Sodiul 

(câteodată denumit și natriu)[1] este un element chimic cu

simbolul Na și numărul atomic 11. Este un metal alcalin, gri, moale, cu o reactivitate
ridicată. Din această cauză, sodiul nu există liber în natură, ci doar sub formă de
combinații chimice deosebit de stabile. În stare liberă, reacționează violent cu apa și ia
foc în aer la temperaturi de peste 115°C. La temperatură obișnuită lăsat în aer
fumegă. Datorită liniilor sale spectrale din domeniul culorii galben, conferă unei flăcări
culoarea galben.
Sodiul se află în prima grupă a tabelului periodic al elementelor, întrucât are un singur
electron în stratul extern. Reactivitatea sa ridicată provine din faptul că are o tendință
ridicată de a ceda electronul, formând un ion încărcat pozitiv, cationul de sodiu Na+.
Singurul său izotop stabil este 23Na.
Pentru industrie, compușii cei mai importanți sunt: clorura de sodiu (NaCl), carbonatul
de sodiu (Na2CO3), bicarbonatul de sodiu (NaHCO3), salpetrul de Chile (NaNO3), soda
caustică (NaOH), boraxul (Na2B4O7·10H2O), tiosulfatul de sodiu (Na2S2O3·5H2O).
Ionii de sodiu au o mare importanță în procesele fiziologice din organism,
în depolarizarea membranelor, și în transmiterea stimulilor. Contrar tendinței
de difuzie, pompa de sodiu-potasiu scoate ioni Na+ din celulă și introduce ioni K+,
polarizând membranele (datorită diferențelor de concentrație de Na și K față de
fețele membranei), pozitiv la interior și negativ la exterior. În timpul depolarizării, sodiul
pătrunde masiv în celula și potasiul iese, schimbând polarizarea membranei.
De asemenea, ionii de Na+ și ionii de Ca+2 sunt importanți în crearea lucrului
mecanic în mușchi.
Serul fiziologic perfuzabil este o soluție de 0,9% NaCl, izotonică.

Cuprins

 1Istoric
 2Structură atomică
 3Izotopi
 4Proprietăți
o 4.1Proprietăți fizice:
o 4.2Proprietăți chimice
o 4.3Reactivitate chimică
 5Compuși
 6Răspândire
 7Producere
o 7.1Preparare în laborator
o 7.2Producere la scară industrială
 8Utilizare
 9Măsuri de protecție chimică
 10Vezi și
 11Note
 12Legături externe
 13Bibliografie
Istoric[modificare | modificare sursă]
A fost descoperit în 1807.

Structură atomică[modificare | modificare sursă]

Izotopi[modificare | modificare sursă]
Sodiul are un singur izotop stabil.

Proprietăți[modificare | modificare sursă]
Proprietăți fizice:[modificare | modificare sursă]
 solid, alb-argintiu, metal alcalin;
 moale, ușor, luciu în tăietură proaspătă;
 bun conducător de căldură și electricitate;
 maleabil și ductil;
 punct de topire scăzut (98 °C).
Ionul Na+ colorează flacăra puternic în galben.
Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]
Pirostibiatul acid de potasiu K2H2Sb2O7, sau formulat complex hexahidroxostibiatul de
potasiu K[Sb(OH)6] precipită pirostibiatul acid de sodiu, alb cristalin (precipitarea se
accelerează prin frecare cu bagheta):
2Na+ + (H2Sb2O7)2- → Na2H2Sb2O7↓
sau
Na+ + [Sb(OH)6] → Na[Sb(OH)6]↓
Pirostibiatul acid de sodiu în soluție acidă se descompune formând acidul
stibic, precipitat alb amorf.
Na2H2Sb2O7 + 2H+ → 2H3SbO4↓ + Na+
sau
Na[Sb(OH)6] + H+ → H3SbO4↓ + Na+ + 2H2O
Acetatul de uranil precipită în mediu de acid acetic, acetatul dublu de
sodiu și uranil, precipitat galben cristalin.
Na+ + UO2+ + 2CH3COO- + CH3COOH → NaUO2(CH3COO)3↓ + H+
Reacția este mai diluată când se adaugă, în același timp și acetat
de magneziu, sau de zinc, precipitând:
NaMg(UO2)3(CH3COO)9 · 3H2O sau NaZn(UO2)3(CH3COO)9 · 6H2O
Reactivitate chimică[modificare | modificare sursă]
Sodiul este un element cu caracter electropozitiv puternic, drept
pentru care dă toate reacțiile caracteristice metalelor.
Sodiul reacționează cu oxigenul, dând oxid de
sodiu și/sau peroxid de sodiu.
4Na + O2 → 2Na2O
2Na + O2 (în exces) → Na2O2
Sodiul reacționează violent cu acizii dând sare și
hidrogen.
2Na + 2HCl → 2NaCl + H2↑
Sodiul reacționează direct cu nemetalele dând săruri,
și cu hidrogenul dând hidruri.
2Na + Cl2 → 2NaCl
2Na + H2 → 2NaH (hidrură de sodiu)
2Na + S → Na2S
Sodiul reacționează violent cu apă dând
hidroxid și hidrogen.
Na + H2O → NaOH + H2↑
Sodiul slab încălzit se aprinde în
atmosferă de dioxid de azot.

Compuși[modificare | modificare
sursă]

Răspândire[modificare | modificare
sursă]
Sodiul este cel mai răspândit metal
alcalin din scoarța Pământului, dar și
unul dintre cele mai răspândite
din Univers. În natură se găsește sub
forma depozitelor masive de sare
gemă (clorură de sodiu, NaCl), în
mineralul halit, în combinație cu clorura
de potasiu), în silvină, împreună
cu aluminiul în criolit (Na3AlF6), sau sub
formă de azotat în salpetrul de
Chile (NaNO3, azotat de sodiu),
reprezentând 2,6% din masa scoarței
terestre. În apa marină, ionii de Na+ îi
însoțesc pe cei de Cl-.
Liniile spectrale D ale sodiului se
găsesc în majoritatea stelelor, precum
și în Soare.
 Producere[modificare | modificare
sursă]
Preparare în
laborator[modificare | modificare sursă]

Sodiul metalic se obține

prin electroliza clorurii de sodiu (NaCl)
în topitură, metodă mai ieftină decât
electroliza hidroxidului de
sodiu (NaOH).
Producere la scară
industrială[modificare | modificare sursă]

Metode de obținere:
1. Electroliza clorurii de natriu:
2NaCl (topită) → 2Na + Cl2
Au loc reacțiile următoare:
La catodul se formează sodiu.
La anodul se formează clor.
Reacție totală

2. Reacția de substituție: NaCl + Cs

→ CsCl + Na

Utilizare[modificare | modificare sursă]
O mulțime de compuși ai sodiului au
aplicații. Sodiul metalic se folosește
pentru a obține compuși organici. De
asemenea, sodiul este un element
indispensabil existenței celulelor din
organismele animale. Concentrația
sărurilor, deci și a ionului de sodiu,
determină presiunea osmotică normală
a lichidelor. Sodiul mărește îmbibația
cu apă a coloizilor din celule. El se
găsește în special în serul sanguin, sub
formă de NaCl, dar și de bicarbonat și
fosfat de sodiu. Dintre utilizările
sodiului, amintim:

 obținerea compușilor organici;

 obținerea Na2O2;
 obținerea NaCN (cianură de sodiu);
 agent de răcire pentru reactori
nucleari;
 obținerea de aliaje antifricțiune;
 lămpi incandescente.
Măsuri de protecție
chimică[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 NaK

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ „Sodiu” la DEX online; „Natriu” la DEX
online

Legături
externe[modificare | modificare sursă]

 ro Sodiul pe sistemul-periodic.go.ro

Bibliografie[modificare | modificare
sursă]

 A Banciu Din istoria descoperirii

elementelor chimice, Editura
Albatros,1981
 Liviu Oniciu Chimie fizică.
Electrochimie ed I, II EDP 1974, 1977
 Liviu Oniciu Conversia electrochimică
a energiei 1977
 V Vasilescu Biofizica medicala EDP
1977

v • d • m

Metale alcaline Litiu (3) • Sodiu (11) • Potasiu (19) • Ru

Metale alcalino-pământoase Beriliu (4) • Magneziu (12) • Calciu (20)

Scandiu (21) • Titan (22) • Vanadiu (23)

Metale tranziționale • Paladiu (46) • Argint (47) • Cadmiu (48
• Hassiu (108) • Meitneriu (109) • Darm

Metale post-tranziționale Aluminiu (13) • Galiu (31) • Indiu (49) •

 Metaloizi Bor (5) • Siliciu (14) • Germaniu (32) • A

Nemetale Hidrogen (1) • Carbon (6) • Azot (7) • O

Halogeni Fluor (9) • Clor (17) • Brom (35) • Iod (5

Gaze nobile Heliu (2) • Neon (10) • Argon (18) • Krip

Lantanide Lantan (57) • Ceriu (58) • Praseodim (59

Actinide Actiniu (89) • Thoriu (90) • Protactiniu (

Unbiunium (121) • Unbibium (122) • Un

• Untritrium (133) • Untriquadium (134
Superactinide
• Unquadquadium (144) • Unquadpenti
• Unpentquadium (154) • Unpentpentiu

Categorii: 

 Sodiu
 Metale alcaline
 Biochimie
 Biologie
 Agenți reducători
Meniu de navigare

 Nu sunteți autentificat
  Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Citează acest articol
 Element Wikidata
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descărcare ca PDF
 Versiune de tipărit
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
În alte limbi
 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe
 Încă 152
Modifică legăturile

 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 2 ianuarie

2022, ora 19:06.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons
cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Term