări ulterioare;
e) fumatul.
ART. 108. Se vor menţine în funcţiune butoanele de semnalizare incendiu şi hidranţii
interiori de incendiu.
ART. 109. Se vor asigura legăturile radio cu călătorii prin instalaţiile de sonorizare ale
staţiilor, în vederea anunţării unor situaţii de urgenţă.
ART. 110. În caz de incendiu personalul ce deserveşte staţia de metrou va respecta
prevederile stabilite de Secţia Mişcare şi aprobate de conducerea societăţii.
 4.2.2. Spaţii de cazare şi cantine

ART. 111. În încăperile de cazare comună (dormitoare, vestiare, etc.) se interzice:

a) utilizarea reşourilor, fiarelor de călcat şi a radiatoarelor electrice, precum şi a altor
aparate şi mijloace electrice de încălzit şi iluminat, cu defecţiuni şi/sau improvizaţii, ori
lăsarea acestora sub tensiune nesupravegheate;
b) folosirea corpurilor electrice de iluminat fără globuri de protecţie;
c) aplicarea pe pereţi a tapetelor combustibile sau a altor produse din hârtie;
d) fumatul.
ART. 112. În camerele de cazare se afişează planul de evacuare şi instrucţiunile de
acţionare în caz de incendiu - modelul planului de evacuare se regăseşte în anexa 15.
ART. 113. În dormitoare comune pentru 10 sau mai multe persoane, la amplasarea
paturilor se vor asigura culoare de evacuare a persoanelor.
ART. 114. Aparatele şi instalaţiile de preparare a hranei se întreţin şi exploatează fără
defecţiuni. Ritmic se asigură înlăturarea materiilor grase combustibile depuse în hotele şi
tubulaturile aferente.
ART. 115. Amplasarea meselor şi a scaunelor în sălile de mese (cantine) se face în
aşa fel încât să se asigure condiţii de evacuare în caz de incendiu, astfel:
a) mesele de maximum 8 locuri se amplasează cu cel puţin o latură lângă culoar;
b) mesele dreptunghiulare, amplasate cu latura lungă perpendicular pe culoarele de
evacuare, vor avea pe fiecare latură cel mult 8 locuri dacă au acces la un singur culoar de
evacuare sau 16 locuri dacă au acces la două culoare de evacuare;
c) dacă numărul de locuri pe o latură este mai mare de 3 (între un culoar de evacuare
şi perete) sau 6 (între două culoare), se prevăd treceri de cel puţin 0,45 metri la culoarele de
evacuare;
d) lăţimea culoarelor de evacuare trebuie menţinută la valoarea determinată pentru
evacuarea fluxurilor calculate.
ART. 116. În spaţiile de cazare tip hotelier se vor respecta regulile şi măsurile de
prevenire a incendiilor specifice din reţeaua turismului, completate cu reglementările proprii
în funcţie de condiţiile şi particularităţile existente, astfel:
a) persoanele care sunt cazate, vor lua la cunoştinţă despre regulile şi măsurile pe
care trebuie să le cunoască şi să le respecte precum şi despre modul în care trebuie să
acţioneze în caz de incendiu.
b) se interzice efectuarea unor intervenţii la instalaţiile de iluminat şi încălzire de către
persoanele cazate. Acest lucru va fi permis numai salariaţilor care sunt autorizaţi să
efectueze astfel de lucrări.
c) în spaţiile de cazare nu vor fi introduse aparate de încălzit, preparat hrană, cafea,
decât în locuri special amenajate. De asemenea nu vor fi introduse produse ori materiale cu
pericol de incendiu şi explozie.
d) la părăsirea încăperilor se va scoate de sub tensiune aparatura de climatizare,
radio, TV, mijloacele de iluminat, precum şi sistemul de încălzire electric.
ART. 117. În spaţiile comune destinate preparării hranei se vor respecta regulile şi
măsurile specifice în funcţie de aparatele şi mijloacele existente, iar zilnic, responsabilul
spaţiului va controla şi va lua măsuri de înlăturare a oricăror deficienţe.
 CAPITOLUL 5

CONSTRUCŢII INDUSTRIALE

5.1. Laboratoare de analize şi control

ART. 118. Salariaţii care efectuează lucrări practice vor fi instruiţi înainte de începerea
activităţii în scopul însuşirii, respectării şi aplicării măsurilor de prevenire a incendiilor, atât a
celor cu caracter general, cât şi a celor specifice locului de muncă.
ART. 119. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, în laboratoare, pe lângă măsurile
specifice fiecărui laborator se va ţine seama şi de reglementările cu caracter general
menţionate în acest capitol.
ART. 120. Lucrările de analiză, încercările specifice profilului fiecărui laborator se vor
face numai de către personal instruit şi autorizat în acest scop.
ART. 121. Este interzisă exploatarea instalaţiilor electrice cu elemente metalice
nelegate la pământ pentru scurgerea electricităţii statice sau cu instalaţii de punere la pământ
incomplete, defecte sau necorespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei ohmice.
Motoarele, echipamentul electric aferent tablourilor de distribuţie sau tabloului de
comandă vor fi legate la pământ în mod obligatoriu.
ART. 122. Este interzisă folosirea îmbrăcăminţii de corp confecţionată din mătase,
fibre sintetice sau artificiale în locurile unde sunt acumulări de gaze inflamabile.
ART. 123. În spaţiile aferente laboratoarelor este interzis a se introduce materiale şi
lichide combustibile, unsori, lubrifianţi în cantităţi mai mari decât cele necesare unui schimb
de lucru.
ART. 124. La intrarea în laboratoare şi în interiorul lor, dacă este necesar, se vor face
inscripţii sau se vor monta indicatoare avertizoare de pericol.
ART. 125. Este interzisă intrarea în încăperile cu pericol de incendiu a persoanelor
care nu lucrează în aceste încăperi. La intrarea în aceste încăperi este interzis accesul cu
ţigări, chibrituri sau aprinzători.
ART. 126. Se interzice spălarea în laborator a oricăror obiecte cu solvenţi sau lichide
inflamabile.
ART. 127. La începerea lucrărilor, laborantul sau chimistul care va intra primul în
încăperea de lucru, înainte de aprinderea luminii trebuie să se convingă că atmosfera din
încăperea respectivă nu este încărcată cu gaze sau vapori combustibili proveniţi din vasele
sau sticlele cu substanţe şi/sau de la conducta de gaze combustibile. În cazul constatării prin
miros a prezenţei gazelor sau vaporilor în atmosfera încăperii, se vor lua măsuri de înlăturare
şi remediere a cauzei care a provocat emanaţia de gaze sau vapori. Lucrul va fi început
numai după ce încăperea respectivă a fost bine aerisită.
ART. 128. Înainte de a începe lucrul, se va controla starea aparaturii şi funcţionarea
instalaţiei de ventilaţie.
ART. 129. Becurile de gaze, lămpile de spirt şi celelalte surse cu foc vor fi amplasate
numai pe mese din material incombustibil, cu bună stabilitate.
În jurul acestor surse de foc, pe o distanţă de minimum 1 m, nu se vor păstra flacoane
sau recipiente cu substanţe inflamabile.
ART. 130. Se interzice lăsarea fără supraveghere a becurilor de gaz, a lămpilor sau a
altor aparate pentru încălzire (cuptoare, etuve, reşouri, etc.) în timpul cât acestea
funcţionează.
 ART. 131. După terminarea lucrului, responsabilul din fiecare încăpere de lucru va
controla dacă:
a) sunt stinse becurile de gaze, de lumină, precum şi alte aparate electrice, cu foc
etc;
b) sunt închise bine buteliile de gaze;
c) ventilaţia este în bună stare de funcţionare;
d) aparatele electrice sunt scoase din priză.
ART. 132. În cazul când se constată scurgeri de gaze într-o încăpere de laborator se
vor lua următoarele măsuri:
a) se pun în funcţiune instalaţiile de ventilaţie;
b) se deschid toate ferestrele încăperilor (acolo unde este cazul);
c) se controlează dacă sunt închise toate robinetele de alimentare cu gaze a
becurilor;
d) se verifică etanşeitatea conductei de gaze şi a furtunurilor flexibile de la becuri;
e) se opreşte alimentarea cu gaze şi după caz, se repară conductele sau flanşele
defecte pentru asigurarea unei bune etanşeităţi sau se schimbă furtunurile flexibile defecte;
f) se aeriseşte încăperea până la înlăturarea completă a gazelor conţinute.
ART. 133. În spaţiile de lucru sunt interzise următoarele:
a) spălarea pardoselii cu benzină, white-spirt, cu petrol sau cu alte produse
inflamabile;
b) păstrarea hainelor sau cârpelor îmbibate cu substanţe volatile;
c) uscarea oricărui obiect umed cu produse inflamabile pe calorifere, conducte de
abur, etc.;
d) lăsarea meselor sau pardoselii necurăţate de substanţele care s-au scurs pe ele în
timpul lucrului, după terminarea unei lucrări sau după programul de lucru;
e) efectuarea curăţeniei în timp ce becurile de gaze sunt aprinse;
f) spălarea hainelor sau a cârpelor cu substanţe inflamabile;
g) stocarea pe mese sau pe rafturi a reactivilor inflamabili, în cantităţi mai mari decât
necesarul curent pentru probele aflate în lucru.
ART. 134. Este interzisă blocarea ferestrelor (acolo unde este cazul) încăperilor cu
mobile, rafturi, diferite aparate, cărţi, etc., împiedicându-se prin aceasta posibilitatea
deschiderii ferestrelor în timp scurt, pentru aerisire.
ART. 135. Este interzisă blocarea căilor de acces la hidranţii interiori de incendiu,
amplasaţi pe direcţia de ieşire din încăperile de lucru ale laboratorului.
ART. 136. Este interzisă utilizarea aparaturii de laborator confecţionată din materiale
care reacţionează cu substanţe reactive, care în procesul de lucru dau naştere la produşi
explozivi.
ART. 137. Sub fiecare vas care conţine lichide inflamabile să fie amplasate tăvi pentru
colectarea conţinutului din vase, care în caz de avarie să împiedice împrăştierea lichidului în
întreaga încăpere.
ART. 138. Înainte de începerea lucrului la nişa cu produse inflamabile se va pune în
funcţiune instalaţia de ventilaţie, verificându-se dacă supapa de evacuare a gazelor din
plafonul nişei este deschisă.
ART. 139. Se va evita pe cât posibil vărsarea lichidului combustibil şi volatil la locurile
de lucru sau spargerea vaselor şi sticlelor care conţin aceste produse. În cazul când s-a
produs vărsarea de lichide combustibile sau volatile în timpul lucrului, se vor lua următoarele
măsuri:
- se sting imediat toate becurile de gaze şi se întrerupe încălzitorul electric;
- se închid toate uşile şi se deschid ferestrele;
- se va colecta lichidul vărsat;
- se revine la situaţia de lucru numai după ce s-a constatat dispariţia gazelor din
încăperea respectivă.
 ART. 140. Depozitarea substanţelor chimice se va face pe compartimente, ţinând cont
de proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor.
ART. 141. Se va acorda o atenţie deosebită menţinerii etichetelor în bună stare pe
toate sticlele şi vasele din laborator.
ART. 142. Se interzice începerea acţiunii de stingere atunci când aparatele şi
instalaţiile sunt încă sub tensiune.
ART. 143. Stingerea lichidelor inflamabile (benzen, toluen, benzină, etc.) se realizează
cu spumă chimică, CO2 sau pulberi stingătoare.
ART. 144. În cazul în care în încăpere se lucrează cu metale alcaline sau catalizatori
organo-metalici, pulbere de aluminiu sau de zinc, se interzice utilizarea spumei chimice sau a
apei pentru stingerea incendiului. În aceste situaţii se utilizează CO 2 şi pulberi stingătoare.
ART. 145. Podelele vor fi construite după specificul laboratorului, din ciment sau
acoperite cu linoleum, sau plăci de cauciuc.
ART. 146. Mesele de laborator vor fi folosite numai pentru operaţii care nu produc
degajări de substanţe inflamabile. Lucrările cu substanţe toxice şi acizi concentraţi sau cu
încălzirea produselor în vas deschis vor fi executate exclusiv sub nişă, al cărui tiraj va fi
controlat în prealabil.
ART. 147. La terminarea lucrului, ultima persoană care părăseşte laboratorul este
obligată să verifice:
a) robinetele de apă;
b) dacă sunt stinse becurile de gaz, de lumină electrică, precum şi celelalte aparate
(electrice, cu foc, etc.);
c) dacă sunt închise buteliile de gaze;
d) dacă ventilaţia este în bună stare de funcţionare.

5.2. Ateliere

5.2.1. Generalităţi

ART. 148. Organizarea şi amenajarea atelierelor se face în funcţie de destinaţie şi

condiţiile specifice de lucru.
ART. 149. Orice modificare sau schimbare de destinaţie impune şi adoptarea
măsurilor de protecţie împotriva incendiilor în raport cu situaţia nou creată.
ART. 150. Verificarea şi întreţinerea instalaţiilor electrice, încălzire, ventilaţie se va
face periodic de persoane calificate.
ART. 151. În fiecare atelier se vor întocmi şi afişa reguli şi măsuri generale şi specifice
de prevenire a incendiilor, de evacuare a persoanelor şi bunurilor, precum şi de stingere.
ART. 152. În atelierele cu număr redus de persoane în care nu se pot constitui echipe
de intervenţie în caz de incendiu, măsurile şi modul în care trebuie să se acţioneze vor fi
menţionate în ordinea cronologică în care vor fi puse în aplicare cu accent pe:
a) alarmarea personalului;
b) scoaterea de sub tensiune a maşinilor şi agregatelor;
c) evacuarea persoanelor care se află în pericol;
d) punerea în funcţiune a mijloacelor tehnice de p.s.i.;
e) anunţarea Dispecerului Central;
f) evacuarea bunurilor materiale;
g) sprijinirea forţelor de intervenţie.
ART. 153. În fiecare atelier se vor reglementa probleme referitoare la fumat, foc
deschis, efectuarea altor lucrări cu pericol, folosirea sistemelor şi instalaţiilor de încălzire,
întregul personal fiind obligat să le respecte întocmai.
 5.2.2. Ateliere de întreţinere şi reparaţii ale echipamentelor

ART. 154. Bancurile de lucru vor avea prizele de alimentare de la reţeaua electrică
protejate, montate pe plăci izolatoare, necombustibile, iar maşinile-unelte vor avea partea
metalica legată la o priză de pământ a cărei valoare va fi de maximum 4 ohmi.
ART. 155. Instalarea pe mese a prizelor (în ateliere, la standurile de verificare a unor
echipamente, etc.) se va face numai cu utilizarea plăcilor izolatoare.
ART. 156. La terminarea programului de lucru, se va deconecta alimentarea cu
energie electrică a întregii săli şi se vor scoate din priză toate instalaţiile.
ART. 157. Bancurile de lucru vor fi conectate la tabloul de distribuţie cu energie
electrică prin siguranţe calibrate.
ART. 158. Toate utilajele folosite sau reparate în atelier vor avea carcasele legate la
priza de pământ.
ART. 159. În sala atelierului, nu se vor depozita materiale inflamabile şi nu se vor
executa lucrări de vopsitorie. Lucrările de vopsitorie se vor executa numai în încăperi special
amenajate sau în aer liber.
ART. 160. Echipamentele aflate sub tensiune şi cele care se încălzesc (lămpi de
benzină, reşouri, rezistenţe de sarcină, grup de lămpi pentru sarcină, aparate de topit
smoală, parafină, ceară, etc.), vor fi supravegheate permanent. Este interzisă părăsirea
locului de muncă lăsând aceste echipamente în funcţiune şi nesupravegheate.
ART. 161. Nu se va lucra cu improvizaţii la instalaţiile electrice, iar cordoanele de
probă pentru alimentare vor avea secţiunea şi izolaţia corespunzătoare.

5.2.3. Ateliere pentru prelucrarea lemnului

ART. 162. Instalaţiile electrice de forţă şi lumină trebuie să fie de tip etanş la praf.
ART. 163. Se interzice executarea, modificarea sau repararea instalaţiilor de încălzire,
iluminat sau forţă în timpul lucrului sau când instalaţia de absorbţie a prafului nu
funcţionează.
ART. 164. Părţile metalice ale maşinilor-unelte şi utilajelor din ateliere vor fi legate la
priza de pământ.
Utilajele şi dispozitivele de ascuţit care produc scântei vor fi amplasate în încăperi
separate care nu prezintă pericol de incendiu.
ART. 165. Se interzice:
- încălzirea şi fierberea cleiului;
- manipularea şi depozitarea lichidelor combustibile, a substanţelor inflamabile sau
explozive;
- executarea operaţiilor de grunduire, vopsire, lăcuire etc.;
- utilizarea schimbătoarelor de căldură (metalice, a radiatoarelor electrice
artizanale);
- montarea utilajelor şi dispozitivelor de ascuţit care produc scântei.
ART. 166. La atelierele mici se permite încălzirea cleiului în următoarele condiţii:
a) cu ajutorul reşourilor electrice, fixate rigid pe suporturi de material incombustibil, cu
înălţimea de maximum 0,80 m;
b) cu ajutorul gazelor naturale sau aragazului, arzătoarele fiind fixate şi protejate cum
s-a specificat la alineatul precedent şi racordurile fiind executate din conducte de oţel.
 Butelia va fi amplasată într-un loc ferit de căldură şi lovituri, ventilat corespunzător;
c) amplasarea reşourilor electrice sau a arzătoarelor cu gaz se va face la o distanţă
de minimum 1,5 m de orice material combustibil;
d) reşourile se vor scoate din funcţiune cu cel puţin 2 ore înainte de terminarea
programului.
ART. 167. Materialul lemnos necesar procesului de producţie trebuie să fie adus la
ateliere numai în cantităţile ce urmează a fi prelucrate în ziua respectivă. Acesta va sta stivuit
în mod ordonat, lăsând libere căile de acces şi de evacuare.
ART. 168. Depozitara şi stivuirea materialului lemnos se va face în spaţiile stabilite în
acest scop, cu respectarea corespunzătoare a măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor.
ART. 169. Se interzice depozitarea sau uscarea materialului lemnos pe corpurile de
încălzit sau în apropierea acestora.
ART. 170. Înainte de introducerea în maşini pentru prelucrare, materialele lemnoase
vor fi examinate cu grijă, pentru înlăturarea eventualelor bucăţi de metal înglobate în acesta,
care, în contact cu sculele de lucru, ar putea produce scântei.
ART. 171. La sfârşitul fiecărui schimb, deşeurile de material lemnos (praf de lemn,
rumeguş, talaş, etc.) vor fi colectate şi evacuate în afara atelierului, la depozite special
amenajate, cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. Când cantităţile
acumulate sunt mari, evacuarea deşeurilor trebuie făcută de mai multe ori într-un schimb.
Periodic, se va curăţa praful de lemn depus pe ferme, grinzi, conducte, etc..
ART. 172. Praful de lemn se va colecta şi depozita separat de celelalte deşeuri, prin
pensulare, măturare, aspirare.
ART. 173. Maşinile de prelucrat lemnul la care, în timpul lucrului, se produc cantităţi
mari de deşeuri lemnoase (praf de lemn, rumeguş, talaş, etc.), vor fi prevăzute cu instalaţii de
exhaustare şi transport pneumatic. În cazul nefuncţionării acestor instalaţii, se interzice
utilizarea maşinilor respective.
ART. 174. Fumatul este interzis cu desăvârşire în atelierele de prelucrare a lemnului.
ART. 175. În timpul desfăşurării lucrului, în ateliere de prelucrare a lemnului, nu sunt
admise lucrările de sudură, lipire cu flacără sau cu corpuri incandescente. Asemenea operaţii
se vor executa numai cu aprobarea prealabilă a conducerii subunităţii, obţinerea permisului
de lucru cu foc deschis şi cu respectarea normelor specifice acestor lucrări.
ART. 176. Lubrifianţii pentru utilaje se vor aduce numai în cantităţile necesare
lucrărilor de ungere respective, evitându-se scurgerile pe utilaje sau pe pardoseală.
ART. 177. La terminarea lucrului, şeful de atelier sau locţiitorul acestuia vor părăsi
locul de muncă numai după ce va verifica:
a) curăţarea tuturor locurilor de muncă şi în special a maşinilor;
b) evacuarea deşeurilor;
c) scoaterea de sub tensiune a tuturor utilajelor;
d) punerea în funcţiune a iluminatului de siguranţă;
e) întreruperea instalaţiei electrice de forţă şi iluminat de la tabloul principal al
atelierului;
f) închiderea tuturor geamurilor şi uşilor.
ART. 178. Pentru localizarea şi lichidarea unui eventual incendiu izbucnit în acest
sector se vor lua următoarele măsuri:
a) se va opri sistemul de ventilaţie existent şi se va scoate de sub tensiune instalaţia
electrică de forţă;
b) se va acţiona asupra materialelor incendiate, folosind stingătoarele existente în
atelier şi apă;
c) se va anunţa dispecerul central care va alarma formaţia de intervenţie, salvare şi
prim ajutor;
d) concomitent cu stingerea se va organiza evacuarea persoanelor şi a bunurilor
periclitate.
 5.2.4. Ateliere electrice, de prelucrări mecanice şi de tinichigerie

ART. 179. La controlul cutiilor de viteză, a angrenajelor, etc., se vor folosi numai lămpi
electrice portative cu glob protejat, alimentate la o tensiune electrică de maximum 24 V.
ART. 180. Se va da o atenţie deosebită prelucrării metalelor şi aliajelor de magneziu,
aluminiu, titan, etc., pentru a nu se produce incendii, iar deşeurile rezultate din prelucrare
(pulberi, şpan, etc.) se îndepărtează şi depozitează în locuri special amenajate deoarece
prezintă pericol de autoaprindere.
ART. 181. Pregătirea soluţiilor diluate din acizi concentraţi pentru decapări se face
evitându-se contactul cu materiale combustibile.
ART. 182. În atelierele de prelucrări metalice este interzisă amplasarea materialelor
combustibile sau a substanţelor inflamabile în apropierea maşinilor şi utilajelor care produc
scântei prin polizare sau aşchiere.
ART. 183. Se interzice blocarea trecerilor şi căilor de acces dintre utilaje cu materiale
semifabricate, piese finite sau scule.
ART. 184. Se va evita suprasolicitarea reţelei electrice prin racordarea unor aparate şi
utilaje cu un consum mai mare decât cel pentru care a fost dimensionată instalaţia.
ART. 185. La executarea operaţiilor de prelucrare a metalelor cu scule aşchietoare, se
va evita încălzirea excesivă a maşinilor-unelte şi aruncarea şpanului sau a aşchiilor încinse
pe elemente sau materiale combustibile.
ART. 186. Prelucrarea metalelor şi aliajelor cu conţinut de magneziu, aluminiu etc., ale
căror pulberi sunt pirofore, se va efectua cu multă grijă, astfel încât să nu producă incendii.
ART. 187. Bumbacul şi cârpele de şters, cutiile cu produse petroliere sau unsoare, vor
fi ţinute în recipiente metalice cu capace, special destinate. La sfârşitul fiecărui schimb de
lucru materialele întrebuinţate vor fi evacuate din atelier şi depozitate în locuri special
amenajate.
ART. 188. În cazul executării operaţiilor de întreţinere a maşinilor-unelte, se va evita
scurgerea şi răspândirea lubrifianţilor pe utilaje, pardoseli, etc.. La executarea operaţiilor de
curăţire cu petrol a maşinilor sau pieselor componente, utilajul respectiv va fi oprit şi scos de
sub tensiune. Se interzice efectuarea lucrărilor cu benzină sau alţi solvenţi inflamabili în
prezenţa surselor de foc, scânteilor sau în alte condiţii care pot conduce la producerea unor
incendii.
ART. 189. Pentru prevenirea descărcărilor electrostatice în secţii şi ateliere, toate
părţile metalice ale maşinilor-unelte şi utilajelor de orice fel vor fi prevăzute cu instalaţie de
legare la pământ.
ART. 190. Ciocanele de lipit electrice utilizate în ateliere, când sunt în funcţiune, vor fi
supravegheate şi păstrate pe suporturi incombustibile. Se interzice folosirea sau lăsarea lor
în apropierea materialelor combustibile.
ART. 191. Ciocanele ce se încălzesc la foc trebuie asigurate în aşa fel încât să nu
cadă pe pardoseală, iar cele electrice se vor ţine în priză numai atât timp cât se folosesc.
ART. 192. Lămpile cu benzină, reşourile sau alte aparate cu foc deschis nu vor fi
lăsate în funcţiune fără a fi supravegheate. Se vor respecta instrucţiunile de folosire a
acestora, elaborate de furnizor.
ART. 193. Piesele pregătite pentru lipire trebuie să nu conţină urme (reziduuri) de
lichide combustibile.
ART. 194. Degresarea, curăţarea sau spălarea pieselor pregătite pentru lipire se va
face cu soluţii neinflamabile. Se interzice utilizarea benzinei, petrolului sau a altor substanţe
inflamabile. Decaparea cu acid azotic a pieselor din metale neferoase, se va face numai în
nişe de decapare cu ventilaţie forţată, pentru evacuarea vaporilor rezultaţi.
 ART. 195. La folosirea lămpilor cu benzină se vor respecta următoarele reguli:
a) alimentarea cu benzină se va face numai după ce arzătorul s-a răcit complet, iar
rezervorul se va umple numai ¾ din volum;
b) dopul orificiului de alimentare va fi bine înşurubat, fiind prevăzut cu o garnitură
corespunzătoare;
c) aprinderea lămpii cu benzină se va face la cel puţin 5 m de orice material
combustibil;
d) lămpile de lipit vor fi prevăzute cu un sistem de siguranţă reglat la presiunea de
lucru, iar cele cu rezervorul mai mare de 3 litri trebuie prevăzute cu manometru;
e) este interzisă reducerea presiunii prin şurubul pentru aer şi prin orificiul de
alimentare, atunci când lampa este aprinsă;
f) lămpile de benzină nu trebuie demontate şi reparate lângă surse de foc deschis.
Se interzice golirea combustibilului din rezervor lângă sursa de foc;
g) se interzice folosirea lămpii de benzină în încăperi în care se află lichide
combustibile, substanţe explozive, sau surse de gaze combustibile.

5.2.5. Ateliere de vopsitorie

5.2.5.1. Generalităţi

ART. 196. Încăperile pentru degresare, preparare a vopselelor, grunduire, vopsire,

lăcuire, etc., vor fi asigurate cu sisteme de ventilare pentru evacuarea gazelor asigurându-se
evacuarea aerului viciat şi introducerea aerului proaspăt. Instalaţiile de ventilare vor fi
separate de alte instalaţii de ventilare comune celorlalte ateliere.
ART. 197. Sistemul de ventilaţie va fi pus în funcţiune cu 10 minute înainte de
începerea lucrului şi se va menţine în funcţiune 15 minute după terminarea lui.
ART. 198. Instalaţiile şi echipamentele electrice, şi celelalte utilaje folosite în
încăperile de degresare, preparare a vopselelor, grunduire, vopsire şi lăcuire vor fi
corespunzătoare mediului exploziv sau vor avea protecţii corespunzătoare astfel încât să nu
constituie surse de iniţiere a exploziilor.
ART. 199. Încălzirea încăperilor de grunduire, vopsire, lăcuire şi preparare se va face
cu abur de joasă presiune, apă caldă sau aer cald. Elementele de încălzire vor fi protejate
împotriva depunerilor de vopsea, praf, etc..
ART. 200. Pardoselile compartimentelor de degresare, preparare a vopselelor,
grunduire şi vopsire să fie netede, fără rosturi, uşor de curăţat şi rezistente la foc.
ART. 201. Pentru instalaţii şi procedee speciale de degresare, grunduire şi vopsire se
vor respecta instrucţiunile elaborate de proiectantul şi executantul instalaţiei. Aceste
prescripţii tehnice trebuie să fie afişate, cunoscute şi respectate.
ART. 202. În încăperile atelierului este interzisă intrarea sau folosirea mijloacelor de
transport (electrocare, electrostivuitoare, etc.) şi a altor instalaţii şi utilaje care pot produce
scântei. Este interzis accesul cu foc deschis, piese şi materiale incandescente.
ART. 203. Toate secţiile, atelierele sau zonele periculoase din punct de vedere al
incendiilor vor fi marcate cu indicatoare de securitate.
ART. 204. Toate lucrările de întreţinere şi reparare a utilajelor şi instalaţiilor executate
în încăperi cu pericol de explozie (degresare, vopsire, lăcuire, etc.) se efectuează numai
după evacuarea vaporilor formaţi şi a tuturor materialelor şi / sau substanţelor inflamabile.
ART. 205. La terminarea lucrului, instalaţiile şi utilajele vor fi oprite, golite şi spălate iar
deşeurile (resturile) vor fi colectate în recipiente metalice închise şi depozitate în locuri
special amenajate. Materialele şi sculele folosite şi curăţate se vor aşeza în dulapuri sau cutii
metalice închise.
 ART. 206. Transportul vopselelor şi diluanţilor se efectuează numai în recipiente
închise.
ART. 207. Repararea cabinelor şi a platformelor de vopsire, precum şi a instalaţiilor
aferente, se va executa numai de către personal calificat, în prealabil luându-se toate
măsurile de P.S.I..
ART. 208. Îmbrăcămintea de lucru sau protecţie nu trebuie confecţionată cu materiale
sintetice şi se va păstra în afara atelierelor de vopsitorie, în dulapuri metalice.
ART. 209. La sfârşitul fiecărei săptămâni de lucru se va executa o curăţenie generală
în atelierul de vopsitorie (conducte, ventilatoare, cabine de vopsit, corpuri de încălzit şi
iluminat, etc.).

5.2.5.2. Pregătirea, manipularea şi păstrarea vopselelor

ART. 210. Transportul vopselelor şi al diluanţilor se va efectua numai în recipiente

metalice închise şi asigurate contra vărsării. Se interzice folosirea pentru transport a vaselor
deschise şi diluarea vopselelor la locul de muncă.
ART. 211. Prepararea şi diluarea vopselelor se va executa într-o încăpere separată de
cele în care se face vopsirea. Transportul vopselei preparate se va face în recipiente închise
etanş.
ART. 212. Vopselele şi lacurile se păstrează în bidoane metalice, ermetic închise şi
vor fi duse în secţie în cantităţi necesare numai pentru un schimb.
Deschiderea capacelor metalice de la recipiente se va face cu scule din materiale
neferoase care nu provoacă scântei.
ART. 213. În cazul schimbării vopselei sau soluţiei de lăcuire, toate utilajele şi
instalaţiile folosite pentru pregătire, preparare, aplicare, uscare, etc., vor fi spălate şi curăţate
de depunerile de materiale utilizate anterior.
ART. 214. La încălzirea vopselelor (numai pe bază de apă) temperatura lor nu trebuie
ridicată până la temperatura de fierbere.
ART. 215. La folosirea vopselei cu pigmenţi de aluminiu, suprafaţa pieselor şi a
obiectelor metalice se va curăţa complet de rugină.
ART. 216. La prepararea emailului de aluminiu, praful de aluminiu se va manipula cu
precauţie, pentru a nu se degaja în atmosferă.
ART. 217. Praful de aluminiu aprins nu se va stinge cu apă, ci cu pulberi speciale sau
bioxid de carbon.
ART. 218. Vopselele, lacurile şi materialele pentru lăcuire vor fi ferite de acţiunea
razelor solare, iar geamurile ferestrelor de la încăperile în care sunt depozitate aceste
materiale vor fi vopsite în alb (unde este cazul).
ART. 219. Materialele pentru lăcuire şi vopsire se vor păstra numai în vase închise.
După golire, acestea vor fi evacuate imediat din atelier, spălate şi apoi depozitate în locurile
stabilite pentru acest scop şi care nu prezintă pericol de incendiu.
ART. 220. Prepararea soluţiilor pentru lăcuire se efectuează într-o încăpere separată
de restul atelierelor, cu acces direct din exterior.

5.2.5.3. Pregătirea suprafeţelor pentru vopsit

ART. 221. Degresarea suprafeţelor metalice cu ajutorul solvenţilor se va efectua în

spaţii bine ventilate.
ART. 222. La agregatele de degresare mecanizată sau manuală, pentru stingerea
incendiilor, se va folosi bioxidul de carbon.
 5.2.5.4. Vopsirea prin pensulare

ART. 223. Vopsirea prin pensulare se poate executa şi în halele de lucru bine aerisite,
cu condiţia ca în apropiere să nu existe surse de foc, iar concentraţia de vapori şi gaze să nu
conducă la incendii şi explozii.

5.2.5.5. Vopsirea prin pulverizare

ART. 224. În atelierele în care consumul de vopsea depăşeşte 10 l pe schimb,

vopsirea prin pulverizare se face obligatoriu în cabine sau platforme deschise prevăzute cu
dispozitive pentru reţinerea particulelor de vopsea (filtre, perdele de apă) şi cu ventilare
pentru eliminarea vopselelor pe bază de solvent.
Cabinele şi platformele de vopsire se execută din materiale incombustibile, uşor de
curăţat. La vopsirea în aer liber se înlătură sursele de foc deschis pe o rază de 15 m şi nu se
va admite fumatul.
ART. 225. În cabinele de vopsire, pe tot timpul operaţiilor trebuie menţinută
depresiunea faţă de mediul exterior acestora. În acest sens, se va verifica premergător
punerii în funcţiune ca debitul de aer viciat exhaustat trebuie să fie mai mare decât debitul de
aer utilizat pentru pulverizare.
ART. 226. Cabinele de vopsire şi lăcuire prin pulverizare vor avea asigurat iluminatul
electric din exterior. La cabinele de vopsire în care iluminatul nu este din exterior se va
verifica gradul de asigurare a protecţiei antiex în raport cu mediul.
ART. 227. Pulverizarea se face cu aer comprimat, cu azot sau cu dioxid de carbon
sau prin presiune hidraulică, neadmiţându-se sub nici o formă folosirea oxigenului sau a unui
gaz combustibil. Aerul comprimat trebuie filtrat de impurităţi, prin filtre speciale, care de cel
puţin două ori pe schimb vor trebui curăţate de ulei şi de apă.
ART. 228. Încăperile pentru pulverizarea lacurilor pe bază de nitroceluloză vor avea
ventilaţie separată faţă de cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice.
ART. 229. În atelierele de vopsire prin pulverizare operaţia se va face obligatoriu în
cabine în care trebuie menţinute în permanentă stare de funcţionare sistemele de ventilaţie şi
absorbţie a aerosolilor (perdea de apă).
În cazul pulverizării nitrolacului la cald, aerul comprimat poate fi încălzit până la
maximum +50º C.
ART. 230. Este interzisă executarea reparaţiilor în timpul funcţionării instalaţiilor de
vopsire.
În cazul defectării instalaţiei de ventilare (exhaustare), lucrul se întrerupe imediat şi se
reia numai după remedierea deficienţelor.
ART. 231. Personalul care deserveşte utilajul sau îndeplineşte diferite activităţi în
atelierele de vopsire va purta îmbrăcăminte şi încălţăminte care să nu producă scântei prin
lovire, atingere, frecare, etc..
ART. 232. Vopsirea prin pulverizare în afara cabinelor nu este admisă.
ART. 233. Periodic se va verifica legarea la centura de împământare a instalaţiei de
pulverizare.
ART. 234. Nu se admite pulverizarea fără asigurarea sistemului de interblocare între
pistol şi ventilaţie.
ART. 235. Materialul lemnos în curs de lăcuire va fi stivuit în mod ordonat pe
cărucioare, palete, platforme, pardoseală, etc..
 ART. 236. Reparaţiile prin sudură a instalaţiilor şi utilajelor pentru vopsire se vor
executa numai pe baza permisului de lucru cu foc şi cu respectarea prevederilor legale.

5.2.5.6. Uscarea pieselor

ART. 237. La instalaţia de uscare, trebuie să se elimine posibilitatea aprinderii

vaporilor. Uscarea naturală a pieselor vopsite în ateliere se poate efectua numai dacă
ventilatoarele sunt în funcţiune şi asigură o ventilaţie corespunzătoare.
ART. 238. În cazul uscării artificiale, agregatele de încălzire vor fi accesibile pentru
control şi curăţate periodic.
ART. 239. Se va asigura evacuarea vaporilor emanaţi pe timpul uscării.
ART. 240. La folosirea razelor infraroşii se vor respecta distanţele de siguranţă dintre
lămpi şi obiectele care se usucă.
ART. 241. La uscarea în aer liber se vor lua măsuri pentru înlăturarea oricăror surse
de foc faţă de materialele vopsite.
ART. 242. La cuptoarele de uscare se vor menţine în funcţiune dispozitivele de
redare automată a temperaturii, dispozitivele de semnalizare a concentraţiilor periculoase,
dispozitivele pentru deconectarea încălzirii în cazul opririi ventilatoarelor de la instalaţia de
ventilaţie şi dispozitivele de oprire a transportului în cuptoarele tunel.

5.2.6. Atelierele de forjă

ART. 243. În atelierele de forjă şi tratamente termice este interzisă introducerea sau
depozitarea materialelor şi lichidelor combustibile, folosirea dulapurilor din lemn pentru scule
sau îmbrăcăminte şi a altor materiale care măresc pericolul de incendiu. De asemenea, se
interzice depozitarea acestora pe traseele de manipulare a pieselor calde.
ART. 244. Depozitarea lubrifianţilor şi combustibililor necesari în procesul tehnologic
se va face numai în afara spaţiilor de lucru, în locuri special amenajate, asigurate împotriva
incendiilor.
ART. 245. La operaţiile de forjare nu se vor utiliza scule murdare de păcură, ulei ori
alte substanţe combustibile.
ART. 246. Vetrele atelierelor de forjă trebuie prevăzute cu hote pentru captarea
scânteilor, iar coşurile acestora vor fi prevăzute cu site parascântei. Hotele şi coşul de
evacuare în atmosferă vor fi confecţionate din materiale incombustibile şi protejate faţă de
elementele de construcţii combustibile.
ART. 247. După terminarea lucrului se vor controla vetrele şi se vor stinge focarele.
ART. 248. La toate utilajele existente în secţiile de prelucrare la cald a metalelor se
va acorda o atenţie deosebită integrităţii sistemelor de ungere şi răcire, în scopul evitării
oricăror scurgeri de uleiuri, lubrifianţi, lichide de răcire etc. Se vor prevedea sisteme de
siguranţă contra întreruperilor sau defecţiunilor, atât la instalaţiile de răcire, cât şi la ungerea
utilajelor.
ART. 249. La tăierea liberă pe nicovală, forjorul va avea grijă să orienteze materialul
în aşa fel încât părţile ce se desprind prin tăiere să nu cadă pe materiale combustibile.
ART. 250. În atelierele de forjă, în care se utilizează prese şi ciocane pneumatice,
conductele de aer comprimat trebuie să fie prevăzute cu separatoare de ulei si cu
termometre. Conductele de aer vor fi curăţate periodic de depunerile de ulei vâscos, care se
pot transforma în cărbune de ulei piroforic, ce pot iniţia explozii în acestea.
ART. 251. Scurgerile de ulei sau unsori, care se produc după ungere pe utilajele de
forjat sau pe pardoseli, vor fi curăţate şi îndepărtate în cel mai scurt timp în exteriorul secţiei.
 ART. 252. În jurul utilajelor de forjat la care se produc împroşcări cu particule
incandescente de metal, se vor prevedea paravane de protecţie din materiale rezistente la
foc.
ART. 253. Punerea în funcţiune a cuptorului de încălzire se va face cu respectarea
următoarelor măsuri:
a) ventilarea sau aerisirea camerei cuptorului se va face înainte de aprindere, timp
de 10 – 30 de minute, în funcţie de volumul camerei de încălzire;
b) încălzirea cuptorului se face treptat. Dacă zidăria este nouă se va efectua mai întâi
uscarea ei, după care temperatura se va urca treptat, până la valoarea de regim, conform
cărţii tehnice.
ART. 254. Oprirea cuptorului se face prin întreruperea sursei de alimentare.
ART. 255. Supravegherea cuptoarelor se face în permanenţă de personalul care le
deserveşte.
ART. 256. Dacă accidental se întrerupe alimentarea cu energie, se va opri sursa de
alimentare şi numai după ventilarea cuptorului şi remedierea defecţiunii acestuia, se va pune
din nou în funcţiune.
ART. 257. La cuptoarele reci se va efectua mai întâi o preîncălzire, apoi
temperatura se va ridica treptat, până la valoarea de regim.
ART. 258. În cazul în care temperatura peretelui exterior al cuptorului depăşeşte
50ºC, se vor prevedea izolaţii locale (paravane, perdele, etc.), confecţionate din materiale
termorezistente şi termoizolante.
ART. 259. Amplasarea utilajelor de încălzire se va face în aşa fel, încât accesul în
jurul lor să fie asigurat.
ART. 260. Canalele şi tuburile de evacuare a gazelor arse vor fi izolate faţă de
elementele de construcţii combustibile şi metalice, în raport cu temperatura gazelor
respective. Accesul la acestea trebuie să fie uşor, iar curăţarea lor de depuneri şi verificarea
etanşeităţii trebuie să se efectueze conform graficului stabilit.
ART. 261. La cuptoarele fără conductă de evacuare a gazelor arse, deasupra uşilor
cuptoarelor se vor instala hote de absorbţie, care să dirijeze gazele arse în afara atelierului.
ART. 262. Este interzisă amplasarea conductelor de combustibil (lichizi sau gazoşi)
în vecinătatea instalaţiilor electrice şi a canalelor sau tuburilor de evacuare a gazelor arse.
ART. 263. Semifabricatele din metal care urmează să se introducă în cuptorul încălzit
trebuie să fie uscate şi bine curăţate de zăpadă şi gheaţă.
ART. 264. Se vor amenaja spaţii pentru depozitarea şi răcirea pieselor calde, în lăzi
metalice sau containere. Între locurile de depozitare a pieselor calde şi utilajele sau căile de
acces, trebuie să existe o distanţă de minim 1 metru. Nu este permisă pătrunderea
materialelor combustibile (scurgeri de ulei, păcură, gaze, etc.) sau a apei în spaţiul locurilor
de depozitare sau de răcire a pieselor calde.
ART. 265. Se interzice depozitarea sau răcirea pieselor calde (peste temperatura de
500º C), în afara locurilor special amenajate.
ART. 266. Cuptoarele trebuie prevăzute în mod obligatoriu cu aparate de măsură şi
control (termocuple, pirometre optice, etc.), care să asigure supravegherea continuă a
regimului termic în timpul funcţionării.

5.2.7. Ateliere de tratamente termice

ART. 267. La atelierele pentru tratament termic în cazul utilizării uleiului la operaţii de
călire sau de revenire, temperatura lichidului de călire nu trebuie să depăşească limita
stabilită pentru tipul respectiv de ulei, iar la baia de ulei se va asigura răcire cu apă prin
serpentină.
 ART. 268. Băile de ulei pentru călire sau revenire vor fi asigurate cu capace care să
se poată închide eficient în cazul aprinderii uleiului.
ART. 269. Instalaţiile de stingere cu bioxid de carbon sau cu spumă se vor menţine
permanent în funcţiune.
ART. 270. Piesele se vor scurge de ulei pe grătare metalice, amplasate deasupra
băilor, sau în cutii speciale.
ART. 271. În zona băilor de ulei nu se vor obtura canale acoperite care au rolul ca în
caz de spargere (perforare, dezlipire, etc.), să colecteze uleiul şi să-l evacueze.
ART. 272. La băile pentru tratamente termice şi termochimice se va asigura
preluarea vaporilor prin hote de aspiraţie, în vederea asigurării evacuării gazelor, începând
cu introducerea pieselor în baie, până la terminarea lucrului.
ART. 273. La băile de ulei cu volumul de peste 2 m3 se vor menţine în funcţiune
sistemele de golire rapidă a uleiului în rezervoarele speciale din afara halei.
ART. 274. Răcirea materialelor (pieselor) se va face în mod supravegheat.
ART. 275. Este interzisă repararea utilajelor (care lucrează la cald), în timpul
funcţionării lor. Reparaţiile se vor executa numai după ce acestea au fost oprite, răcite şi
aerisite (cuptoarele), asigurându-se totodată spaţiul necesar pentru lucru. În cazuri cu totul
deosebite, care reclamă intervenţia imediată în timpul funcţionării, acestea se vor executa
numai după ce vor fi luate măsuri speciale de prevenire a incendiilor. Pentru aceste
intervenţii, în special la cuptoare, personalul de execuţie va fi instruit în prealabil.

5.2.8. Standuri de probă

ART. 276. Standurile de probă, procurate sau confecţionate, se vor amplasa în

încăperi separate de restul încăperilor, având pardoseli greu combustibile şi se vor da în
folosinţă numai după verificarea sau omologarea lor.
ART. 277. Instalaţiile electrice de iluminat şi de forţă din încăperea standurilor vor fi
conform normativului I.7.
ART. 278. În incinta standurilor de probă se interzice cu desăvârşire fumatul, lucrul
cu foc deschis sau alte surse ce pot provoca incendii.
ART. 279. În incinta standurilor de probă nu se admite depozitarea substanţelor
combustibile.
ART. 280. În timpul probei se va asigura supravegherea calificată a produsului
încercat, urmărindu-se cu atenţie evoluţia temperaturii şi a altor parametrii funcţionali
caracteristici probei respective, conform instrucţiunilor special întocmite la fiecare stand de
către subunităţile deţinătoare.
ART. 281. După efectuarea probelor, încercărilor sau experienţelor, ori terminarea
programului zilnic, şeful standului va face un control amănunţit, urmărind:
a) scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice;
b) evacuarea reziduurilor;
c) funcţionarea instalaţiilor de detectare, avertizare şi stingere a incendiilor.
ART. 282. În caz de incendiu, la standurile de probe se întrerupe imediat alimentarea
cu energie electrică. Se întrerupe funcţionarea instalaţiei şi se acţionează cu mijloacele
tehnice de p.s.i. din dotare, pentru stingerea incendiului, în funcţie de natura lui.
 5.2.9. Încăperi de multiplicare

ART. 283. Pe lângă normele generale, în aceste spaţii se va asigura ventilaţie

(naturală sau artificială).
ART. 284. Curăţarea maşinilor cu lichide combustibile este permisă numai după ce
acestea au fost deconectate de la reţeaua electrică şi s-au răcit, respectându-se regulile
privind interzicerea fumatului sau folosirea de mijloace de iluminat cu flacără deschisă.
De regulă, spălarea cu lichide combustibile a pieselor componente se face în încăperi
separate în care nu există pericol de incendiu.
ART. 285. Depozitarea materialelor, hârtiei, etc., pentru lucrările de multiplicat se va
face la o distanţă de cel puţin un metru faţă de maşini, iar cantităţile de hârtie să nu
depăşească necesarul pentru un schimb de lucru.
ART. 286. Nu este permisă păstrarea materialelor (hârtii, soluţii, etc.) şi a resturilor de
hârtie în spaţiile destinate multiplicării, după terminarea lucrului.
ART. 287. În încăperile pentru multiplicat este interzisă folosirea folosirea mijloacelor
de încălzire fără acumulare de căldură sau echivalente acestora.
 CAPITOLUL 6

DEPOZITE

6.1. Prevederi generale

ART. 288. Depozitarea materialelor solide, lichide şi gazoase şi a altor materiale sau
substanţe, precum şi a deşeurilor şi ambalajelor se face în raport cu natura, forma,
dimensiunea, modul de ambalare şi proprietăţile fizico-chimice ale acestora din punct de
vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor (grupa sau clasa de combustibilitate, tendinţa de
autoaprindere, autoinflamare, explozie, comportare în contact sau în prezenţa altor produse,
substanţe stingătoare compatibile şi eficienţa la intervenţie în caz de incendiu, etc.), cu
respectarea instrucţiunilor producătorului şi proiectantului.
Depozitele vor fi marcate cu inscripţii privind conţinutul.
Depozitarea se va face pe categorii de materiale sau de produse, în perfectă ordine,
lăsându-se spaţii pentru manipulare şi pentru circulaţie.
Spaţiile de depozitare vor avea precizate riscul (categoria) de pericol de incendiu,
determinată conform reglementărilor tehnice şi clasa de periculozitate a materialelor şi
substanţelor depozitate – menţionate în anexa 16.
ART. 289. Este interzisă depozitarea ambalajelor cu produse de natură necunoscută
la un loc cu alte produse.
ART. 290. Depozitarea şi manipularea materialelor şi a substanţelor combustibile se
face în ambalaje adecvate, realizate şi inscripţionate corespunzător, în vederea identificării
naturii, riscurilor de incendiu şi a procedeelor de stingere şi de neutralizare adecvată.
ART. 291. Se interzice depozitarea în aceeaşi magazie sau compartiment a
materialelor care dau naştere la reacţii periculoase la incendiu şi explozie sau necesită
substanţe de stingere incompatibile, cum ar fi:
a) recipiente de gaze sub presiune cu substanţe care degajă gaze toxice sau
vătămătoare, corozive şi/sau radioactive, la un loc cu cele combustibile;
b) substanţe sau materiale care degajă gaze corozive, împreună cu echipamente,
aparataje, etc., sensibile la coroziuni;
c) materialele care reacţionează periculos cu substanţele stingătoare utilizate în caz
de incendiu pentru stingerea celorlalte materiale din compartiment;
d) substanţe inflamabile (vopsele, diluanţi, prenadez, etc.) împreună cu carbid sau
acizi.
ART. 292. Materialele şi substanţele care prezintă pericol de autoaprindere se
păstrează în condiţii adecvate naturii lor, luându-se măsuri de control destinate
preîntâmpinării fenomenului de autoîncălzire.
ART. 293. Materialele, substanţele şi produsele cu risc mare de incendiu, se
depozitează pe cât posibil în încăperi compartimentate, separate faţă de restul construcţiei
prin elemente rezistente la foc, conform reglementărilor specifice.
ART. 294. Materialele din aceeaşi grupă sau clasă de periculozitate cu forme
geometrice sau dimensiuni similare se depozitează astfel încât în caz de incendiu să fie
posibilă manipularea lor cu uşurinţă precum şi accesul personalului de intervenţie pentru
stingere şi evacuare.
Este interzisă depozitarea ambalajelor, a mărfurilor sau a altor materiale combustibile
în vecinătatea ferestrelor şi a pereţilor neprotejaţi împotriva focului.
 ART. 295. La depozitarea materialelor solide, lichide, a gazelor şi a altor substanţe
combustibile precum şi a ambalajelor, se asigură distanţele de siguranţă stabilite prin
instrucţiuni, reglementări tehnice, etc., faţă de:
a) instalaţiile, mijloacele şi elementele de încălzire, precum şi faţă de instalaţiile,
utilajele, agregatele tehnologice care funcţionează la o temperatură mai mare decât
temperatura mediului ambiant;
b) capetele sprinkler (de tavan sau de raft), drencere, duze de pulverizare a apei sau
de refulare a altor substanţe stingătoare pentru a nu reduce eficienţa acestora;
c) avertizoarele şi detectoarele de incendiu de orice tip;
d) corpurile electrice şi alte mijloace de iluminat sau de încălzit astfel încât să nu se
producă aprinderea materialelor ori a substanţelor sau deteriorarea instalaţiilor şi mijloacelor
respective.
ART. 296. Rafturile pe care se depozitează materialele combustibile vor fi din
materiale incombustibile sau din materiale combustibile ignifugate.
ART. 297. În spaţiile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile şi/sau
explozive nu se admite amenajarea de spaţii pentru birouri sau de producţie. Acestea se
realizează în încăperi separate.
ART. 298. Corpurile electrice de iluminat din depozitele de materiale combustibile
trebuie să fie prevăzute cu globuri de protecţie şi după caz cu armături (grătare) de protecţie.
ART. 299. În depozite se interzice iluminatul cu flacără deschisă sau folosirea
instalaţiei electrice cu improvizaţii sau defecţiuni.
ART. 300. Spaţiile de depozitare şi căile de acces, de evacuare şi de intervenţie se
marchează corespunzător, vizibil şi se menţionează în planurile de protecţie împotriva
incendiilor.
ART. 301. Înaintea descărcării la rampe sau magazii, mărfurile şi materialele
combustibile sosite în vagoane, autovehicule, etc., vor fi controlate în vederea depistării
eventualelor focare de incendiu.
ART. 302. La depozitarea unor substanţe care prezintă pericol de incendiu, ori care
se degradează în timp şi ca urmare pot duce la izbucnirea de incendii, se va asigura controlul
stării acestor substanţe, conform instrucţiunilor producătorului şi a prescripţiilor stabilite de
beneficiar.
ART. 303. În spaţiile de depozitare a materialelor şi/sau a substanţelor combustibile
(inclusiv ambalaje) ori care prezintă pericol de incendiu, precum şi în apropierea acestora,
este interzisă utilizarea focului deschis
În situaţii strict necesare lucrările cu foc deschis se execută numai pe bază de permis
de lucru cu foc şi numai după luarea tuturor măsurilor prevăzute în acesta.
ART. 304. În spaţiile de depozitare fumatul este interzis.
ART. 305. Pe teritoriul depozitelor şi în exterior, terenul va fi curăţat de vegetaţia
uscată, iar faţă de vecinătăţi trebuie luate măsuri de limitare a propagării focului, în caz de
incendiu.
ART. 306. Ambalajele şi deşeurile rezultate (lăzi, capace, stelaje, talaş, hârtie, etc.)
vor fi evacuate zilnic în locurile stabilite în acest scop.
ART. 307. La terminarea programului de lucru se deconectează instalaţiile electrice
de la reţeaua de alimentare cu energie electrică.
ART. 308. La fiecare depozit se va afişa schema de amplasare a rezervoarelor,
pozarea conductelor, locul ventilelor de închidere şi mijloacele de stingere a incendiilor.
ART. 309. Vopselele şi lacurile pe bază de nitroceluloză se depozitează în
compartimente separate faţă de lacurile poliesterice.
ART. 310. Întăritorul, grundul activ şi acceleratorul de poliester se depozitează
separat de lacurile poliesterice.
 Este interzisă depozitarea lacurilor poliesterice în depozite amplasate în aer liber, şi
manipularea violentă a butoaielor sau bidoanelor.
ART. 311. Stocul materialelor şi pieselor de schimb care condiţionează continuitatea
în funcţionare a sectoarelor de bază şi a căror procurare (înlocuire) nu se face cu uşurinţă, se
va diviza şi păstra pe cât posibil în compartimente sau magazii separate, cu luarea unor
măsuri specifice de protecţie contra incendiilor:
a) amplasarea stivelor de material se va face astfel încât să nu se producă blocarea
tablourilor electrice, uşilor de acces, hidranţilor de incendiu sau a altor mijloace de stingere a
incendiilor;
b) lăsarea spaţiilor libere de 35-40 cm între partea superioară a stivelor şi tavan sau
grinzi, pentru a se permite stingerea cu jeturi de apă;
c) păstrarea liberă a culoarelor dintre stive, prin îndepărtarea permanentă a
mărfurilor, paleţilor, ambalajelor, etc., pentru a se evita în caz de incendiu propagarea focului
de la o stivă la alta.
Aceleaşi condiţii se vor respecta şi la depozitarea ambalajelor.
ART. 312. Mărfurile şi ambalajele vor fi protejate împotriva deteriorării datorate apei
acumulate pe pardoseala depozitului prin aşezarea lor pe rafturi, stelaje, paleţi, etc., şi prin
îndepărtarea permanentă a apei acumulate.

6.2. Depozite de lichide combustibile

ART. 313. Depozitele de lichide combustibile vor fi amenajate în clădiri sau încăperi
separate sau pe platforme în aer liber în funcţie de natura produselor şi volumul lor.
Categoriile depozitelor de lichide combustibile şi clasele de priculozitate se regăsesc în
anexa 17. Rezervoarele sau ambalajele vor fi marcate cu inscripţii privind conţinutul şi vor fi
aşezate pe categorii şi în perfectă ordine, lăsându-se spaţii pentru manipulare şi circulaţie.
ART. 314. La depozitarea lichidelor combustibile din clasele I şi II, se vor lua măsuri
de protecţie împotriva radiaţiilor solare. Rezervoarele supraterane se vopsesc în culori care
reflectă radiaţiile termice.
ART. 315. Rezervoarele trebuie să fie prevăzute cu sisteme de control vizual al
nivelului lichidelor combustibile şi/sau cu semnalizare optică şi acustică în tablourile
tehnologice, opritori de flăcări şi supape de respiraţie, potrivit cerinţelor şi reglementărilor în
vigoare.
ART. 316. Se interzice montarea pe mantalele rezervoarelor a robinetelor de luat
probe sau a sticlelor de nivel neomologate.
ART. 317. Măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare, cisterne, etc., se va face
numai cu dispozitive executate din materiale care nu produc scântei prin lovire.
ART. 318. La fiecare depozit se va afişa schema din care să rezulte amplasarea
rezervoarelor sau butoaielor, pozarea conductelor, locul ventilelor de închidere şi mijloacele
de stingere a incendiilor.
ART. 319. Se interzice circulaţia persoanelor pe rezervoare, pe podeţe, pe
pardoseala caselor de pompe, cu încălţăminte care poate provoca scântei capabile să
producă aprinderea amestecurilor explozive.
ART. 320. Lucrul cu foc deschis se va efectua numai în condiţiile prevăzute in
prezentele norme şi reglementările prevăzute în normele de profil.
ART. 321. Se interzice utilizarea sculelor din materiale feroase care produc prin lovire
scântei.
ART. 322. Se interzice executarea oricăror lucrări la instalaţiile electrice sub tensiune
în timpul manevrării lichidelor combustibile în încăperi, la rezervoare, rampe, etc..
 ART. 323. Curăţarea rezervoarelor de reziduuri se face periodic, conform graficului
stabilit de către comisia tehnică a subunităţii respective, cu luarea măsurilor de prevenire şi
stingere a incendiilor.
ART. 324. Se interzice colectarea în bazine deschise, improvizate pe teritoriul
depozitului a oricăror reziduuri de lichide combustibile.
ART. 325. Pe canalizarea apelor cu reziduuri inflamabile se va verifica funcţionarea
închiderilor hidraulice care au rolul de a limita propagarea incendiilor.
ART. 326. Rastelurile metalice pe care se depozitează butoaiele sau bidoanele,
autocisternele, vagoanele cisternă sau rezervoarele depozitate pe alte tipuri de rastele,
precum şi conductele şi vanele prin care se face transportul sau transvazarea, vor fi legate la
pământ pentru scurgerea electricităţi statice.
ART. 327. Se interzice folosirea ambalajelor din material plastic pentru păstrarea,
manipularea sau transportarea produselor inflamabile.
ART. 328. În locurile unde există emanaţii sau concentraţii mari de vapori şi gaze
inflamabile, este interzisă folosirea îmbrăcămintei confecţionate din fire sintetice sau purtarea
încălţămintei care poate produce scântei prin lovire sau frecare.
ART. 329. La depozitarea vopselelor, lacurilor şi a altor substanţe inflamabile se vor
respecta şi instrucţiunile furnizorului.
ART. 330. Nitrolacul se poate depozita împreună cu diluanţii şi white-spirtul.
ART. 331. Lacurile poliesterice, grundul activ, întăritorul şi acceleratorul se păstrează
la loc întunecos şi la o temperatură redusă a mediului ambiant.
ART. 332. Este interzisă depozitarea lacurilor poliesterice în depozite amplasate în
aer liber, sau manipularea violentă (şocuri) a butoaielor sau bidoanelor.
ART. 333. Dacă la un butoi se constată ca poliesterul s-a gelificat, lacul va fi evacuat
imediat în exterior şi distrus prin ardere, în locuri special amenajate.
ART. 334. Bidoanele sau butoaiele cu lac poliesteric vor fi folosite în ordinea intrării
lor în depozit.
ART. 335. Lagărele şi piesele în mişcare ale pompelor de produse combustibile vor fi
în permanenţă verificate şi unse, pentru evitarea supraîncălzirilor.
ART. 336. La instalaţiile de pompare se vor respecta următoarele reguli:
a) la armăturile instalaţiilor şi conductelor se va asigura etanşeitatea; nu se admit
racorduri cu furtunuri flexibile, fisurate sau îmbătrânite;
b) pe timpul descărcării, se va asigura legarea la pământ a cazanelor şi a cisternelor
pentru scurgerea electricităţii statice;
c) se va asigura stabilitatea ambalajelor în tot timpul operaţiei de descărcare.
ART. 337. În cazul încărcării sau alimentării directe în rezervoare subterane sau
semiîngropate, vehiculele se vor amplasa cu respectarea distanţelor de siguranţă stabilite
prin normativul ID 17 privind zonarea cu pericol de incendiu.
ART. 338. Etanşeitatea conductelor şi rezervoarelor va fi controlată şi asigurată
permanent.
ART. 339. Orice scurgere de lubrifianţi pe pardoseală sau orice prelingere pe
rezervor, butoi, etc., va fi îndepărtată imediat prin acoperire cu nisip sau prin ştergere cu
cârpe, iar materialele folosite pentru curăţire vor fi depozitate în cutii metalice închise şi
evacuate în locuri special amenajate.
ART. 340. Viteza de mişcare a vagoanelor cisternă manevrate pe rampele de
descărcare nu trebuie să fie mai mare de 5 km/h în timpul manevrării vagoanelor cisternă se
interzic tamponările bruşte şi folosirea saboţilor improvizaţi sau din materiale feroase care pot
produce scântei.
ART. 341. În caz de incendiu personalul din schimb va interveni pentru stingerea
incendiului cu mijloacele iniţiale de stingere din dotare, va anunţa dispeceratul central care va
alarma serviciul pentru situaţii de urgenţă, acţionând după caz, pentru evacuarea produselor.
 ART. 342. Stingerea incendiilor pentru produsele petroliere se realizează folosind
spumă, realizându-se pentru protecţie perdele cu apă pulverizată, în funcţie de natura
produsului combustibil care arde şi de modul de manifestare a incendiilor. Concomitent cu
stingerea, se va asigura răcirea cu apă a rezervoarelor şi cisternelor vecine cu cel incendiat.
ART. 343. Pentru lucrul cu foc la rezervoare se vor respecta prevederile privind
efectuarea lucrului cu foc deschis precum şi următoarele măsuri:
a) se goleşte complet rezervorul;
b) se închid şi se blindează robinetele de pe toate conductele de legătură ale
rezervorului;
c) se deschid gurile de vizitare de pe mantaua şi de pe capacul rezervorului;
d) se efectuează purjarea şi aerisirea rezervorului;
e) se iau probe de gaze pentru analiză;
f) se începe lucrul numai după confirmarea analizelor şi emiterea permisului de lucru
cu foc.
ART. 344. La lichide combustibile din clasele I şi II depozitate, se vor lua măsuri de
protecţie împotriva radiaţiilor solare.
ART. 345. În cazul încărcării sau alimentării directe din rezervoare supraterane sau
semiîngropate, autovehiculele nu se vor apropia la o distanţă mai mică de 10 m faţă de
rezervoare.
ART. 346. Scurgerile de lichide combustibile se colectează imediat şi se
îndepărtează în locuri prestabilite.
Platformele betonate şi nebetonate ale depozitelor se curăţă de reziduuri ori de câte
ori este necesar.

6.3. Depozite de recipiente transportabile cu

gaze comprimate sau lichefiate

ART. 347. Fumatul şi focul deschis sunt interzise.

ART. 348. Se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare şi a celor ulterioare
apariţiei acestor norme.
ART. 349. Se vor utiliza indicatoare de securitate de interzicere sau avertizare, cum
ar fi “Fumatul interzis”, “Focul deschis este interzis”, “Pericol de explozie”, “Materiale
explozive” sau “Accesul interzis persoanelor neautorizate”.
ART. 350. Recipientele (buteliile) folosite pentru transportul gazelor sub presiune vor
fi verificate, depozitate, manipulate şi exploatate conform prescripţiilor tehnice ale furnizorului
şi a celor elaborate de Inspecţia de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de Ridicat (I.S.C.I.R.).
ART. 351. La ridicarea de la furnizor a buteliilor de gaze sub presiune se va verifica
dacă acestea sunt în bună stare, pentru a putea fi folosite în condiţii de siguranţă.
ART. 352. Nu se vor primi în depozit sau utiliza recipiente la care:
a) lipsesc poansonările reglulamentare (data verificării şi scadenţa, capacitatea,
presiunea de încărcare, greutatea totală a buteliei, etc.);
b) a expirat termenul reviziei periodice;
c) robinetul cu ventil este defect;
d) se constată deteriorări vizibile pe corpul recipientului (fisuri, urme de lovituri,
coroziune pronunţată, etc.);
e) lipseşte vopseaua de protecţie şi marcarea gazului pe care îl conţine;
f) lipsesc capacele de protecţie şi inelele de cauciuc montate pe corpul recipientului.
 ART. 353. Depozitarea recipientelor transportabile cu gaze comprimate sau lichefiate
se face în construcţii parter, şoproane sau platforme exterioare, evitându-se radiaţia solară,
intemperiile şi intervenţia persoanelor străine.
Pardoselile din depozit trebuie să fie plane, nealunecoase şi constituite din materiale
care să excludă posibilitatea producerii de scântei în caz de lovire.
ART. 354. Este interzisă depozitarea buteliilor încărcate cu oxigen în aceeaşi
încăpere cu buteliile încărcate cu gaze combustibile.
ART. 355. Buteliile care posedă postamente vor fi păstrate în poziţie verticală,
aşezate grupat în boxe sau în stelaje asigurate cu lanţuri sau alte dispozitive, cu spaţii de
acces între ele. Buteliile pline vor fi depozitate în locuri separate faţă de buteliile goale,
grupate în raport cu tipul lor şi cu natura substanţelor pe care le conţin.
ART. 356. Buteliile fără postament vor fi păstrate în poziţie orizontală, pe rame sau
stelaje din lemn, dar fără ca buteliile să se sprijine direct între ele. Robinetele vor fi îndreptate
în aceeaşi direcţie la toate buteliile.
ART. 357. Depozitarea recipientelor încărcate sau cu încărcătură consumată, se va
face numai cu capacele de protecţie a robinetelor montate.
ART. 358. Este interzisă depozitarea buteliilor în locuri umede sau în mediu cu
acţiune corozivă asupra materialului din care sunt construite recipientele.
ART. 359. Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie în spaţii liber accesibile, pe
scări, culoare sau în ganguri.
ART. 360. Temperatura în depozite nu trebuie să depăşească +40º C. Încălzirea se
face cu instalaţii centrale cu apă caldă sau abur de joasă presiune, iar buteliile vor fi
amplasate la distanţe de siguranţă faţă de elementele de încălzire a acestor instalaţii (cel
puţin 0,5 m).
ART. 361. Pe o rază de 10 m în jurul depozitului cu butelii se interzice păstrarea
oricăror materiale inflamabile sau uleioase şi executarea de lucrări cu foc deschis.
ART. 362. Este interzis transportul recipientelor cu gaze sub presiune împreună cu
alte materiale sau substanţe combustibile şi periculoase (incompatibile cu gazele
transportate), precum şi transportul de persoane la un loc cu acesta. De asemenea, nu se
admite transportul acestora în mijloace de transport pentru călători sau în mijloace de
transport neadecvate.
ART. 363. Vehiculele care transportă recipienţi-butelie, încărcate, nu trebuie să
staţioneze fără supraveghere. Conducătorii autovehiculelor în care se transportă recipiente-
butelie cu gaze sub presiune trebuie să fie instruiţi asupra proprietăţilor şi pericolelor pe care
le prezintă gazele transportate.
ART. 364. Se interzice descărcarea recipientelor-butelie din vehicule prin căderea lor
pe un pat elastic (pneuri).
ART. 365. Transportul buteliilor se va face numai cu mijloace de transport
corespunzătoare acestui scop şi inscripţionate conform normelor în vigoare.
Transportul recipientelor-butelie de oxigen pe distanţe scurte (în interiorul
întreprinderii) se face pe cărucioare special destinate acestui scop.
Se interzice aruncarea, târârea sau rostogolirea orizontală a recipientelor-butelie de
oxigen chiar şi pe distanţe scurte.
Transportarea recipientelor-butelie de oxigen cu ajutorul instalaţiilor de ridicat se
permite numai dacă recipientele sunt bine fixate în containere care permit o prindere sigură
în cârligul macaralei.
Se interzice transportul recipientelor-butelie de oxigen cu ajutorul instalaţiilor de ridicat
cu electromagnet de prindere.
ART. 366. Recipientele-butelie trebuie să fie ferite de lovituri, izbiri sau murdăriri,
trebuie să fie asigurate împotriva răsturnării sau căderii.
Operaţiile de încărcare şi descărcare trebuie efectuate cu deosebită atenţie, luându-se
măsurile necesare pentru prevenirea rostogolirii recipientelor-butelie de oxigen şi evitându-se
ciocnirile între ele sau cu alte obiecte.
 Se permite deplasarea recipientelor-butelie de oxigen pe distanţe scurte (cel mult 5 m)
de către muncitorii experimentaţi, printr-o aplecare uşoară şi rostogolirea lor în această
poziţie pe postament.
ART. 367. În timpul transportului buteliilor încărcate se vor lua măsuri pentru evitarea
încălzirii acestora sub acţiunea razelor solare sau a altor surse de căldură peste temperatura
de +40º C.
ART. 368. Personalul care manipulează buteliile încărcate cu oxigen va avea mâinile,
îmbrăcămintea şi sculele curate şi fără urme de ulei sau alte materii grase.
ART. 369. Pentru stingerea incendiilor se va proceda astfel:
a) se vor utiliza substanţe stingătoare adecvate produselor existente în recipienţi;
b) se vor răci cu apă pulverizată buteliile (recipientele) vecine cu zona focarului;
c) se vor evacua buteliile neafectate de incendiu şi se vor depozita în locuri cât mai
îndepărtate, unde se va asigura răcirea în continuare a acestora;
d) se vor lua măsuri de protecţie a personalului de intervenţie;
e) se vor avertiza vecinătăţile, dacă este cazul, asupra pericolului de explozie.
ART. 370. În timpul încărcării sau descărcării buteliilor la rampe sau la magazii,
motorul autovehiculului va fi oprit.

6.4. Depozite de material lemnos

ART. 371. Deşeurile de lemn (praf, rumeguş, talaş, tocătură, capete de buşteni, etc.)
se depozitează în grămezi (vrac) pe grupe de grămezi, secţii, sectoare şi, pe cât posibil, în
construcţii închise (buncăre, silozuri, etc.).
ART. 372. La depozitarea deşeurilor de lemn (praf, rumeguş, talaş, etc.) se vor lua
măsuri pentru ca acestea să nu se împrăştie pe teritoriul depozitului sau subunităţii.
ART. 373. Este interzisă păstrarea în depozite a deşeurilor de lemn (aşchii, rumeguş,
praf, etc.) îmbibate cu ulei, lacuri sau alte substanţe uşor oxidabile, precum şi a materialelor
textile îmbibate cu ulei (câlţi, bumbac, cârpe de şters). Aceste materiale vor fi evacuate zilnic
din depozit în locuri speciale, stabilite de subcomisia tehnică de prevenire şi stingere a
incendiilor.
ART. 374. Stingerea incendiilor la depozitele de material lemnos se realizează cu
apă sub formă de jet pulverizat.
Stivele sau grămezile învecinate focarului de incendiu se evacuează sau se stropesc
cu apă complet.
ART. 375. În caz de incendiu se vor lua măsuri pentru protecţia personalului de
intervenţie împotriva temperaturilor înalte şi fumului.
ART. 376. În timpul operaţiilor de stingere şi după terminarea acestora se va asigura
controlul şi supravegherea zonelor învecinate depozitului pentru stingerea scânteilor
împrăştiate de curenţii de aer.

6.5. Depozite de hârtie

ART. 377. Depozitarea şi păstrarea hârtiei, documentelor, cărţilor, etc. şi a produselor

din hârtie (baloturi, suluri, mucavale, etc.) se va face în stive sau pe rafturi, după caz, în
încăperi separate şi amenajate în acest scop, sau în spaţii comune când sunt în cantităţi mici
cu materiale textile.
 ART. 378. Se interzice depozitarea lichidelor combustibile în interiorul depozitelor de
hârtie, arhivă, bibliotecă, încăperi pentru multiplicat, etc..
ART. 379. În caz de incendiu, la produsele de hârtie se va acţiona cu pulberi
stingătoare, concomitent cu evacuarea materialelor din imediata vecinătate a focarului.
Baloturile, cărţile, documentele şi sulurile periclitate de incendiu se protejează cu prelate
umede. După lichidarea incendiului se va supraveghea şi controla dacă nu au mai rămas
focare ascunse.

6.6. Depozite de textile

ART. 380. Materialele textile, în special cele din bumbac şi baloţii, vor fi verificate
înainte de depozitare, în stive sau pe rafturi, pentru a nu avea pete sau infiltraţii de ulei în ele.
ART. 381. Stingerea incendiilor se realizează cu apă sub formă de jet pulverizat.
Concomitent cu stingerea se face şi evacuarea materialelor. Personalul de intervenţie va fi
protejat împotriva temperaturilor foarte înalte, fumului şi gazelor toxice şi va fi asigurat să nu
cadă în focarele stivelor. Materialele textile din apropierea locului incendiului se stropesc cu
apă ori se acoperă cu prelate, pături umede, etc..

6.7. Depozite de carbid şi var

ART. 382. Depozitarea carbidului şi a varului se va face în spaţii separate, special

amenajate şi destinate acestui scop, evitându-se infiltraţiile de apă sau alte substanţe ce
conţin apă.
ART. 383. Butoaiele metalice în care se păstrează carbidul vor fi închise ermetic, se
vor depozita de regulă în poziţie verticală, pe cel mult 3 rânduri, cu capacul în sus şi numai în
încăperi uscate, bine ventilate şi iluminate natural sau din exterior, cu scopuri adecvate.
ART. 384. Pardoseala încăperilor sau eşafodajul pentru depozitarea butoaielor cu
carbid şi a varului va fi cu 0,20 m mai ridicată decât cota încăperilor vecine şi cu 0,50 m faţă
de cota terenului.
ART. 385. Depozitele de carbid şi var nu se încălzesc.
În cazul depozitelor mecanizate, păstrarea butoaielor se poate face în stive suprapuse
pe 3 rânduri, iar în cazul depozitelor nemecanizate pe cel mult 2 rânduri intercalate cu
scânduri groase de 4 - 5 cm, astfel ca butoaiele să aibă stabilitate.
ART. 386. Se interzice trecerea conductelor de apă, de canalizare sau de încălzire
prin încăperea depozitului de carbid sau var, ori prin pereţii şi planşeul acestuia.
ART. 387. Nu este permisă depozitarea carbidului sau varului în subsoluri, demisoluri
sau zone inundabile, în clădiri din elemente de construcţie combustibile, precum şi în
depozitele de mărfuri generale.
ART. 388. La transportul carbidului şi varului se vor lua măsuri de protecţie a acestor
materiale împotriva umidităţii. Carbidul se păstrează numai în butoaie metalice închise
ermetic având inscripţia “carbid, a se feri de umezeală”.
ART. 389. Se interzice introducerea sau păstrarea în încăperile destinate depozitării
carbidului sau varului a oricărui fel de lichid combustibil sau necombustibil, a buteliilor cu
gaze sub presiune, a altor materiale.
 ART. 390. Se interzice manipularea bruscă sau prin rostogolire a butoaielor de
carbid. La transportul acestora în incinta unităţii se vor folosi cărucioare.
Este interzis a se depozita butelii de oxigen împreună cu buteliile de carbid.
Se interzice utilizarea flăcărilor, corpurilor incandescente, a luminilor deschise sau a
celor care produc scântei în apropierea depozitului de carbid.
ART. 391. Geamurile depozitelor vor fi vopsite în alb (sau mate) pentru a evita
pătrunderea directă a razelor solare.
Uşa depozitului va fi marcată cu inscripţii care interzic folosirea focului deschis şi cu
indicator de avertizare în ceea ce priveşte pericolul de explozie.
ART. 392. În situaţiile în care iluminatul se asigură din interior, corpurile de iluminat
vor fi de tip antiex, iar întrerupătoarele vor fi montate pe peretrele exterior al clădirii.
ART. 393. Pentru deschiderea butoaielor de carbid se vor folosi numai scule din
materiale neferoase şi care să nu conţină cupru în aliaj mai mult de 65 %. Deschiderea
butoaielor cu carbid se va efectua în spaţii special amenajate şi se va deschide numai câte
un singur butoi. Este interzis a se deschide butoiul cu flacără sau cu scule care pot produce
prin ciocnire scântei (dălţi, ciocane, etc.).
ART. 394. Butoaiele deschise care nu pot fi protejate corespunzător şi cele avariate
se golesc imediat în alte ambalaje care se pot închide ermetic.
ART. 395. Butoaiele golite vor fi curăţate complet de praful de carbid, după care se
vor umple cu apă, se vor spăla bine şi se vor depozita în locurile stabilite.
ART. 396. Apele impure, rezultate din spălarea butoaielor, nu se vor evacua direct în
canalizarea unităţii, ci vor fi colectate în cămine speciale.
ART. 397. Pulberea de carbid se va colecta în recipienţi şi va fi distrusă în locuri
special amenajate.
ART. 398. În caz de incendiu se vor folosi stingătoare cu pulberi şi CO2. Este
interzisă utilizarea apei, spumei chimice sau aeromecanice pentru stingerea carbidului sau
varului.

6.8. Depozitarea, transportul şi manipularea

recipienţilor cu oxigen

ART. 399. Depozitele trebuie să se găsească la parter, în încăperi fără etaje; pereţii
despărţitori şi acoperişul trebuie să fie construiţi din materiale necombustibile. Uşile trebuie
să se deschidă în afară, geamurile trebuie să fie mate.
ART. 400. Înălţimea depozitului va fi de cel puţin 3,25 m de la pardoseală până la
elementele cele mai de jos ale acoperişului.
ART. 401. Pardoselile în depozite trebuie să fie plane, nealunecoase şi trebuie să fie
confecţionate din materiale care să excludă posibilitatea producerii de scântei în caz de
lovire.
Temperatura în depozite nu trebuie să depăşească 35º C.
ART. 402. Depozitele trebuie să fie prevăzute cu paratrăsnete sau să se găsească în
zona de protecţie a paratrăsnetelor.
ART. 403. Este interzisă depozitarea în aceeaşi încăpere a buteliilor încărcate cu
gaze combustibile împreună cu butelii încărcate cu oxigen.
Buteliile se vor păstra în poziţie verticală, aşezate în boxe sau în stelaje, dispuse în
grupuri cu spaţii libere de acces între ele de minim 1,5 m.
Depozitarea buteliilor goale se va face separat de depozitarea buteliilor pline.
 ART. 404. Se interzice folosirea surselor de foc în incinta sau vecinătatea
depozitelor.
ART. 405. În timpul când recipienţii cu oxigen nu sunt folosiţi, vor fi depozitaţi în
încăperi special amenajate, după înşurubarea capacului la racordul robinetului şi a capacului
de protecţie.
ART. 406. La depăşirea temperaturii de 40 º C trebuie să se ia măsuri de răcire. De
asemenea, iarna, buteliile de oxigen încărcate trebuie ferite de îngheţ, deoarece la
temperaturi scăzute oţelul devine casant, cedând uşor presiunii din interior, fapt care
determină explozii violente.
ART. 407. Recipientele pot fi transportate numai dacă au capac de protecţie.
ART. 408. În timpul transportului buteliilor încărcate se vor lua măsuri pentru evitarea
încălzirii lor sub acţiunea razelor solare sau a altor surse de căldură, peste temperatura de
40º C.
ART. 409. În timpul transportului şi manipulării buteliilor, trebuie să se ia măsuri
împotriva căderii, lovirii sau murdăririi acestora cu substanţe grase (uleiuri, vaselină etc.).
ART. 410. Transportul buteliilor se va face numai cu mijloace de transport prevăzute
cu arcuri, între butelii trebuie să se interpună un material despărţitor. În acest scop se pot
întrebuinţa lame de lemn, inele de frânghie sau cauciucuri.
ART. 411. În timpul transportului buteliile trebuie aşezate astfel încât robinetele lor să
se găsească în aceeaşi parte.
ART. 412. Este interzis a se transporta butelii încărcate împreună cu alte materiale
combustibile sau materii grase.
ART. 413. Personalul care manipulează butelii încărcate va avea mâinile şi sculele
curate şi complet lipsite de urme de ulei sau alte materii grase.
 CAPITOLUL 7

REGLEMENTĂRI SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR

DIN TRANSPORTUL CU METROUL

7.1. Activitatea de mişcare

ART. 414. Şeful secţiei Mişcare elaborează reglementări proprii, specifice, privind
activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare a persoanelor pentru fiecare post
de mişcare din reţeaua de metrou.
ART. 415. Pentru prevenirea, stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor,
personalul de mişcare trebuie să respecte şi să aplice reglementările proprii şi instrucţiunile
cu caracter general prevăzute în instrucţiile de serviciu referitoare la activitatea de exploatare
din staţiile de metrou şi circulaţia trenurilor:
a) la intrarea în serviciu a personalului de mişcare, impiegatul de mişcare sau agentul
de staţie va sesiza dacă, la locul de muncă există cauze potenţiale de incendiu,
luând măsuri pentru înlăturarea acestora şi vor solicita sprijin pentru soluţionarea
celor care nu sunt de competenţa lor la Dispecerul central;
b) conducătorii secţiei de Mişcare vor stabili sarcinile specifice pentru întreg
personalul de mişcare, care se anexează la planul tehnic de exploatare al staţiei şi
vor asigura instruirea şi examinarea personalului;
c) în fiecare staţie la planul tehnic de exploatare va fi anexată schiţa cu căile de
acces necesare deplasării operative a echipelor de intervenţie, mijloacele tehnice
de p.s.i. şi salvare precum şi instalaţiile din incintă;
d) este interzis personalului de mişcare, în timpul serviciului, să folosească la locul
de muncă surse improvizate pentru încălzit, preparatul hranei sau alte surse de foc
deschis;
e) personalul de mişcare este obligat să urmărească instalaţia de detectare şi
avertizare incendii, iar în cazul unei semnalizări optice şi acustice să verifice locaţia
indicaţiei dată de instalaţie şi să facă anunţarea turantului căruia îi aparţine spaţiul
respectiv pentru a efectua verificarea pe teren;
f) în staţiile cu serviciul de mişcare permanent, persoana care efectuează alarmarea
este impiegatul de mişcare;
g) în staţiile cu serviciul de mişcare suspendat, persoana care efectuează alarmarea
este agentul de staţie, pe timpul cât se află prezent în staţie;
h) personalul de mişcare, la intrarea în serviciu şi pe durata serviciului de tură, va
verifica integritatea panoului de chei PSI, astfel încât să nu se descompleteze
panoul respectiv;
i) la intrarea în serviciu, impiegatul de mişcare şi agentul de staţie, cu ocazia reviziei
staţiei, vor verifica:
- starea uşilor de acces din spaţiile publice către spaţiile tehnice şi porţile de
acces în tunel;
- starea mijloacelor tehnice de p.s.i. din biroul în care îşi desfăşoară activitatea;
- starea instalaţiilor electrice din biroul propriu, din punct de vedere al
electrosecurităţii;
 - amplasarea generatoarelor de orice natură pentru lucrări în alte locuri decât
cele stabilite;
- lucrul cu foc deschis fără permis;
- curăţenia din spaţiile publice şi tehnice;
- starea căilor de acces din staţii, luând măsuri pentru deblocarea acestora;
- în caz de necesitate, agentul de staţie va efectua revizia acestora şi în timpul
serviciului.
ART. 416. Personalul de mişcare va păstra în cadrul evidenţelor postului, conform
reglementărilor în vigoare:
- evidenţa simulărilor de incendiu;
- evidenţa echipei PSI;
- fişa stingătoarelor de incendiu (pentru stingătoarele tip P5 cu manometru).
ART. 417. În timpul circulaţiei trenurilor de metrou, întregul personal de mişcare va
respecta şi va aplica reglementările proprii specifice activităţii privind intervenţia în caz de
incendiu şi salvare.
În cazul când personalul de mişcare este anunţat de producerea unui incendiu la
trenul de metrou în circulaţie sau staţionare sau la alte instalaţii din staţie se va proceda
conform reglementărilor proprii, specifice elaborate de secţia Mişcare.
ART. 418. În cazul eventualelor incendii în spaţiile publice şi tehnice din staţii,
echipele de intervenţie alarmate de personalul de mişcare vor interveni pentru stingere şi
salvare, cu mijloacele tehnice de p.s.i. din dotare, iar când aceasta nu este posibil, va solicita
sprijin prin Dispecerul Central.

7.2. Activitatea comercială

ART. 419. Şeful secţiei Comercial elaborează reglementări proprii, specifice, privind
activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare, pentru personalul comercial.
ART. 420. Pentru prevenirea, stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor,
personalul comercial trebuie să respecte şi să aplice reglementările proprii şi instrucţiunile cu
caracter general prevăzute în instrucţiile de serviciu referitoare la activitatea de exploatare
din staţiile de metrou:
a) conducătorii secţiei Comercial vor stabili sarcinile specifice pentru întreg personalul
comercial, care se afişează la fiecare loc de muncă şi vor asigura instruirea şi examinarea
personalului;
b) personalul comercial la intrarea în serviciu şi în timpul serviciului va urmări existenţa
la locurile de muncă a unor potenţiale cauze de incendiu, luând măsuri pentru înlăturarea
acestora şi vor solicita sprijin pentru soluţionarea celor care nu sunt de competenţa lui la
impiegatul de mişcare din staţiile arondate cu serviciu de mişcare organizat, care va anunţa
Dispecerul Central.
ART. 421. Personalul comercial va interzice accesul în metrou cu substanţe
explozibile, inflamabile, butelii de gaze, de oxigen şi alte materiale sau obiecte care pot
produce incendii sau explozii.
ART. 422. Este interzisă exploatarea instalaţiilor improvizate care pot conduce prin
scurtcircuite la incendii.
ART. 423. Modul de acţiune în caz de incendiu la casierie, camera de valori, cabina
acces, CCC-CTC etc., este:
a) alertarea-alarmarea – se va anunţa, impiegatul de mişcare, agentul de staţie,
Dispecerul Comercial şi Dispecerul Central după caz;
b) localizarea incendiului;
c) asigurarea valorilor băneşti şi/sau materiale din gestiunea proprie;
 d) intervenţia cu mijloacele tehnice de p.s.i., până la sosirea formaţiei de intervenţie,
salvare şi prim ajutor, dacă este cazul.
ART. 424. Reglementări cu privire la anunţurile şi ordinea acţiunilor întreprinse de
controlorii de acces, în cazuri de avarii, incendii, simulări de incendiu, care se pot produce în
cadrul societăţii controlorii de acces au obligaţia să facă următoarele anunţuri către publicul
călător:
a) mesaje de transmis:
-în caz de incendiu (avarie tehnică) la T.E.M. în staţie, sau incendiu (avarie tehnică) în
spaţiile staţiei, care împiedică desfăşurarea activităţii:
- “Stimaţi călători !”:
- “vă rugăm nu intraţi în staţie, s-a produs o avarie”;
- “vă rugăm grăbiţi ieşirea din staţie, se poate ieşi şi printre aparatele de
taxare”;
- în caz de simulare de incendiu:
- “Stimaţi călători, în staţie are loc o simulare de incendiu”;
- “vă rugăm nu vă alarmaţi”;
- “feriţi mijloacele de intervenţie ale personalului serviciului profesionist pentru
situaţii de urgenţă”;
- “Vă mulţumim.”.
b) succesiunea acţiunilor întreprinse de către controlorii de acces în caz de incendiu
(situaţie de urgenţă, avarie tehnică, simulare de incendiu):
- trecerea A.T.M.-urilor în regim P.S.I., prin apăsarea butonului de avarie din
cabina C.A. (tripozii A.T.M. se vor mişca liber în ambele sensuri, pentru
evacuarea rapidă a călătorilor, tensiunea este oprită la nivelul bateriei
A.T.M.);
- transmiterea anunţurilor;
- asigurarea gestiunii;
- intervenţie în sprijinul călătorilor (îndrumare, prim ajutor, etc.).
Anunţurile se vor repeta de mai multe ori, iar transmiterea lor se va face pe un
ton calm.
Informaţiile privind existenţa unui incendiu (situaţie de urgenţă, avarie tehnică,
simulare de incendiu) în staţie, precum şi momentul remedierii şi revenirii la activitatea
normală, vor fi transmise controloarei de acces, de regulă, de către impiegatul de mişcare
sau agentul de staţie.

7.3. Activitatea Dispecerului Central

ART. 425. Conducătorul Dispeceratului Central este coordonatorul întregii activităţi din
dispecerat (dispeceratele de ramură, regulatorul de circulaţie, spaţii tehnice, etc.) privind
prevenirea, stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor. De asemenea, răspunde şi de
coordonarea întregii activităţi a metroului în cazul apariţiei unui incendiu, avarie tehnică,
situaţie de urgenţă etc..
În acest sens întocmeşte instrucţiuni privind modul de lucru în cadrul Dispeceratului
Central şi planul de protecţie împotriva incendiilor propriu, care va cuprinde reglementări de
prevenirea, stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor pentru spaţiile Dispeceratului
Central şi modul de intervenţie al dispecerilor şi operatorilor în cazul apariţiei unui incendiu în
reţeaua metroului. Instrucţiunile de lucru şi planul de protecţie împotriva incendiilor vor fi
aprobate de conducătorul societăţii.
ART. 426. Pentru prevenirea, stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor, personalul
din activitatea de dispecerat trebuie să respecte şi să aplice reglementările prevăzute în
instrucţiunile de serviciu referitoare la activitatea de exploatare şi circulaţie a trenurilor de
metrou, cât şi a celor specifice activităţii de dispecerat cum sunt:
 a) la intrarea în serviciu a personalului (dispecer, operator, etc.) vor sesiza
Dispeceratul Central dacă în activităţile pe care le coordonează există cauze potenţiale de
incendiu, luând măsuri pentru înlăturarea lor;
b) conducătorii dispeceratelor de ramură vor stabili prin sarcinile specifice locului de
muncă, anexate la planul de protecţie împotriva incendiilor al Dispeceratului Central, modul
de intervenţie în cazul apariţiei unui incendiu şi de salvare a persoanelor şi vor asigura
afişarea, cunoaşterea şi aplicarea acestora de către personalul propriu; aceste sarcini vor fi
specificate în fişa postului personalului respectiv;
c) se interzice:
- fumatul în alte locuri decât cele stabilite în planul de protecţie împotriva
incendiilor;
- depozitarea materialelor combustibile sau inflamabile;
- exploatarea instalaţiilor improvizate, care pot conduce la scurtcircuite şi
incendii.
ART. 427. Dispecerii centrali vor urmări efectuarea de simulări de incendiu şi salvare a
persoanelor din spaţiul Dispeceratului Central şi din cadrul societăţii.

7.4. Activitatea de tracţiune

ART. 428. În activitatea de tracţiune, pe lângă reglementările în vigoare prevăzute în

instrucţiile de serviciu se vor respecta şi prevederile din prezentele norme, precum şi cele
menţionate în cadrul acestui subcapitol.
ART. 429. Dotările cu mijloace tehnice de p.s.i. pentru fiecare tip de vehicul vor fi
făcute în inventarul acestora, cu evidenţierea în registrul de bord (sau document similar)
asupra predării - primirii lor ca număr, stare de funcţionare; cele defecte se vor înlocui, iar
lipsurile se vor completa.

7.4.1. Reglementări comune pentru rame electrice de metrou,

locomotive şi drezine tip metrou

ART. 430. Rezervoarele de motorină de pe L.D.H., precum şi conductele şi valvele de

alimentare, vor fi perfect etanşe. Combustibilul nu trebuie să deverseze sau să se scurgă din
rezervoare.
ART. 431. Injectoarele de motorină de pe locomotive se vor menţine în perfectă stare
de curăţenie, iar repararea instalaţiilor de alimentare cu motorină se va face cu mare atenţie,
numai în locuri amenajate.
ART. 432. În procesul tehnologic de alimentare cu lubrifianţi şi cu carburanţi a ramelor
electrice de metrou şi locomotivelor, este interzis fumatul şi folosirea focului deschis pentru
orice intervenţie, precum şi aruncarea sau depozitarea în această zonă a materialelor textile
folosite la ştersul şi curăţatul acestor vehicule.
ART. 433. Este interzis fumatul şi folosirea focului deschis în cabinele de conducere şi
în sala maşinilor la locomotive. Fumatul este permis numai la capetele de secţii în locuri
special amenajate, iar lucrul cu foc deschis este permis conform reglementărilor precizate la
capitolul “Foc deschis”.
ART. 434. Pentru evitarea incendierii locomotivelor diesel-hidraulice, se va face
spălarea depunerilor uleioase de sub motor cu ocazia reparaţiilor programate.
 ART. 435. Echipamentul electric şi mecanic de pe boghiuri va fi menţinut în stare de
curăţenie prin îndepărtarea depunerilor, cu ocazia reviziilor şi întreţinerii curente.
ART. 436. În cabinele de conducere şi în sala maşinilor este interzisă păstrarea
vaselor cu motorină, benzină, petrol, etc., iar materialul de şters se va păstra numai în cutii
metalice închise, în locuri fără pericol de incendiu. Curăţirea pardoselilor în cabinele de
conducere şi vagoanele de călători nu se va face cu substanţe inflamabile sau combustibile.
ART. 437. Este interzisă dezgheţarea cu foc deschis a instalaţiilor de frână; acest
lucru se va face numai cu apă caldă.
ART. 438. În cadrul procesului tehnologic de revizie şi reparaţie se va da o deosebită
atenţie instalaţiilor electrice, termice şi mecanice care au legătură cu apariţia incendiilor.
Acestea trebuie să corespundă instrucţiunilor şi reglementărilor în vigoare, fiind interzise
provizoratele şi improvizaţiile.
ART. 439. La executarea reviziilor şi reparaţiilor, în afara prevederilor din instrucţii şi a
reglementărilor în vigoare, se va urmări şi:
a) starea de curăţenie a cabinelor de conducere, salon pasageri, sălii maşinilor, a
părţilor exterioare cât şi sub vehicul. Se vor curăţa depunerile provenite din pierderile de ulei,
respectiv motorină;
b) verificarea şi menţinerea în bună stare de funcţionare a instalaţiilor de detectare şi
avertizare a incendiilor.
ART. 440. La capetele de secţii unde timpul de staţionare este mai mare, personalul
de conducere a ramelor de metrou va face o revizie exterioară sumară pentru depistarea
eventualelor degajări de fum şi miros anormal de cabluri arse sau supraîncălzite.
ART. 441. Locomotivele diesel-hidraulice care circulă în stare remorcată vor avea
mufa de regim blocată în poziţie medie cu dispozitivul existent, conform ordinelor în vigoare.
ART. 442. Depozitarea bateriilor de acumulatoare se va face în spaţii special
amenajate şi este interzis a se folosi flacără deschisă la controlul bateriilor de acumulatoare.
ART. 443. La circulaţia în tunel se vor lua următoarele măsuri de prevenire a
incendiilor:
a) toţi conductorii electrici ai agregatelor, care se scot din funcţie pentru o cauză
oarecare, trebuie să fie deconectaţi şi de la sursa de alimentare, iar capetele lor vor fi izolate
şi se vor suspenda într-o poziţie care exclude atingerea la masă;
b) interzicerea conductorilor provizorii suspendaţi liber sau improvizaţi;
c) interzicerea montării de siguranţe fuzibile şi automate necalibrate, de calibru mare
sau a legăturilor provizorii cu liţe în locul siguranţelor care prezintă defecţiuni sau sunt arse.
Se vor monta numai siguranţe cu caracteristicile prescrise pentru locul respectiv şi în bună
stare;
d) reglarea releelor şi a întrerupătoarelor de protecţie se va face conform
instrucţiunilor din cartea tehnică a produsului.
ART. 444. Conductorii electrici ce sunt montaţi sub duşumea, vor avea izolaţia
perfectă, protejaţi contra deteriorărilor, fără urme de ulei sau unsoare, iar canalul de cabluri
va fi uscat, curăţat şi etanşat.
ART. 445. Spălarea pieselor şi subansamblelor se va face cu soluţii pe bază de
detergenţi. În cazuri speciale se pot utiliza şi produse petroliere, conform reglementărilor la
permisul cu foc deschis.
ART. 446. Pentru menţinerea în perfectă stare de funcţionare a stingătoarelor din
dotare, acestea se vor verifica respectând prevederile tabelului 1.4.
ART. 447. Instruirea practică a personalului de conducere a ramelor de metrou şi de
locomotivă, prin stingerea unui incendiu simulat se va face periodic, conform reglementărilor
în vigoare, iar verificarea cunoştinţelor se va face odată cu examinarea anuală.
 7.4.2. Prevederi specifice ramelor de metrou

7.4.2.1. Prevederi specifice ramelor de metrou

tip IVA

ART. 448. În cazul tractării trenurilor electrice de metrou (T.E.M.) sau ramelor electrice
(R.E.M.) defecte, se vor lua toate măsurile, ca trecerea motoarelor de tracţiune în regim de
generator să nu producă scurtcircuite care pot genera incendii.
ART. 449. În cazul în care la o ramă din compunerea unui T.E.M., în timpul circulaţiei,
survine un incendiu sau avarie tehnică cu degajare de fum şi temperatură, în funcţie de locul
şi situaţia în care se află trenul în cauză, personalul care conduce trenul va proceda după
cum urmează:

A – T.E.M. se află oprit în staţie:

a) comandă coborârea captatorilor întregului tren;

b) comandă deschiderea uşilor şi se vor debarca din tren călătorii;
c) simultan cu primele două operaţii, mecanicul va raporta, prin instalaţia de
radiocomunicaţie, operatorului R.C. următoarele date:
- numărul trenului , staţia în care se află trenul şi firul de circulaţie;
- situaţia intervenită şi în ce zonă a trenului a apărut incendiul sau defecţiunea
(la ce R.E.M. şi dacă s-au identificat instalaţiile afectate), solicitând totodată operatorului
R.C., deconectarea de urgenţă a tensiunii din şina a III-a, cât şi comutarea ventilaţiei staţiei
în regim de evacuare.
În cazul în care nu se poate stabili comunicaţia radio cu operatorul R.C. sau situaţia
gravă o impune, personalul de conducere T.E.M. va deconecta de urgenţă tensiunea din şina
a III-a din butonul de deconectare de urgenţă (B.D.U.) de pe peronul staţiei şi va activa
scurtcircuitoarele de pe T.E.M.;
d) va izola electric R.E.M. defectă de restul T.E.M. prin deschiderea cuplelor electrice;
e) va acţiona pentru stingerea incendiului sau prevenirea răspândirii lui, cu
stingătoarele din dotarea T.E.M. Dacă se apreciază că stingerea nu este posibilă doar cu
mijloace aflate pe T.E.M, se va acţiona cu furtunurile de apă de la hidranţii interiori de
incendiu, dar înainte de această operaţie, dacă şinele de contact ale celor două linii din staţie
sunt alăturate, obligatoriu se vor deconecta toate sursele de tensiune de pe TEM şi se va
solicita deconectarea tensiunii din şina de contact şi de la linia vecină, stingerea cu apă
urmând a se face doar după primirea confirmării de la operatorul RC asupra deconectării
acesteia;
f) în cazul în care la constatarea sau pe parcursul intervenţiei se apreciază că avaria
(incendiul) este de amploare sau nu poate fi limitată, se va solicita prin operatorul R.C.
anunţarea Dispecerului Central pentru alarmarea:
- echipei de intervenţii din staţia de metrou
- formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor
- daca este cazul, serviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă şi staţia de
salvare (ambulanţa), pentru eventualele persoane accidentate;
g) după stingerea incendiului (respectiv înlăturarea cauzelor avariei tehnice) şi
efectele acestuia asupra R.E.M. (T.E.M.), mecanicul va stabili de comun acord cu operatorul
R.C. condiţiile de retragere a T.E.M. afectate din circulaţie, solicitându-se tren de ajutor sau
circulaţia acestuia prin forţe proprii;
h) indiferent de modul de retragere a T.E.M. (remorcat sau cu forţe proprii), înainte de
a se solicita repunerea sub tensiune a şinei a III-a, se va proceda la:
 - verificarea existenţei mijloacelor tehnice de p.s.i. (stingătoare, etc.) în gabarit
sau a personalului coborât în calea de rulare care ar putea împiedica deplasarea R.E.M. în
condiţii de siguranţă
- se va izola frâna cu resort şi frâna de urgenţă la R.E.M. defectă;
i) după efectuarea acestor operaţii şi verificări, mecanicul va solicita operatorului
R.C. repunerea sub tensiune a şinei a III-a şi va alimenta cu aer instalaţia pneumatică a
T.E.M.;
j) numai dacă stingerea incendiului nu s-a efectuat cu apă sau cu spumă, după
efectuarea verificărilor de mai sus, mecanicul va solicita operatorului RC repunerea sub
tensiune a şinei a III-a;
k) dacă T.E.M. se poate deplasa cu forţe proprii, acesta se va retrage fără călători şi
va pleca spre punctul stabilit (depou, remiză, linie de garare), conform dispoziţiilor
operatorului R.C.;
l) dacă stingerea incendiului s-a efectuat cu apă sau spumă, anterior demontării
scurtcircuitoarelor portabile, mecanicul TEM va proceda la coborârea şi blocarea în poziţie
"coborât" a captatorilor de curent la tot trenul, după care trenul defect se va remorca cu tren
de ajutor spre punctul stabilit (depou, remiză, linie de garare), conform dispoziţiilor
operatorului R.C., respectându-se prevederile de la litera "h";
m) dacă T.E.M. nu se poate deplasa cu forţe proprii şi s-a solicitat ca acesta să fie
remorcat cu tren de ajutor, se pregăteşte T.E.M. în vederea cuplării cu trenul de ajutor
conform instrucţiunilor de serviciu. După cuplarea trenului defect cu trenul de ajutor se
efectuează proba frânei şi conform dispoziţiilor operatorului R.C., convoiul format din trenul
defect şi trenul de ajutor va pleca spre punctul stabilit (depou, remiză);
n) pe tot parcursul de la locul avariei la punctul de retragere, indiferent dacă T.E.M.
defect se deplasează cu forţe proprii sau este remorcat, se va supraveghea permanent locul
incendiului (avariei) din R.E.M. afectată, de personal specializat (formaţia de intervenţie,
salvare şi prim ajutor) şi în caz de necesitate se va acţiona în continuare cu stingătoarele sau
cu furtunul cu apă de la hidranţii interiori de incendiu, după oprirea trenului în staţie (cu
respectarea condiţiilor specifice acestei operaţii). Pe acest parcurs se va menţine legătura cu
operatorul RC căruia i se va raporta deîndată orice fenomen ivit şi orice operaţie necesară a
fi efectuată;
o) dacă pe parcursul deplasării TEM nu se poate dezvolta o viteză mai mare de 10
km/h datorită defecţiunilor survenite, se va proceda la desfacerea schemei de forţă prin
deconectarea cablurilor sau ruperea papucilor cablurilor de la motoarele de tracţiune afectate
direct.

B – T.E.M. se află în timpul mersului:

a) dacă în timpul mersului personalul de tracţiune sesizează producerea unui

incendiu sau a unei avarii cu degajare de fum, gaze toxice şi temperaturi ridicate la T.E.M.,
va deconecta tracţiunea şi va încerca să ajungă prin forţă vie (inerţie) a trenului în prima
staţie comandându-se din mers coborârea captatorilor întregului tren şi raportându-se
operatorului RC situaţia apărută în circulaţia trenului.
b) la oprirea trenului în staţie se va proceda în continuare conform prevederilor de la
punctul A.

C – T.E.M. se află în timpul mersului şi se opreşte necomandat în tunel

Dacă datorită unei defecţiuni, survenită în timpul mersului, urmată de incendiu sau
degajare de fum, gaze toxice şi temperatură, TEM se opreşte necomandat în tunel,
personalul de conducere TEM va proceda astfel:
 a) va adresa călătorilor, prin instalaţia de sonorizare a T.E.M., recomandarea de a
păstra calmul şi de a nu coborî din proprie iniţiativă în tunel, aşteptând intervenţia
personalului Metrorex;
b) va raporta de urgenţă operatorului RC prin instalaţia de radiocomunicaţie, situaţia
survenită, solicitându-se deconectarea de urgenţă a tensiunii din şina a III-a, aprinderea
iluminatului normal din tunel, precizându-se următoarele:
- numărul trenului, trasei şi locul în care se află TEM;
- zona afectată (la ce ramă şi dacă s-au identificat instalaţiile defecte);
Dacă avaria este însoţită de degajare de fum, mecanicul va solicita pornirea instalaţiei
de ventilaţie pe “evacuare”.
În cazul în care nu se poate stabili comunicaţia radio cu operatorul RC sau când viaţa
călătorilor este pusă în pericol, de urgenţă va fi deconectată tensiunea în şina a III-a, de pe
TEM, prin introducerea scurtcircuitoarelor.
c) dacă s-a realizat comunicaţia radio cu operatorul RC şi s-a primit confirmarea
scoaterii tensiunii din şina a III-a, după coborârea captatorilor şi introducerea
scurtcircuitoarelor întregului tren, se va interveni cu stingătoarele din dotarea TEM pentru
stingerea incendiului sau pentru preîntâmpinarea izbucnirii lui;
Dacă avaria poate afecta integritatea călătorilor mecanicul ajutor va ajuta la
debarcarea călătorilor din tren, începând cu cei aflaţi în rama avariată şi conducerea lor spre
cea mai apropiată staţie, în sens opus curentului de aer de evacuare, conform
reglementărilor în vigoare;
d) dacă incendiul nu poate fi stins cu mijloacele din dotarea TEM (stingătoare), se va
acţiona cu furtunurile cu apă, de către formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor a SC
“Metrorex” SA şi/sau personalul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, care vor
avea în dotare furtunuri tip “C” şi ţevi de refulare, pe care le vor racorda la hidranţii interiori de
incendiu montaţi pe coloana PSI din tunelele şi galeriile de metrou;
În cazul în care tunelul este sub formă de casetă, obligatoriu, înainte de a se acţiona la
stingerea cu apa de la hidranţi se va solicita operatorului RC oprirea circulaţiei şi
deconectarea tensiunii din şina a III-a şi de la linia vecină, urmând a se acţiona doar după
primirea confirmării că şi de la această linie a fost deconectată tensiunea din şina a III-a;
e) în funcţie de aprecierea mecanicului asupra situaţiei de la faţa locului (gravitatea
cazului), acesta va solicita intervenţia formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor a
Metrorex şi respectiv alarmarea de către Dispecerul Central a personalului serviciilor
profesioniste pentru situaţii de urgenţă şi a staţiei de salvare sanitară (ambulanţă);
f) după evacuarea tuturor călătorilor şi întoarcerea mecanicului ajutor, respectiv
sosirea formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor, mecanicul REM coordonează in
continuare acţiunea de stingere a incendiului conform ipotezei de intervenţie şi salvare;
În cazul când incendiul capătă amploare şi se solicită intervenţia personalului
serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, la sosirea acestora, tot personalul care
participă la stingerea incendiului se va subordona dispoziţiilor lor.
g) după stingerea incendiului personalul de conducere TEM va verifica îndeplinirea
tuturor condiţiilor de repunere sub tensiune şinei a III – a ( dacă se acordă tren de ajutor),
respectiv a condiţiilor de cuplare cu LDH sau alt TEM, de ajutor, după caz, în acest scop
verifică şi procedează la:
- dacă a fost evacuat întregul personal intrat în tunel, respectiv eventualele persoane
inapte a se deplasa (accidentaţi, etc.);
- dacă nu mai sunt piese, obiecte, furtunuri p.s.i., etc. , care să se opună mersului şi
gabaritul de liberă trecere este asigurat;
- izolează REM defectă de restul TEM din cuplele electrice;
- pregătirea TEM pentru alimentarea cu aer şi dacă este cazul se izolează instalaţiile
de frână cu resort şi frâna de urgenţă din robineţii de izolare;
- blocarea mecanică în poziţia coborât a captatorilor la REM avariată;
 - comandarea şi verificarea retragerii scurtcircuitoarelor TEM prin acţionarea
comutatorului de introducere a scurtcircuitorului în poziţia "0" şi verificarea stingerii lămpii de
semnalizare a scurtcircuitorului din bord;
h) după efectuarea verificărilor şi operaţiunilor susmenţionate se va raporta
operatorului RC că sunt îndeplinite condiţiile de repunere sub tensiune a şinei a III-a şi va
solicita repunerea sub tensiune a şinei a III-a;
i) se vor stabili cu operatorul RC condiţiile de cuplare a TEM avariat cu trenul de ajutor
şi apoi, în funcţie de dispoziţiile operatorului RC, se pregăteşte TEM pentru cuplare;
j) se va cupla TEM defect cu trenul de ajutor (LDH sau alt TEM sau REM) şi se va
pregăti convoiul pentru deplasare, conform reglementărilor instrucţionale;
k) când sunt îndeplinite condiţiile de deplasare se vor stabili cu operatorul RC condiţiile
de mers şi locul de retragere, procedându-se apoi conform dispoziţiilor acestuia;
l ) pe tot parcursul de la locul avariei la punctul de retragere, indiferent dacă TEM
defect se deplasează cu forţe proprii sau este remorcat, se va supraveghea locul incendiului
(avariei) în continuare din REM defectă de către personal al formaţiei de intervenţie, salvare
şi prim ajutor şi în caz de necesitate se va acţiona în continuare cu stingătoare sau cu
furtunul cu apă de la hidranţii interiori de incendiu după oprirea trenului în staţie (cu
respectarea condiţiilor menţionate unei astfel de operaţii).
Pe acest parcurs se va menţine legătura cu operatorul RC, căruia i se va raporta de
îndată orice operaţie necesară a fi efectuată;
m) dacă pe parcursul deplasării TEM nu poate dezvolta o viteză mai mare de 10 km/h
datorită defecţiunii survenite, se va proceda la desfacerea schemei de forţă, prin demontarea
sau ruperea cablurilor de la motoarele de tracţiune afectate.

7.4.2.2. Prevederi specifice ramelor de metrou

tip BM 2

ART. 450. În cazul în care la un vagon din compunerea unui TEM, în timpul
circulaţiei, survine un incendiu sau o avarie tehnică cu degajare de fum şi temperatură, în
funcţie de locul şi poziţia în care se află trenul în cauză, personalul TEM va proceda după
cum urmează:

A. TEM se află oprit în staţie

a) comandă deschiderea uşilor şi se vor debarca călătorii;

b) simultan cu operaţiunile de mai sus se va raporta, prin instalaţia de
radiocomunicaţie operatorului RC următoarele date:
- numărul trenului, staţia în care se află trenul şi firul de circulaţie;
- situaţia intervenită şi în ce zonă a TEM a apărut incendiul sau defecţiunea
(la ce vagon şi dacă s-au identificat instalaţiile afectate), solicitând totodată
operatorului RC deconectarea de urgenţă a tensiunii din şina a III-a, cât şi
comutarea ventilaţiei în regim de “evacuare“;
În cazul în care nu se poate stabili comunicaţia radio cu operatorul RC, personalul
TEM va deconecta direct tensiunea din şina a III-a de la butonul de deconectare de urgenţă
(BDU) de la peronul staţiei;
c) după ce s-a asigurat că debarcarea călătorilor este completă, va identifica şi va lua
măsuri de localizare a incendiului doar în interiorul trenului, cu mijloacele tehnice de p.s.i. din
dotare;
 d) în cazul în care se constată că incendiul sau avaria sunt de amploare şi nu pot fi
localizate sau remediate cu mijloacele tehnice p.s.i. din dotare, se va solicita prin operatorul
RC anunţarea Dispecerului Central, pentru alarmarea:
- echipei de intervenţie a staţiei de metrou (dacă există);
- formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor
- dacă este cazul, serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă şi staţiei de
salvare (ambulanţa) pentru eventualele persoane accidentate;
e) în cazul unui incendiu produs la echipamentele aflate sub şasiul vagonului, va
solicita operatorului RC scoaterea tensiunii din şina a III-a şi montarea scurtcircuitorului mobil
de către personalul autorizat sau a scurtcircuitoarelor fixe din camera de sectionari.
În cazul staţiilor cu peroane laterale (cu liniile de circulaţie vecine) operaţia de
scoatere a şinei a III-a de sub tensiune, respectiv de montare a scurtcircuitorului mobil se va
efectua la ambele linii sau a scurtcircuitoarelor fixe din camera de sectionari.
f) numai după confirmarea primită de la operatorul RC asupra scoaterii de sub
tensiune a şinei a III-a şi a montării scurtcircuitoarelor mobile, se va putea interveni la
stingerea incendiului cu apă sau cu spumă. Este interzisă coborârea personalului de
conducere TEM în calea de rulare înainte de sosirea personalului autorizat;
g) după stingerea incendiului, respectiv înlăturarea cauzelor avariei tehnice şi
aprecierea efectelor acestuia asupra trenului, mecanicul va stabili de comun acord cu
operatorul RC condiţiile de retragere a TEM din circulaţie, solicitându-se tren de ajutor sau
circulaţia prin forţe proprii;
h) indiferent de modul de retragere a TEM din circulaţie (remorcat sau cu forţe proprii)
înainte de a se solicita repunerea sub tensiune a şinei a III-a se va proceda la verificarea
existenţei mijloacelor tehnice de p.s.i. (stingătoare, furtunuri p.s.i.) în gabarit sau a
personalului de intervenţie coborât în calea de rulare, care ar putea împiedica deplasarea
REM în condiţii de siguranţă;
i) numai dacă stingerea incendiului nu s-a efectuat cu apă, după efectuarea
verificărilor de mai sus, mecanicul va solicita operatorului RC repunerea sub tensiune a şinei
a III-a;
j) în cazul că TEM se poate deplasa prin forţe proprii, acesta se va retrage fără călători
şi va pleca spre punctul stabilit (depou, remiză sau linie de garare), conform dispoziţiilor
operatorului RC;
k) dacă stingerea incendiului s-a efectuat cu apă, anterior demontării
scurtcircuitoarelor portabile, mecanicul TEM va proceda la coborârea şi blocarea manuală în
poziţia "coborât" a captatorilor de curent la tot trenul, după care trenul defect se va remorca
cu tren de ajutor spre punctul stabilit (depou, remiză sau linie de garare), conform dispoziţiilor
operatorului RC, respectându-se prevederile de la punctul "h";
l) pe tot parcursul de la locul avariei la punctul de retragere, indiferent dacă TEM
defect se deplasează cu forţe proprii sau este remorcat se va supraveghea locul incendiului
(avariei) din REM afectată, de personal specializat al formaţiei de intervenţie, salvare şi prim
ajutor şi în caz de necesitate se va acţiona în continuare cu stingătoare sau furtun cu apă de
la hidranţii interiori de incendiu, după oprirea trenului în staţie (cu respectarea condiţiilor
specifice acestei operaţii);
Pe acest parcurs se va menţine legătura cu operatorul RC căruia i se va raporta de
îndată orice fenomen ivit şi orice operaţie necesar a fi efectuată.
m) dacă TEM nu se poate deplasa cu forţe proprii şi s-a solicitat ca acesta să fie
remorcat cu tren de ajutor, se pregăteşte TEM în vederea cuplării cu tren de ajutor conform
instrucţiunilor de serviciu. După cuplarea trenului de ajutor cu trenul defect, deplasarea
convoiului format din tren defect şi tren de ajutor, precum şi plecarea spre punctul stabilit
(depou, remiză, linii de garare) se va face în baza dispoziţiei operatorului RC, respectându-
se prevederile de la pct. “l”.
 B. TEM se află în timpul mersului

a) dacă în timpul mersului se sesizează incendiu pe afişajul TDS al trenului sau a unei
avarii cu degajare de fum, gaze toxice şi temperaturi ridicate, personalul TEM conduce trenul
până la prima staţie;
b) după oprirea trenului în staţie, se va proceda în continuare conform prevederilor de
la punctul “ A “.

C. TEM se află în timpul mersului şi se opreşte necomandat în tunel

Dacă datorită unei defecţiuni survenite in timpul mersului, urmată de incendiu sau de
degajare de fum, gaze toxice şi temperaturi ridicate, TEM se opreşte necomandat in tunel,
personalul de conducere TEM va proceda astfel:
a) va adresa călătorilor, prin instalaţia de sonorizare a TEM, recomandarea de a
păstra calmul şi de a nu coborî din proprie iniţiativă în tunel, aşteptând intervenţia
personalului Metrorex;
b) va raporta de urgenţă operatorului RC, prin instalaţia de radio comunicaţie
următoarele date:
- numărul trenului şi locul în care se află TEM;
situaţia intervenită şi în ce zonă a TEM a apărut incendiul sau defecţiunea (la ce vagon şi
dacă s-au identificat instalaţiile afectate) solicitând totodată operatorului RC deconectarea de
urgenţă a şinei a III-a, montarea scurtcircuitorului mobil de către personalul autorizat sau a
scurtcircuitoarelor fixe din camera de sectionari, aprinderea iluminatului în tunel cât şi
comutarea ventilaţiei în regim de “evacuare”;
- solicitarea după caz a:
- echipei de intervenţie din staţia cea mai apropiată (dacă există);
- formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor
- dacă este cazul, serviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă şi staţia
de salvare (ambulanţă) pentru persoanele accidentate, prin Dispecerul
Central.
Scoaterea tensiunii din şina a III-a se va face obligatoriu pe ambele fire de circulaţie
dacă tunelul este de tip casetă.
În cazul în care nu se poate stabili comunicaţia radio cu operatorul RC, personalul de
conducere TEM va acţiona în primul rând pentru evacuarea călătorilor din trenul avariat.
Indiferent dacă personalul de conducere TEM a putut comunica cu operatorul RC sau
nu, prin instalaţia de radio comunicaţii, la debarcarea călătorilor în tunel va respecta
următoarele operaţii:
- va anunţa călătorii pe ce parte a TEM va avea loc debarcarea, să se deplaseze
ordonat pe partea neafectată a trenului (aceasta fiind partea opusă şinei a III-a) în
şir indian, fără atingerea părţilor din compunerea trenului şi şina a III-a precum şi
direcţia de mers spre prima staţie;
- va acţiona pentru deschiderea prin comandă a uşilor sau prin acţionarea
dispozitivelor de dezăvorâre a uşilor (pe partea opusă şinei a III-a şi va monta
scările de evacuare a călătorilor);
- va îndruma şi conduce călătorii debarcaţi până la cea mai apropiată staţie, pe
partea opusă a şinei a III-a;
- în staţia unde sunt conduşi călătorii va anunţa operatorul RC (telefonic) cu datele
menţionate mai sus (număr tren, locul în care se află TEM, situaţia intervenită şi
zona afectată, deconectarea tensiunii din şina a III-a, montarea scurtcircuitorului
mobil de către personalul autorizat sau a scurtcircuitoarelor fixe din camera de
sectionări, aprinderea iluminatului în tunel, cât şi comutarea ventilaţiei în regim de
 “evacuare” şi, după caz, anunţarea formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor,
sau a serviciului profesionist pentru situaţii de urgenţă precum şi staţia de salvare
pentru persoanele accidentate);
c) după ce s-a asigurat că debarcarea şi evacuarea călătorilor la staţia cea mai
apropiată este completă, revine la trenul afectat, unde va identifica şi va lua măsuri de
localizare a incendiului, împreună cu formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor sau/şi
serviciul profesionist pentru situaţii de urgenţă (după caz), după scoaterea tensiunii din şina a
III-a şi montarea scurtcircuitorului mobil de către personalul autorizat sau a scurtcircuitoarelor
fixe din camera de secţionări.
d) după stingerea incendiului, respectiv înlăturarea cauzelor avariei tehnice şi
aprecierea efectelor acestuia asupra trenului, mecanicul va stabili de comun acord cu
operatorul RC condiţiile de retragere a TEM din circulaţie, solicitându-se tren de ajutor sau
circulaţia prin forţe proprii;
e) indiferent de modul de retragere a TEM din circulaţie (remorcat sau cu forţe
proprii), înainte de a solicita repunerea sub tensiune a şinei a III-a se va raporta verificarea
existenţei mijloaceloe tehnice de p.s.i. (stingătoare, furtunuri p.s.i. etc.) în gabarit sau a
personalului de întreţinere coborât în calea de rulare care ar putea împiedica deplasarea
REM în condiţii de siguranţă, inclusiv demontarea scurtcircuitorului mobil de către personalul
autorizat;
f) numai dacă stingerea incendiului nu s-a efectuat cu apă, după efectuarea
verificărilor de mai sus mecanicul va solicita operatorului RC repunerea sub tensiune a şinei
a III-a;
g) în cazul în care TEM se poate deplasa prin forţe proprii acesta se va retrage fără
călători şi va pleca spre punctul stabilit (depou, remiză sau linie de garare), conform
dispoziţiilor operatorului RC;
h) dacă stingerea incendiului s-a efectuat cu apă, anterior demontării
scurtcircuitoarelor portabile, mecanicul TEM va proceda la coborârea şi blocarea manuală în
poziţie “coborât” a captatorilor de curent la tot trenul, după care trenul defect se va remorca
cu tren de ajutor spre punctul stabilit (depouri, remiză sau linie de garare), conform
dispoziţiilor operatorului RC respectându-se prevederile de la punctul “e”;
i) pe tot parcursul de la locul avariei la punctul de retragere, indiferent dacă TEM
defect se deplasează cu forţe proprii sau este remorcat, se va supraveghea locul incendiului
(avariei) din REM afectată, de formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor şi în caz de
necesitate se va acţiona în continuare cu stingătoare sau cu furtunuri cu apă de la hidranţii
interiori de incendiu după oprirea trenului în staţie (cu respectarea normelor specifice acestei
operaţii).
Pe acest parcurs se va menţine legătura cu operatorul RC căruia i se va raporta de
îndată orice fenomen ivit şi orice operaţie necesară a fi efectuată.
j) dacă TEM nu se poate deplasa cu forţe proprii şi s-a solicitat ca acesta să fie
remorcat cu tren de ajutor, se pregăteşte TEM în vederea cuplării cu tren de ajutor conform
instrucţiunilor de serviciu şi a manualului de exploatare. După cuplarea trenului defect cu
trenul de ajutor deplasarea convoiului format din tren de ajutor şi tren defect, precum şi
plecarea spre punctul stabilit (depou, remiză, linii de garare) se va face în baza dispoziţiei
operatorului RC, respectându-se prevederile punctului “i”.

7.4.3. Puncte de alimentare cu carburanţi şi lubrifianţi

ART. 451. În punctele de descărcare a carburanţilor şi lubrifianţilor în rezervoare din

depouri cât şi la cele de alimentare a locomotivelor şi celorlalte vehicule cu asemenea
produse, se vor respecta următoarele măsuri:
a) fumatul şi focul deschis sunt interzise în aceste zone;
 b) se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare sau cea ulterioară apariţiei acestor
norme;
c) se vor utiliza indicatoare de interzicere sau avertizare cum ar fi: “Nu folosi foc
deschis” ; “Fumatul interzis”; “Produse inflamabile” etc;
d) se vor respecta prevederile de utilizare şi întreţinere pentru echipamentele tehnice
(pompă combustibil, etc) existente în aceste puncte conform cu documentaţia tehnică a
producătorului;
e) se vor întrebuinţa numai instalaţii corespunzătoare, cu asigurarea etanşeităţii
vanelor, racordurilor, furtunurilor etc, astfel să se evite pierderile şi scurgerile din conţinutul
acestor produse. Este interzisă folosirea de instalaţii şi mijloace improvizate sau defecte;
f) în zonele de descărcare şi de distribuţie a carburanţilor şi lubrifianţilor (motorină,
uleiuri etc.) se vor păstra permanent ordinea şi curăţenia, orice scurgere produsă accidental
fiind înlăturată prin absorbţie cu nisip fin şi uscat.. După îmbibare, nisipul se colectează şi se
depozitează în locuri anume stabilite;
g) este interzisă utilizarea rumeguşului sau talaşului pentru această operaţie;
h) încăperile (staţii, cabine, etc.) de pompare pentru transvazarea şi distribuirea
carburanţilor şi lubrifianţilor (motorină, păcură, uleiuri, etc.) vor fi ventilate natural sau
mecanic. Este interzisă spălarea şi uscarea materialelor textile (lavete, cârpe, bumbac,
echipament de protecţie şi lucru, etc.) cu substanţe inflamabile, cât şi întrebuinţarea oricărei
surse de foc in aceste spaţii;
i) canalele şi căminele în care sunt pozate conductele de transport pentru carburanţi şi
lubrifianţi vor fi aerisite şi curăţate permanent;
j) în dreptul gurilor rezervoarelor, la vehiculele ce se alimentează, se vor aşeza tăvi
pentru recuperarea eventualelor scurgeri de motorină rămase în furtunuri după terminarea
acestei operaţii. Motorina din tăvi va fi colectată permanent în vase închise pentru refolosire;
k) operaţia de alimentare cu motorină şi păcură va fi supravegheată atât de pompagiu
(distribuitor), cât şi de conducătorul vehiculului, pentru evitarea deversărilor la umplerea
rezervorului;
l) uleiurile şi alte lichide combustibile necesare materialului rulant (LDH, drezine, etc.)
se vor distribui numai în vase metalice închise şi în bună stare de folosinţă;
m) descărcarea şi distribuirea carburanţilor direct din cisternă se va face numai după
legarea la pământ a cisternei;
n) punctul de alimentare cu combustibili şi lubrifianţi să fie protejat împotriva
electricităţii statice din atmosferă printr-o instalaţie corespunzătoare (paratrăznet);
o) la gurile de descărcare a carburanţilor în rezervoare se prevăd borne de legare la
pământ pentru conectarea autocisternelor;
p) pentru a se evita pătrunderea în interiorul rezervoarelor a corpurilor străine,
acumulatoare de sarcini electrice, în circuitele de transvazare trebuie să se utilizeze filtre;
r) operaţiunea de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu
carburant, trebuie să se întrerupă pe durata fenomenelor meteo însoţite de trăznet, dacă
aceste fenomene se produc în zone apropiate;
s) prima intervenţie se asigură cu stingătoare cu praf sau pulbere de tip “Fluorex” ,
“Megabit” etc;
ş) stingerea unui incendiu se face cu soluţii spumante (apă şi substanţe spumante).
 7.5. Întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor

7.5.1. Prevederi specifice ramurii instalaţii

(SCB, Atc, EE, EM)

ART. 452. Instalaţiile de alimentare cu energie electrică trebuie să fie menţinute în

perfectă stare, astfel încât acestea să nu furnizeze tensiuni care să depăşească limitele
maxime stabilite pentru circuitele şi aparatajul alimentat.
ART. 453. Tablourile de alimentare vor fi dotate cu aparate de măsură care să dea
indicaţii corecte.
ART. 454. În activitatea de instalaţii, pe lângă prevederile prezentelor norme,
conducerile subunităţilor vor întocmi instrucţiuni de PSI pentru fiecare loc de muncă.
ART. 455. Se interzice:
a) utilizarea de siguranţe necalibrate, de orice tip şi de valori diferite de cele prevăzute
în proiectul instalaţiei;
b) efectuarea de modificări, astfel încât să se alimenteze tablourile de intrare şi
distribuţie de la altă coloană de alimentare, decât cea prevăzută în proiecte sau planurile de
modificări;
c) introducerea de aparatură (transformatoare, relee, redresoare, convertizoare, UPS
etc.) care nu funcţionează în limitele caracteristicilor date de fabrica furnizoare;
d) supraîncărcarea transformatoarelor, redresoarelor, UPS-urilor, convertizoarelor,
acumulatoarelor peste puterea lor nominală indicată de fabricant;
e) conectarea de derivaţii provizorii de la tablourile de distribuţie, bornele de
alimentare sau în orice alt punct al instalaţiilor, în afară de prizele special prevăzute pentru
fiecare tip de consumator;
f) folosirea unor conductori având secţiunea mai mică decât cea prevăzută în
documentaţie;
g) aşezarea de materiale sau obiecte combustibile la distanţe mai mici de 0,5 m faţă
de elementele de circuit care prin funcţionare degajă căldură, ca de exemplu ramele de
aparataj, rezistenţe de disipaţie, transformatoare, redresoare, etc. În vecinătatea acestor
componente nu se vor aşeza obiecte care prin forma sau poziţia lor ar putea înrăutăţi regimul
de disipaţie termică, conducând astfel la supraîncălziri.
h) curăţarea cu lichide inflamabile a aparatajului în funcţiune;
i) depozitarea de materiale combustibile şi inflamabile (bumbac de şters, ambalaje,
deşeuri de hârtie, vopsea, solvenţi petrolieri, etc.) în interiorul următoarelor incinte:
- sala de relee SCB, sală de echipamente SCB, sală de echipamente TTR;
- dulapurile de bloc de linie automat;
- camera pupitrului de comandă;
- camera tablourilor de electroalimentare SCB şi Atc;
- sala de acumulatoare;
- sala grupului electrogen;
- camera de repartitori Atc şi SCB, sălile centralelor telefonice;
- încăperea transformatoarelor;
- camera cu dispozitive de comutare, panourile şi dulapurile de comandă,
protecţie şi semnalizare ale instalaţiilor fixe de tracţiune electrică;
- spaţiile pentru aparatura de telemecanică trafic şi energetică.
Astfel de materiale vor fi păstrate în locuri special amenajate.
j) păstrarea planurilor şi schemelor electrice printre aparataje şi instalaţii electrice în
sălile de echipament;
k) fumatul, focul deschis precum şi întrebuinţarea oricăror surse improvizate pentru
încălzit, iluminat şi forţă în încăperile cu aparataj electric;
 l) schimbarea destinaţiei încăperilor în alte scopuri decât cele prevăzute prin proiecte
aprobate;
m) utilizarea de conductori cu noduri izolate sau neizolate, sau conductori cu capetele
libere neizolate în sălile de echipament. În cazuri speciale, se pot executa legături între
conductori, numai cu condiţia cositoririi sau mufării acestora.
ART. 456. Documentaţiile tehnice şi aparatura de rezervă vor fi păstrate în dulapuri
metalice.
ART. 457. Echipamentul de protecţie contra supratensiunilor şi supracurenţilor se va
controla periodic, conform normelor prescrise de fabricant şi /sau a proiectului de execuţie.
Se interzice scoaterea din funcţiune, cu excepţia cazurilor când: există regim de rezervă,
blocarea echipamentului de protecţie, sau repunerea în funcţiune cu mijloace improvizate.
ART. 458. Legăturile între conductori, cât şi conexiunile la borne sau prize se vor
executa în aşa fel încât să prezinte aceeaşi siguranţă ca şi conductorii înşişi, atât din punct
de vedere mecanic, electric cât şi din punct de vedere al izolaţiei.
ART. 459. Conductorii cu izolaţie şi manta din material plastic se vor utiliza conform
prescripţiilor tehnice de fabricaţie, transport, montaj şi întreţinere.
ART. 460. Măsurătorile rezistenţei de izolare a cablurilor şi stării izolaţiei se vor
efectua conform reglementărilor în vigoare.
ART. 461. Materialele şi dispozitivele izolatoare utilizate în instalaţiile fixe aferente
tracţiunii electrice se vor verifica, întreţine şi înlocui periodic (conform instrucţiilor tehnice de
întreţinere şi reparare în vigoare) pentru a se limita pericolul producerii unor descărcări
electrice intense pe suprafaţa acestora.
Dispozitivele de protecţie cu acţionare automată la suprasarcină precum şi instalaţiile
de comandă manuală de scoatere de sub tensiune a liniei de alimentare vor fi revizuite
periodic şi reparate conform instrucţiilor de întreţinere tehnică, astfel încât, în cazul izbucnirii
unui incendiu, întreruperea curentului să se poată realiza in modul stabilit instrucţional.
ART. 462. Părţile metalice ale instalaţiei care în mod normal nu sunt sub tensiune dar
care, în urma unui defect de izolaţie, pot fi puse sub tensiune ( carcasele electromotoarelor,
generatoarelor, transformatoarelor, unele construcţii metalice sau suporturi de aparataj, etc.),
vor fi în mod obligatoriu legate la pământ , indiferent de valoarea tensiunii de serviciu.
Rezistenţa electrică a prizei de punere la pământ nu trebuie să depăşească 4 ohmi
pentru instalaţiile cu tensiunea sub 1000 V, iar pentru instalaţiile având tensiunea de lucru
peste 1000 V , rezistenţa legării la pământ va fi de cel mult 10 ohmi.
ART. 463. Intrările şi ieşirile cablurilor electrice sau de telecomunicaţii din staţii
electrice, dulapuri, canale, tuneluri, precum şi la trecerea lor prin planşee sau pereţi
despărţitori, vor fi obturate cu materiale incombustibile, asigurându-se limita de rezistenţă la
foc egală cu cea a elementului de construcţie traversat.
ART. 464. Separările ignifuge pentru limitarea propagării incendiilor pe fluxurile de
cabluri vor fi menţinute în bună stare.
ART. 465. În cadrul tuturor operaţiilor care necesită utilizarea de substanţe
combustibile sau inflamabile (la curăţări şi degresări cu benzină, parchetin, alcool, eter, etc.,
precum şi la executarea vopsirilor cu substanţe pe bază de ulei sau nitroceluloză) se vor lua
în mod obligatoriu următoarele măsuri:
a) instalaţiile vor fi scoase de sub tensiune şi nu se vor introduce în circuit decât după
uscarea lor completă;
b) aparatajele din instalaţiile ATc sau SCB vor fi scoase în afara sălilor respective de
aparataj, în spaţii deschise;
c) cantitatea de substanţe combustibile adusa la locul unde se va efectua curăţirea
sau vopsirea nu va depăşi strictul necesar pentru operaţia respectivă;
d) în timpul în care instalaţiile asupra cărora s-a acţionat cu substanţe inflamabile mai
păstrează urme din aceste substanţe, nu se vor efectua asupra lor alte reparaţii cu foc sau cu
scule mecanice care pot produce scântei;
e) se vor îndepărta alte surse de foc existente;
f) se va asigura ventilarea încăperilor.
 ART. 466. În sălile cu echipament, spaţiile de trecere dintre rândurile cu echipamente
vor fi degajate în permanenţă. Se interzice depozitarea de materiale, dulapuri sau mese cu
aparataj de măsură între rândurile cu echipament.
ART. 467. În timpul efectuării măsurătorilor pe echipamente se vor folosi numai
aparate şi cordoane în prealabil verificate în ceea ce priveşte starea izolaţiei. Este interzisă
lăsarea în funcţiune nesupravegheată a aparatelor de măsură şi control.
ART. 468. Pentru alimentarea aparatelor şi uneltelor electrice portabile, se vor folosi
cordoane cu izolaţia intactă, echipate cu dispozitive de contact (ştechere, îmbinări, etc.) cu
izolaţia în bună stare, interzicându-se improvizaţiile.
ART. 469. În timpul lucrărilor efectuate cu ciocanul de lipit, se va folosi suport sau coş
de protecţie. Nu se admite sprijinirea ciocanului de lipit cald pe materialele combustibile sau
în apropierea cablurilor.
ART. 470. La curăţirea de praf a aparatajului în funcţie (rame şi dulapuri, echipamente
SCB), în toate cazurile când normele de întreţinere prevăd această operaţie, se vor lua în
mod obligatoriu următoarele măsuri:
a) la utilizarea aspiratorului, capătul metalic al furtunului va fi izolat cu un element
izolator corespunzător;
b) se vor utiliza pensule cu mâner izolant sau bumbac de şters;
c) se va proceda cu deosebită atenţie pentru a nu provoca scurtcircuite.
ART. 471. Se interzice executarea panourilor de la tablourile de distribuţie a energiei
electrice din materiale combustibile.
ART. 472. Personalul de întreţinere şi în tură va supraveghea starea termică a
transformatoarelor, convertizoarelor, redresoarelor, acumulatoarelor eliminând
supraîncălzirile.
ART. 473. Este interzisă modificarea schemei de electroalimentare, fără avizul
organelor competente.

7.5.2. Activitatea de semnalizare, centralizare,

bloc telemecanică trafic şi interlocking (SCB)

ART. 474. La exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor de semnalizare-

centralizare bloc, se vor respecta pe lângă reglementările în vigoare prevăzute în instrucţiile
de serviciu şi prevederile din prezentele norme, precum şi cele menţionate în cadrul acestui
subcapitol.
ART. 475. Pentru evitarea producerii unor scurtcircuite datorită confuziilor care se pot
face în timpul exploatării şi reparaţiilor la instalaţii, cabluri, conductori şi aparatură, acestea
se vor marca prin inscripţii şi culori, conform Normativului I 7.
ART. 476. Starea conexiunilor din picheţi şi cutii terminale de cablu, din dulapurile de
aparataj şi a cardurilor (modulelor) de alimentare se va verifica periodic conform instrucţiilor
de întreţinere tehnică, defecţiunile fiind remediate pe loc.
ART. 477. În cadrul operaţiilor de întreţinere a electromotoarelor utilizate la
electromecanismele macazurilor, se va evita aplicarea în exces a substanţelor de curăţire şi
ungere, deoarece acestea s-ar putea aprinde ulterior, datorită scânteilor produse de
colectoare.
Se va acorda atenţie înlăturării tuturor cauzelor mecanice şi electrice care ar putea
conduce la suprasolicitarea sau blocarea electromotoarelor (colector, blocări de reductoare
etc.), deoarece în acest caz curentul de acţionare creşte peste valorile admise, producând
scurtcircuite electrice.
ART. 478. Electromecanicul SCB de serviciu, pe lângă atribuţiile de bază, are şi
următoarele sarcini pe linie de p.s.i.:
 a) pe timpul prezenţei şi la intrarea în sălile de: relee SCB, echipamente SCB,
echipamente TTR , să supravegheze şi să verifice vizual starea echipamentelor în vederea
depistării eventualelor surse care pot declanşa un incendiu;
b) în graficele lunare de planificare a reviziilor, să fie cuprinse toate sălile de : relee
SCB, echipamente SCB, echipamente TTR, din sectorul de responsabilitate, pentru a fi
verificate şi asupra asigurării securităţii împotriva incendiilor şi eliminarea operativă a unor
eventuale nereguli.
ART. 479. Personalul de întreţinere şi în tură va verifica periodic componenţa şi starea
instalaţiilor de punere la pământ, de protecţie contra supratensiunilor şi supracurenţilor.
ART. 480. La exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor de automatizări, se vor
respecta pe lângă prevederile în vigoare prevăzute în instrucţiile de serviciu şi prevederile din
prezentele norme, precum şi cele menţionate în cadrul acestui subcapitol.
ART. 481. Spălarea pieselor şi a contactelor, în cadrul lucrărilor de întreţinere a
echipamentelor, se va face cu alcool.
ART. 482. Păstrarea alcoolului se va face numai în bidoane mici de tablă sau plastic
şi în sticle, în cantităţile necesare pentru utilizarea într-un singur schimb.
Depozitarea cantităţilor mai mari destinate lucrărilor de întreţinere a echipamentului se
va face în bidoane metalice şi în încăperi separate, în care se vor afişa vizibil măsurile
speciale de prevenire şi stingere a incendiilor.
ART. 483. Se interzice spălarea pieselor care, la scurt timp după aceasta se vor pune
în funcţiune. Se va acorda o atenţie deosebită întreţinerii pieselor din circuitele de înaltă
tensiune şi îndeosebi, de înaltă frecvenţă.
ART. 484. Spălarea pieselor demontate se va face în spaţii special amenajate, în
afara sălilor de echipamente. Curăţarea prin spălare se va face în tăvi metalice, iar lichidul
folosit se va colecta într-un vas metalic închis, care va fi păstrat într-un loc amenajat în acest
scop, astfel încât pericolul de aprindere să fie exclus.
ART. 485. În sălile de: relee SCB, echipamente SCB şi TTR, pachetele cu cabluri de
electroalimentare se vor monta pe suporturi sau în canale de cabluri.
În cazul când nu este posibil, pachetul de cabluri de electroalimentare se va monta fie
pe partea inferioară a suportului, fie pe partea superioară, iar distanţele de celelalte pachete
să fie de cel puţin 5 cm.
ART. 486. Periodic, se vor verifica toate punctele de conexiune ( îmbinările, bornele),
pentru asigurarea unor contacte stabile, pentru prevenirea supraîncălzirilor locale şi a
suprasarcinilor.
ART. 487. În activitatea de automatizări şi telemecanică trafic, pe lângă prevederile
comune din prezentele norme, conducerea subunităţilor va întocmi detaliat instrucţiuni de
prevenire şi stingere a incendiilor specifice, aprobate de conducerea societăţii conform
normativelor în vigoare, prescripţiilor tehnice ale fabricantului de echipamente, ţinând cont de
următoarele:
a) elementele de protecţie ale golurilor pentru circulaţia aerului vor fi menţinute la
limitele de rezistenţă la foc prevăzute şi cu sisteme de închidere în stare bună de funcţionare;
b) se interzice depăşirea sarcinii termice de 420 MJ/m 2 în spaţiile sălilor de
calculatoare, a serverelor şi pentru multiplicare sau efectuarea unor modificări. De asemenea,
se interzice depozitarea de materiale care prezintă pericol de incendiu în sălile de calculatoare
şi a serverelor sau în spaţiile vecine;
c) la trecerea prin pereţi a canalelor de ventilaţie, a conductelor şi cablurilor electrice,
golurile dintre zidărie şi acestea se etanşează cu materiale incombustibile, asigurându-se o
limită de rezistenţă la foc egală cu cea a peretelui. La canalele de ventilaţie în dreptul
trecerilor prin pereţii rezistenţi la foc se va verifica existenţa sistemelor de obturare,
funcţionarea acestora, indiferent de compartimentul în care s-ar produce incendiul;
d) se interzice folosirea în sala calculatoarelor, serverelor, multiplicatoarelor şi în
încăperile pentru păstrarea programelor, a finisajelor şi elementelor decorative executate din
materiale combustibile, precum şi a hârtiei, ambalajelor, etc.;
 e) se admite amenajarea în sălile calculatoarelor, serverelor şi pentru multiplicat, a
locurilor de muncă pentru supravegherea şi comanda echipamentului electronic, cu condiţia
ca mobilierul utilizat să fie incombustibil, iar materialele combustibile necesare pentru
desfăşurarea activităţii ( rechizite, programe, înregistrări, hârtie, etc.) să fie strict limitate la
minimum necesar;
f) mobilierul utilizat în sălile de: calculatoare, servere, multiplicare şi în încăperile
pentru păstrarea programelor şi înregistrărilor de date va fi din materiale incombustibile;
g) sala calculatorului şi încăperile pentru păstrarea înregistrărilor de date, depozitarea
hârtiei, nu vor fi traversate de fluxuri de cabluri ce nu deservesc echipamentele sau
consumatorii din încăperile respective;
h) toate elementele folosite pentru fixarea cablurilor vor fi din materiale incombustibile;
i) sub pardoseala falsă nu se vor folosi prize, doze de derivaţie şi nu se vor executa
îmbinări de cabluri. Atunci când sunt absolut necesare, dozele de derivaţie vor fi etanşe,
legate la pământ şi fixate de pardoseală;
j) în pardoselile înalte de tip estradă se prevăd panouri uşor demontabile, amplasate
în zone cu aglomerări mari de cabluri şi în apropierea echipamentului, astfel încât spaţiul
de sub ele să fie uşor accesibil, pentru intervenţie în caz de incendiu. Aceste panouri vor fi
marcate vizibil;
k) cantităţile de hârtie necesare funcţionării calculatoarelor şi multiplicatoarelor vor fi
reduse la minimum necesar şi repartizate pe echipamente;
I) în sălile calculatorului se pot păstra, în mod trecător, înregistrări de date (altele decât
cele plasate pe maşini), în cantităţi minime strict necesare funcţionării eficiente a calcu-
latorului;
m) deşeurile de hârtie ce rezultă din operaţiile de lucru în sala calculatorului şi pentru
multiplicare vor fi colectate în coşuri metalice cu capac şi evacuate ritmic din încăpere.
ART. 488. În sala calculatoarelor, serverelor şi multiplicatoarelor sunt interzise:
a) fumatul şi folosirea focului deschis;
b) introducerea unor maşini şi echipamente ce nu condiţionează direct funcţionarea
calculatoarelor sau a multiplicatoarelor;
c) executarea lucrărilor de reparaţii, cu excepţia celor legate direct de
echipamente ce nu pot fi deplasate din camera calculatorului, serverului sau a
multiplicatoarelor;
d) introducerea de materiale sau mobilier combustibil şi efectuarea de operaţii
care pot fi făcute în afara încăperii;
e) acumularea deşeurilor de hârtie, a altor materiale sau substanţe combustibile sub
pardoseala falsă;
f) folosirea altor sisteme de încălzire în afara celor prevăzute prin
documentaţiile de execuţie (reşouri, radiatoare etc.);
g) executarea lucrărilor de sudură şi de lipire a metalelor cu surse termice fără
permis de lucru cu foc;
h) introducerea sau manipularea lichidelor inflamabile, cu excepţia celor pentru
executarea operaţiilor de conservare zilnică şi care vor fi în cantităţi minime, strict
necesare, fără a depăşi cantitatea de 250 grame. Aceste cantităţi vor fi introduse în
ambalaje metalice cu capac şi vor fi evacuate imediat după terminarea operaţiilor.
i) efectuarea operaţiilor de întreţinere periodică, utilizând solvenţi combustibili, în
timpul procesului de prelucrare sau în timpul efectuării unor lucrări cu foc deschis sau cu
degajare de căldură;
j) continuarea procesului de prelucrare în timpul efectuării operaţiilor executării unor
lucrări de reparaţii cu foc deschis la aceste instalaţii;
k) fumatul si focul deschis în încăperile pentru calculatoare, servere, multiplicare,
depozite de cartele şi alte încăperi de lucru ce condiţionează funcţionarea calculatorului;
I) manipularea lichidelor inflamabile, folosirea sistemelor de încălzire, acumularea
deşeurilor de hârtie, precum şi orice alte operaţii întâmplătoare în încăperile pentru
calculatoare, servere, multiplicare, imprimante şi depozite pentru cartele.
 ART. 489. La declanşarea unui incendiu în sălile de calculatoare, servere,
multiplicare sau în încăperile vecine acestora se va acţiona concomitent, după cum
urmează:
a) se alarmează personalul din cadrul subunităţii conform normelor, reglementărilor şi
instrucţiilor în vigoare;
b) se scot de sub tensiune unităţile periferice, apoi unitatea centrală, după care
se opreşte alimentarea cu energie electrică de la panoul de alimentare din sala
calculatorului;
c) se acţionează asupra focului cu stingătoare cu CO2 când acesta se produce la
unitatea centrală a calculatorului, unităţile de discuri sau benzi magnetice, cititoarele de
cartele, imprimante, alte echipamente de calcul;
d) asupra hârtiei şi materialelor lemnoase se va putea acţiona şi cu apă pulverizată,
atunci când aceste materiale sunt în spaţii nedotate cu aparatură electronică de calcul;
e) echipamentele de calcul alăturate celor la care s-a declanşat incendiul vor fi
protejate contra extinderii focului.
ART. 490. Este interzisă intrarea personalului muncitor în încăperile inundate cu CO2
fără echipament de protecţie (măşti cu cartuş polivalent sau pentru CO2, aparate autonome cu
aer comprimat sau oxigen).
ART. 491. După terminarea acţiunii de stingere se vor lua imediat măsuri de eliminare a
agenţilor corozivi rezultaţi prin ardere şi în procesul de stingere, precum şi pentru conservarea
echipamentelor de calcul.
ART. 492. Toate operaţiile, precum şi personalul care le execută vor fi concretizate în
ipotezele de stingere prevăzute în planul de protecţie împotriva incendiilor.
ART. 493. La calculatoare, cât şi în apropierea acestora sau în încăperile unde se
păstrează echipamente de calcul sau alte materiale, se interzice folosirea stingătoarelor cu
spumă chimică sau a celor cu pulberi pentru stingerea incendiilor.
ART. 494. În încăperile în care se utilizează calculatoare electronice tip PC se vor
respecta prescripţiile de amplasare şi instalare elaborate de fabricant.
La sfârşitul activităţii, discketele magnetice, CD-urile etc, se vor depozita în dulapuri
metalice.

7.5.3. Activitatea de automatizări şi telecomunicaţii (Atc)

ART. 495. Personalul de întreţinere şi în tură vor verifica periodic componenţa şi

starea instalaţiilor de punere la pământ, de protecţie contra supratensiunilor şi
supracurenţilor.
ART. 496. La exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor de automatizări, se vor
respecta pe lângă prevederile în vigoare prevăzute în instrucţiile de serviciu şi prevederile din
prezentele norme, precum şi cele menţionate în cadrul acestui subcapitol.
Personalul de întreţinere va verifica şi supraveghea instalaţiile sau elementele care,
prin regimul de lucru, se pot supraîncălzi.
ART. 497. Spălarea pieselor şi a contactelor, în cadrul lucrărilor de întreţinere a
echipamentelor, se va face cu alcool.
ART. 498. Păstrarea alcoolului se va face numai în bidoane mici de tablă sau plastic şi
în sticle, în cantităţile necesare pentru utilizarea într-un singur schimb.
Depozitarea cantităţilor mai mari, destinate lucrărilor de întreţinere a echipamentului,
se va face în bidoane metalice şi în încăperi separate, în care se vor afişa, vizibil, măsurile
speciale de prevenire şi stingere a incendiilor.
ART. 499. Se interzice spălarea pieselor care urmează să fie puse în funcţiune la
scurt timp după această operaţie. Se va acorda o atenţie deosebită întreţinerii pieselor din
circuitele de înaltă tensiune şi, îndeosebi, de înaltă frecvenţă.
 ART. 500. Spălarea pieselor demontate se va face în spaţii special amenajate, în
afara sălii de echipament. Curăţirea prin spălare se va face în tăvi metalice, iar lichidul folosit
se va colecta într-un vas metalic închis, care va fi păstrat într-un loc amenajat în acest scop,
astfel încât pericolul de aprindere să fie exclus.
ART. 501. În sălile cu echipamentele Atc se interzice montarea de convectoradiatoare.
Încălzirea se va face cu aparate de aer condiţionat.
ART. 502. În sălile de echipament Atc, pachetele cu cabluri de electroalimentare se
vor monta pe suporturi sau în canale de cabluri.
În cazul când nu este posibil, pachetul de cabluri de electroalimentare se va monta fie
pe partea inferioară a suportului, fie pe partea superioară, iar distanţele de celelalte pachete
să fie de cel puţin 5 cm.
ART. 503. Periodic, se vor verifica toate punctele de conexiune (îmbinările, bornele),
pentru asigurarea unor contacte stabile, pentru prevenirea supraîncălzirilor locale şi a
suprasarcinilor.
ART. 504. Întrerupătoarele şi comutatoarele în baie de ulei se vor verifica periodic,
pentru prevenirea pierderilor de ulei. La intervale prescrise de furnizori, uleiul va fi verificat,
înlocuit cu ulei de calitate corespunzătoare, lucrarea fiind efectuată în condiţii specifice de
protecţie contra incendiilor.

7.5.4. Activitatea electroenergetică (EE)

ART. 505. La exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice de înaltă şi

joasă tensiune, inclusiv gospodăriile de cabluri, pe lângă reglementările în vigoare prevăzute
în instrucţiile de serviciu, se vor respecta şi prevederile din prezentele norme.
ART. 506. Instalaţiile de alimentare cu energie electrică trebuie să fie menţinute în
perfectă stare, astfel încât acestea să nu furnizeze tensiuni sau curenţi care să depăşească
limitele maxime stabilite pentru circuitele şi aparatajul alimentat.
ART. 507. Personalul din această activitate trebuie să cunoască reglementările
specifice privind stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor din metrou, precum şi
schemele electrice de scoatere de sub tensiune a instalaţiilor, pentru a interveni operativ.
ART. 508. În subsolurile de cabluri se va verifica periodic starea de etanşeitate a
uşilor, a trecerii cablurilor prin pereţi, a clapetelor de închidere din instalaţia de ventilaţie etc,
precum şi funcţionarea instalaţiei de apă pulverizată. Detectoarele de semnalizare incendii
din aceste spaţii trebuie verificate periodic pentru a fi în permanentă stare de funcţionare.
ART. 509. Pentru evitarea producerii unor scurtcircuite datorate confuziilor care se pot
face în timpul exploatării şi reparaţiilor la instalaţii, cabluri, conductori şi aparatură, acestea
se vor marca prin inscripţii şi culori, conform normativului I.7.
ART. 510. Pentru evitarea producerii scânteilor sau a supraîncălzirilor datorate
contactelor imperfecte, starea conexiunilor din cutii terminale de cabluri, din dulapurile şi
ramele de aparataj se va verifica, conform periodicităţii stabilite prin instrucţiile de întreţinere
tehnică, iar defecţiunile se vor remedia imediat.
ART. 511. Conductorii de la ramele şi dulapurile cu aparataj vor fi strânşi în
mănunchiuri şi pozaţi în canale închise.
Periodic se vor efectua măsurători asupra stării de izolare a cablurilor. De regulă se
prevede ca rezistenţa de izolaţie a cablajului să fie de cel puţin 2 megaohmi, iar a bornelor
regletelor între ele şi faţă de masă de cel puţin 10 megaohmi (MΩ).
ART. 512. Instalaţiile de punere la pământ a aparatajului electric se vor executa
conform normativelor şi standardelor şi se vor verifica cel puţin de două ori pe an.
ART. 513. Reţeaua metalică de conducte pentru apă poate servi ca priză de pământ,
numai în condiţiile normativelor de protecţia muncii în vigoare.
 ART. 514. Materialele şi dispozitivele izolatoare utilizate în instalaţiile fixe se vor
verifica, curăţa şi înlocui periodic, pentru a se limita pericolul producerii unor descărcări
electrice intense pe suprafaţa acestora.
Dispozitivele de protecţie cu acţionare automată la suprasarcină, precum şi instalaţiile
de comandă manuală de scoatere de sub tensiune a liniei de contact vor fi întreţinute cu cea
mai mare atenţie, astfel încât, în cazul izbucnirii unui incendiu, întreruperea curentului să se
poată realiza cât mai repede.
ART. 515. În sălile de acumulatoare, pe lângă prevederile din prezenta normă, se vor
respecta şi instrucţiunile de întreţinere şi exploatare specifice acumulatoarelor, precum şi
modul de intervenţie în caz de avarie. Instalaţia de ventilaţie a sălii acumulatoarelor trebuie
să fie în permanenţă în stare de funcţionare.

7.5.5. Activitatea electromecanică (EM)

ART. 516. În activitatea de exploatare, întreţinere şi reparare a instalaţiilor

electromecanice (ventilaţie şi alimentare cu apă, scări rulante, mediu, etc.), se vor respecta
pe lângă reglementările în vigoare prevăzute în instrucţiile de serviciu şi prevederile din
prezentele norme.
ART. 517. Nu se admite conectarea de derivaţii provizorii de la tablourile de distribuţie,
bornele de alimentare sau din orice punct al instalaţiilor, în afară de prizele special prevăzute
pentru fiecare tip de consumator.
ART. 518. Părţile metalice ale instalaţiilor care, în urma unui defect de izolaţie, pot fi
puse sub tensiune (carcasele electromotoarelor, ventilatoarelor, unele construcţii metalice,
scări rulante, etc.) vor fi în mod obligatoriu legate la pământ, indiferent de valoarea tensiunii
de serviciu.
ART. 519. În cadrul operaţiilor de întreţinere a scărilor rulante şi electromotoarelor se
va evita aplicarea în exces a lubrifianţilor, deoarece se pot aprinde ulterior datorită scânteilor
produse la conectare.
Se va acorda atenţie înlăturării defecţiunilor la cuplajele mecanice şi electrice care ar
putea conduce la blocarea electromotoarelor sau reductoarelor rezultând curenţi electrici
mari, generatori de incendii.
ART. 520. La utilizarea grupurilor electrogene din cadrul instalaţiilor de rezervă ale
alimentării cu energie electrică, se vor respecta următoarele condiţii:
a) ţevile de eşapament vor fi izolate;
b) se vor revizui circuitele de ungere şi de alimentare cu combustibil pentru a nu
permite scăpări de combustibil sau ulei;
c) sala motoarelor trebuie să aibă un dispozitiv de ventilaţie forţată sau naturală, în
funcţie de mărimea sălii şi a grupului electrogen;
d) se interzice depozitarea combustibilului în sala grupului electrogen;
e) se va acorda atenţie deosebită legăturilor la bateria de acumulatoare pentru
pornirea grupurilor.
ART. 521. Organizarea şi amenajarea atelierelor pentru întreţinerea şi repararea
instalaţiilor EM se face în raport de condiţiile specifice fiecărui atelier. Pe baza normelor PSI
se vor întocmi detaliat, prelucra, afişa şi aplica normele şi instrucţiunile specifice acestora.
ART. 522. În atelier este interzisă amplasarea materialelor combustibile sau a
substanţelor inflamabile în apropierea maşinilor care produc scântei prin polizare sau
aşchiere.
ART. 523. La controlul angrenajelor, reductoarelor, pompelor, etc, nu se va folosi
pentru iluminat flacără deschisă, ci lămpi portabile conectate la tensiune de max. 24 V.
 ART. 524. La executarea operaţiilor de prelucrare a metalelor cu scule aşchietoare se
va evita încălzirea excesivă a maşinilor unelte şi aruncarea şpanului sau a aşchiilor încinse
pe elemente sau materiale combustibile.
ART. 525. Bumbacul şi cârpele de şters, cutiile cu petrol sau unsoare, etc. vor fi ţinute
în recipiente metalice cu capace special destinate. La sfârşitul fiecărui schimb de lucru
materialele întrebuinţate vor fi evacuate din atelier şi depozitate în locuri special amenajate.
ART. 526. În cazul executării operaţiilor de întreţinere a scărilor rulante, maşinilor
unelte, etc. se va evita scurgerea şi răspândirea lubrifianţilor pe utilaje, pardoseli, etc. La
executarea operaţiilor de curăţire cu produse petroliere a dispozitivelor sau pieselor
componente, utilajul respectiv va fi oprit şi scos de sub tensiune. Se interzice utilizarea
benzinei sau altor solvenţi inflamabili în prezenţa surselor de foc deschis.
ART. 527. Prizele de aer pentru ventilaţie vor fi prevăzute cu plase de sârmă sau
grătare care să împiedice pătrunderea diferitelor corpuri străine în canalele de ventilaţie.
Se vor respecta prevederile normativului în vigoare.
ART. 528. La exploatarea instalaţiilor de ventilare se vor lua următoarele măsuri:
a) înlăturarea posibilităţilor de formare a amestecurilor explozive prin menţinerea unei
exhaustări continue;
b) suprimarea şi izolarea diferitelor surse de producere a căldurii sau scânteilor la
instalaţiile amplasate în medii în care există praf, vapori, gaze combustibile sau inflamabile;
c) întreţinerea, verificarea şi curăţirea periodică a canalelor tubulaturii, ventilatoarelor,
filtrelor, etc. de depunerile de praf, scame şi alte materiale combustibile;
d) limitarea posibilităţilor de propagare a incendiilor prin canalele sistemului de
ventilaţie, întreţinând în bune condiţii clapetele de obturare manuale sau automate.
În cazul în care atmosfera din spaţiile închise este uscată artificial, prin sisteme de
încălzire sau ventilaţie cu aer uscat, apar condiţii favorabile, astfel încât încărcările
electrostatice pot provoca incendii sau explozii.
Pentru a reduce riscurile de incendiu generate de încărcări electrostatice se vor lua
măsuri de deprăfuire a celulelor filtrante confecţionate din materiale poroase ale diferitelor
tipuri de agregate de ventilaţie.
ART. 529. Toate instalaţiile cu apă pentru stingerea incendiilor, vor fi întreţinute în
perfectă stare de funcţionare, asigurându-se în mod permanent presiunile necesare pentru
stingerea şi echiparea corespunzătoare cu accesorii de intervenţie în caz de incendiu.
ART. 530. Este interzisă utilizarea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de p.s.i..
ART. 531. Rezerva de apă pentru stingerea incendiilor nu va fi utilizată în alte scopuri.
ART. 532. De conductele instalaţiilor de stingere a incendiilor nu se vor suspenda sau
rezema diverse obiecte, materiale şi dispozitive. În apropierea acestora nu se vor monta
conductori de cabluri electrice care pot veni în contact cu conductele de apă.
ART. 533. Pompele şi staţiile de hidrofor de alimentare cu apă pentru stingerea
incendiilor, precum şi agregatele sau dispozitivele de acţionare (electromotoare) vor fi
întreţinute în perfectă stare de funcţionare, având asigurate alimentarea continuă cu energie
şi funcţionarea în schemă normală.
ART. 534. Schemele de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie în caz de
incendiu, pe staţii şi instalaţii tehnologice vor fi afişate şi cunoscute de personalul EM de
către grupele de turanţi din staţii şi formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor.
ART. 535. Dotarea hidranţilor interiori de incendiu este prevăzută în anexa 18.
ART. 536. Hidranţii interiori de incendiu trebuie să fie vopsiţi, semnalizaţi, inscripţionaţi
corespunzător şi feriţi de lovituri. Uşile (capacele) hidranţilor interiori de incendiu trebuie să
se deschidă uşor.
ART. 537. Vanele de alimentare a distribuitoarelor de apă, care alimentează hidranţii
de incendiu, vor fi sigilate în poziţie normală - “deschis”, pentru asigurarea în permanenţă a
debitului de apă şi a presiunii necesare în caz de incendiu.
 7.6. Activitatea de linii, tunele, galerii, construcţii speciale

ART. 538. La exploatarea, întreţinerea şi repararea liniilor, tunelurilor şi construcţiilor

speciale, pe lângă prevederile din prezenta normă aferente acestor activităţi şi a prevederilor
instrucţiunilor de serviciu sunt obligatorii şi următoarele:
a) în timpul circulaţiei ramelor electrice de metrou, în tunelurile şi galeriile active se
interzice orice activitate a echipelor de întreţinere de orice fel. Această activitate se va face
numai în perioada de întrerupere a circulaţiei, de regulă noaptea, pe bază de program. În
cazuri deosebite, care periclitează siguranţa circulaţiei, remedierile la calea de rulare şi la
instalaţiile amplasate în tunel se pot face numai de către personal autorizat şi cu avizul scris
al organelor competente, conform reglementărilor în vigoare;
b) după efectuarea lucrărilor de întreţinere de la pct.a), materialele şi sculele se vor
aduna la un loc sigur. Resturile de la lucrări se vor aduna în containere închise permanent şi
inscripţionate, care se vor evacua din tunel pe timp de noapte;
c) marcarea pe tunel sau galerie a direcţiilor de evacuare a călătorilor în caz de avarie;
d) menţinerea permanentă în stare de funcţionare a dispozitivelor de autoînchidere de
la uşile antifoc a sistemelor de acţionare de la distanţă a clapetelor metalice de închidere a
golurilor din elementele de compartimentare precum şi a uşilor de intrare în tunel;
e) calea de rulare, în special în locurile de oprire şi staţionare a materialului rulant
unde sunt scurgeri de ulei şi materiale combustibile, trebuie curăţată imediat de materiale şi
evacuată din tunel.
ART. 539. La începerea programului de lucru (activităţii), precum şi în timpul acestuia
se va verifica dacă instalaţiile, utilajele, aparatele şi echipamentele specifice de la locul de
muncă sunt în bună stare de funcţionare şi nu prezintă defecţiuni care să provoace
izbucnirea unor incendii ori producerea de explozii. În cazul când se constată astfel de
defecţiuni se vor lua măsuri urgente de remediere.
ART. 540. În timpul lucrului se vor respecta întocmai instrucţiunile tehnice privind
tehnologiile de întreţinere şi reparare, precum şi normele de prevenire şi stingere a
incendiilor şi salvare, specifice activităţii.
La terminarea lucrului (activităţii), la fiecare loc de muncă se va asigura:
a) oprirea şi curăţarea maşinilor, agregatelor, utilajelor şi aparatelor etc, cu excepţia
celor al căror regim de funcţionare este continuu şi scoaterea de sub tensiune electrică a
acestora;
b) întreruperea iluminatului electric, cu excepţia celui de siguranţă;
c) evacuarea deşeurilor, reziduurilor şi a altor materiale combustibile;
d) evacuarea materialelor din spaţiile de siguranţă dintre construcţii şi instalaţii;
e) înlăturarea tuturor surselor de foc deschis;
f) închiderea şi asigurarea ferestrelor şi încuierea uşilor la ateliere de la suprafaţă.
ART. 541. Este interzisă curăţarea vegetaţiei uscate de pe terasamentul căii ferate
exterioare prin ardere.
ART. 542. Utilajele şi dispozitivele utilizate la întreţinerea căii şi a tunelului vor fi
depozitate în locuri special amenajate, cu respectarea normelor de P.S.I. şi a instrucţiunilor
proprii emise de subunitate.

7.7. Stingerea incendiilor la instalaţiile electrice

ART. 543. La producerea unei avarii tehnice cu degajare de fum, gaze toxice,
temperatură ridicată, incendii etc, personalul de la locurile de muncă respective, va lua
măsuri de intervenţie pentru stingere şi salvare, iar în caz de nereuşită va anunţa impiegatul
de mişcare sau agentul de staţie, respectiv şeful de tură din depouri, pentru mobilizarea
echipelor de intervenţie în sprijinul înlăturării avariei.
Impiegatul de mişcare sau agentul de staţie, respectiv şeful de tură din depouri, va
mobiliza întreg personalul din staţia sau depoul respectiv pentru intervenţie şi salvare; de
asemenea, va aduce la cunoştinţă dispecerului central avaria produsă, iar acesta va dispune
intervenţia formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor sau personalului serviciilor
profesioniste pentru situaţii de urgenţă.
ART. 544. Modul de intervenţie pentru stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor se
stabileşte pentru fiecare loc de muncă, de către şeful de subunitate, cu avizul conducerii
societăţii.
ART. 545. În cazul sesizării de miros şi/sau degajare de fum la sala de relee, se va
interveni urgent de personalul desemnat pentru intervenţie, fără a mai consemna în prealabil
în condica de revizie a instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, acţiunea de preluare a cheii
încăperii respective. Consemnarea se va face obligatoriu după intervenţie.
ART. 546. La sesizarea de miros şi/sau degajare de fum în spaţiile tehnice unde sunt
prevăzute instalaţii de stingere cu apă pulverizată (subsoluri de cabluri, canale de cabluri
etc), în prima fază se va acţiona cu apă pulverizată, după care se vor deconecta circuitele
electrice de la reţea.
ART. 547. În cazul unei avarii cu degajare de fum şi gaze toxice, dispecerul central va
dispune punerea în funcţie a instalaţiei de ventilaţie în regim de avarie; instrucţiuni privind
ventilaţia spaţiilor tehnice şi tunelului în situaţii de avarie se vor emite de serviciul de
specialitate cu avizul conducerii societăţii.
ART. 548. Instalaţiile de iluminat normal ale spaţiilor tehnice şi tunelurilor vor fi
întreţinute corespunzător, pentru ca, în caz de avarie, să funcţioneze la parametrii proiectaţi;
iluminatul de siguranţă va fi menţinut în permanenţă în stare de funcţionare.
ART. 549. În cazul în care se constată miros de izolaţie arsă însoţit de fum sau dacă
încăperea este inundată de fum, eventual însoţit de flăcări, se va proceda imediat după cum
urmează:
a) nu se vor deschide ferestrele (acolo unde există) şi uşile, pentru a evita pătrunderea
aerului;
b) se întrerupe electroalimentarea;
c) se acţionează cu mijloacele tehnice de p.s.i. dotare pentru stingerea incendiului;
d) se procedează la evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale din încăperile şi
spaţiile care pot fi afectate şi se protejează bunurile care nu se evacuează, din apropiere;
e) în încăperile unde se utilizează stingătoare cu CO 2 se vor evacua persoanele din
încăpere, se vor închide uşile şi ferestrele (acolo unde există);
f) în spaţiile unde nu există instalaţii de apă pulverizată pentru răcire sau stingere, se
admite utilizarea apei numai după întreruperea energiei electrice de alimentare.
ART. 550. Stingerea incendiului la instalaţiile electrice de distribuţie, la cabluri şi şiruri
de cleme, relee, aparate, grupuri electrogene şi convertizoare etc, se va face cu stingătoare
portative cu pulberi stingătoare, dioxid de carbon (CO 2 ) sau alte substanţe chimice
dielectrice. În prealabil se vor scoate de sub tensiune atât instalaţia cuprinsă de incendiu, cât
şi cele vecine periclitate. În caz de incendiu în subsoluri de cabluri, puţuri sau poduri de
cabluri, se vor acţiona concomitent şi dispozitivele pentru închiderea golurilor pentru oprirea
propagării incendiului şi se vor pune în funcţiune instalaţiile fixe de stingere.
Pentru asigurarea securităţii personalului de intervenţie, acţiunea de stingere se va
face sub conducerea şi supravegherea specialiştilor echipaţi cu aparate şi echipamente de
protecţie adecvate.
ART. 551. Incendiile produse la generatoare pot fi stinse cu ajutorul pulberilor, apei
pulverizate sau a apei sub formă de jet, numai după întreruperea curentului electric.
ART. 552. Dacă incendiul a cuprins staţia electrică sau transformatoarele, se va
proceda în felul următor:
 a) se vor scoate transformatoarele de sub tensiune;
b) se va localiza şi se va stinge incendiul, folosind toate mijloacele de stingere
adecvate: stingătoare cu CO2 , praf şi CO2 etc;
c) după utilizarea pulberilor sau substanţelor stingătoare pentru stingerea incendiilor în
staţiile electrice şi posturile de transformare, se vor lua măsuri de îndepărtare a prafului
depus pe instalaţii şi echipamente, înainte de repunerea acestora în funcţiune.
ART. 553. În substaţiile de tracţiune electrică unde incendiul a cuprins un aparataj
primar, se va scoate de sub tensiune porţiunea afectată, ţinând cont şi de respectarea
distanţelor de protecţie între părţile rămase sub tensiune şi mijloacele de intervenţie.
ART. 554. În cazul incendiilor la cablurile electrice, intervenţia rapidă este deosebit de
importantă.
Cablurile cuprinse de incendiu sau cablurile pentru care există pericolul de a fi
cuprinse de incendiu, vor fi scoase de sub tensiune, prin scoaterea de sub tensiune a întregii
substaţii de tracţiune electrică şi deconectarea serviciilor proprii de curent continuu şi
alternativ.
ART. 555. Dacă, după stingerea incendiului la circuitele primare s-au produs depuneri
periculoase de funingine sau substanţe stingătoare pe izolatoarele părţilor de instalaţii
rămase în funcţiune, acestea vor fi scoase de sub tensiune şi curăţite.
ART. 556. După stingerea unui incendiu în instalaţii se va îndepărta condensul de acid
clorhidric eventual format, având în vedere că majoritatea cablurilor sunt cu izolaţie din PVC.
ART. 557. La stingerea incendiilor produse la lichidele combustibile (carburantul
grupului electrogen, lubrifianţi, vopsele etc) se va utiliza spumă chimică.
ART. 558. În cazul în care nu sunt efecte vizibile de incendiu, ci numai miros de
izolaţie arsă sau alarmă falsă la instalaţia de avertizare, se va proceda astfel:
a) se va inspecta vizual şi operativ de către personalul desemnat de subunitatea
respectivă starea cablajului şi a aparatajului din spaţiul respectiv;
b) se va consemna în condica de revizii a instalaţiilor SC punerea sub supraveghere a
instalaţiei şi anunţarea dispecerului central pentru eventuale măsuri;
c) dacă în timpul supravegherii apar efecte vizibile de incendiu, se va proceda conform
reglementărilor din prezentele norme;
d) depistarea şi înlăturarea cauzei mirosului de izolaţie arsă se va efectua conform
prevederilor instrucţionale în vigoare.
ART. 559. Succesiunea operaţiilor concrete de intervenţie în caz de incendiu se va
stabili de către subunitatea respectivă, pentru fiecare spaţiu, în funcţie de condiţiile specifice,
ţinând cont de prevederile normelor PSI. Schemele de intervenţie vor fi prelucrate şi însuşite
de personalul subunităţii respective, afişate la locul de muncă şi introduse în planul tehnic de
exploatare al staţiei. Copiile acestor scheme se vor păstra în dosarele tehnice ale instalaţiilor
şi subcomisiilor de apărare împotriva incendiilor.
ART. 560. După înlăturarea avariei, personalul desemnat consemnează în condica de
revizie a instalaţiilor SC următoarele elemente:
- data şi ora sesizării incendiului;
- cum s-a constatat incendiul;
- ce manevre au fost efectuate înainte de constatarea incendiului şi ce simptome au
prezentat instalaţiile în momentul apariţiei incendiului; lucrări de întreţinere în curs de
desfăşurare;
- prezentarea în succesiune, în timp, a acţiunilor desfăşurate şi a mijloacelor şi forţelor
(personal, formaţii etc) folosite în mod distinct pentru lichidarea incendiului şi salvarea
persoanelor.
ART. 561. După înlăturarea unei avarii se vor lua imediat măsuri de înlocuire a
substanţelor stingătoare folosite şi de repunere în stare de funcţionare a mijloacelor tehnice
de p.s.i. şi salvare, pentru a putea fi utilizate din nou.
 7.8. Măsuri pentru stingerea incendiilor
şi salvarea persoanelor în staţii şi tunele

ART. 562. În cazul apariţiei unui incendiu la: materialul rulant, instalaţii, spaţii, tunele,
galerii etc, se va proceda astfel:
1. ALERTAREA – ALARMAREA. Se va efectua conform instrucţiunilor emise de
serviciile de specialitate şi aprobate de conducerea societăţii, avându-se în vedere
următoarele:
a) orice persoană care a observat fum, foc sau altă defecţiune care poate provoca
incendiu, va anunţa imediat, prin orice mijloc de comunicaţie (radio, telefonic etc.), la
Dispeceratul Central, locul şi natura evenimentului;
b) Dispecerul Central, la primirea sesizării, va alarma formaţiile de intervenţie, salvare
şi prim ajutor, iar după caz şi personalul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă. De
asemenea va coordona acţiunea de intervenţie şi salvare, informând conducerea societăţii
despre eveniment şi măsurile luate.
2. SCOATEREA TENSIUNII DIN INSTALAŢIE ŞI ASIGURAREA MĂSURILOR DE
PROTECŢIE ŞI SALVARE;
Dispecerul energetic va scoate imediat de sub tensiune zona în care s-a produs
avaria, respectând reglementările în vigoare, apoi:
- va comunica operatorului de circulaţie scoaterea de sub tensiune a şinei a III-a;
- va efectua celelalte avize şi măsuri stabilite prin reglementările interne;
- va restrânge, pe cât posibil, prin manevre adecvate, zona scoasă total de sub
tensiune;
3. LOCALIZAREA, STINGEREA ŞI LICHIDAREA AVARIEI TEHNICE
Se va face conform reglementărilor stabilite de prezentele norme, funcţie de degajările
de fum, gaze toxice sau izbucnirea incendiilor.
4. REPUNEREA SUB TENSIUNE A LINIEI DE CONTACT
După înlăturarea avariei, repunerea sub tensiune a instalaţiilor (inclusiv şinei a III-a) se
va face conform dispoziţiilor date de dispecerul central.
ART. 563. Personalul de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor electrice a tunelelor,
construcţiilor speciale şi a materialului rulant trebuie să cunoască dotarea cu mijloace tehnice
de p.s.i. şi salvare a persoanelor, precum şi modul de intervenţie în caz de necesitate.
ART. 564. Personalul de intervenţie la stingere şi salvare va folosi mijloacele de
protecţie, asigurând protecţia împotriva electrocutărilor, arsurilor etc., atât la locul intervenţiei
cât şi pe timpul deplasării.

7.9. Reglementări cu caracter general pentru intervenţiile P.S.I.

în spaţiile tehnice ale staţiilor de metrou

ART. 565. În toate staţiile de metrou funcţionează echipe de alarmare şi intervenţie

pentru stingerea incendiilor.
Coordonatorul intervenţiei, în caz de incendiu în spaţiile tehnice din staţiile de metrou
este Dispecerul Central.
Alarmarea în caz de incendiu se face prin personalul turant din staţie (IDM, controlor
acces, dispecer Atc), urmare semnalizărilor detectoarelor de fum şi temperatură, legate în
reţeaua de semnalizare certificate/avizate sau cu marcaj CE/CS.
Agentul coordonator de alarmare şi conducere a comunicaţiilor este dispecerul Atc.
 ART. 566. Stingerea incendiului la instalaţiile de joasă tensiune se poate realiza de
personalul societăţii, fără scoaterea de sub tensiune (a utilajelor, tablourilor electrice etc.)
folosind stingătoarele din dotare, sau de personal autorizat care va deconecta tensiunea de
alimentare (dacă este posibil) din încăperea unde s-a produs incendiul, intervenind cu
stingătoarele din dotare.
ART. 567. Stingerea incendiilor la instalaţiile de înaltă tensiune se efectuează astfel:
- se vor deconecta de sub tensiune instalaţiile avariate, după care se vor folosi
stingătoarele din dotare;
- deconectarea instalaţiilor se va realiza de către personalul autorizat (EE);
- acţionarea butoanelor PSI amplasate în încăperile substaţiilor electrice se face de
către personalul EE, iar în lipsa acestuia prin telemecanica energetică se va deconecta
instalaţia avariată de către dispecerul EE.
Butonul de deconectare PSI din spaţiile tehnice aparţinând Secţiei EE, este amplasat
în interiorul încăperii, lângă uşa de acces, la o înălţime de cca. 30 cm faţă de nivelul
pardoselii.
Se au în vedere particularităţile de funcţionare ale instalaţiei de deconectare P.S.I. din
spaţiile tehnice ale substaţiei electrice unde s-a produs incendiul.
Uşa spaţiului în care s-a produs incendiul se va deschide treptat, când membrii
formaţiei sunt echipaţi cu mijloace de protecţie şi mijloacele tehnice de p.s.i. (stingătoare),
pregătiţi de a acţiona.
In ambele cazuri întreg personalul de intervenţie va purta cizme, mănuşi
electroizolante şi mască de gaze.
Sigiliile stingătoarelor vor fi rupte înainte de a pătrunde în încăpere, iar ventilaţia de
introducere se va opri, rămânând în funcţie numai instalaţia de evacuare.
Manevrarea vanelor distribuitoarelor PSI pentru stingerea incendiilor din canalele de
cabluri cu apă pulverizată se va face fără scoaterea de sub tensiune, cel care manevrează
vanele (de preferinţă turantul EM), va fi obligatoriu echipat cu cizme şi mănuşi
electroizolante.
Pătrunderea membrilor formaţiei de intervenţie în canalurile de cabluri pentru
lichidarea eventualelor focare de incendiu rămase, se va face după ce turantul EE sau
dispecerul EE deconectează tensiunile din cablurile care traversează compartimentul
respectiv.
La solicitarea dispecerului Atc, Dispecerul central, prin dispecerii de specialitate
dispun oricărui turant aflat în staţia unde se semnalizează incendiu, deplasarea la locul
indicat pentru verificarea veridicităţii semnalizării.
Dacă incendiul nu poate fi stins cu forţe proprii (echipa de intervenţie din staţie
împreună cu formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor), Dispecerul Central va solicita
intervenţie personalului serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă.
La sosirea forţelor de intervenţie toţi membrii formaţiei constituită la nivelul staţiei se
vor subordona dispoziţiilor cadrului militar care preia conducerea intervenţiei.
Dispecerul Atc va întocmi, pe baza informaţiilor de la dispecerii de specialitate,
formaţia de intervenţie în caz de incendiu, pentru fiecare staţie de metrou.
Personalul de revizie şi reparaţii, la prezentarea în staţie va fi comunicat (numeric), de
către şeful de formaţie sau maistru, dispecerului de specialitate şi IDM-ului (în staţiile cu post
IDM).
La solicitarea dispecerului Atc, dispecerii de specialitate vor furniza informaţiile cu
privire la personalul ce desfăşoară activitate în staţia respectivă.
ART. 568. În staţiile de metrou cu serviciu de IDM, agentul de alarmare şi coordonare
a intervenţiei este IDM-ul din staţie, iar la locul incendiului turantul secţiei în spaţiul căreia
apare incendiul.
În timpul intervenţiei, membrii formaţiei constituită la nivelul staţiei, indiferent de
funcţie, se supun dispoziţiilor IDM-ului.
 La IDM se vor anunţa telefonic:
- turanţii staţiei, la prezentarea în staţie;
- şeful de formaţie şi componenţa formaţiei (din cadrul tuturor secţiilor), prezentată în
staţie, pentru lucrări de revizie şi/sau reparaţii.
La intervenţie participă formaţia constituită de IDM, precum şi formaţia de intervenţie,
salvare şi prim ajutor, trimisă în staţie de Dispecerul central.
Turantul secţiei în al cărei spaţiu s-a produs incendiul este conducătorul echipei de
intervenţie de la faţa locului.
Dacă spaţiul în care s-a produs incendiul este în staţie fără punct fix de lucru, până la
venirea turantului care deserveşte spaţiul respectiv, cazul substaţiei electrice de tracţiune se
va proceda astfel:
- se scoate tensiunea de către dispecerul EE prin telemecanica energetică, după care
intervine formaţia de intervenţie din staţie şi după caz şi formaţia de intervenţie, salvare şi
prim ajutor (la solicitarea Dispecerului central);
- se admite deconectarea prin acţionarea butonului de deconectare PSI şi avizarea
dispecerului energetic pentru luarea măsurilor ce se impun în acest caz de către personalul
secţiei EE.
Dacă incendiul s-a produs într-un spaţiu tehnic, iar în staţia respectivă nu există
turantul secţiei, până la sosirea în staţie a acestuia, IDM va desigila cheia spaţiului, care se
află pe panoul PSI, iar membrii formaţiei de intervenţie constituită în staţie, împreună cu
formaţia de intervenţie, salvare şi prim ajutor vor interveni conform prezentelor norme.
ART. 569. În staţiile fără serviciu IDM, turantul secţiei în spaţiul căreia s-a produs
incendiul este coordonatorul formaţiei de intervenţie, la nivelul staţiei.
În situaţia în care incendiul s-a produs în timpul rondului turantului în altă staţie,
controlorul de acces deschide biroul de mişcare pentru a se putea lua de pe panoul PSI
cheia pentru spaţiul tehnic în care s-a sesizat incendiul, permiţând membrilor formaţiei de
intervenţie, formată din turanţii secţiilor ce desfăşoară activitate în staţia respectivă să
pătrundă în încăperea unde a apărut incendiul, acţionând ca în cazurile menţionate anterior.
În staţiile fără posturi fixe de lucru, formaţia de intervenţie este formată din formaţia de
intervenţie, salvare şi prim ajutor şi prin dispoziţia dispecerului central şi turanţii care
deservesc staţia respectivă.
 CAPITOLUL 8

REGULI ŞI MĂSURI PSI LA EXECUTAREA

LUCRĂRILOR DE REVIZII ŞI REPARAŢII
LA RAMELE ELECTRICE DE METROU,
LOCOMOTIVE ŞI DREZINE

ART. 570. În cazul remorcării ramelor electrice de metrou se va asigura izolarea

motoarelor electrice de tracţiune, pentru prevenirea producerii de scurtcircuite în cazul intrării
în regim de generator a motoarelor.
ART. 571. Degresarea şi spălarea pieselor şi subansamblurilor se va face cu soluţii pe
bază de detergenţi. În cazuri cu totul deosebite conducerea subunităţilor va aproba şi
folosirea produselor petroliere, dispunând măsuri speciale de prevenire şi stingere a
incendiilor.
ART. 572. Scurgerile şi deversările de carburanţi şi lubrifianţi se vor curăţa numai cu
nisip uscat şi apoi se vor evacua în locuri special amenajate.
ART. 573. În cazuri speciale, când în încăperile de vopsitorie sunt necesare lucrări cu
foc deschis, aceste operaţii se vor face numai pe baza permisului de lucru cu foc.
ART. 574. La efectuarea probelor finale la ramele electrice de metrou şi la locomotive
se vor lua următoarele măsuri:
a) se vor asigura contacte perfecte la toate legăturile electrice (baterii de
acumulatoare, bloc aparate, instalaţii de forţă etc.);
b) se vor monta capace de protecţie la toate cutiile de aparate;
c) se va asigura izolarea corespunzătoare a cablurilor electrice în zonele dezizolate
pentru efectuarea legăturilor;
d) se va verifica etanşeitatea instalaţiilor de alimentare cu combustibil şi a robinetelor
de închidere.
ART. 575. La toate instalaţiile electrice se vor folosi numai siguranţe calibrate, iar
reglajul releelor şi întrerupătoarelor automate de protecţie se va face conform instrucţiunilor
din cartea tehnică a produsului şi materialului rulant.
ART. 576. Cuptoarele pentru uscarea bobinajelor vor fi prevăzute cu dispozitive de
reglare automată a temperaturii de lucru.
ART. 577. Este interzisă efectuarea curăţirii cu produse inflamabile şi executarea
retuşurilor de vopsitorie finală în timpul probelor, când agregatele de forţă ale ramelor de
metrou şi locomotivelor sunt în funcţiune, aceasta făcându-se numai după ce motoarele s-au
răcit sub temperatura de 250C.
ART. 578. Aparatura curăţată cu white-spirt va putea fi probată sub tensiune, numai
după uscarea completă, în locuri special amenajate.
ART. 579. Băile pentru încălzirea rulmenţilor, roţilor dinţate etc., în vederea montării,
vor fi dotate cu aparate de întrerupere automată în cazul depăşirii temperaturii limită.
ART. 580. Cu ocazia reviziilor şi reparaţiilor ramelor de metrou şi locomotive etc., se
vor lua măsuri de curăţirea depunerilor de ulei, vaselină, respectiv combustibil, de pe boghiuri
şi aparate de rulare, redresoare, cutii aparate etc.
ART. 581. Aparatajul din cutiile de aparate trebuie să corespundă normelor tehnice de
exploatare şi să fie protejat la scurtcircuite pentru prevenirea incendiilor.
În cutiile de aparate cu risc ridicat de incendiu se vor monta detectoare de fum şi
temperatură; nu se admit furtunuri de cauciuc deteriorate pentru aducerea aerului sub
presiune la aparatele electromagnetice.
 ART. 582. Cablurile de forţă vor fi pozate în canale de cabluri separat de cablurile de
comandă. Cablurile neprotejate dintre captatori şi întrerupătorul automat se vor monta
separat, în ţevi metalice.
ART. 583. Cu ocazia reviziilor şi reparaţiilor se va verifica modul de fixare a cablurilor
dintre vagoanele de metrou, pentru a nu freca părţile metalice.
ART. 584. La ieşirea din revizie sau reparaţie a ramelor electrice de metrou, rezistenţa
de izolaţie a echipamentului electric, faţă de masa vagonului, trebuie să corespundă cu
valorile prevăzute în documentaţie.
 CAPITOLUL 9

PREVEDERI PENTRU OFICIUL DE CALCUL

ART. 585. La clădirile sau compartimentele în care se amplasează calculatoare

electronice, măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în documentaţiile
tehnice de execuţie vor fi respectate în totalitate, iar mijloacele tehnice de p.s.i. vor fi
menţinute în perfectă stare de funcţionare.
ART. 586. Se interzice depozitarea de materiale care prezintă pericol de incendiu sau
explozie sub sălile de calculatoare, în spaţiile adiacente (vecine) şi în incinta sălilor de
calculatoare.
ART. 587. Mobilierul utilizat în sălile de calculatoare şi încăperile pentru păstrarea
programelor şi a înregistrărilor de date va fi din materiale incombustibile.
ART. 588. Sala calculatorului şi încăperile pentru păstrarea înregistrărilor de date nu
vor fi traversate cu fluxuri de cabluri ce nu servesc echipamentele sau consumatorii din
încăperea respectivă.
ART. 589. Cantităţile de materiale şi accesorii combustibile necesare desfăşurării
activităţii vor fi reduse la minimum necesar şi repartizate pe echipamente.
ART. 590. Deşeurile de hârtie şi alte materiale combustibile ce rezultă din operaţiile de
lucru în sala calculatorului se colectează în coşuri metalice cu capac şi se evacuează ritmic
în locurile stabilite.
ART. 591. În sălile calculatoarelor se interzice:
a) fumatul şi folosirea focului deschis;
b) introducerea unor maşini şi echipamente ce nu condiţionează direct
funcţionarea calculatoarelor sau a multiplicatoarelor;
c) executarea lucrărilor de reparaţii, cu excepţia celor legate direct de
echipamente ce nu pot fi deplasate din camera calculatorului, serverului sau a
multiplicatoarelor;
d) introducerea de materiale sau mobilier combustibil şi efectuarea de
operaţii care pot fi făcute în afara încăperii;
e) acumularea deşeurilor de hârtie, a altor materiale sau substanţe combustibile
sub pardoseala falsă;
f) folosirea altor sisteme de încălzire în afara celor prevăzute prin
documentaţiile de execuţie (reşouri, radiatoare etc.);
g) executarea lucrărilor de sudură şi de lipire a metalelor cu surse termice fără
permis de lucru cu foc;
h) introducerea sau manipularea lichidelor inflamabile, cu excepţia celor pentru
executarea operaţiilor de conservare zilnică şi care vor fi în cantităţi minime, strict
necesare. Aceste cantităţi vor fi introduse în ambalaje metalice cu capac şi vor fi evacuate
imediat după terminarea operaţiilor.
i) efectuarea operaţiilor de întreţinere periodică, utilizând solvenţi combustibili, în
timpul procesului de prelucrare sau în timpul efectuării unor lucrări cu foc deschis sau cu
degajare de căldură;
j) continuarea procesului de prelucrare în timpul efectuării operaţiilor executării
unor lucrări de reparaţii cu foc deschis la aceste instalaţii.
ART. 592. La declanşarea unui incendiu în sălile de calculatoare sau încăperi vecine
acestora, se va acţiona concomitent, după cum urmează:
a) se opreşte instalaţia de climatizare şi /sau ventilare;
b) se alarmează personalul şi se alertează personalul serviciilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă, precum şi conducătorul societăţii;
 c) se scot de sub tensiune unităţile periferice, apoi unitatea centrală, după care se
opreşte alimentarea cu energie electrică de la tabloul electric de alimentare;
d) se acţionează pentru stingere cu stingătoare cu CO 2 ;
e) asupra hârtiei şi materialelor lemnoase se poate acţiona cu apă sau spumă chimică,
atunci când aceste materiale sunt în spaţii nedotate cu aparatură electronică.
 CAPITOLUL 10

MĂSURI PENTRU ACTIVITATEA DE CONSTRUCŢII

10.1. MĂSURI LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR
DE CONSTRUCŢII

10.1.1 Prevederi generale

ART. 593. În timpul executării lucrărilor care prezintă pericol de incendiu, se va

organiza o strictă supraveghere a locurilor de muncă şi se va interzice accesul persoanelor
care nu lucrează efectiv la aceste operaţii.
În locul în care se execută astfel de lucrări se vor afişa plăci avertizoare “PERICOL DE
INCENDIU”.
ART. 594. În cazul executării lucrului cu aparate de sudură în afara atelierelor special
amenajate în acest sens, locul operaţiunii va fi protejat cu panouri metalice, cu respectarea
prevederilor normelor specifice de la subcapitolul 2.7.
ART. 595. Nu este permisă utilizarea de surse improvizate (reşouri, sobe etc.) pentru
obţinerea de căldură necesară execuţiei lucrărilor, cât şi în timpul exploatării şi întreţinerii
instalaţiilor.

10.1.2. Lipirea pardoselilor şi tapetelor

ART. 596. Se va asigura o bună ventilaţie a spaţiilor închise în care se execută lucrări
de fixare sau curăţare a pardoselilor (fixarea sau curăţarea parchetelor, fixarea covoarelor
PVC cu prenadez etc.), atunci când pentru aceste lucrări se folosesc lichide ai căror vapori
pot forma cu aerul, amestecuri explozive.
Acestea se fac prin menţinerea în poziţia deschisă a uşilor şi ferestrelor încăperilor în
tot timpul cât se execută astfel de lucrări, indiferent de anotimp (acolo unde este cazul).
ART. 597. Este interzisă folosirea în încăperile respective, în timpul desfăşurării
acestor lucrări, a focului deschis sub orice formă (ţigară, reşouri electrice etc.).
ART. 598. Pentru asigurarea unei bune polimerizări a soluţiei folosite la fixarea
pardoselilor, se recomandă ca stratul suport (şapa) pe care se aplică acestea, să fie bine
uscat.
ART. 599. Se interzice încălzirea ulterioară a pardoselii, pentru a se evita aprinderea
produselor combustibile.
ART. 600. Se interzice lipirea linoleumului, a covoarelor PVC etc., concomitent cu
executarea altor lucrări care ar putea provoca incendii sau explozii.
ART. 601. În timpul executării lucrărilor de lipire a pardoselilor şi tapetelor se va
organiza o strictă supraveghere a locurilor de muncă, limitându-se accesul persoanelor care
nu lucrează efectiv la această operaţie. În locurile în care se execută astfel de lucrări, se vor
afişa plăci avertizoare cu “PERICOL DE INCENDIU”.
ART. 602. Cantităţile de materiale folosite la fixarea pardoselilor (linoleum, covor PVC,
adezivi, diluanţi etc.), aduse la locul de lucru, vor fi strict necesare desfăşurării operaţiei în
încăperea respectivă.
ART. 603. Locurile de muncă unde se execută lucrări de fixare a pardoselilor vor fi
dotate cu mijloace de primă intervenţie necesare stingerii unui eventual incendiu.
 10.1.3. Lucrări în subteran şi în tuneluri

ART. 604. La execuţia lucrărilor în subteran, în tuneluri şi galerii se va asigura

iluminatul electric corespunzător, respectiv asigurarea iluminatului de siguranţă pentru
evacuare.
ART. 605. În timpul execuţiei lucrărilor în subteran, tuneluri sau galerii, căile de acces
vor fi întreţinute în bună stare de folosinţă şi vor fi deblocate de obstacole, asigurându-se atât
evacuarea rapidă, cât şi intervenţia mijloacelor de stingere.
ART. 606. Depozitarea în subteran, în tuneluri a materialelor combustibile este
interzisă în cantităţi mai mari decât cele aprobate de conducerea secţiei.
ART. 607. La intrarea în lucru, se va verifica starea de funcţionare a instalaţiilor
electrice, de ventilaţie, a conductelor de apă, din zona unde urmează a se efectua lucrări.

10.1.4. Lucrări de ignifugare

ART. 608. Persoanele fizice şi juridice care execută operaţiile de ignifugare a

materialelor şi produselor combustibile trebuie să fie atestate de către Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă – Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă.
ART. 609. Se vor respecta Normele tehnice privind ignifugarea materialelor şi
produselor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii – Indicativ C 58-96.
 CAPITOLUL 11
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR
CE SE APLICĂ ÎN SPAŢIILE COMERCIALE
AMPLASATE ÎN STAŢIILE DE METROU

Societăţile comerciale vor fi dotate cu instalaţii de semnalizare a incendiilor

(detectoare de incendiu), instalaţii automate de stingere a incendiului (apă pulverizată) şi
stingătoare.
Instalaţiile de stingere a incendiului aferente spaţiilor comerciale se vor realiza în
conformitate cu prevederile Normativului NP 086-05 şi a Normativului pentru proiectarea
construcţiilor şi instalaţiilor specifice de metrou, privind prevenirea şi stingerea incendiilor
(revizuit PD 196-89) indicativ NP 071-02 elaborat de SC METROUL SA Bucureşti.
Densitatea sarcinii termice în spaţiile comerciale nu va depăşi 420 MJ/m2,
corespunzător nivelului “redus” de incendiu.

1.1. În spaţiile comerciale amplasate în staţiile de metrou este interzis:

1. fumatul;
2. utilizarea flăcării deschise;
3. depozitarea oricăror materiale sau produse, cu excepţia mărfurilor expuse în rafturi
şi vitrine, în cantităţi şi sortimente prevăzute în documentaţia tehnică a spaţiului comercial;
4. comercializarea materialelor explozive (muniţii, artificii, arme etc.);
5. amenajarea de utilaje neomologate, pentru prepararea hranei; este admisă
folosirea de aparate electrocasnice omologate, cu excepţia celor cu suprafaţă incandescentă;
6. utilizarea corpurilor electrice de încălzire, cu sau fără acumulare de căldură
neomologate şi a celor cu suprafaţă incandescentă;
7. folosirea instalaţiilor electrice improvizate şi a siguranţelor fuzibile necalibrate sau a
căror valoare nu corespunde proiectului;
8. branşarea de consumatori suplimentari, faţă de proiectul iniţial, care pot
suprasolicita circuitele, mărind riscul de incendiu;
9. folosirea de produse inflamabile pentru efectuarea curăţeniei (benzină, motorină,
petrosin etc.) .

1.2. Patronii firmelor locatare în spaţiile comerciale din metrou au obligaţia de a

respecta măsurile prevăzute de Ordonanţa de Guvern nr.60/1997, aprobată prin Legea
nr.212/1997, precum şi reglementările specifice stabilite de SC METROREX SA, dintre care
menţionăm:

1. să instruiască personalul propriu, cu privire la respectarea prezentelor măsuri de

prevenire şi stingere a incendiilor;
2. să stabilească sarcini concrete privind prevenirea şi stingerea incendiilor pentru
personalul propriu;
3. să cunoască şi să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor,
stabilite şi date sub orice formă de către SC METROREX SA, să le aducă la cunoştinţă
personalului angajat;
4. să verifice şi să răspundă de modul în care salariaţii proprii cunosc şi respectă
instrucţiunile privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
5. să deţină avizele şi autorizaţiile de prevenire a incendiilor prevăzute de lege, pentru
spaţiul comercial închiriat, în funcţie de produsele vândute şi obiectul de activitate;
6. să asigure dotarea cu mijloacele tehnice de stingere a incendiilor, corespunzătoare
primei intervenţii (stingătoare);
7. să pună, în mod gratuit, la dispoziţia forţelor de intervenţie, mijloacele tehnice de
stingere a incendiilor din dotare.
 ANEXA 1

OBLIGAŢIILE SERVICIULUI PROBLEME SPECIALE

ÎN DOMENIUL PREVENIRII, STINGERII INCENDIILOR
ŞI SALVAREA PERSOANELOR

Şeful Serviciului Probleme Speciale este ajutorul nemijlocit al conducătorului societăţii

în organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire, stingere a incendiilor şi salvare a
persoanelor.
Pentru rezolvarea operativă a problemelor de prevenire, stingere a incendiilor şi
salvare a persoanelor, Serviciul Probleme Speciale este subordonat funcţional direct
conducătorului unităţii şi preşedintelui comisiei de apărare împotriva incendiilor.
Principalele atribuţii pe linie de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvarea
persoanelor sunt următoarele:
a) verifică permanent respectarea normelor PSI de dotare, precum şi îndeplinirea la
termen a măsurilor de apărare împotriva incendiilor stabilite anterior;
b) stabileşte, în timpul controalelor, măsuri pentru înlăturarea, pe cât posibil pe loc, a
neajunsurilor constatate în respectarea normelor, îndeosebi a cauzelor care pot genera
incendii, avarii sau pot pune în pericol viaţa persoanelor;
c) verifică modul de întreţinere şi funcţionare a mijloacelor tehnice de p.s.i. şi salvare a
persoanelor existente în dotarea unităţii, precum şi cunoaşterea modului practic de utilizare a
acestora de către personalul ce le deserveşte;
d) prin personalul de specialitate, este prezent la exerciţiile de intervenţie în caz de
incendiu, inclusiv pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi bunurilor materiale. Prezintă
conducerii societăţii, note informative privind concluziile şi propune măsuri concrete, cu
termene şi responsabilităţi (după caz);
e) întocmeşte Proiectul Planului anual de protecţie împotriva incendiilor, la nivelul
societăţii şi îl supune aprobării Directorului General. Completează şi actualizează acest plan,
după fiecare control de specialitate executat de reprezentanţii serviciilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă;
f) verifică, potrivit sarcinilor primite de la conducerea societăţii, respectarea normelor
de prevenire, stingere a incendiilor şi salvarea persoanelor, îndeplinirea măsurilor stabilite
pentru asigurarea securităţii împotriva incendiilor, în zilele de sărbătoare sau repaus;
g) acordă sprijin pentru organizarea PSI la locurile de muncă;
h) vizează tematica anuală de instruire periodică a personalului angajat, şi după
aprobarea de către conducere, o difuzează la toţi factorii care asigură instruirea personalului
pe locurile de muncă;
i) urmăreşte executarea instructajului introductiv general pentru personalul nou
încadrat în centralul societăţii, face propuneri pentru materiale şi acţiuni instructiv-educative
pentru prevenirea, stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor, participă la realizarea
acestora, precum şi la instruirea şi testarea periodică a personalului asupra regulilor,
atribuţiilor, măsurilor şi sarcinilor ce le revin pe linie PSI;
j) participă la acţiunile de stingere a incendiilor izbucnite în metrou şi la înlăturarea
urmărilor avariilor, accidentelor tehnice de natură PSI şi situaţiilor de urgenţă, la evacuarea şi
salvarea persoanelor, precum şi la stabilirea măsurilor de securitate PSI ce trebuie luate
pentru repunerea în funcţie, în cel mai scurt timp, şi în regim normal de funcţionare, a
instalaţiilor şi construcţiilor avariate, la stabilirea cauzelor de incendiu şi a celorlalte
evenimente produse, la întocmirea fişei de incendiu din dosarele de cercetare;
 k) face propuneri pentru aplicarea de sancţiuni personalului din cadrul societăţii,
pentru nerespectarea măsurilor şi reglementărilor PSI;
l) elaborează materiale de analiza activităţii PSI la nivelul societăţii;
m) colaborează cu organele de control ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de
urgenţă în domeniul protecţiei împotriva incendiilor;
n) face propuneri privind cuprinderea în bugetul de cheltuieli al societăţii a sumelor
alocate instruirii, specializării, atestării personalului ce desfăşoară activitate în domeniul
prevenirii, stingerii incendiilor şi salvării persoanelor;
o) urmăreşte procurarea materialelor, mijloacelor şi dotărilor specifice activităţii PSI şi
de salvare;
p) organizează concurs de oferte şi participă în comisie, pentru încheierea de
contracte de asigurare/reasigurare în situaţie de boală profesională, accident de muncă sau
deces, pentru personalul din activitatea PSI şi salvare, în conformitate cu prevederile
Ordonanţei Guvernului nr.60/1997.
r) cadrele tehnice atestate p.s.i., în baza prevederilor art.48 al.1 din O.G. nr.60/1997,
aprobată şi modificată prin Legea nr. 212/1997, îndeplinesc atribuţii de îndrumare, control şi
constatare a încălcării legii în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.
 ANEXA 2

TEMATICA ORIENTATIVĂ
PENTRU CONTROLUL RESPECTĂRII NORMELOR
DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

Activitatea de control are drept scop verificarea respectării normelor de prevenire şi

stingere a incendiilor specifice, în domeniul exploatării instalaţiilor, utilajelor şi trenurilor
electrice de metrou.
Pe parcursul desfăşurării activităţii de control, tematica va viza:
a) depistarea şi înlăturarea operativă a pericolelor şi cauzelor de incendiu, precum şi a
condiţiilor care le generează;
b) stabilirea şi luarea de măsuri concrete pentru înlăturarea neajunsurilor constatate în
respectarea normelor, normativelor şi a altor prescripţii tehnice şi dispoziţii referitoare la
prevenirea şi stingerea incendiilor;
c) acordarea de sprijin şi asistenţă tehnică de specialitate în soluţionarea unor
probleme de prevenire şi stingere a incendiilor sau a celor ce vizează evacuarea şi salvarea
persoanelor;
d) analiza faptelor persoanelor ce se fac vinovate de abateri manifestate în activitatea
de prevenire şi stingere a incendiilor;
e) asigurarea şi adoptarea celor mai corespunzătoare măsuri pentru îmbunătăţirea
activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor.
În timpul controlului se vor urmări aspecte ca:
- probleme ce vizează procesele tehnologice, funcţionarea instalaţiilor, utilajelor şi
aparatelor electrice, modul de efectuare a controlului în canalele de cabluri;
- funcţionarea aparaturii de automatizare, măsură şi control, în parametrii proiectaţi;
- respectarea măsurilor PSI la noile investiţii, modernizări, transformări, dezvoltări sau
schimbări de destinaţie;
- afişarea organizării PSI la locurile de muncă şi a planurilor de evacuare;
- echiparea corespunzătoare cu mijloace tehnice de p.s.i. şi starea de funcţionare a
acestora;
- nivelul de pregătire al salariaţilor pe linia activităţii de prevenire şi stingere a
incendiilor;
- verificarea datei de expirare a stingătoarelor din dotare, a filtrelor de gaze ale
măştilor contra gazelor;
- existenţa infiltraţiilor care ar putea pune în pericol funcţionarea instalaţiilor din dotare;
- existenţa tuturor accesoriilor pentru hidranţii interiori de incendiu din staţii şi tunelurile
de metrou;
- existenţa de conducte fisurate ce pot genera infiltraţii;
- descompletări, improvizaţii în instalaţiile electrice, ce ar putea produce scurtcircuite
electrice;
- existenţa în tablourile electrice de siguranţe necalibrate;
- dacă distribuitoarele PSI au vanele inscripţionate şi au afişate schemele de manevră,
iar presiunea de lucru să fie de max. 6 atm.
- funcţionarea iluminatului de siguranţă;
- hidranţii interiori de incendiu din staţiile de metrou să aibă cutiile intacte
(nedegradate) şi ca uşile acestora să poată fi uşor deschise în caz de necesitate;
- existenţa plaselor metalice amplasate sub capacele hidranţilor interiori de
pardoseală;
- sesizoarele de fum şi temperatură să nu fie acoperite sau murdare.
 ANEXA 3

STRUCTURA DE PRINCIPIU
A PLANURILOR DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
APROBATE PRIN O.M.I. Nr. 775/1998

PARTEA I
PREVENIREA INCENDIILOR

1. Plan de evacuare
2. Plan de depozitare
3. Plan de intervenţie
4. Dispoziţia de constituire a comisiei, respectiv subcomisiilor tehnice de prevenire şi
stingere a incendiilor, datată, numerotată şi semnată de conducătorul societăţii.
5. Obligaţiile comisiei şi subcomisiilor tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi
metodologia de lucru.
6. Programul de măsuri de protecţie împotriva incendiilor.
7. Organizarea stingerii incendiilor pe locurile de muncă.
8. Planurile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu.
9. Planurile de depozitare şi de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca
fiind periculoase.
10. Lista punctelor vital-vulnerabile la incendiu.
11. Instrucţiuni de protecţie impotriva incendiilor
12. Lista substanţelor periculoase clasificate conform RID/1997 şi Ordinului
Comandantului Corpului Pompierilor militari, referitor la modul de întocmire a Listei
substanţelor periculoase.
13. Organizarea intervenţiei pe locul de muncă.
14. Documentele specifice instructajului PSI pe locul de muncă.
15. Lista locurilor de fumat amenajate.
16. Planificarea controalelor.

PARTEA A II-A

STINGEREA INCENDIILOR
ŞI ÎNLĂTURAREA EFECTELOR UNOR SITUAŢII DE URGENŢĂ

1. Dispoziţia de organizare şi incadrare a serviciului privat pentru situaţii de urgenţă.

2. Atribuţiile personalului din cadrul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă pentru
fiecare categorie, cuprinsă într-o anexă la dispoziţia de constituire a serviciului.
3. Organizarea stingerii incendiilor şi salvării persoanelor:
a) alarmarea în caz de incendiu (a conducerii societăţii, a formaţiilor, a celorlalte forţe
din obiectiv etc.).
 b) ipotezele de stingere în mai multe variante:
- în situaţia izbucnirii simultane a mai multor incendii, ca urmare a unor situaţii de
urgenţă;
- în condiţiile funcţionării instalaţiei de stins incendii cu apă:
- în condiţiile în care instalaţia de stins incendii cu apă a fost deteriorată;
c) ipoteze de salvare a persoanelor aflate în situaţii critice pe variante (ramă în tunel,
ramă la peron).
4. Organizarea intervenţiei pentru limitarea şi lichidarea efectelor provocate de situaţii
de urgenţă (inundaţii, înzăpeziri, seism, etc.).
5. Planurile de intrevenţie.
6. Tabela de dotare a Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă cu mijloace tehnice
de p.s.i.
7. Situaţia alimentării cu apă pentru stingerea incendiilor (surse,caracteristici,zona în
care se află sursele).
8. Punctele vital-vulnerabile şi stările de pericol sau problemele deosebite din cadrul
acestora care necesită a fi soluţionate .
9. Evidenţa incendiilor şi avariilor.
 ANEXA 4

STRUCTURA DE PRINCIPIU A COMISIEI TEHNICE

DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

PREŞEDINTE - director exploatare

MEMBRI - şefi de servicii, conducătorii subunităţilor, membri din cadrul

serviciului PS, ,etc.

SECRETAR - şeful Serviciului Probleme Speciale

Structura şi componenţa comisiei se reactualizează periodic în funcţie de modificările

survenite în organigrama de funcţionare a societăţii şi încadrare cu personal.

STRUCTURA DE PRINCIPIU A SUBCOMISIILOR TEHNICE

DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

PREŞEDINTE - conducătorul subunităţii (şef de secţie)

MEMBRI - cadre tehnice din subunitate

SECRETAR - cadru tehnic din subunitate cu vechime în activitate

 ANEXA 5

Unitatea _________________

Permis de lucru cu foc

Nr._______ din ____________

Se eliberează prezentul Permis de lucru cu foc d-lui _______________________,

ajutat de dl. _____________________________, care urmeaza să execute
___________________________ folosind la (în) ______________________________.
Lucrările încep la data de _______200___ ora ____ şi se încheie la data de ______200___
ora _____.
Premergător, pe timpul şi la terminarea lucrărilor cu foc se vor lua măsuri :
1. Îndepărtarea sau protejarea materialelor combustibile, instalaţiilor, utilajelor,
aparatelor, conductelor şi a recipientelor din zona de executare a lucrărilor şi din apropierea
acesteia, pe o rază de ______ metri, astfel: __________________________.
2. Golirea, izolarea, spălarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaţiilor, prin:
__________________________________________________________________.
3. Ventilarea spaţiilor în care se execută lucrările, se realizează:_______________
______________________________________________________________________.
4. Verificarea zonei de lucru şi a vecinătăţilor acesteia, înlăturarea surselor de
aprindere şi a condiţiilor care favorizează producerea incendiilor şi a exploziilor, protejarea
antifoc a materialelor din zonă. Începerea lucrărilor cu foc s-a făcut în baza buletinului de
analiză nr. _____ din _______200___, eliberat de ___________________ (acolo unde este
cazul).
5. Respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, specifice tehnologiei de
lucru
__________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________ .
6. Asigurarea în zona de lucru a mijloacelor de stingere a incendiilor __________
_____________________________________________________________________ .
7. Anunţarea şefului sectorului în care se execută lucrarea despre începerea,
întreruperea şi încheierea acesteia.
8. Controlul măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor se asigură de către
dl. ___________________________ .
 9. Supravegherea lucrărilor cu foc se asigură de către dl. __________________ .
10. Incendiul sau orice alt incident se va anunţa la ________________________ prin
__________________________ .
11. Alte măsuri PSI specifice ________________________________________ .
12. Personalul de execuţie, control şi supraveghere a fost instruit asupra măsurilor
PSI.

Responsabili Numele şi prenumele

Semnătura

Emitentul

Şeful sectorului în care se execută lucrările

Executanţii lucrărilor cu foc

Serviciul de pompieri-salvatori
 ANEXA 6

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

A SERVICIULUI PRIVAT PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

ORGANIZAREA SERVICULUI PRIVAT PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

1. Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă, se constituie conform precizărilor înscrise

la capitolul 2.11, având obligaţia de a desfăşura activitatea de prevenire şi stingere a
incendiilor, salvare a persoanelor şi de a participa la înlăturarea urmărilor provocate de unele
situaţii de urgenţă.
2. Organizarea Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, s-a făcut pe baza
prevederilor normelor de dotare şi necesităţilor societăţii, componenţa fiind stabilită în
conformitate cu Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor privind structura şi normele
minimale de dotare a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.
3. Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă, îşi organizează şi îşi desfăşoară
activitatea pe baza următoarelor documente:
a) planul tematic de pregătire;
b) planul de protecţie împotriva incendiilor şi salvare a persoanelor;
c) programul lunar de pregătire, întocmit pe zile, ore şi ture de serviciu şi avizat de
Serviciu Probleme Speciale şi aprobat de preşedintele comisiei tehnice PSI;
d) graficul anual al exerciţiilor şi simulărilor de incdendiu lunare;
e) organizarea zilnică a intervenţiei pe ture (schimburi) de serviciu cu încadrarea cu
personal, a utilajelor din dotarea serviciului şi pentru activităţi de salvare. Aceste probleme se
menţionează într-un registru (caiet) special;
f) organizarea zilnică a controlului respectării normelor de prevenire şi stingere a
incendiilor prin serviciul de rond, pe ore, itinerarii şi tematici specifice de verificare;
asigurarea supravegherii temporare a respectării normelor de prevenire şi stingere a
incendiilor în timpul executării unor lucrări periculoase, carnete de constatări în timpul
serviciului de rond;
g) tabela de dotare a serviciului cu tehnică de intervenţie, graficul executării
întreţinerilor, reviziilor şi reparaţiilor la mijloacele tehnice de p.s.i., evidenţa exploatării
acetora şi proceselor verbale de predare-primire a serviciului la schimbarea turelor;
h) programul zilnic de activitate a formaţiilor, pe ture şi ore, întocmit de şeful formaţiei
sau de şeful de tură, care se consemnează în registrul (caietul) de organizare a intervenţiei;
i) notele de anunţare a incendiilor şi altor evenimente, evidenţa intervenţiilor la care a
participat formaţia;
j) constatările şi măsurile stabilite de organele care au efectuat controlul Serviciului
privat pentru situaţii de urgenţă, consemnate într-un registru (caiet) special.
Toate documentele operative ale serviciului, precum şi materialele necesare pregătirii
de specialitate (norme, manuale, instrucţiuni, publicaţii de specialitate etc.) se păstrează la
sediul Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă, astfel încât acestea să poată fi utilizate în
permanenţă.
k) evidenţa aparatelor de protecţie individuală pentru intervenţii, precum şi a
verificărilor făcute la acestea;
l) alte precizări şi dispoziţii specifice activităţii de intervenţie în subteran.
 ATRIBUŢIILE SERVICIULUI PRIVAT PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

4. Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă desfăşoară activitate pentru cunoaşterea şi

respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvarea persoanelor, în care
scop:
a) organizează studierea şi dezbaterea cu membri formaţiilor de intervenţie, salvare şi
prim ajutor a pericolelor şi cauzelor de incendiu specifice metroului, a măsurilor de prevenire
şi înlăturare a acestora şi a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, salvarea
persoanelor şi de dotare cu mijloace tehnice de p.s.i.;
b) execută instructajul introductiv general, potrivit tematicilor stabilite de comisia
tehnică de prevenire şi stingere a incendiilor şi, după caz, instructajul pentru personalul din
alte subunităţi;
c) execută instructaje cu diferite categorii de personal şi sprijină şefii formaţiilor de
lucru în instruirea periodică a personalului de la locurile de muncă, precum şi în vederea
executării unor lucrări periculoase;
d) execută împreună cu personalul din subunităţi şi de la locurile de muncă exerciţii şi
simulări de incendii şi salvare a persoanelor;
e) desfăşoară alte acţiuni instructiv-educative pentru prevenirea incendiilor şi salvarea
persoanelor şi participă la realizarea unor materiale şi mijloace de popularizare a normelor
specifice metroului.
5. Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă efectuează controale asupra modului în
care se aplică normele de prevenire şi stingere a incendiilor de salvare a persoanelor, fac
propuneri pentru înlăturarea neregulilor constatate şi urmăresc rezolvarea operativă a
acestora, în care scop:
a) asigură şi execută cu regularitate controlul periodic al respectării normelor de
prevenire şi stingere a incendilor în serviciul de rond, potrivit programului orar, tematicii şi
itinerariilor stabilite; acţionează pentru înlăturarea operativă a neregulilor constatate;
b) controlează respectarea normelor de prevenire, stingerea incendiilor şi salvarea
persoanelor şi îndeplinirea măsurilor stabilite la executarea lucrărilor cu foc deschis sau a
altor operaţii periculoase ce se efectuează în metrou; asigură, după caz, supravegherea
respectării normelor pe timpul executării unor astfel de lucrări sau operaţii;
c) verifică, potrivit sarcinilor stabilite, îndeplinirea la termen a măsurilor din planul de
protecţie împotriva incendiilor şi informează Serviciul Probleme Speciale asupra neajunsurilor
constatate în respectarea normelor şi în realizarea măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor, salvarea persoanelor, precum şi asupra activităţii desfăşurate de serviciul privat
pentru situaţii de urgenţă.
6. Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă intervine cu operativitate pentru stingerea
incendiilor şi salvarea persoanelor şi a bunurilor materiale care se află în pericol în caz de
incendiu sau situaţii de urgenţă. În acest scop:
a) întocmeşte şi reactualizează, cu sprijinul comisiei tehnice şi a Serviciului Probleme
Speciale documentele operative din planul de protecţie împotriva incendiilor referitoare la
stingerea incendiilor, salvarea persoanelor şi înlăturarea efectelor unor situaţii de urgenţă,
iar, după aprobarea planului şi avizarea ipotezelor de stingere şi salvare de către
conducătorul societăţii, asigură cunoaşterea lor de personalul serviciului;
b) execută, potrivit programului lunar de pregătire, exerciţii şi simulări de incendiu, la
care antrenează şi personalul de la locurile de muncă;
c) participă la exerciţii şi simulări de incendiu organizate în cooperare cu serviciile
profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
d) asigură, potrivit programului lunar aprobat, pregătirea fizică şi tehnică de
specialitate a membrilor serviciului, precum şi a altor persoane din societate, privind modul
de acţiune a acestora pentru stingerea incendiilor şi salvarea persoanelor şi a bunurilor;
 e) asigură menţinerea în permanenţă a capacităţii maxime de intervenţie a serviciului
privat pentru situaţii de urgenţă a funcţionării întregii tehnici de intervenţie din dotare, precum
şi a alarmării, deplasării şi concentrării operative a forţelor şi mijloacelor la locul incendiului,
exploziei, avariei sau a altor evenimente;
f) cunoaşte în permanenţă starea surselor de apă şi a căilor de acces din societate.
7. Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă participă la acţiunile de protecţie împotriva
incendiilor, evacuare a apei din subsoluri, canale tehnologice şi alte puncte deosebite ale
metroului, precum şi la efectuarea deblocărilor şi înlăturarea dărâmăturilor provocate de
situaţii de urgenţă. În acest scop:
a) stabileşte personalul din cadrul Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă care
participă la aceste acţiuni şi asigură pregătirea specifică a acestuia în poligoane;
b) stabileşte mijloacele tehnice de p.s.i. şi materialele din dotarea Serviciului privat
pentru situaţii de urgenţă care se vor utiliza la astfel de acţiuni şi asigură menţinerea acestora
în stare de folosire; ţine evidenţa celorlalte mijloace şi materiale din societate destinate
acestui scop;
c) execută periodic recunoaşteri ale situaţiei, precum şi exerciţii practice de evacuare
a apei, de efectuare a deblocărilor şi de înlăturare a dărâmăturilor.
8. Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă execută măsurile stabilite de conducerea
societăţii pentru prevenirea incendiilor în timpul repunerii în funcţiune a instalaţiilor
tehnologice avariate în situaţii de urgenţă, în care scop:
a) participă la instruirea personalului care va executa repunerea în funcţiune a
instalaţiilor deteriorate;
b) asigură, după caz, prezenţa unor forţe şi mijloace pentru intervenţia operativă în
caz de incendii în timpul efectuării unor lucrări periculoase sau a probelor tehnologice.
9. La lucrările de investiţii sau de reparaţii pe baza unui contract cu SC METROREX
SA de către firme care desfăşoară astfel de activităţi în spaţiile publice ale staţiilor de
metrou, şeful Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă sau şeful de tură va întocmi permisul
de lucru cu foc ce va fi aprobat de Dispecerul Central. Un membru al Serviciului privat pentru
situaţii de urgenţă va supraveghea respectarea normelor PSI, la solicitarea Dispecerului
central.
10. Membri Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă vor participa obligatoriu la
programele de instruire/reinstruire periodice.

ATRIBUTIILE MEMBRILOR
SERVICIULUI PRIVAT PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

11. ŞEFUL SERVICIULUI PRIVAT PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ răspunde de

pregătirea, capacitatea de luptă, disciplina şi de întreaga activitate a serviciului, având
următoarele atribuţii principale:
a) asigură prezenţa şi organizează intervenţia pe schimburi (ture);
b) organizează, desfăşoară şi conduce nemijlocit pregătirea de specialitate a
serviciului, întocmind în acest scop programul lunar de pregătire şi planurile conspecte;
asigură pregătirea metodică a şefilor de tură; asigură materialul bibliografic necesar pregătirii
de specialitate a serviciului;
c) organizează şi conduce activitatea de prevenire a incendiilor desfăşurată de
Serviciul privat pentru situaţii de urgenţă; controlează respectarea în societate a normelor de
prevenire şi stingere a incendiilor, de salvare a persoanelor şi de dotare şi ia măsuri pentru
înlăturarea neregulilor constatate; verifică modul de executare a serviciului de rond şi a
supravegherii respectării normelor în zonele periculoase şi ia măsuri pentru înlăturarea
neajunsurilor; verifică îndeplinirea măsurilor stabilite pentru executarea lucrărilor cu foc
 deschis; raportează Dispecerului Central şi Serviciului Probleme Speciale constatările şi
măsurile luate;
d) execută instructajul introductiv general pentru noii angajaţi ai Serviciului privat
pentru situaţii de urgenţă;
e) întocmeşte programul zilnic al serviciului pe schimburi (ture) şi verifică respectarea
acestuia; controlează activitatea serviciului în schimburile II-III şi în zilele de sărbătoare cu
înştiinţarea Serviciului Probleme Speciale;
f) controlează şi ia măsuri ca toate mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a
incerndiilor, echipamentele de protecţie şi substanţele chimice pentru prevenirea şi stingerea
incendiului şi salvarea persoanelor din dotarea serviciului să fie în permanentă stare de
funcţionare sau de utilizare; întocmeşte graficul de executare a întreţinerilor, reviziilor şi
reparaţiilor la tehnica de luptă şi salvare şi ia măsuri pentru respectarea acestuia; asigură
respectarea regulilor de circulaţie în timpul deplasării la incendii, simulări sau alte misiuni;
verifică modul de întocmire a documentelor de exploatare a mijloacelor tehnice de p.s.i.;
g) organizează activitatea serviciului pentru verificarea stării de utilizare a mijloacelor
tehnice de stingere şi salvare, a surselor de apă pentru stingerea incendiilor şi a căilor de
acces, precum şi pentru încărcarea mijloacelor de stins incendiu şi de protecţie individuală şi
efectuarea unor reparaţii curente la acestea;
h) conduce şi participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor şi de salvare a
persoanelor şi a bunurilor materiale care se află în pericol de incendiu sau situaţii de urgenţă,
evacuarea apei din subsoluri, canale tehnologice şi alte puncte, efectuare a deblocărilor şi
înlăturare a dărâmăturilor provocate de situaţii de urgenţă; la prevenirea şi stingerea
incendiilor în timpul repunerii în funcţiune a instalaţiilor tehologice avariate în urma unor
situaţii de urgenţă;
i) participă, cu aprobarea conducerii societăţii, la acţiunile de prevenire şi stingere a
incendiilor organizate de personalul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
j) îndeplineşte la timp obligaţiile, măsurile şi sarcinile ce îi revin, potrivit planului de
protecţie împotriva incendiilor şi salvare a persoanelor;
k) asigură păstrarea şi întreţinerea corespunzătoare a tuturor bunurilor şi
documentelor serviciului, precum şi ordinea interioară şi disciplina; face propuneri conducerii
societăţii pentru recompensarea sau sancţionarea membrilor formaţiilor;
l) face propuneri de sancţionare, potrivit dispoziţiilor legale la încălcările normelor de
prevenire şi stingere a incendiilor sau, după caz, în acest sens factorilor în drept;
m) informează periodic Serviciul Probleme Speciale şi Comisia tehnică PSI asupra
activităţii desfăşurate de serviciul privat pentru situaţii de urgenţă
12. ŞEFUL DE TURĂ al formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor din Serviciul
privat pentru situaţii de urgenţă răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii turei pe
care o conduce şi are următoarele atribuţii:
a) organizează şi verifică activitatea desfăşurată de membri formaţiei din tură;
informează şeful de serviciu asupra neregulilor constatate şi măsurile luate;
b) verifică, la intrarea în serviciu, prezenţa membrilor formaţiei din tură şi dacă aceştia
sunt apţi să-şi îndeplinească atribuţiile, precum şi starea de funcţionare a tehnicii de
intervenţie şi de salvare din dotare şi raportează despre acestea şefului de serviciu; asigură
predarea corespunzătoare a schimbului;
c) execută nemijlocit pregătirea de specialitate a membrilor formaţiei din tură;
d) asigură întreţinerea în stare de funcţionare a tehnicii de intervenţie şi de salvare din
dotarea turei, precum şi a echipamentului de protecţie şi salvare;
e) conduce tura şi participă efectiv la acţiunile de stingere a incendiilor, de salvare a
persoanelor şi a bunurilor şi de înlăturare a urmărilor unor situaţii de urgenţă, potrivit planului
de protecţie împotriva incendiilor şi ordinelor şefului serviciului;
f) asigură respectarea întocmai de către personalul din tură, a programului zilnic de
activitate, ordinea şi disciplina în cadrul turei;
 g) asigură, în timpul executării cu tura a unor activităţi în cadrul unităţii, menţinerea
legăturii permanente cu sediul turei şi dispecerul central, în vederea realizării intervenţiei
operative în caz de nevoie;
h) îndeplineşte, în lipsa şefului de serviciu, în cazul că este desemnat şi atribuţiile
acestuia, precum şi alte sarcini primite de la şeful de serviciu ;
i) conduce autospeciala de intervenţie la locul evenimentului, posedând permis de
conducere corespunzător categoriei autovehiculului din dotare.
13. SEF ECHIPĂ al formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor din Serviciul privat
pentru situaţii de urgenţă verifică la intrarea în serviciu prezenţa la serviciu a personalului din
echipă, precum şi dacă aceştia sunt apţi pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
- asigură predarea corespunzătoare a serviciului de tură;
- asigură respectarea de către personalul din subordine a ordinii şi disciplinei în
cadrul echipei;
- asigură, verifică şi întreţine în stare de funcţionare tehnica de intervenţie şi
mijloacele de protecţie;
- organizează şi verifică executarea serviciului de rond, conform programului aprobat
de conducerea societăţii;
- organizează şi participă efectiv la acţiuni de salvarea persoanelor şi bunurilor
materiale;
- asigură în timpul executării cu echipa, a unor activităţi de intervenţie legătura
permanentă cu sediul serviciului şi dispecerul central prin instalaţia radio din dotare;
- execută antrenamente cu mijloacele tehnice de p.s.i. din dotare;
- participă la simulările de incendiu şi salvare a persoanelor, programate;
- îndeplineşte, în lipsa şefului de tură atribuţiile acestuia.
14. SALVATOR I
- efectuează predarea corespunzătoare a serviciului de tură;
- respectă ordinea şi disciplina în cadrul echipei în timpul programului de lucru;
- execută serviciul de rond conform programului aprobat de conducerea societăţii şi
conform dispoziţiilor date de şeful de echipă sau de tură;
- participă efectiv la acţiuni de salvarea persoanelor şi bunurilor materiale şi
înlăturarea urmărilor accidentelor, incendiilor, unor situaţii de urgenţă;
- conduce maşina de transport pompieri-salvatori la locul evenimentului, în lipsa
şefului de echipă, în baza ordinului dat de şeful de tură;
- asigură legătura permanentă cu sediul serviciului şi dispecerul central prin
intermediul staţiei radio din autospecială, în situaţia în care este conducătorul autospecialei;
- execută antrenamente cu mijloacele tehnice de p.s.i. din dotare;
- participă la simulările de incendiu şi salvare a persoanelor, programate;
15. SALVATOR II
- efectuează predarea corespunzătoare a serviciului de tură;
- respectă ordinea şi disciplina în cadrul echipei în timpul programului de lucru;
- execută serviciul de rond conform programului aprobat de conducerea societăţii şi
conform dispoziţiilor date de şeful de echipă sau de tură;
- participă efectiv la acţiuni de salvarea persoanelor şi bunurilor materiale şi
înlăturarea urmărilor accidentelor, incendiilor, unor situaţii de urgenţă;
- răspunde şi consemnează anunţurile pe care le recepţionează, referitor la
evenimente care s-au produs şi anunţă şeful de echipă, tură sau şeful serviciului, alarmează
imediat personalul staţiei de salvare şi răspunde de buna manipulare şi întreţinere a
instalaţiilor de anunţare, avertizare, semnalizare şi alarmare pe care le are în dotare;
- la sfârşitul turei de serviciu predă instalaţiile schimbului, consemnând eventualele
deficienţe apărute şi măsurile luate;
- execută antrenamente cu mijloacele tehnice de p.s.i. din dotare;
- participă la simulările de incendiu şi salvare a persoanelor, programate;
 ANEXA 7

TEMATICA ORIENTATIVĂ ANUALĂ PENTRU

INSTRUIREA PERIODICĂ A PERSONALULUI

1. Legislaţia în vigoare care reglementează activitatea de prevenire şi stingere a

incendiilor, cât şi actele normative aprobate de conducerea societăţii (decizii, ordine de
serviciu, instrucţiuni, etc.) specifice activităţii de exploatare a metroului.

2. Obligaţiile generale ce revin personalului angajat al societăţii.

3. Noţiuni generale despre ardere, aprindere, inflamabilitate, combustibilitate,

incendiu.

4. Pericole şi cauze de incendiu specifice metroului, norme şi măsuri de prevenire şi

înlăturare a acestora.

5. Substanţe stingătoare eficiente pentru stingerea incendiilor pe locul de muncă.

6. Mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare a persoanelor, din

dotarea locului de muncă (descriere, funcţionare, întreţinere şi utilizare). Antrenament în
folosirea practică a acestora.

7. Comportarea la foc a materialelor şi substanţelor utilizate în procesul de producţie,

procedee de întrerupere a procesului de ardere a acestor materiale şi substanţe.

8. Organizarea intervenţiei pentru stingerea incendiilor, evacuarea şi salvarea

persoanelor cu folosirea tuturor forţelor şi mijloacelor tehnice de p.s.i. de pe locul de muncă.
 ANEXA 8

PREVEDERI

privind modul de cercetare, analiză şi evidenţa incendiilor

produse la SC METROREX SA

1. GENERALITĂŢI

Pentru cunoaşterea reală a cauzelor generatoare de incendiu sau evenimente

cauzatoare de incendii produse la mijloacele de transport şi telecomunicaţii, utilaje, instalaţii,
construcţii etc., sau orice activitate desfăşurată în locaţiile metroului, facem următoarele
precizări:

1.1. INCENDIU – proces cemplex de ardere, cu evoluţie necontrolată, datorat prezenţei

substanţelor combustibile şi a surselor de aprindere, a cărui apariţie şi dezvoltare are efecte
negative prin producerea de pierderi de vieţi, pagube materiale etc. şi care impune
intervenţia organizată pentru stingere.

1.2. COMBUSTIE (ARDERE) este considerată reacţia de combinare a unui material sau
substanţă combustibilă cu oxigenul, urmare unei surse de aprindere sau de autoaprindere
cu degajare de căldură, fenomen însoţit în general de o emisie de flăcări, de incandescenţă
şi/sau fum.

1.3. Nu se consideră INCENDIU defecţiunile tehnice, avariile de natură electrică

(scurtcircuit, arcuri electrice, arderi de bobine, flamări, perlări de contacte etc.) produse în
instalaţii şi în echipamente electrice, precum şi încălzirea unor piese în mişcare sau în
contact cu gazele de eşapare etc., în cazul când acestea nu au provocat aprinderea şi
arderea instalaţiilor, echipamentelor şi altor materiale din jur.

CERCETAREA INCENDIILOR

Cercetarea cauzelor de incendiu reprezintă un ansamblu de măsuri şi acţiuni

organizatorice, tehnice şi operative care includ metode, procedee şi mijloace specifice, în
vederea stabilirii precise a împrejurărilor, a surselor sau autorilor care au iniţiat incendiul,
precum şi alte elemente favorizante dezvoltării ulterioare.
Scopul cercetării incendiilor şi stabilirii cauzelor este de a oferi informaţiile necesare
pentru perfecţionarea activităţii de prevenire şi probele necesare pentru aplicarea măsurilor
coercitive, atribuţiile pe care societatea este obligată să le exercite în vederea evitării unor
evenimente similare.
Printre cele mai importante activităţi executate în cazul cercetării se pot enumera:
- cercetarea locului incendiului;
 - sursa de aprindere, primul material aprins, ora probabilă a izbucnirii incendiului;
condiţiile de dezvoltare (propagare);
- studierea documentaţiei tehnice şi a regulamentelor specifice (construcţii, instalaţii,
procese tehnologice, întreţinere, revizie etc.);
- culegerea de date şi informaţii prin audierea tuturor martorilor oculari şi altor
persoane care deţin date privind situaţia din obiectivul incendiat;
- elaborarea şi ulterior verificarea pachetului de ipoteze privind locul, cauza şi
împrejurările iniţierii incendiului;
- încălcările prevederilor legale în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.
2.1. În situaţiile prevăzute la punctul 1.3. din prezenta anexă, subunităţile unde s-au
produs aceste evenimente vor prezenta un raport detaliat cu privire la cauzele producerii lor
şi măsurile luate, Serviciului Probleme Speciale, care va informa conducerea societăţii.
2.2. În situaţia producerii unui incendiu (1.1.), conducătorul societăţii va stabili imediat
prin decizie scrisă, în timp de maximum 24 ore, comisia de cercetare.
2.3. Conducătorul unităţii, locţiitorul acestuia, vor comunica telefonic imediat, fără a
depăşi maximum trei ore de la producerea acestuia, la conducerea ministerului primele date
despre eveniment (ce anume a luat foc, data şi ora izbucnirii şi eventual dacă s-a lichidat,
amploarea, consecinţele preconizate, cauza, împrejurările şi măsurile luate).
2.4. De regulă, din comisia de cercetare trebuie să facă parte preşedintele comisiei
tehnice PSI / ca preşedinte al comisiei, un cadru tehnic atestat p.s.i. din Serviciul Probleme
Speciale, ca secretar, şi alţi specialişti care cunosc locul, mijloacele, construcţia, instalaţia
sau procesul tehnologic, ca membri.
În unele situaţii mai complexe, se poate apela pentru sprijinirea cercetării şi la
specialişti din unităţile proprii sau din alte unităţi, instituţii sau domenii de activitate din afara
METROREX, cum sunt: proiectanţi, constructori, cercetători, experţi jurişti etc. cu avizul
unităţilor din care fac parte.
2.5. Activitatea comisiei de cercetare va începe imediat după numire, la locul
incendiului şi va termina cercetarea în maximum 5 zile. În cazuri speciale când sunt necesare
analize şi expertize care necesită mai multe zile, aprobarea prelungirii cu maximum încă 5
zile, se poate acorda tot în scris numai de conducătorul care a emis dispoziţia de constituire
a comisiei. Pentru cazuri deosebite şi complexe, prelungirea termenului de finalizare a
cercetării se poate aproba numai de adjunctul ministrului sau de organul colectiv de
conducere al unităţii ierarhice.
2.6. Conducătorul unităţii, înlocuitorul acestuia, cadrele tehnice din Serviciul Probleme
Speciale, împreună cu alte persoane nominalizate, sunt obligate ca în timpul stingerii
incendiului şi după aceea, până la începerea şi pe timpul cercetării să asigure păstrarea
intactă a urmelor şi probelor care pot ajuta la stabilirea cauzelor reale şi împrejurările în care
s-a produs incendiul. Lista persoanelor implicate sau care pot da relaţii, documente scrise şi
alte elemente sau date necesare cercetării vor fi predate comisiei de cercetare.
2.7. Comisia de cercetare are obligaţia să cerceteze cu toată atenţia şi obiectivitatea
imprejurările în care s-a produs evenimentul, cauzele reale care au contribuit la izbucnirea
incendiului, dacă au fost asigurate măsurile de prevenire specifice locului în cauză, dacă s-au
respectat actele normative şi legislaţia în vigoare, consecinţele şi pagubele produse cu
natura şi valoarea lor, persoanele care pot fi socotite implicate direct sau indirect, baza
învinuirilor şi alte aspecte, date sau elemente pe baza cărora se poate fundamenta analiza şi
propunerile comisiei.
2.8. Comisia de cercetare a incendiului are obligaţia să întocmească dosarul de
cercetare care trebuie să conţină toate materialele scrise puse la dispoziţie de conducerea
subunităţii, fotografii, schiţe privind locul şi poziţia obiectelor sau instalaţiilor din zona
incendiului, calcule şi devize asupra pagubelor materiale, verificări prin simulare, analize de
laborator, experimentări sau expertize, declaraţii sau note de relaţii de la personalul care a
observat, comunicat şi participat la stingerea incendiului, sau care sunt implicate direct sau
indirect în cazul respectiv şi alte documente care pot constitui acte pentru stabilirea cauzelor,
imprejurărilor, vinovaţilor şi măsurile propuse de comisie, în raportul de cercetare.
 2.9. Raportul de cercetare se va întocmi de către comisie, pe baza documentelor
cuprinse în dosarul de cercetare şi a celor constatate la faţa locului, fiind o sinteză a
evenimentului produs şi va cuprinde pe scurt toate evenimentele şi datele necesare, după
care va fi semnat de comisie şi înregistrat la unitatea în care a avut loc evenimentul.
2.10. Pentru a se face o cercetare corectă, comisia, pe lângă prevederile de la
punctul 2.7. are sarcina să acţioneze şi pentru cunoaşterea şi documentarea privind
construcţia, instalaţia, utilajul, mijlocul de transport şi de telecomunicaţii în cauză, fazele de
apariţie şi dezvoltare a incendiului, modalităţile de intervenţie existente, procedeele,
mijloacele şi substanţele folosite la stingerea incendiului şi cum s-a acţionat la lichidarea
acestuia.
2.11. Pe lângă prevederile de la punctul 2.5. comisia de cercetare este obilgată să-şi
desfăşoare organizat sarcinile, să efectueze cercetări complete, indiferent de ipoteza
preconcepută sau de alte anticipări, să utilizeze metode, procedee, aparatura şi tehnica
adecvată în raport cu natura şi particularităţile incendiului, să consemneze toate constatările,
datele, informaţiile de la persoanele prezente la faţa locului şi elementele în legătură cu
cauza producerii incendiului.
2.12. Stabilirea cauzelor reale ale evenimentului se va face prin analiză succesivă a
situaţiilor posibile de incendiu, cu eliminarea celor care nu pot fi argumentate, pe baza
datelor şi informaţiilor culese, a rezultatelor probelor de laborator, expertizelor şi a celor de la
reconstituire.
2.13. În timpul desfăşurării cercetării şi la întocmirea dosarelor şi rapoartelor de
cercetare de către comisia desemnată, se va ţine seama şi de elementele orientative, care
pot fi adaptate fiecărui caz în parte.
2.14. Conducerea subunităţii în care a avut loc incendiul, va asigura toate condiţiile
necesare desfăşurării operative a cercetării şi finalizarea acesteia în termenul stabilit.

3. ANALIZA CAZURILOR DE INCENDIU

3.1. Dosarele de cercetare finalizate şi avizate de Serviciul Juridic al SC METROREX

SA se vor preda de către preşedintele comisiei conducătorului societăţii, cel târziu a doua zi
după încheierea cercetărilor.
3.2. Conducătorul societăţii, împreună cu Consiliul de Administraţie va analiza dosarul
de cercetare şi va aproba raportul cu concluziile şi măsurile propuse de comisia de cercetare
sau va face propuneri la unitatea ierarhică, în funcţie de mărimea, implicaţia şi urmările
incendiului.
3.3. Când dosarul a fost analizat şi raportul aprobat la nivelul societăţii unde s-a
produs incendiul, se trece imediat la aplicarea măsurilor propuse de comisia de cercetare,
însuşite de Consiliul de Administraţie, înaintând la ministerul de resort numai raportul şi
măsurile suplimentare aprobate.
3.4. După aprobarea de către Consiliul de Administraţie a raportului de cercetare cu
măsurile propuse de comisia de cercetare a incendiului, aceasta are obligaţia să transmită la
subunitatea unde s-a produs incendiul măsurile pentru aplicare şi un exemplar din raportul de
cercetare.
3.5. Dosarele de cercetare a incendiilor şi a evenimentelor urmate de incendii, după
analiza, aprobarea şi aplicarea măsurilor stabilite la nivelul METROREX şi a celor dispuse de
ministerul de resort se va păstra la Serviciul Probleme Speciale.
 4. EVIDENŢA ŞI RAPORTAREA INCENDIILOR

4.1. Subunităţile din cadrul METROREX au obilgaţia să ţină o evidenţă clară şi

completă pentru toate incendiile produse, indiferent de locul şi cauzele care le-au determinat.
De regulă acestea vor fi evidenţiate în planul anual de protecţie împotriva incendiilor al
fiecărei subunităţi.
4.2. Fiecare subunitate va ţine evidenţa incendiilor produse în ultimii 10 ani într-un
dosar cuprinzând anexele respective din planurile de protecţie împotriva incendiilor sau într-
un registru special întocmit.
4.3. Înregistrarea incendiului se face de către subunitatea pe raza căruia s-a produs
evenimentul.
 ANEXA 9
DOCUMENTELE SERVICIULUI
PRIVAT PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

În cadrul Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă se vor ţine la zi următoarele

documente:

1. REGISTRUL NR.1, care va cuprinde:

a) tabel cu personalul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă;
b) evidenţa instruirilor (periodice) care se efectuează la formaţiile de intervenţie,
salvare şi prim ajutor din cadrul serviciului privat pentru situaţii de urgenţă.

2. REGISTRUL NR.2, care va cuprinde:

a) inventarul aparaturii şi materialelor din dotarea serviciului privat pentru situaţii de
urgenţă;
b) verificarea lunară a aparatelor izolante cu oxigen şi cu aer comprimat, din dotarea
serviciului privat pentru situaţii de urgenţă;
c) observaţiile organelor de control.

3. REGISTRUL NR.3, care va cuprinde:

a) verificarea aparatelor izolante cu care se intră în acţiune şi se păstrează la serviciul
privat pentru situaţii de urgenţă.

4. REGISTRUL NR.4, care va cuprinde:

a) evidenţa intervenţiilor efectuate la lichidarea avariei;
b) mapa cu dosarele personale pentru fiecare membru al formaţiilor de intervenţie,
salvare şi prim ajutor, respectiv: certificate de examinare medicală, certificatul de pompier
şi/sau salvator, atestarea efectuării instruirii speciale privind activitatea de salvare din
METROREX.

- La sediul Serviciului privat pentru situaţii de urgenţă se vor afla:

a) programul lunar de rond şi aplicaţii;

b) organizarea pe zone a activităţii de intervenţie a formaţiilor din cadrul serviciului
privat pentru situaţii de urgenţă;
c) fişe de calcul cu trasee şi timpii de deplasare de la sediul formaţiilor de intervenţie,
salvare şi prim ajutor, la staţiile de metrou;
d) dispoziţia de constituire a serviciului, cu organigrama şi numărul de personal;
e) lista cu substanţe periculoase;
f) instrucţiunile necesare privind măsurile de protecţie împotriva incendiilor, care
trebuiesc cunoscute de salariaţi;
g) schema legăturilor prin fir şi radio cu toate forţele de intervenţie;
h) planurile de intervenţie pentru fiecare staţie şi depou;
i) planuri de pregătire profesională pe luni, teme şi simulări de incendiu;
j) evidenţa participării personalului la pregătirea de specialitate;
k) organizarea intervenţiei pe ture de serviciu pentru fiecare formaţie de intervenţie,
salvare şi prim ajutor;
l) graficul activităţii de prevenire şi itinerariul;
m) registrul cu constatări din activităţile de prevenire a incendiilor;
n) alte documente dispuse de Serviciul Probleme Speciale sau conducerea societăţii;
p) cărţile tehnice ale aparaturii din dotarea serviciului privat pentru situaţii de urgenţă.

5. REGISTRUL pentru starea tehnică, de întreţinere şi reparaţii a instalaţiilor

automate de semnalizare-alarmare şi respectiv de stingere a incendiilor.
 ANEXA 10

RISCUL DE INCENDIU

1. În funcţie de densitatea sarcinii termice (qi), în construcţiile metroului riscul de

incendiu poate fi:
a) mare: qi = 840 MJ/m2;
b) mijlociu: qi = 420 - 840 MJ/m2;
c) mic: qi = max. 420 MJ/m2.

Densitatea
Nr. sarcinii termice Nivelul
crt. Denumirea încăperii sau instalaţiei MJ/m2 de risc
Încăperi de exploatare din staţii şi depouri,
1. inclusiv birourile de mişcare, cu excepţia max.420 Mic
depozitelor şi magaziilor
Încăperi destinate instalaţiilor electrice de
iluminat, forţă şi tracţiune, dispeceratele locale,
2. centralele telefonice, camerele cu echipament max.840 mijlociu
de siguranţa circulaţiei şi telecomunicaţii din
staţii şi depouri
Staţii de pompare, camerele puţurilor de mare
3. adâncime, staţia de hidrofor şi centralele de max.420 mic
ventilaţie
4. Camerele de secţionori max.420 mic
5. Camera grupului electrogen max.420 mic
6. Camera rezervorului de combustibil aferentă
grupului electrogen max.1680 mare
Subsolurile tehnice, tunelurile, puţurile şi
canalurile de cabluri din staţie:
- cu cabluri fără întârziere la propagarea flăcării max.1680 mare
7. - cu cabluri rezistente la foc
- cu cabluri cu întârziere sau cu întârziere mărită max.420 mic
la propagarea flăcării max.840 mijlociu
8. Spaţiile de parcare şi întreţinere curentă a
materialului rulant din depourile subterane max.840 mijlociu
9. Laboratoarele electrotehnice, ateliere de
întreţinere aparataj electric şi electrotehnic max.420 mic
10. Pâlnie, macaze, depouri subterane max.420 mic
 ANEXA 11

LISTA PUNCTELOR VITAL-VULNERABILE

LA INCENDIU, DIN LOCAŢIILE METROULUI

“Prin punct vital-vulnerabil la incendiu se înţelege acel loc de muncă, instalaţie,

echipament etc. indispensabil asigurării funcţionalităţii principale a construcţiilor şi agenţilor
economici şi care prezintă cel puţin risc mediu de incendiu.” (DGPSI-005/2001).

1. Substaţia electrică de tracţiune

2. Canalele de cabluri
3. Sălile de relee
4. Dispeceratul Central (fără laboratoare)
5. Centrala de ventilaţii tehnologice dotate cu ACC-uri
6. TEM-urile şi şina a 3-a
7. Sălile cu echipamente de telemecanică
8. Depozitele de combustibil (vulnerabil)
9. Centrala telefonică
SCTMB – “METROREX”SA ANEXA 12
APROBAT
SUBUNITATEA___________________________ SECRETAR SUBCOM.TH.PSI,
Nume prenume, semnatura__________________________

ORGANIZAREA PROTECŢIEI IMPOTRIVA INCENDIILOR

Loc de muncă ______________________________
PREVENIREA INCENDIILOR
1. Materiale combustibile şi inflamabile 3. Echipamente şi mijloace 5. Măsuri specifice
a) produse finite din lemn a) motoare şi corpuri electrice a) asigurarea funcţionării sistemului din
b) lacuri b) instalaţie de uscare dotarea cabinei de vopsit
c) solvenţi c) sistem de ventilaţie b) funcţionarea normală a elementelor
d) depuneri de lacuri şi alte reziduri d) scule si dispozitive de compartimentare
e) _________________________ e) _________________________ c) păstrarea cantităţilor de lacuri şi
2. Surse de aprindere posibile 4. Măsuri generale vopsele în limite admise
a) de natură electrica a) interzicerea focului deschis d) utilizarea de scule care nu produc scântei
b) termice b) interzicerea fumatului e) ___________________________
c) foc deschis, fumat c) colectarea ambalajelor şi deşeurilor
d) autoaprindere d) ________________________
e) ________________________ e) ________________________
I. ORGANIZAREA INTERVENŢIEI
1. Mijloace de alarmare, alertare 3. Mijloace de protecţie a salariaţilor 5. Evacuare de bunuri
a) telefon a) măşti ___________________________
b) buton de alarmare b) costume ___________________________
c) sonerie c) aparate izolante ___________________________
2. Instalaţii, dispozitive de limitare şi stingere 4. Asigură intervenţia
a) uşi antifoc a) stingătoare _______________________
b) clapete b) hidranţi interiori ___________________
c) trape c) tablou electric _____________________
d) instalaţii tehnologice ________________

ÎNTOCMIT,
CONDUCĂTOR LOC MUNCĂ
Nume prenume _________________________
(conform DG-PSI – 005)
Semnătura ____________________________
 ANEXA 13

PLANUL DE INTERVENŢIE
- structura cadru -

1. Date de identificare:

- denumirea agentului economic sau a instituţiei

- sediul, numărul de telefon, fax
- profilul de activitate

2. Planul general al staţiei de metrou, depou (la scară) pe care se marchează:

- amplasarea clădirilor, instalaţiilor tehnologice şi a depozitelor din incintă

- căile de acces şi de intervenţie din incintă şi cele adiacente acestora
- reţelele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare
- mijloace de protecţie a personalului de intervenţie

3. Concepţia de organizare şi de desfăşurare a intervenţiei în caz de incendiu:

- concluzii privind intervenţia rezultată din scenariul de siguranţă la foc sau din
evaluarea capacităţii de protecţie împotriva incendiilor
- particularităţi tactice de intervenţie:
- evacuarea utilizatorilor (persoane, bunuri) acordarea primului ajutor şi protejarea
bunurilor periclitate
- localizarea şi lichidarea incendiilor
- protecţia personalului de intervenţie
- înlăturarea efectelor negative majore produse de incendiu

4. Foţele de intervenţie în caz de incendiu:

- serviciul privat pentru situaţii de urgenţă/ pompieri civili (dotare, încadrare)

- personalul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din sector (sediul,
distanţa, itinerariul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare şi atestare)
- alte forţe cu care se cooperază şi modul de anunţare (ambulanţă, etc).

5. Surse de alimentare cu apă în caz de incendiu, exterioare staţiilor de metrou,

depourilor :

- reţele de alimentare cu apă:

- debite
- presiuni
- amplasarea hidranţilor interiori de incendiu
 6. Planul fiecărei construcţii, instalaţii tehnologice sau platforme de depozitare
(la scară) pe care se marchează ori se înscriu date privind:

- destinaţia spaţiilor (încăperilor)

- căile interioare de acces, evacuare şi de intervenţie
- natura materialelor şi a elementelor de construcţie
- nivelurile criteriilor de performanţă privind siguranţa la foc asigurată
- instalaţiile edilitare aferente
- mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor cu care este echipată
- dispozitivul de intervenţie în caz de incendiu.
 ANEXA 14

LISTA
lucrărilor de verificare, întreţinere şi reparare a mijloacelor tehnice
de prevenire şi stingere a incendiilor

A. Sisteme, instalaţii, aparate şi dispozitive de semnalizare,

alarmare şi alertare în caz de incendiu

Nr. Obiectivul verificării Condiţii de executare Periodicitatea Observaţii

crt.
0. 1. 2. 3. 4.
1. Starea de integritate Vizual Zilnic sau la predarea-
primirea schimbului
Tensiunea de alimentare Măsurare cu voltmetru Zilnic sau la predarea-
2. a surselor (bază şi primirea schimbului
rezervă)
3. Starea de funcţionare Informare verbală şi Zilnic sau la predarea-
generală analiza consemnărilor primirea schimbului
din registru
Funcţionarea
4. semnalizărilor optice şi Simulări conform Zilnic sau la predarea-
acustice : instrucţiunilor primirea schimbului
a) de incendiu
b) de defect
Funcţionarea Conform Zilnic sau la predarea-
5. semnalizărilor recomandărilor primirea schimbului
retransmise la distanţă furnizorului
Funcţionarea Zilnic sau la predarea-
6. transmisiilor la structurile Stabilirea legăturilor primirea schimbului
serviciilor profesioniste
pentru situaţii de urgenţă
Pentru instalaţiile
cu până la 13 linii
testarea se face
prin rotaţie.
Pentru instalaţiile
7. Funcţionarea Acţionarea unui cu mai mult de
semnalizărilor de la detector sau buton de Săptămânal 13 linii testarea
detectoare sau butoane alarmare se face la mai
manuale multe linii pe
săptămână,
astfel încât
testarea unei linii
să nu
depăşească 13
săptămâni.

8. Funcţionarea Acţionarea unui Trimestrial

detectoarelor şi a detector sau buton de
butoanelor de alarmare
semnalizare
9. Sensibilitatea Prin sondaj, conform
detectoarelor instrucţiunilor Anual
furnizorului
10. Condiţiile de mediu în Vizual, cu înlăturarea
care funcţionează condiţiilor care Săptămânal
detectoarele generază exces de
praf, umiditate, vibraţii
11. Asigurarea degajării
spaţiului din jururl Vizual Săptămânal Raza spaţiului
detectoarelor şi între 0,75 – 1 m
butoanelor manuale
12. Starea marcajelor de Vizual Anual
identificare
13. Capacitatea bateriei de
acumulatoare
a) tensiune Măsurare şi vizual Săptămânal
b) electrolit-concentraţie
şi nivel
c) starea contactelor
14. Comutarea automată a Conform
surselor de alimentare cu instrucţiunilor Lunar
energie electrică furnizorului
15. Funcţionarea globală a Simulări ale tuturor Liniile se verifică
semnalizărilor de efect condiţiilor de efect Lunar prin rotaţie astfel
specifice încât intervalul de
testare pentru
fiecare linie să nu
depăşească 6
luni
16. Funcţionarea Simulare Lunar
dispozitivelor exterioare
de alarmare
17. Întreţinerea preventivă a - curăţare de praf,
centralelor de impurităţi
semnalizare, - vizual, starea Trimestrial
detectoarelor şi circuitelor şi
butoanelor contactelor
18. Integritatea cablurilor de Vizual Trimestrial
semnalizare
Rezistenţa de izolaţie a Măsurarea
19. circuitelor şi rezistenţelor Anual
împământarea
20. Verificarea metrologică a Măsurători în
AMC-urilor din instalaţie laboratoarele de Anual
specialitate
 B. Stingătoare

Tipul Modul de
stingătoa Problematica urmărită efectuare Periodicitatea Observaţii
relor
0. 1. 2. 3. 4.
Lunar (săptămânal
- existenţa şi amplasarea pentru punctele
- aspectul exterior şi Vizual vitale vulnerabile
integritatea sau zonele cu risc -
- inscripţionarea şi etichetele foarte mare de
incendiu)
Toate -curăţare şi reprotejare Demontarea Cele cu CO2
tipurile adecvată completă a Anual conform ISCIR
- funcţionalitatea stingătoarelor
subansamblurilor
componente
Aplicarea de La 3 ani sau ori de Cele cu CO2
- rezistenţa internă a suprapresiune câte ori starea de conform ISCIR
recipientului conform integritate o
prescripţiilor impune
- cântarirea - abatere de
- starea de încărcare a buteliei 1% faţă de
buteliei cu CO2 - palpare Anual, maximum 2 greutatea
Cu pulbere - starea calitativă a pulberii manuală ani inscripţiionată
- înlocuirea pulberii - manual sau - nu se admite
mecanic tasarea sau
aglomerarea
- abatere de
Cu CO2 Starea de încărcare Cântărirea anual 1% faţă de
stingătorului greutatea
inscripţiionată
 C. Instalaţii de stingere cu apă

Periodicitate Probleme care se Modul de efectuare Observaţii

urmăresc
0 1 2 3

I. Instalaţii de hidranţi interiori şi exteriori de incendiu

- echiparea Consemnarea
- presiunea în reţea elementelor
Zilnic - accesibilitate vizual lipsă şi situaţia
- funcţionarea iluminatului accesibilităţii
de siguranţă
Trimestrial - refularea apei Punere în funcţiune
- starea furtunurilor

II. Instalaţii de stingere cu sprinklere

Zilnic - starea distribuitorului şi

ACS-ului
- păstrarea condiţiilor la vizual
capetele sprinklerelor
- funcţionarea iluminatului
de siguranţă aferent
Lunar - funcţionarea ACS-ului Deschiderea şi
- funcţionarea sistemului de închiderea robinetelor
semnalizare care asigură astfel de
verificări

III. Instalaţii de stingere cu apă pulverizată

Zilnic Starea alimentării cu apă vizual

Semestrial Funcţionarea efectivă Deschiderea şi
închiderea vanelor şi
robinetelor care asigură
o astfel de verificare

IV. Vane şi robinete de alimentare

Lunar Starea poziţiei acestora şi a

sigiliului de siguranţă Vizual
Semestrial Manevrabilitatea Închidere şi deschidere
totală
 D. Instalaţii de stingere cu spumă

Tipul Problematica urmărită Modul de Periodicitatea Observaţii

instalaţiei executare
Reciclarea spumantului Realizarea zilnic
liniilor
Instalaţii necesare
fixe şi Integritatea instalaţiei Vizual Săptămânal
semifixe În funcţie de
Verificarea întregului circuit Cu apă Anual şi la posibilităţi se
revizii poate face şi
cu spumă

NOTĂ : În cazul în care producătorul mijlocului tehnic de p.s.i. recomandă şi alte

verificări, cu anume periodicitate, acestea trebuie respectate obligatoriu.
 ANEXA 15

PLAN DE EVACUARE ÎN CAZ DE INCENDIU

la ________________________

A. Echipa de evacuare

Nr. Schimbul
crt. Responsabilităţi I II III
1. Şeful echipei
2. Responsabil traseu 1
3. Responsabil traseu 2

B. Traseul de evacuare şi ordinea evacuării

Personalul şi
Traseul Descrierea traseului materialele ce Ordinea Locul de
se evacuează evacuării evacuare
I
II
III

C. Măsuri şi mijloace de protecţie

a) pentru persoane __________________________________________________

b) pentru bunuri __________________________________________________

D. Schiţe de evacuare – se întocmeşte schiţa cu traseele de urmat (în culori

distincte)
 ANEXA 16

CLASIFICAREA MATERIALELOR
ŞI SUBSTANŢELOR DEPOZITATE
(după clasa de periculozitate)

1. Construcţiile şi încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor se realizează

corespunzător prevederilor reglementărilor tehnice, având în vedere categoria de pericol de
incendiu şi clasa de periculozitate a acestora, determinată în funcţie de aportul pe care îl pot
aduce la apariţia şi dezvoltarea incendiilor, precum şi de sensibiltatea lor la efectele
incendiilor, conform tabelului următor:

Clasa de Caracteristicile
periculozitat materialelor şi Felul ambalajului Exemple
e substanţelor
0. 1. 2. 3.
Materiale Fără ambalaje (în Minereuri, produse şi piese metalice
incombustibile vrac) sau în (inerte), ciment, nisip, beton,
P.1. Fără care nu pot da ambalaje materiale de construcţie refractare,
periculozitate naştere la reacţii incombustibile azbest;
periculoase fructe, legume, carne;
conserve în cutii metalice sau
borcane; lichide incombustibile
(inerte) imbuteliate etc.
A. Materiale din În ambalaje cu Minereuri şi alte materiale inerte în
clasa P.1. combustibilitate saci sau butoaie combustibile;
redusă, Piese metalice, elemente din beton,
menţionate în azbociment, pe palete din lemn,
coloana 3 lichide incombustibile sau conserve
în ambalaje incombustibile, în
navete sau lădiţe combustibile ori
pe palete de lemn etc.
P.2. Cu B. Materiale care Aparate electrice; obiecte executate
periculozitate se aprind greu, Neambalate sau în din bachelită şi răşini fenolice;
redusă au o viteză ambalaje melamină; piei brute; baloţi de lână
redusă de ardere menţionate în (spălată şi uscată), zahăr brut şi
şi nu au putere coloana 3 cereale în vrac sau în saci; produse
calorică mare de panificaţie; tutun în butoaie.
C. Lichide În ambalaje Lapte; apă minerală în butelii din
incombustibile combustibile plastic, cutii carton etc.
inerte
P.3. Cu A. materiale din Ambalate în cutii
periculozitate clasa P.1. şi P.2. de carton
 medie B. Materiale cu Mobilă (fără garnituri din buret, de
combustibilitate În orice fel de cauciuc sau plastic) şi obiecte
medie (care nu ambalaje, cu masive din lemn; butoaie din lemn
se încadrează în excepţia celor din goale (fără reziduuri periculoase);
clasele P.4. şi materiale plastice bambus; panouri din fibră de lemn
P.5.) şi cu putere spongioase goale (fără reziduuri periculoase);
calorică cel mult produse din ebonită; fibre animale
6500kcal./kg (lână, mătase naturală, păr etc.) şi
fibre artificiale cu combustibilitate
redusă (poliamidice, poliesterice,
poliacrilice şi polivinilice); ţesături şi
confecţii executate din asemenea
fibre, fibre vegetale, toarse gros;
saltele şi perne (fără buret de
cauciuc sau materiale plastice);
articole din piele, cărţi, papetărie,
negru de fum (ambalat în saci sau
granulat); amidon, făină de cereale,
zahăr cristalizat, paste făinoase şi
alte articole de băcănie, ambalate în
pungi, tutun, ceai, legume uscate,
grăsimi etc.
C. Lichide În ambalaje Vopsele de ulei în cutii, borcane,
combustibile cu incombustibile butoaie şi similare; produse
temperatură de care pot fi farmaceutice combustibile în cutii,
inflamabilitate introduse în cutii bidoane, damigene, sticle etc.,
mai mare de de carton lubrifianţi şi glicoli în butoaie sau
1000C bidoane; uleiuri vegetale în butoaie
sau sticle etc.
A. Materiale şi În ambalaje din
produse din materiale plastice
clasele P.1. – spongioase
P.3.
B. Materiale Indiferent de forma Lemn în formă de tocătură şi talaş;
combustibile cu de ambalare fibre vegetale (in, cânepă, bumbac);
viteză mare de fibre artificiale cu Pc ≥ 6500
P.4. Cu ardere, cu putere kcal./kg; confecţii executate din
periculozitate calorică mai mare asemenea fibre, saltele şi plăpumi
mare de 6500 kcal./kg cu umpluturi din burete, cauciuc sau
materiale plastice spongioase; fibre
textile, vată, paie, zeegras;
împletituri din nuiele, celuloză etc.,
carton, hârtie; cauciuc brut sau
prelucrat; materiale plastice şi
obiecte confecţionate din acestea
(altfel decât sub formă de fibre) care
nu sunt menţionate la clasa P.3.
 C. Materiale şi Aparatura electrică şi electronică
produse având relee şi contacte sensibile
combustibile care necapsulate; tuburi electronice;
pot suferi Indiferent de utilaje şi aparate de înaltă precizie,
deteriorări natura ambalajelor bijuterii; medicamente şi produse
importante în cosmetice.
urma acţiunii
temperaturilor
înalte, a apei sau
gazelor corozive
D. Materiale şi
produse care sub Indiferent de Policlorura de vinil; teflon şi răşini
efectul natura ambalajelor epoxidice, acid clorhidric, clorura de
temperaturii var etc.
dagajă cantităţi
importante de
gaze corozive
E. Lichide În ambalaje Lichide ambalate în bidoane de
combustibile din combustibile carton sau în bidoane sau canistre
clasa P.3. din materiale plastice
F.Lichide În ambalaje Carburanţi Diesel, motorină, păcură,
combustibile cu incombustibile smoală, uleiuri pentru acţionări
temperaturi de care pot fi hidraulice şi de ungere; uleiuri
inflamabilitate introduse în cutii minerale, cerneală tipografică etc.
între 50 – 1000C de carton
A. Materiale Acid acrilic; acid cianhidric
instabile care se nestabilizat; acid percloric anhidru;
pot descompune apă oxigenată concentrată; clorat
exploziv la de amoniu; hidrazină anhidră;
temperatură acetilenă; acetiluri (de argint, cupru
naturală. etc.); anhidridă cromică; azotat de
Materiale care Indiferent de amoniu sau potasiu; azoturi;
pot exploda sub modul de bicromat de amoniu sau potasiu;
P.5. Cu efectul încălzirii, ambalare bioxid de clor, hidroxilamină;
periculozitate frecării, loviturii nitroetan; nitroceluloză uscată;
deosebit de sau al şocurilor peroxizi (de acetil, benzoil, zinc);
mare de detonaţie. chibrituri de fosfor alb; muniţie
Obiecte explozivă sau incendiară; exploziv,
pirotehnice corpuri pentru artificii, rachete etc.
B. Materiale care Acetonă, acid acetic, acid fluorhidric
la contactul cu anhidru, amoniac, etilendiamină,
alte materiale pot Indiferent de peroxizi de potasiu sau sodiu etc.
da naştere la modul de
reacţii explozive ambalare
sau se pot
aprinde
C. Materiale Carton asfaltat în rulouri, cărbune
susceptibile să se Indiferent de bituminos, deşeuri de cauciuc sau
autoaprindă modul de lână; făină de lucernă, de peşte;
ambalare fosfor alb; îngrăşăminte organice
umede; mangal; seminţe de in etc.
D. Substanţe
oxidante capabile
să iniţieze Acid azotic, clorhidric, sulfuric,
aprinderea Indiferent de brom, clor, ierbicide, iod, salpetru
materialelor modul de (azotat de potasiu) etc.
combustibile la ambalare
contactul cu
acestea
E. Materiale care Acrilonitril; alcaloizi; amine;
sub efectul acetonă; anilină; cloroform, clorură
căldurii degajă Indiferent de de metil, esteri, iod, iodaţi,piridină,
cantităţi mari de modul de tetrabrommetan; acetat de plumb;
gaze ambalare butadienă; fosfor; sulfat de metil etc.
combustibile
F. Materiale care Amidă alcalină, amestecuri
în contact cu apa aluminotermice; bariu; calciu;
se aprind, degajă carbură de calciu (carbid); hidroxid
temperaturi de calciu (var nestins); hidrură de
capabile să aluminiu; calciu etc., magneziu
aprindă Indiferent de metalic sau aliaje cu conţinut mai
materialele modul de mare de 30 % (masă de magneziu);
combustibile din ambalare potasiu metalic; sodiu metalic;
imediata plutoniu; titan; uraniu; zinc
vecinătate sau pulverulent.
degajă gaze
combustibile
G. Recipienţi cu Indiferent de Recipienţi fixi sau transportabili cu
gaze comprimate modul de gaze sub presiune; recipienţi de tip
ambalare “spay” etc.
H. Substanţe sau Celuloid şi obiecte din celuloid;
materiale solide peliculă pe bază de nitroceluloză;
care au putere peroxilină; bicromat de sodiu; cloraţi
calorică mai mare (de calciu, potasiu, bariu etc.);
de 33,6 MJ/kg permanganat de sodiu, calciu sau
sau caracterizate Indiferent de zinc, peroxizi de potasiu, sodiu,
printr-o ardere modul de plumb, petrol lampant, benzină,
deosebit de ambalare sulfură de carbon, toluen, ţiţei,
intensă. Lichide acetonă, gazolină, alcool etilic etc.,
combustibile cu propan, butan, propilenă, hidrogen,
temperatură de butadienă; gaz de furnal; metan etc.
inflamabilitate
mai mică de
550C. Gaze
combustibile
 ANEXA 17

CLASIFICAREA LICHIDELOR COMBUSTIBILE

ŞI A DEPOZITELOR

Lichidele combustibile se încadrează în clasa de combustibilitate, în funcţie de

temperatura de inflamabilitate a vaporilor acestora, conform tabelului următor:

Temperatura de inflamabilitate
a vaporilor 280C 280C + 550C 550C + 1000C > 1000C
t1 (0C)
Clasa de combustibilitate a LI L II L III L IV
lichidelor

În funcţie de capacitatea de depozitare şi clasa de periculozitate a lichidelor

combustibile stocate, categoriile depozitelor de lichide combustibile, se stabilesc conform
tabel.

Capacitatea depozitată (m³)

Categoria depozitului Lichide din clasa L I - L III Lichide din clasa L III – L IV

D1 Peste 100.000 Peste 500.000

D2 30.001 – 100.000 150.001 – 500.000
D3 2.501 – 30.000 12.501 – 150.000
D4 501 – 2.500 2.501 – 12.500
D5 51 – 500 251 – 2.500
D6 11 – 50 51 – 250
D7 Până la 10 Până la 50

NOTA: În cazul în care se păstrează impreună lichide din clasele LI – LII cu lichide
combustibile din clasele LIII – LIV, fiecare 1 m3 de lichid combustibil din clasele LI – LII se
echivalează cu 5 m3 de lichid combustibil din clasele LIII – LIV.

În construcţii sau încăperi ale construcţiilor, în cazurile şi condiţiile admise de

normativul P.118, lichidele combustibile se pot depozita în rezervoare sau recipiente
(ambalaje). Indiferent de modul de stocare a lichidelor combustibile, este obligatorie
precizarea categoriei depozitului şi asigurarea măsurilor de protecţie prevăzute în normativ şi
reglementările tehnice, astfel încât să se asigure limitarea propagării incendiilor şi condiţile
stingerii cu operativitate.
Depozitarea lichidelor cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28 0C, în
cantităţi mai mari de 2,00 m3 şi stocarea în recipiente şi ambalaje, se recomandă să se
realizeze în construcţii supraterane.
 ANEXA 18

COMPLET

de dotare a hidranţilor interiori de incendiu

conform NP 086 - 05

Nr.
crt. Denumirea accesoriilor UM Cantitatea

1. Furtun plat (SR EN 671-2/2002) cu ф 50 mm m 20 m

2. Ţeavă de refulare (conform proiectului) buc. 1

3. Tambur (conform proiectului) buc. 1

4. Cutie prevăzută cu o uşă şi echipată cu încuietoare buc. 1

 ANEXA 19

STINGĂTOARE
clasificare şi identificare

Culoarea Temperatura
Nr. Stingător Capacitate Simbo de fond a la care se Observaţii
crt. cu lizare etichetei poate păstra
( 0C )
1 kg G1 Negru < - 20… +60
2 kg G2 Negru < - 20… +60
Dioxid 3 kg G3 Negru < - 20… +60
1. de 5 kg G5 Negru < - 20… +60
carbon 6kg G6 Negru < - 20… +60
10 kg G 10 Negru < - 20… +60
21 kg G 21 Negru < - 20… +60 transportabil
1 kg P1 Alb < - 20… +60
1,5 kg* P 1,5 Alb U 8 < - 20… opţional
+60
2. Pulbere1 2 kg P2 Alb < - 20… +60
3 kg P3 Alb < - 20… +60
5 kg* P5 Alb < - 20… +60 opţional
6 kg P6 Alb < - 20… +60
10 kg P 10 Alb < - 20… +60
12 kg P 12 Alb < - 20… +60
20 kg P 20 Alb < - 20… +60
Hidrocarburi 50 kg P 50 Alb < - 20… +60
3. halogenate 125 kg P 125 Alb < - 20… +60
(haloni/ Max. 1 kg H1 Verde < - 20… +60
înlocuitori)2 Max. 2 kg H2 Verde < - 20… +60
3 kg H3 Verde < - 20… +60
6 kg H6 Verde < - 20… +60
10 kg H 10 Verde < - 20… +60
Agent
4. curat În funcţie de provenienţă şi conform fişelor tehnice

NOTA :
1. În această categorie nu sunt incluse stingătoarele cu pulberi speciale pentru metale
piroforice. Stingătoarele nu pot fi reîncărcate decât cu pulberea (pulberile) omologate sau
avizate.

2. Stingătoarele cu haloni sau înlocuitori realizate în ţară sau importate se pot utiliza,
dar pe măsura realizării sau avizării lor. Se va acorda atenţie Reglementării Consiliului
European 2037/2000, referitoare la haloni (SR-EN 3-7/2004).

3. Produsele de stingere cu agent curat provin din import şi pot fi utilizate numai după
eliberarea avizului tehnic de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit
legii şi de obţinere a acceptului de la autorităţile de transport.
 În conformitate cu prevederile SR EN 3-7, încărcăturile nominale permise pentru
stingătoarele portative sunt prevăzute în următorul tabel:

Nr. Tipuri de focare

crt. Tip încărcătură stingător Clasa A Clasa B
1. Pulbere [ Kg ] 1,2,3,4,6,9,12 1,2,3,4,6,9,12
2. Apă şi spume 1,2,3,6,9 2,3,6,9
3. Dioxid de carbon - 2,5
4. Haloni - 1,2,4,6

În conformitate cu prevederile EN 1866 – Stingătoare de incendiu mobile, încărcăturile

nominale sunt :

- 50 kg pentru pulbere
- 45 sau 50 litri pentru apă + aditivi, inclusiv spumă
 ANEXA 20

LANŢUL INFORMAŢIONAL AL ANUNŢĂRII

INCENDIILOR

LEGENDA: - lanţul informaţional al anunţării :

- intervenţie:

SERVICIUL PRIVAT PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢĂ/
Formaţia de intervenţie, salvare şi
prim ajutor
METROREX

INSPECTORATUL
PENTRU SITUAŢII
LOCUL DE DISPECER DISPECER DE URGENŢĂ
PRODUCERE A DE CENTRAL “Dealu Spirii” AL
INCENDIULUI RAMURĂ METROREX MUNICIPIULUI
BUCUREŞTI

PERSONAL METROREX:
turanţi, agenţi staţie, IDM SERVICIUL
pers.conducere TEM, controlor PROBLEME
acces etc. DIRECTORI SPECIALE
(ECHIPA DE INTERVENŢIE
DIN STAŢIE STAŢIE)

CONDUCERE MINISTER
 PARTEA a II-a

DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE

DE PREVENIRE, STINGERE A INCENDIILOR

ŞI SALVARE A PERSOANELOR
 CAPITOLUL 1

CRITERII GENERALE DE DOTARE

ART. 1. La stabilirea dotării cu mijloace tehnice de prevenire, stingere a incendiilor şi

salvarea persoanelor se vor avea în vedere prevederile DGPSI 003/2001 şi a reglementărilor
tehnice de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor, precum şi următoarele criterii generale:
a) importanţa economică şi socială a metroului, caracterul de unicat şi urmările asupra
vieţii oamenilor şi bunurilor materiale, în cazul producerii unor evenimente;
b) amplasarea reţelei de metrou faţă de subunităţile serviciilor profesioniste pentru
situaţii de urgenţă, precum şi timpul operativ de intervenţie al formaţiilor de intervenţie,
salvare şi prim ajutor proprii, chemate în sprijin;
c) gradul de rezistenţă la foc al construcţiilor şi densitatea sarcinii termice de incendiu,
precum şi corelarea acestora cu destinaţiile, nivelele în subteran şi aria construită;
d) gradul de protecţie împotriva incendiilor asigurat prin proiectare, execuţie, precum şi
pe timpul exploatării;
e) gradul de ocupare al reţelei de metrou cu spaţii tehnice şi de acces al publicului
călător;
f) categoriile de pericol de incendiu, clasele de periculozitate ale materialelor şi
substanţelor existente în subunităţile metroului;
g) fumul şi gazele toxice ce se pot degaja în caz de incendiu, avarie, accidente
tehnice, situaţii de urgenţă;
h) numărul de incendii simultane, estimat conform normelor şi prescripţiilor tehnice
ale proiectantului;
i) limitarea propagării focului în interiorul construcţiilor precum şi evacuarea fumului şi
a gazelor fierbinţi;
j) asigurarea căilor de evacuare şi salvare a persoanelor şi realizarea măsurilor
constructive de protecţie la foc a căilor respective;
k) gradul de siguranţă şi protecţie al instalaţiilor tehnologice;
l) echiparea cu instalaţii pentru detectarea, semnalizarea, anunţarea şi alarmarea în
caz de incendii;
m) echiparea cu instalaţii speciale de stingere a incendiilor (apă pulverizată) precum şi
a reţelei de hidranţi interiori de incendiu;
n) sursele de alimentare cu apă (debite, presiuni, capacitate) ce pot fi utilizate în caz
de incendiu, existente în reţeaua metroului sau în apropierea acesteia;
o) alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor tehnologice în exploatare, precum şi
a sistemelor de protecţie împotriva incendiilor;
p) existenţa şi starea drumurilor şi a celorlalte căi de acces pentru intervenţii;
practibilitatea acestora;
r) posibilităţile de acces pentru intervenţia la stingerea incendiilor în spaţii cu public,
tehnice, tunele şi alte clădiri;
s) capacitatea de protecţie împotriva incendiilor; intensitatea primei intervenţii cu toate
forţele şi mijloacele tehnice de p.s.i. existente în METROREX, nivelul de pregătire al forţelor
şi mijloacelor din prima intervenţie (formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor, grupele de
intervenţie etc.);
ş) concepţia de intervenţie stabilită prin planul de protecţie (dimensiunile incendiului,
forţele şi mijloacele necesare, durata concentrării acestora, timpul de intervenţie, procedee şi
tehnici utilizate, substanţe stingătoare), posibilităţile de evacuare a publicului, salvarea
persoanelor;
t) necesitatea intervenţiei cu alte utilaje şi mijloace specifice activităţii în subteran.
La dotarea cu mijloace tehnice de p.s.i., echipament de protecţie şi salvare, substanţe,
se va urmări ca acestea să fie certificate/avizate tehnic p.s.i. sau cu marcaj CE/CS, după
caz.
 CAPITOLUL 2

MIJLOACE ŞI INSTALAŢII PENTRU DETECTAREA,

SEMNALIZAREA, ALERTAREA, ALARMAREA
ŞI STINGEREA INCENDIILOR

2.1. Alertarea şi alarmarea în caz de incendiu

ART. 2. Pentru semnalizarea incendiilor şi emanaţiilor de fum în spaţiile tehnice şi de

exploatare se vor instala mijloace de semnalizare (acustică şi optică), care să alarmeze
personalul desemnat pentru intervenţie şi salvare.
ART. 3. Personalul încadrat în muncă va fi instruit pentru a cunoaşte mijloacele de
alertare şi alarmare, detectare şi semnalizare în caz de incendiu.
ART. 4. Dispeceratul Antiefracţie va informa Dispecerul Central despre apariţia unor
incendii în spaţiile tehnice ale staţiilor de metrou şi depouri.
La solicitarea dispecerului Atc, Dispecerul Central, prin dispecerii de specialitate
dispun oricărui turant aflat în staţia unde se semnalizează incendiul, deplasarea la locul
indicat pentru verificarea veridicităţii semnalizării.
La sediile formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor şi lângă fiecare centrală de
detecţie, semnalizare şi alarmare incendiu din staţiile de metrou va exista, la loc vizibil,
numărul de telefon al Dispecerului Central, pentru a putea fi anunţat operativ. Dispecerul
Central va lua decizia de a anunţa pompierii militari, dacă este cazul.
ART. 5. Orice avarie cu degajare de fum şi temperatură, ori incendiu se va anunţa la
Dispecerul Central, care va lua măsurile stabilite în acest scop de conducerea societăţii.
Lanţul informaţional al anunţării unui incendiu este prezentat în Anexa 20.

2.2. Detectarea şi semnalizarea incendiilor

ART. 6. Instalaţiile de detectare şi avertizare a incendiilor vor fi menţinute în

permanentă stare de funcţionare. Exploatarea, întreţinerea, revizia şi repararea acestora se
vor face de către personalul autorizat, respectându-se prevederile proiectelor de execuţie,
instrucţiunile furnizorului şi normele de dotare, conform DG-PSI- 005, anexa 5, capitolul “A “.
Lista cuprinzând persoanele fizice (membrii formaţiei de lucru specializate) care
prestează lucrări de verificare, întreţinere şi reparare a mijloacelor de detecţie şi semnalizare
a incendiilor se întocmeşte pe categorii, menţionându-se numărul şi perioada de valabilitate a
atestatului prevăzut de lege (reatestare la fiecare 3 ani conform OG nr.60/1997),
atestare/reatestare ce va fi efectuată numai de către Centrul Naţional pentru Securitate la
Incendiu şi Protecţie Civilă.
ART. 7. La fiecare centrală de avertizare a incendiilor se va afişa schema circuitelor şi
locul de amplasare al detectoarelor, precum şi instrucţiunile de folosire.
ART. 8. Centralele de avertizare a incendiilor vor fi în permanenţă supravegheate. În
anumite situaţii stabilite de conducerea societăţii, avertizarea sonoră se poate translata şi în
alte locuri, unde există în permanenţă personal.
ART. 9. Este interzisă blocarea accesului la avertizoare cu diferite materiale.
ART. 10. Detectoarele de incendiu vor fi curate, ferite de depuneri de praf, zugrăveală,
grăsimi, etc. Se interzice mascarea, blocarea sau orice altă acţiune, care ar putea împiedica
buna funcţionare a detectorului.
 ART. 11. Constatările făcute cu prilejul verificărilor şi reparaţiilor, măsurile luate şi
cauzele acestora vor fi menţionate în caietul (registrul) instalaţiilor de semnalizare a
incendiilor şi în caietul (registrul) de siguranţa circulaţiei.
ART. 12. În cazul unor defecţiuni (semnalizări accidentale, scurtcircuit, lipsă de
alimentare cu energie etc) se vor lua imediat măsuri pentru înlăturarea urgentă a acestora şi
a cauzelor ce le-au generat. Pe timpul cât, din cauza defecţiunilor instalaţia este scoasă
parţial din funcţiune, se vor lua măsuri suplimentare de securitate.

2.3. Instalaţii şi mijloace tehnice de stingere a incendiilor

2.3.1. Prevederi generale

ART. 13. Toate instalaţiile fixe pentru stingerea incendiilor cu apă vor fi permanent în
stare de funcţionare, verificându-se menţinerea debitelor şi presiunilor necesare pentru
stingere şi echiparea corespunzătoare cu accesorii de intervenţie în caz de incendiu. Orice
defecţiune constatată în funcţionarea acestor instalaţii va fi adusă la cunoştinţă conducerii
subunităţii, în cel mai scurt timp, luându-se măsuri urgente în vederea remedierii.
ART. 14. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor de stingere a incendiilor se va face de
către echipele de revizie specializate, care vor face verificări periodice pe baza unui grafic
stabilit, consemnându-se într-un registru toate defecţiunile ivite şi remedierile efectuate,
conform DGPSI-005, anexa 5, capitolul “C “.
ART. 15. Utilajele şi mijloacele tehnice de p.s.i. din dotarea formaţiei de intervenţie,
salvare şi prim ajutor vor fi menţinute permanent în bună stare de folosire şi vor fi echipate cu
accesoriile necesare.
ART. 16. Se va asigura în permanenţă accesul la sursele de alimentare cu apă,
rezervoare şi bazine, hidranţi interiori de incendiu precum şi celelalte instalaţii şi mijloace
tehnice pentru stingerea incendiilor. Locul acestora va fi marcat cu indicatoare.
ART. 17. Rezerva de apă pentru stingerea incendiilor care se păstrează în rezervoare
nu va fi utilizată în alte scopuri, Rezervoarele trebuie să fie prevăzute cu indicatoare de nivel,
precum şi cu posibilităţi de racordare a utilajelor de pompare.
ART. 18. Sursele şi instalaţiile de alimentare cu apă şi de stingere a incendiilor trebuie
astfel întreţinute şi exploatate, încât să fie ferite de deteriorare, iar reviziile şi eventualele
reparaţii să se poată face cu uşurinţă şi în cel mai scurt timp fără a se scoate din funcţiune
întreaga instalaţie.
ART. 19. Puţurile de mare adâncime vor fi menţinute în funcţiune, periodic
executându-se denisiparea acestora.
ART. 20. Căminele în care sunt montate robinetele de închidere de la instalaţiile de
apă vor fi protejate împotriva îngheţului şi deteriorării.
ART. 21. Pe conductele instalaţiilor de stingerea incendiilor nu se vor suspenda sau
rezema diverse obiecte, materiale şi dispozitive. În apropierea acestor instalaţii nu se vor
monta conductoare de cabluri electrice care pot veni în contact cu conductele de apă.
ART. 22. Pompele şi hidrofoarele instalaţiilor de alimentare cu apă pentru stingerea
incendiilor vor fi întreţinute în perfectă stare de funcţionare, având asigurată atât alimentarea
continuă cu energie şi carburanţi (motopompe).
ART. 23. Se vor întocmi instrucţiuni cu privire la modul de funcţionare, utilizare şi
întreţinere a mijloacelor tehnice pentru stingerea incendiilor, din dotarea subunităţiilor. În
instrucţiuni se va include şi schema de funcţionare a diverselor instalaţii de intervenţie în caz
de incendiu pe instalaţii tehnologice. Ele vor fi cunoscute de personalul de întreţinere a
instalaţiilor, de grupele de intervenţie şi formaţiile de intervenţie, salvare şi prim ajutor proprii.
ART. 23¹. Se vor respecta prevederile Normativului NP 086-05, partea a IV-a, cap.27.
 2.3.2. Instalaţii de stingere cu hidranţi interiori de incendiu

ART. 24. Echipamentul hidranţilor interiori de incendiu trebuie să fie corespunzător

debitului şi presiunii din instalaţia respectivă. Uşile cutiilor hidranţilor interiori trebuie să se
deschidă uşor.
ART. 25. Persoanele care lucrează în spaţii prevăzute cu hidranţi interiori trebuie să
cunoască poziţia şi modul de folosire al acestora.
ART. 26. Hidranţii interiori de incendiu trebuie să fie complet echipaţi, vopsiţi şi
marcaţi, curaţi şi feriţi de lovituri, iar pe timp friguros se vor proteja împotriva îngheţului.
ART. 27. Vanele (robinetele de secţionare) de pe conductele care alimentează
hidranţii interiori de incendiu vor fi sigilate în poziţie deschisă pentru asigurarea în
permanenţă a debitului de apă şi a presiunii necesare în caz de incendiu.

2.3.3. Instalaţii de apă pulverizată

ART. 28. Instalaţiile cu apă pulverizată se vor utiliza la stingerea incendiilor la:
a) materialele combustibile care prezintă mare pericol de incendiu, când există
posibilitatea montării acestor instalaţii în apropierea lor;
b) instalaţiile şi echipamentele electrice (gospodării de cabluri, transformatoare
etc.), cu respectarea precizărilor făcute în cap.7.7.
ART. 29. Instalaţiile de apă pulverizată se vor utiliza şi în următoarele situaţii:
a) pentru limitarea posibilităţilor de propagare rapidă a incendiilor;
b) pentru protecţia contra încălzirii excesive prin răcirea intensă a materialelor,
elementelor de construcţie, instalaţiilor tehnologice şi a altor bunuri ameninţate de incendii.
c) în încăperi de producţie şi depozitare de categoria A, B sau C de incendiu,
unde stingerea cu apă sub formă de jet compact nu este eficace.

2.3.4. Mijloace tehnice de p.s.i.

ART. 30. Stingătoarele din dotarea spaţiilor tehnice ale metroului trebuie să fie în stare
permanentă de utilizare, amplasate în locuri vizibile, uşor accesibile, la îndemâna
personalului care le foloseşte şi ferite de intemperii (Tabela 1.5.).
ART. 31. Subcomisia tehnică de prevenire şi stingere a incendiilor împreună cu
conducerea secţiilor vor stabili locurile de amplasare a mijloacelor tehnice de stingere a
incendiilor şi echipamentului de protecţie astfel:
a) în imediata vecinătate a intrării în încăpere;
b) să nu stânjenească activitatea de întreţinere;
c) să permită accesul uşor şi rapid spre părţile de instalaţie vulnerabile la incendiu.
ART. 32. Se interzice amplasarea mijloacelor de stingere a incendiilor în locuri care
pot fi afectate de incendiu.
ART. 33. Încărcarea stingătoarelor se verifică periodic conform normelor. Pe etichete
se marchează data verificării, cine a executat-o şi semnătura persoanei respective.
ART. 34. Nisipul destinat pentru stingerea incendiilor trebuie să conţină materiale cu
dimensiuni mari (balast, pietriş etc.). Lăzile cu nisip se vor acoperi cu capace.

2.3.5. Mijloace de protecţie

ART. 35. Mijloacele de protecţie a personalului pe timpul intervenţiei la incendii:

aparate izolante, măşti contra gazelor sau fumului, costume de protecţie împotriva
temperaturii ridicate ( anticalorice). Acestea trebuie să fie certificate/avizate tehnic p.s.i. sau
cu marcaj CE/CS, după caz.
 CAPITOLUL 3

DOTAREA CU MAŞINI ŞI UTILAJE DE INTERVENŢIE

3.1. MOTOPOMPE PENTRU FORMAŢIILE DE POMPIERI CIVILI

ART. 36. Dotarea cu motopompe pentru stingerea incendiilor se prevede de proiectant

şi trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
a) debitele necesare stingerii incendiilor să fie asigurate de aceste utilaje;
b) distanţele de la bazine, rezervoare, hidranţi de incendiu sau alte surse de
alimentare şi până la cele mai îndepărtate puncte în care se pot produce incendii, să permită
lucrul direct cu ajutorul pompelor;
c) autospecialele să se poată deplasa pe căile de acces existente.
ART. 37. Motopompele se vor dota cu materiale şi accesorii conform Tabelei 3. Pentru
motoarele motopompelor se va asigura următorul stoc de piese de schimb:
- bujii - 3 buc.
- lulea distribuitoare magnetou - 2 buc.
- curea de ventilator - 1 buc.
- distribuitor - 1 buc.
- capac delco - 1 buc.
- bobină inducţie - 1 buc.
- becuri - 2 buc.
- condensatori - 2 buc.
- platine - 1 buc.
- membrană pompă benzină - 1 buc.
- canistră metalică pentru benzină - 2 buc.
- filtru pentru combustibil - 1 buc.

3.2. VAGON DE INTERVENŢIE

ART. 38. Vagonul de intervenţie utilizat pentru depanarea trenurilor de metrou

deraiate, pe lângă utilajele specifice, va fi dotat şi cu următoarele mijloace tehnice pentru
stingerea incendiilor şi salvare:
- stingătoare cu CO2 - 10 buc.
- stingătoare cu pulberi - 10 buc.
- furtun cu ţevi de refulare tip C cu lungime de 20 m - 4 buc.
- măşti contra fumului şi gazelor - 10 buc.
- lanterne electrice - 10 buc.
 3.3. AUTOVEHICULE PENTRU TRANSPORTUL LA SUPRAFAŢĂ
A FORMAŢIILOR DE INTERVENŢIE, SALVARE ŞI PRIM AJUTOR
ŞI A ECHIPAMENTULUI DE INTERVENŢIE

ART. 39. În dotarea formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor sunt prevăzute
autovehicule pentru transportul la suprafaţă a personalului şi echipamentului de intervenţie,
care vor fi folosite numai în cazurile de intervenţie sau cu ocazia simulărilor de incendiu
efectuate împreună cu personalul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă şi vor fi
echipate cu :
- aparat de emisie-recepţie auto - 1 buc.
- aparate izolante pentru protecţia respiraţiei:
- cu oxigen - 6 buc.
- cu aer comprimat - 6 buc.
- aparat de reanimare tip - 1 buc.
- accesorii pentru trusa de deblocare
- materiale pentru tratarea hemoragiilor, arsurilor şi fracturilor
- targă specifică de transport răniţi (cu posibilităţi de rulare) - 1 buc.
- targă prelată pentru transport răniţi - 2 buc.
- trusă chei diverse - 1 buc.
- canistră metalică a 20 l pentru rezerva de carburant - 1 buc.
- stingător tip P 6 - 3 buc.
- furtune cu ţevi de refulare tip C (20 m) - 4 buc
- rangă - 1 buc.
- levier - 2 buc.
- costum protecţie anticaloric - 2 buc.
- cartuşe filtrante MEDI 17.128 – rezervă - 6 buc.
- reflectoare cu cablu de alimentare din tunel (30 m) - 1 buc.
 CAPITOLUL 4

MIJLOACE ŞI ECHIPAMENTE
DE PROTECŢIE INDIVIDUALĂ ŞI DE SALVARE

ART. 40. FORMAŢIILE DE INTERVENŢIE, SALVARE ŞI PRIM AJUTOR vor fi dotate

cu echipament de protecţie şi salvare, conform Tabelei 2. În funcţie de necesitate vor fi
prevăzute şi mijloace de deblocare (dispozitive de tăiat etc.).
ART. 41. Aparatele izolante trebuie să fie prevăzute cu întregul inventar de material.
ART. 42. Unităţile în care intervenţia la incendiu necesită protecţia personalului de
intervenţie cu măşti contra gazelor cu cartuşe vor asigura dotarea cu astfel de mijloace.
ART. 43. La intrarea în tunele şi spaţiile în care sunt gospodării de cabluri,
echipamente de telecomunicaţii sau automatizări, care prin arderea cablajelor degajă fum şi
gaze toxice, obligatoriu se vor utiliza aparate de protecţie a respiraţiei.
ART. 44. Fiecare membru al formaţiei de intervenţie, salvare şi prim ajutor va avea în
dotare câte un aparat de protecţie a respiraţiei, cu oxigen sau aer comprimat.
ART. 45. La intervenţii, membri formaţiei de intervenţie vor utiliza următorul
echipament:
- cască tip pompier
- aparat pentru protecţia respiraţiei (izolant)
- costum de protecţie împotriva temperaturilor înalte
- brâu tip pompier
- bocanci
- cisme electroizolante
- cordiţe tip p.s.i.
- mănuşi electroizolante; mănuşi lăcătuş
- staţii emisie-recepţie
- lanterne.
ART. 46. Întreţinerea mijloacelor tehnice de intervenţie, protecţie şi salvare se face de
către personalul staţiei de salvare sau de către firme specializate (pentru aparate de respirat
individual).
 CAPITOLUL 5

DOTAREA CU SUBSTANŢE DE STINGERE

ART. 47. În toate subunităţile SC METROREX SA se vor asigura cantităţile de

substanţe pentru stingerea incendiilor pe baza prevederilor normelor de dotare, standardelor
şi altor reglementări în domeniu, pentru stingere.
ART. 48. Verificarea periodică a substanţelor de stingere a incendiilor se face conform
procedurilor legale.
ART. 49. Substanţele de stingere vor fi păstrate în ambalaje corespunzătoare şi în
condiţiile specificate de furnizor.
ART. 50. Substanţele de stingere a căror durată de garanţie a fost depăşită sau a
căror eficienţă s-a dovedit diminuată în urma verificărilor, vor fi folosite la exerciţiile şi
simulările de stingere a incendiilor.
 CAPITOLUL 6

DOTAREA CU ACCESORII
A MATERIALULUI RULANT DE LA METROU

ART. 51. Materialul rulant de la metrou se dotează cu materiale şi mijloace tehnice de

stingere a incendiilor, în funcţie de gradul de combustibilitate, pericolul de incendiu şi
posibilităţile de propagare, valoare, urmările şi consecinţele unui eventual incendiu.
ART. 52. Dotarea cu stingătoare, măşti contra fumului şi gazelor şi RTP se va face
conform tabelului de mai jos şi a precizărilor făcute în acest capitol.

Tipuri de Măşti
Nr. Denumirea materialului rulant U/M Furtune stingătoare contra Radio-
crt. sau a mijlocului fix tip C şi fumului telefon
ţevi P5 G6 şi portabil
refulare gazelor (RTP)
0 1 2 3 4 5 6 7
1. Tren de metrou :
- cabină conducere buc. - 3 - 2 -
- cabină REM buc. - - 1 - -
2. LDH 450-700 CP buc. - 2 2 2 1
3. Drezină motor de mică capacitate
pentru transportul personalului şi buc. - 2 - 2 1
materialelor la intervenţie
4. Vagon tehnologic de sudură,
spălat etc. buc. - 2 2 2 -
5. Vagon de ajutor şi intervenţie buc. 4 10 10 10 1
6. Vagon pentru măsurarea căii buc. - - - - -

ART. 53. Materialul rulant care nu se regăseşte în tabel va fi dotat prin asimilare cu
dotarea de mai sus, ţinând cont şi de criteriile şi cerinţele menţionate la Capitolul 1.
ART. 54. În cazul apariţiei altor tipuri de material rulant, maşini, utilaje, dotarea se va
face pentru fiecare categorie şi tipuri de mijloace, pe baza prevederilor actualelor
reglementări şi ale furnizorului.
ART. 55. Materialele şi mijloacele tehnice de stingere a incendiilor vor fi amplasate în
locuri uşor accesibile, protejate împotriva intemperiilor şi degradărilor, ţinând cont de
suporturile special amenajate.
ART. 56. Orice modificare a instalaţiilor şi mijloacelor tehnice de p.s.i. se va face
numai cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
 TABELA 1

INSTRUCŢIUNI DE FOLOSIRE
A STINGĂTOARELOR

Stingătorul portativ cu pulberi

Tip P

Încărcătura:

Corpul stingătorului se încarcă cu pulbere, în funcţie de tipul respectiv (3, 5, 10 kg);

butelia cu Co2 are de asemenea, capacitatea în funcţie de tipul stingătorului (0,250; 0,450;
0,950 l); dioxidul de carbon este îmbuteliat la cca 60 – 75 atm.
Încărcătura stingătorului se face, de regulă, în ateliere specializate.

Funcţionarea stingătorului:

Pentru punerea în funcţiune a stingătorului se îndepărtează căpăcelul de la pâlnia

tronconică şi apoi se deschide progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon şi se îndreaptă
jetul de pulbere către locul accidentului.
Dioxidul de carbon sub presiune pătrunde prin orificiile serpentinei în masa de praf,
antrenând-o către pâlnia tronconică, şi de aici, prin ajutajul acesteia, spre locul incendiului,
sub forma unui jet de pulbere de cca 3,5 m lungime.

Verificarea şi controlul încărcăturii:

Se execută conform prevederilor prezentelor norme, la care se va ţine seama de:

supapa de siguranţă (să fie în stare de funcţionare), etanşeitatea capacului, dacă pe butelia
care conţine dioxid de carbon este trecută greutatea netă şi brută, buna racordare a buteliei
la aparat, curăţarea aparatului de pulbere, praful de stingere (să fie bine uscat şi să nu
prezinte aglomerări), etanşeitatea gurii de încărcare a stingătorului cu capacul de închidere,
ungerea cu vaselină a filetelor inelului şi capacului de închidere, garnitura de cauciuc a
căpăcelului cui (să fie presată cu ajutaj) orificiile serpentinei şi ajutajului de evacuare (să nu
fie înfundate la încărcare), existenţa sigiliului la supapa de siguranţă, cantitatea de CO 2 care
trebuie să fie de minimum 190, 330, 750 g, greutatea buteliei (dacă a pierdut cca 20-25 % din
greutate, se va înlocui).

Tip P6 cu pulbere CENTRIMAX

dotat cu manometru şi având termen de valabilitate a încărcăturii de 5 ani.

Destinaţie:

Stingătoarele portative, presurizate permanent sunt destinate stingerii unui incendiu

pentru focarele tip A, B, C, conform SR EN 2-95:
- focar tip A – materiale celulozice şi carbonoase uscate
- focar tip B – combustibil lichid inflamabil
- focar tip C – combustibil gazos
 Caracteristici tehnice:

Tipul Timp de Lungimea Cantitate şi Masa max. Temp.mediul

stingă Dimensiuni descărcare minimă a tip agent de stingător cu ui pt. o bună
torului de gabarit minim jetului stingere încărcătură funcţionare
(mm) (s) (m) (kg) (0C)
P5 Ф 152x523 9 4 5kg 8,50
(pulbere) -20… +55
P6 Ф 152x593 9 4 6kg 10,30
(pulbere)

Caracteristicile tehnice comune pentru toate tipurile de stingătoare portative

presurizate:
- presiunea maximă admisă de încărcare (bar) - 16,5
- presiunea nominală de încărcare (bar) – 14
- gazul utilizat pentru presurizare - N2
- agent de stingere utilizat: pulbere pentru stingătoare portative presurizate permanent
tip P1, P1,5, P2, P3, P5, P6, P10 utilizate asupra focarelor tip A, B, C, avizate conform legii
de către IGSU.
Mod de utilizare şi punere în funcţiune:
- se trage siguranţa
- se îndreaptă duza către baza flăcării
- se apasă mânerul declanşator
În cazul în care sunt mai multe începuturi de incendiu stingătorul poate fi folosit la
stingerea fiecăruia în parte.
În cazul în care nu a fost folosită întreaga cantitate de agent de stingere pentru
stingerea focarului de incendiu se recomandă descărcarea completă a stingătorului şi
trimiterea lui la producător sau la unităţi specializate pentru reîncărcare.
ATENŢIE:
- stingătorul se află în stare de funcţionare numai în condiţiile în care sigiliul este intact
şi indicatorul manometrului de presiune este în zona verde a scalei gradate;
- în cazul în care manometrul stingătorului indică o presiune mai mică decât 14 bari
(acul indicator este în zona roşie a scalei gradate) este interzis ca utilizatorul să desfacă
dispozitivul de evacuare.
Întreţinere: lucrările de întreţinere sunt în sarcina beneficiarului şi sunt obligatorii.
Acestea constau în:
- verificarea stării sigiliului;
- verificarea siguranţei;
- verificarea presiunii de încărcare pe manometrul indicator (verificarea se face cel
puţin o dată pe lună).
După 5 ani de la data achiziţionării stingătorului are obligaţia de a se prezenta la
producător sau la unităţi specializate autorizate de acesta şi de Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă, în vederea efectuării operaţiunilor de verificare la scadenţă.
Verificarea conform fişelor tehnice şi certificatelor de calitate ale produselor, se va
face periodic (o dată pe lună, prin citire directă pe manometrul indicator de presiune al
stingătorului, montat pe stingătoarele cu pulbere, urmărindu-se integritatea sigiliului şi poziţia
indicatorului manometrului în zona “verde” a scalei gradate.
Maiştrii (şefii formaţiilor), care răspund de activitatea din încăperile ce sunt dotate cu
acest tip de stingător, le vor numerota şi vor întocmi şi completa, pentru fiecare stingător,
FIŞA STINGĂTORULUI, conform modelului de mai jos, în care se va consemna verificarea
lunară. Fişele stingătoarelor vor fi păstrate la sediul formaţiilor de lucru.
 TABELA 1.1.

STATIA _________________
SECTIA _________________
SPATIUL TEHNIC _______________

FIŞA STINGĂTORULUI TIP P 6

(cu manometru)

Număr de identificare ___________

Data Numele şi prenumele

verificării persoanei care verifică Funcţia Semnătura Observaţii

Domeniul de utilizare este acelaşi ca la stingătoarele portative cu pulbere şi dioxid de

carbon.
 TABELA 1.2.

CARACTERISTICILE STINGĂTOARELOR DE INCENDIU

PORTATIVE CU DIOXID DE CARBON ( TIP G)

Încărcarea:

Butelii cu CO2 (3 şi 6 kg) la o presiune de cca 60-70 atm.

Încărcarea acestui tip de stingătoare se face în ateliere speciale dotate cu instalaţii
adecvate.

Funcţionarea stingătorului:

Pentru punerea în funcţiune, se ia stingătorul de la locul fixat, se transportă până în

apropierea incendiului, se apasă pe mânerul declanşator, sau după caz, se acţionează roata
declanşatoare, în sensul deschis. Pentru a obţine bătaia maximă a jetului de zăpadă
carbonică, se ridică stingătorul şi se îndreaptă cu ţeava de evacuare asupra centrului focului.
Acest tip de stingătoare are eficacitate bună în spaţii închise.

Se verifică:

Amplasarea, care trebuie să fie în locuri accesibile şi răcoroase, ferite de căldură şi

soare, curăţenia, starea ventilului de închidere (etanşeitatea) şi a difuzorului, modul de
funcţionare, greutatea buteliei (se înlocuieşte când cantitatea de dioxid de carbon pierde 20 –
25 % din greutate), dacă este trecut prin poansonare, greutatea netă şi brută a buteliei şi
dacă posedă etichetă de control, starea furtunului de cauciuc, funcţionarea robinetului şi
etanşeitatea buteliei.

Stingător TIP G3 şi G6 (din aluminiu) cu termen de valabilitate 5 ani:

Verificarea, conform certificatului de calitate, se va face prin cântărire periodică la 6
luni de către personalul atelierului specializat conform planificării anuale, în staţiile de metrou
şi depouri, în vederea depistării unor eventuale defecţiuni sau pierderi de gaz.
După verificare personalul specializat al atelierului va aplica pe fiecare stingător
constatat “corespunzător”, eticheta verificatorului.
Se poate utiliza la:
Instalaţii electrice, centrale telefonice, calculatoare electronice, transformatoare
electrice, obiecte fragile, produse petroliere, staţii de pompare, grăsimi, LDH, materiale
combustibile, textile, fibre, arhivă, motoare electrice sau cu ardere internă.
 TABELA 1.3.

CLASE DE INCENDIU

Culoarea
Substanţa de stingere Clasa de incendiu Pericolul de de
electrocutare marcare

A B C D
Apă pulverizată ++ + + - - Albastru
Spumă mecanică + ++1) + - -- Galben
Dioxid de carbon 0 0 0 + + Negru
Pulbere - ++ + ++2) + Alb
Haloni + ++ + + ++ Verde

Legendă:

++ indicat a se folosi
+ se poate folosi, dar cu eficienţă limitată
0 se poate folosi, dar cu eficienţă mai ales în mediile închise
- nu este indicat
- - interzis a se folosi
1
) pentru alcool şi alte lichide combustibile sunt necesare spume speciale (antialcool
etc.)
2
) cu destinaţie specială.

CLASELE DE INCENDIU:
A – incendiu de materiale combustibile solide ce ard cu jar
B – incendiu de materiale combustibile, lichide inflamabile
C – incendiu de materiale combustibile, gaze
D – incendiu de materiale combustibile, materiale piroforice.
 TABELA 1.4.

PRINCIPALELE VERIFICĂRI ALE STINGĂTOARELOR

(conform DG-PSI 005/2001)

Tipul
stingătoa Problematica urmărită Modul de Periodicitatea Observaţii
relor efectuare
- existenţa şi amplasarea Lunar (săptămânal
- aspectul exterior şi pentru punctele
integritatea vizual vital vulnerabile -
- inscripţionarea şi sau zonele cu risc
etichetele foarte mare de
incendiu)
- curăţare şi reprotejare -
adecvată demontarea cele cu CO2
Toate completă a anual conform ISCIR
tipurile stingătoare
lor
-funcţionalitatea
subansamblurilor
componente
- rezistenţa internă a - aplicarea la 3 ani sau ori de
recipientului de câte ori starea de cele cu CO2
suprapresiu integritate o conform ISCIR
ne conform impune
prescripţiilor
- starea de încărcare a -cântărirea - abatere de 1%
buteliei de CO2 buteliei faţă de
Cu - starea calitativă a -palpare anual, maximum 2 greutatea
pulbere pulberii manuală ani inscripţionată
- înlocuirea pulberii - manual - nu se admite
sau tasarea sau
mecanic aglomerarea
abaterea
cântărirea anual maximă de 1 %
Cu CO2 - starea de încărcare stingătorului faţă de
greutatea
inscripţionată
-abaterea
Cu apă - starea de încărcare a -cântărirea maximă de 1 %
pulveri buteliei cu CO2 buteliei anual faţă de
zată - cantitatea de apă -măsurarea greutatea
volumetrică inscripţionată
-abaterea de 1
% maximă faţă
de capacitatea
stingătorului
 TABELA 1.5.

NORME DE DOTARE A SPAŢIILOR TEHNICE

CU STINGĂTOARE ŞI ALTE MIJLOACE INIŢIALE
DE INTERVENŢIE

Denumirea mijloacelor tehnice initiale de interventie

Nr. Destinatia Suprafata Stingatoare Obs.
crt incaperii protejata Apa cu pulbere cu dioxid Alte
(cant.) pulverizata de carbon mijloace
0 1 2 3 4 5 6 7

A. CLADIRI SI INSTALATII INDUSTRIALE SI TEHNOLOGICE

1. Atelier (hala) 150mp 1 P6 1G6
pentru reparatii
automotoare
(REM)
2. Atelier pentru 200mp 2 P6 3G6
reparatii
autovehicule,
locomotive
3. Atelier de 200mp 2 P6 3G6 1 lada
prelucrare metale nisip si 1
la cald (forje etc) lopata
4. Atelier de 200mp 2 P6 3G6
reparatii utilaje
5. Atelier pentru 200mp 2 P6 3G6 1 lada
tratamente nisip si 1
termice lopata
6. Atelier 200mp 2 P6 3G6
prelucrarea
metalelor la rece
(tinichigerie
strungarie,etc)
7. Atelier pentru 100mp 2P6 1 butoi
prelucrarea apa si 1
lemnului galeata
8. Atelier de sudura 200mp 3P6 1 lada
nisip si 1
lopata
9. Atelier pentru 200mp 3P6
reparatii mecanice
( LT, scari
rulante, etc)
10. Vopsitorie 200mp 4 P6 3G6
11. Statii spalat 400mp 2P6 2G6
(REM),
locomotive,
autovehicule
12. Remize pentru 400mp 2P6 2G6
locomotive
(REM)
13. Case de pompe 100mp 3P6 2G6 1 lada
alimentare nisip si 1
carburanti- lopata
lubrifianti
14. Hala de reparatii: 400mp 2P6 2G3+1G6 1 lada
vagoane, nisip si 1
locomotive, lopata
autovehicole,
rame metrou
(REM)
15. Grupuri 1 grup 2 P6 1G3+1G6
electrogene
16. Posturi de 1 post 2P6 1G3+1G6
transformare
Cladiri si
instalatii din
obiective de
tractiune electrica
metrou: 1 incapere 1P6+1P3 1G3+1G6
- camera de 1 transf 2 P6 3G6
17. comanda
- camera 1 incapere 1P6+1P3 1G6
transformatoare
- baterie 1 grup 1P3
acumulatoare 1incapere 1P3
- grup redresor
- camera instalatii 1 post 1P3
joasa tensiune
- posturi de 200mp 2P3
sectionare
- subsoluri 200mp 2P3
(tuneluri) de
cabluri
- ateliere pentru
reparatii 2 celule 2P6 3G6
echipament
electric (EM, EE,
ATC, SCB etc)
- statie electrica
exterioara
18. Hala pentru 100 mp 1 lada
impregnat nisip si 1
traverse lopata
Incaperi cu 200mp 2P6 2G6
standuri pentru
incercat,probat
19. motoare electrice
Incaperi pentru
rodat motoare
(verificari TTI)
 B. IN STALATII TELEFONICE, RADIO SI TELEVIZIUNE

1. Sali pentru 20 aparate 2P6 1G3+1G6

centrale telefonice
Echipamente de 1 buc 2P6 1G3+1G6
2. transmisie prin
radiorelee
(radiodifuziune,
televiziune)

C. LABORATOARE

Pentru analize 100mp 1P3+1P6 1G3+1G6 1 lada

1. chimice,electrice nisip pt.
si fizico-mecanice 300 mp si
( TTI, SCB, 1 lopata
microclimat)
2. Pentru metrologie 50mp 1P3+1P6
3. Pentru analize 50mp 1P3+1P6
medicale

D. DEPOZITE

1. Tuburi 50mp 2P6 1G3+1G6

acetilena+carbid
2 Acizi 100mp 3P6 1G3+1G6 1 butoi
apa si
galeti
3 Combustibili 10 butoaie 3P6
lichizi in butoaie
de 200 l
4. Ciment, calcar, 100mp 1P6
ipsos
5. Materiale si piese 50mp 2P6
electronice
6. Magazie de 100mp 1P6+1P3 1 butoi
marfuri apa
ptr.600mp
si galeti
7. Lacuri, vopsele, 100mp 3P6 +1P3 1G3+1G6 1 lada
solventi, reactivi, nisip pt.
etc. 300 mp si
1 lopata
8. Rulouri cu oxigen 50mp 3P6 +1P3
(carbid)

E.DEPOZITE DESCHISE

1. Ambalaje 200mp 3P6 1 butoi

combustibile apa
ptr.600mp
si galeti
2. Cherestea lemn, 400mp 1P6+1P3 1 lada
materiale de nisip si 1
constructie lopata
3. Pentru 10t 1P6+1P3 1 lada
combustibili nisip si 1
lichizi lopata
4 Punct de 1 punct 3P6 1 lada
alimentare cu nisip si 1
combustibil lopata
5. Statie de 1 statie 3P6 1 lada
alimentare cu nisip si 1
carburanti lopata

A. CLADIRI

1. Cabinete 50mp 1P6+1P3

medicale
Spalatorie, 100mp 1P6+1P3
2. calcatorie

Sali pentru 50mp 1P6+1P3

3. bolnavi,
tratamente de
asteptare
4. Bucatarie 100 mp 2P6+2P3
5. Incaperi birouri 300mp 1P6+1P3
Incaperi casierie, 100mp 1P6+1P3
6. arhiva, biblioteci,
heliograf, etc
7. Sala pentru 200mp 1P6+1P3
sedinte
(sc.personal)
Incaperi pt. 100mp 1P6+1P3
personal, birou
8. miscare,
informatii,
bufete,vestiare,
sali de mese, etc.
Incaperi pt. 100mp 1P6+1P3
9. dormitoare
camere
odihna,etc.
Sali 50mp 1P6+1P3
10. pt.relee,blocuri
comanda,repartito
are
Cabine 20mp 1P6+1P3
11. pt.poarta,paznici
(supraveghere
acces metrou)
Sala pt. pompe 50mp 2P6
12. actionate electric
(SP, hidrofor),etc.
 Sala pt. instructaj 300mp 2P6
13. cu demonstratii
electrice si
mecanice.
14. Subsoluri 50mp 2P6
Centrul (oficiul) 50mp 2P6 1G6
15. de calcul
electronic (sala
calculatorului,
arhiva,
cartele,etc.)

B. ALTE MIJLOACE DE TRANSPORT SI ATELIERE UZINALE

1. Garaj,drezina, 50mp 2P6 1G6

atelier
intretinere
2. Garaj 100mp 2P6 1G6
electrocare,
electrostivuitoar
e
3. Garaje auto 200mp 2P6 2G6
4. Platforme 50 mp 2P6 1G6
parcare auto
Mijloace de
5. transport
- locomotive - 1 buc 4P6 3G6
- vagoane - 1 buc 2P6 3G6
calatori

C. CONSTRUCTII CIVILE

Cladiri
administrative:
1. - Sedii ale 350mp 2P6+2P3
administratiei minim pe nivel
locale
- sedii de
sindicate
- sedii de birouri
Cladiri de
sanatate:
2. - centre 350mp 2P6+2P3
medicale, minim pe nivel
dispensare
- alte unitati
sanitare (med.
prev.statii
salvare,
farmacii, etc)
 D. CONSTRUCTII DE PRODUCTIE SI DEPOZITARE

Cladiri de
productie si/sau
1. depozitare care 150mp 2P6+2P3
se incadreaza in minim pe nivel
categoria A,B
sau C de pericol
de incendiu
Cladiri de
productie si/sau 200mp 2P6+2P3
2. depozitare care minim pe nivel
se incadreaza in
categoria D sau
E de pericol de
incendiu

Notă:
1. Stingatoarele trebuie sa fie avizate de IGSU.
2. Capacitatea stingatoarelor inscrisa este minima
3. Orice stingator din tabel poate fi inlocuit numai cu stingatoare care au cel putin aceeasi capacitate
de stingere
4. Lada cu nisip de 0,5mc si o lopata
5. Butoi cu 200 l apa si galeti se prevad dupa uz la 200mp, in spatii care nu sunt echipate cu hidranti
interiori de incendiu
 TABELA 2.

DOTAREA CU ECHIPAMENTE ŞI MIJLOACE TEHNICE

DE P.S.I. ŞI SALVARE
A SERVICIULUI PRIVAT PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

A. Dotarea formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim ajutor ale Serviciului privat pentru
situaţii de urgenţă :

- aparate izolante pentru protecţia respiraţiei:

a) cu oxigen
b) cu aer comprimat
- aparat universal de control - 1 buc.
- aparat reanimare tip - 1 buc.
- dulap dezinfectare (chiuvetă) aparate pentru
protecţia respiraţiei - 1 buc.
- lămpi electrice portabile cu acumulatori - 6 buc.
- trusă sanitară - 1 buc.
- mască contra gazelor şi fumului - 4 buc.
- targă transport răniţi - 1 buc.
- staţie emisie-recepţie portabilă - 6 buc.
- redresor în trepte 10 – 15 A - 1 buc.
- cartuşe filtrante pentru aparate izolante cu O2 -25 buc.
- cartuşe filtrante pentru măşti contra gazelor şi fumului - 6 buc.
- furtune tip C - 4 buc.
- ţevi refulare tip C - 2 buc.
- chei racord - 2 buc.
- trusă lăcătuşerie (redusă) - 1 buc.
- butelii O2 de 2 litri -25 buc.
- butelii cu aer comprimat -10 buc.

B. Echipamentul individual pentru membri formaţiilor de intervenţie, salvare şi prim

ajutor cu activitate operativă :

a) pentru activitatea de prevenire şi control :

- combinezon tip PSI pentru serviciul de rond
- combinezon tip PSI şi vestă reflectorizantă pentru acces pe tunel
b) pentru activitatea de intervenţie :
- bluză şi pantaloni din material rezistent la apă şi temperatură (compleu tip pompier)
- bocanci
- cisme electroizolante
- brâu tip pompieri
- mănuşi electroizolante
- mănuşi lăcătuş
- cască tip pompier
- aparat izolant pentru protecţia respiraţiei cu oxigen sau aer comprimat .
 TABELA 3.

DOTAREA CU ACCESORII ŞI MATERIALE

A MOTOPOMPELOR

Nr. MP- 79
crt. Denumirea accesoriilor şi materialelor U/M EL-TIM 800
1. Cheie hidrant buc. 1
2. Cheie racord ABC buc. 4
3. Cordiţă susţinere sorb buc. 1
4. Coş pentru sorb buc.
5. Distribuitor BC-BC buc. 1
6. Feşi furtun B buc. 2
7. Feşi furtun C buc. 2
8. Furtun refulare B m 60
9. Furtun refulare C m 80
10. Garnitură cauciuc racord A buc. 2
11. Garnitură cauciuc racord B buc. 4
12. Garnitură cauciuc racord C buc. 4
13. Geantă pentru chei şi feşi buc. 2
14. Girofar (lampă avertizoare) buc. 2
15. Hidrant portativ cu ventile buc. 1
16. Mufe chei hidrant buc. 2
17. Racord refulare B, cu garnituri per. 6
18. Racord refulare C, cu garnituri per. 8
19. Reducţie racord AB buc. 1
20. Reducţie racord BC buc. 2
21. Sorb cu sită A buc. 1
22. Sorb cu sită B buc. 1
23. Tub aspiraţie A, cu racord buc. 5
24. Ţeavă de refulare B (cu robinet sau ajutaj reglabil) buc. 1
25. Ţeavă de refulare C (cu robinet sau ajutaj reglabil) buc. 2
26. Ejector de ape mici tip C buc. 2
27. Amestecător de linie buc. 1
28. Ţeavă generatoare de spumă buc. 1
29. Furtun tip D m 10
30. Racord tip D buc. 1

OBSERVAŢII:

1. Accesoriile şi materialele stabilite în Tabela 3 sunt strict necesare, fiind nelimitate,

putând fi înlocuite sau completate. În această tabelă nu se include inventarul cu necesarul de
accesorii materiale, scule şi piese de schimb care trebuie să se livreze odată cu maşina
respectivă, prevăzut în cărţile tehnice respective sau în cărţile de specialitate ale
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
2. Pentru autospecialele existente în dotare, subunităţile îşi vor procura necesarul de
accesorii materiale, scule şi piese de schimb, pe baza cărţilor tehnice respective.
 TABELA 4.

CARACTERISTICILE PRINCIPALE
ALE MOTOPOMPELOR

Nr. Tipul pompei

crt. Denumiea caracteristicii UM MP-79 EL-TIM 800
1. POMPA
1. Tipul pompei - centrifuga centrifugă cu 1
monoetajată etaj
cu 1 etaj
2. Nr. de intrări - 1 dimens. A 1 dimens. A
3. Nr. de ieşiri - 2 dimens.B 2 dimens.C
4. presiunea maximă cu vanele
complet închise la 3000 rot./min. bar. 11,2 6,5
5. pompa de vid - cu rotor cu rotor cu
excentric palete mobile
6. Vidul maxim obţinut mm col.Hg 650-680 750-800
7. Timpul de obţinere a depresiunii
max. sec. 20 20
8. Înălţimea maximă de absorţie m 7,5 6,5
9. Timpul max. de aspiraţie sec. 90 90
2. ŞASIUL
1. Viteza max. de tractare pe şosele
asfaltice km/h 10 10
2. Viteza max. pe alte drumuri km/h 4 4
3. ACCESORII PENTRU ECHIPAREA MOTOPOMPEI
1. Furtun de refulare G cu racorduri m 80 80
2. Tub de absorţie B cu racorduri
L=1,5 m buc. 4 1
3. Sorb A buc. 1 2
4. Ţeavă de refulare de mână buc. 2 2
simplă C
5. Cheie de racord ABC buc. 2 4
6. Bidon plastic de 1 kg pentru ulei buc. 1 1
4. DIMENSIUNI DE GABARIT
1. lungime mm 3140 1660
2. lăţime mm 1600 1155
3. înălţime mm 1400 1070
4. greutate totală kg 795 308
 TABELA 5

DOTAREA POSTULUI DE INCENDIU EXTERIOR

(pichet de incendiu)

Nr.crt. Denumirea mijloacelor UM Cantitatea

1. Găleţi de tablă vopsite în culoarea roşie buc. 2

2. Topoare târnăcop buc. 2
3. Răngi de fier buc. 2
4. Căngi cu coadă buc. 2
5. Stingătoare portative de tip P buc. 2
 REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE

 Legi
 Hotărâri de Guvern
 Ordine Ministeriale
 Standarde
 Normative şi Norme de prevenire şi stingere a incendiilor

 Ordonanţa nr.60/1997 - O.G.R. privind apărarea împotriva

incendiilor
 Legea nr.212/1997 - Lege privind aprobarea Ordonanţei
nr.60/1997
 Legea nr.349/2002 - pentru prevenirea şi combaterea efectelor
consumului produselor din tutun
 O.M.I. nr.1023/1999 - Dispoziţii generale de ordine interioară
pentru prevenirea şi stingerea incendiilor –
D.G.P.S.I. – 001
 O.M.A.I. nr.712/23.06.2005- Dispoziţii generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul situaţiilor de
urgenţă cu modificările şi completările
ulterioare
 O.M.I. nr.88/2001 - Dispoziţii generale privind echiparea şi
dotarea construcţiilor, instalaţiilor tehnolo-
gice şi platformelor amenajate cu mijloace
tehnice de prevenire şi stingere a
incendiilor – D.G.P.S.I. – 003
 O.M.I. nr.108/2001 - Dispoziţii generale privind reducerea
riscurilor de incendiu generate de încărcări
electrostatice – D.G.P.S.I. – 004
 O.M.I. nr.138/2001 - Dispoziţii generale privind organizarea
activităţii de apărare împotriva incendiilor –
D.G.P.S.I. – 005
 O.M.I. nr.775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de
prevenire şi stingere a incendiilor
 H.G.nr. 678/1998 - privind stabilirea şi sancţionarea contraven-
ţiilor la normele de prevenire şi stingere a
incendiilor
 SR 297/1 – 1988 - Culori şi indicatori de securitate. Condiţii
tehnice
 SR 297/2 – 1992 - Culori şi indicatori de securitate.
Reprezentări
 SR – ISO – 6309/1998 - Protecţia împotriva incendiilor. Indicatoare
de securitate
 SR – 5189/1999 - Marcarea prin culori a recipienţilor transpor-
tabili încărcaţi cu gaze
 SR 6724/1/1995 - Ventilarea dependinţelor din clădiri.
Ventilare naturală. Prescripţii de proiectare
 SR EN 3-7/2004 - Stingătoare portative de incendiu
 STAS – 4936/1987 - Marcarea bornelor şi baretelor colectoare
pentru centrale şi staţii electrice de
conexiuni şi transformatoare
 STAS 1478/3 - Maşini electrice portative, marcare,
asamblare, eliberare garanţii şi
documentare
 STAS 1893/3-1987 -Maşini electrice rotative. Marcare, ambalare,
livrare, garanţii, documente
 Indicativ C 58-96 - Norme tehnice privind ignifugarea
materialelor şi produselor combustibile din
lemn şi textile utilizate în construcţii
 NP-I7/2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea
instalaţiilor electrice cu tensiune până la
1000 V c.a. şi 1500 V c.c.
 IT 17 – 1989 - Catalog privind structura şi formarea
lanţurilor de izolatoare de 110 – 400 kv
 P118/1999 - Siguranţa la foc a construcţiilor
 NP-073-02 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor
specifice activităţilor din domeniul lucrărilor
publice, transporturilor şi locuinţei
 NP 071-02 - Normativ pentru proiectarea construcţiilor
şi instalaţiilor specifice de metrou privind
prevenirea şi stingerea incendiilor
 NP 086-05 - Normativ pentru proiectarea, executarea şi
proiectarea instalaţiilor de stingere
 Ordinul MT nr.348/1996 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor
şi salvare a persoanelor pentru activitatea
de exploatare a metroului
 Ordinul MT nr.349/1996 - Norme de dotare cu mijloace de stingere a
incendiilor şi salvare a persoanelor pentru
activitatea de exploatare a metroului
 LISTA EXPLICATIVĂ A ABREVIERILOR
folosite în prezentele norme

- ATM - aparat taxare metrou

- CA - controlor acces
- CCC – CTC - casa colectoare centralizatoare – centru tipărire
cartele
- BDU - buton deconectare urgenţă
- BPSI - buton PSI
- PDE - pupitru dispecer energetic
- RRISC - registru de revizie a instalaţiilor de siguranţa
circulaţiei
- REM - rama electrică metrou
- TEM - tren electric metrou
- BM 2 - tren electric metrou tip Bombardier Transportation
- magistrala II-a
- IVA - ramă electrică de metrou tip Întreprinderea
Vagoane Arad
- LDH - locomotivă diesel-hidraulică
- operator RC - operator regulator circulaţie
- IDM - impiegat dispozitor mişcare
- afişaj TDS - sistem de diagnosticare a trenului
- echipament TTR - echipament telefon-telegraf-radio
- echipament SCB - echipament semnalizare comandă bloc
- ACC - agregate centrale de climatizare
- UPS - sursă de tensiune neîntreruptibilă
- Secţii : - SCB - Semnalizare, Centralizare, Bloc
- ATc - Automatizări şi Telecomunicaţii
- EE - Electroenergetică
- EM - Electromecanică
- LT - Linii, Tunele
- CSp - Construcţii Speciale
-M - Mişcare
-C - Comercială