DIGITAL DESIGN

CURS 1

William Anderson Dwiggins (1880-1956) – 1922 – a propus termenul de ”graphic design”

Mașina linotip era o mașină folosită pentru imprimarea textului pe hârtie folosind metal încins. A fost comercializată de
Mergenthaler Linotype Company .

În 1933 W A Dwiggins a ținut primul spectacol de păpuși într-un teatru improvizat aproape de locuința sa din Massachusetts

Metro este o familie de fonturi sans-serif typeface  create de  William Addison Dwiggins și patentate de  Mergenthaler

Linotype Company în 1929

Graphic design

Art versus commodity – commercial graphic design

Inițial – versiunea comercială a designului avea conotații negative

S-au format asociații American Institute of Graphic Arts – 1914

- ”the art whashing of advertising”

- Art Directors Club – 1920 – expoziție anuală

În Europa la începutul secolului au apărut multe publicații dedicate afișelor publicitare

 Paris Roger Marx Les Maîttres de L’affiche 1895 (1895-1900) - aduna cele mai frumoase afișe, apărea odată
pe lună.
 În Anglia a apărut publicația The Poster (1898-1901)
 În Germania Das Plakat (1910-1921)

În perioada interbelică au început să apară reviste și mai

specializate, lucru care indica un interes crescut către domeniul
designului publicitar, al afișelor și compoziției

 Arts et Mettieres Graphiques 1927-39

 Gebrauchsgraphik (1924-44)

Abia după 1945 a început să fie folosit în mod curent

termenul de graphic design și să apară cursuri la nivel
academic

Revistele de prestigiu au început să apară atunci – unele

încă apar și astăzi - Graphis – 1944

 Print 1940

 Apple Macintosh 1984

Revoluția digitală în tipografie și design

 Emigre Magazine 1982

 Eye Magazine 1990
  Grapus – 1968 – colectiv de designeri care lucrau exclusiv pentru cauzele pe care le susțineau
 sticlă de cola sub forma unui cocktail Molotov – 1982 – pentru compania Teatrul de Est din Paris
 El Lissitzky (1890 -1941) – artist rus cu o prodigioasă activitate artistică ce a influențat puternic arta
contemporană
 Alexander Rodchenko (1891 – 1956)
 Postmodernismul Jean Francais Lyotard – 1984 Condiția postmodernă
 Cultural jammers
 Adbusters
 Johnatan Barnbrook
 Kalle Lasn

Graficianul – o nouă profesie

 Educarea graficienilor fusese lăsată în grija asociațiilor profesionale

 Cererea de graficieni pe piață a dus la apariția școlilor profesionalizate care au fost întemeiate pe modelul
”South Kensington System” – numit așa după zona în care guvernul britanic a înființat prima școală de design School
of Design 1837

Scopul fondatorilor școlii – reformarea ”gustului”

Cei mai activi în această campanie de reformare a gustului au fost – este creditat ca fiind cel căruia i-a venit ideea de a
trimite felicitări la Crăciun

Henri Cole (1808-1882) – a fondat South Kensington Museum care a devenit Victoria and Albert Museum

William Morris (1834-1896)

 Scriitor, arhitect, artist plastic

 Socialist – dezgustat de relațiiile dintre patroni și muncitori
 Era împotriva mecanizării și reproducerii mecanizate, o considera o degradare a artei

John Ruskin (1819-1890) – doar o societate stabilă și prosperă poate producce artă de calitate

Două surse de progres

 Reformele din Tipografie

 Afișul

Pionieri ai designului grafic

Peter Behrens (1868-1940)

 grafician, desenator de caractere tipografice, director artistic angajat de compania de produse electrie
germană AEG
 Peter Behrens desenatorul fontului Behrens Antiqua
 În 1907 – numit director artistic la AEG – inițiatorul identității corporatiste
 de la cărțile de vizită, la clădirile unde stăteau muncitorii, el răspunde de design

Afișul modern

 Tehnica litografiei – Alois Senefelder descoperită între 1776-1779

 Presupunea sculptarea unei suprafețe de piatră și acoperirea ei cu substanțe care să împiezice îmbibarea
culorilor.
 1886 Thomas
 J.Berett (om de publicitate) a concertit tabloul lui J.E. Millais(pictorul tabloului) într-un afiș

1870 Jules Chéret – Chetteretes – Folie Bergeres Cabaret

Toulouse Lautrec 1864 - 1901

Graphic design

 Cererea dreptului de vot de către femei

 Ele au recurs la publicitate Hilda Dallas
 Afișe antifeministe

Afișul comercial – 1898 Asa Candler a cumpărat rețeta și numele Coca-Cola. Nu se cunoaște designerul inițial, dar
designerul ulterior Raymond Loewy a schimbat forma sticlei

Eric Gill (1882-1940) sculptor, designer

1925 – un nou design de caractere grafice – Perpetua – folosit intens de editura Penguin

An Essay on Tipography 1931

1897 – Secesioniștii vienezi Gustav Klimt, Joseph Maria Olbrich

Publicau în revista Ver Sacrum (Primăvara sacră)

1903 – workshop-urile vieneze ca o extensie a mișcării

Charles Renie Mackintosh (1858-1929) designer scoțian care a contribuit la recunoașterea stilului Glasgow
Herbert McNair – surorile Frances si Margaret Macdonald

1899 s-a căsătorit Margaret Machintosh

The Glasgow four - fontul Glasgow

DIGITAL DESIGN

CURS 2

După primul război mondial producția avusese mult de suferit

Totuși pentru mulți designeri războiul a însemnat oportunitatea de a o lua de la zero și de a integra o mulțime dintre ideile și
tehnicile inovatoare ale momentului în lucrările lor .

Școlile de design au devenit adevărate laboratoare de creație .

• Afișele folosite în timpul primului război mondial sunt recunoscute pentru folosirea unor tehnici avansate de
persuasiune

• Afișele folosite în primul război mondial au fost una dintre cele mai cunoscute metode de persuasiune vizuală

• În Marea Britanie la începutul războiului în 1914 un număr însemnat de afișe care încurajau bărbații să se înroleze au
fost publicate

• Numărul lor depășea numărul afișelor comerciale din perioada de pace!

• Deși războiul era desre tehnica de luptă, posterele jucau în cheie emoțională
 5 august 1914 – cablurile transatlantice sunt tăiate de Marea Britanie

1917 – SUA Comitetul pentru Informarea Publicului

• În Marea Britanie la începutul războiului în 1914 un număr însemnat de afișe care încurajau bărbații să se înroleze au
fost publicate

• Numărul lor depășea numărul afișelor comerciale din perioada de pace!

• Deși războiul era desre tehnica de luptă, posterele jucau în cheie emoțională

James Montgomery Flagg

• Fred Spear 1915 New York : Sackett & Wilhelms Corporation, [1915 or 1916]

• Issued by The Boston Public Safety Committee

• Savile Lumley 1915, Creat de The War Office – Marea Britanie

• Alfreed Leete – Ministrul Britanic al Apărării, lordul Horatio Kitchener care

seamănă cu... Joseph Stalin (1878-1953)

Futurismul

• Dezvoltat în special în Italia, futurismul este un curent artistic dezvoltat în jurul

poetului italian Fillippo Marinetti (1876-1944)

1909 a publicat Manifestul futurist

• Era susținător al fascismului și al lui Benito Mussolini (1883-1945), dictator

aflat la conducerea Italiei din 1922 până în 1943

• Filippo Marinetti a publicat în coautorat cu Alceste de Ambris Manifestul fascist în 1919

Sunetul motorului unei mașini care parcă merge cu gloanțe e mai frumos decât Victoria din Samothrace

Sculpură grecească ce o înfățișază pe Zeița grecească a victoriei Nike care a datează din anul 190 îH și a fost găsită pe
insula Samothraki

Marinetti a organizat în perioada 1910- 1914 o serie întreagă de manifestări culturale în care expozițiile erau însoțite de
lecturi de poezie și recitaluri muzicale

Așa cum s-a exprimat în anul 1913 în manifestul ”Distrugerea sintaxei” : ”Inițiez o revoluție tipografică împotriva cărții
trecutului (...) împotriva hârtiei făcute manual însoțită de imagini ale coifurilor, Minervelor, zeului Apolo, inițialelor colorate în
roșu, vegetalelor și încadrării cu rame și figuri mitologice, epigrafe și numerale roman. Cartea trebuie să fie o expresie futuristă a
gândirii futuriste. Nu doar atât. Revoluția mea este îndreptată împotriva așa-numitei armonii a paginii”

Manifesto Del Futurismo 20 februarie 1909

• Pe aceeași pagină vom folosi trei sau patru feluri de cerneală, 20 de tipuri de fonturi dacă e necesar Filippo Tomasso
Manetti

• Manifestul futurist: ”Vrem să luptăm energic împotriva venerării religioase fanatice, snoabe, și inconștiente a
trecutului, care este hrănită de influența dăunătoare a muzeelor. Ne revoltăm împotriva admirării fără rezerve a tablourilor,
statuilor și obiectelor vechi și a tot ceea ce este mâncat de viermi și de timp; considerăm că disprețul față de tot ceea ce este
tânăr, nou și palpitant, față de viață, este injust și criminal” Filippo Marinetti

Manifesto Del Futurismo 20 februarie 1909

 1. Vrem să cântăm iubirea de pericol, obișnuința de a fi energic și nesăbuit. 2. Curajul, îndrăzneala, rebeliunea, vor fi
elemente esențiale ale poeziei noastre. 3. Literatura a exaltat până acum imobilitatea gânditoare, extazul și somnul. Noi vrem să
exaltăm mișcarea agresivă, insomnia febrilă, pasul alergător, acrobația, palma și pumnul. 4. Afirmăm că splendoarea lumii s-a
îmbogățit cu o nouă frumusețe: frumusețea vitezei. O mașină de curse, cu capota împodobită cu tuburi mari, ca de șarpe, cu suflu
exploziv... un automobil care răcnește, care pare să ruleze cu focuri de mitralieră, este mai frumos decât Victoria de la
Samothrace. 5. Am dori să lăudăm omul care ține volanul, al cărui pol ideal traversează Pământul, lansat într-o cursă, el însuși, pe
circuitul orbitei sale. 6. Este necesar ca poetul să se străduiască, cu ardoare, fast și eficiență, să sporească fervoarea entuziastă a
elementelor primordiale. 7. Nu există frumusețe decât în luptă. Nicio operă care nu are un caracter agresiv nu poate fi o
capodoperă. Poezia trebuie să fie concepută ca un asalt violent împotriva forțelor necunoscute, pentru a le determina să se
prosterneze în fața omului. 8. Ne aflăm pe promontoriul extrem al secolelor!... De ce să ne uităm în urma noastră, dacă vrem să
străpungem porțile misterioase ale Imposibilului? Timpul și Spațiul au murit ieri. Noi trăim deja în Absolut, căci am creat deja
viteza eternă, omniprezentă. 9. Vrem să glorificăm războiul - singura igienă a lumii - militarismul, patriotismul, gesturile
distructive ale libertarienilor, ideile frumoase pentru care mor oamenii și disprețul femeilor. 10. Vrem să distrugem muzeele,
bibliotecile, academiile de tot felul și să luptăm împotriva moralismului, a feminismului și a tuturor lașităților oportuniste sau
utilitariste. 11. Vom cânta marile mulțimi agitate de efort, de plăcere sau de revoltă; vom cânta valurile multicolore și polifonice
ale revoluțiilor din capitalele moderne; vom cânta fervoarea vibrantă nocturnă a arsenalelor și a șantierelor navale incendiate de
lunile electrice violente; vom cânta uzinele lacome și devoratoare de șerpi care afumă atelierele atârnate de nori prin firele
răsucite ale fumului lor; podurilor gigantice ca niște acrobate care traversează râurile, sclipind în soare cu o strălucire de metal; a
vapoarelor aventuroase care adulmecă orizontul, a locomotivelor cu pieptul lat care hârșâie pe șine, ca niște cai uriași de oțel
înhămat la țevi, și a zborului planat al avioanelor, ale căror elice fluieră în vânt ca un steag și par să aclame ca o mulțime
entuziastă

• La fel ca alte mișcări au produs multe manifeste și au folosit media pentru a-și disemina convingerile

• Caracteristicile artistice ale mișcării:

• Redarea ideii de dinamism, de mișcare prin folosirea tehnicilor de repetiție și a liniilor de forță

• Mulți dintre futuriști susțineau fascismul și când Mussolini a venit la putere în Italia, i-a sprijinit, sprijin care s-a
dovedit apoi o pată în cariera lor.

Dadaismul – mișcare formată în Zurich, Elveția, în jurul mișcării Cabaret Voltaire care aducea laolaltă o serie întreagă de
intelectuali care ironizau atitudinile materialiste și naționaliste

- Se consideră că este fundamentul pe care s-a construit curentul artei conceptuale pentru care ideea, concepția erau
considerate mai importante decât forma concretă.

- Hugo Ball și Emmy Hennings în anul 1916 Cabaretul Voltaire într-o încăpere dintr-o tavernă din Zurich

Hugo Ball (1886-1927)

• Este necesar să clarific intențiile acestui cabaret. Ținta lui este de a aminti lumii că sunt oameni cu minți independente
– dincolo de război și naționalism – care trăiesc pentru diferite idealuri.

• Printre fondatori s-a aflat și poetul român aparținând comunității evreiești Tristan Tzara (Samuel Rosenstock)

Raoul Hausmann The Art Critic (1919–20)

Alți artiști – Hannah Höch (1889-1978), Kurt Schwitters (1887-1948)

• Succesul revoluției bolșevice (1917) i-a îndemnat pe mulți artiști să se apropie de mase, de muncitori – public
îndeobște ignorat anterior

• Una dintre speanțele designerilor era că fonturile san serif și formele geometrice simple vor putea cosntitui vocabularul
unei comunicări vizuale universale care să nu țină seama de barierele naționale și culturale
 • Constructivismul – 1922 congresul constructivist

• Fondatorul mișcării e considerat Vladimir Tatlin (1885-1953)

Ne vom plasa operele în piețe și pe străzi convinși fiind că arta nu trebuie să rămână un sanctuar lipsit de viață, o consolare
pentru cei plictisiți și o justificare pentru leneși. Arta trebuie să ne urmărească în toate acele locuri în care viața se manifestă.

• 1911 Autoportret

• 1920 Monument pentru Internationala a III-a (organizație comunistă înființată în 1919 de Lenin)

Design-ul grafic modernist

Trei mișcări importante –

• Revista olandeză De Stijl

• Școala de design Bauhaus în Germania

• Workshopurile artistice din Moscova (VChUTEMAS) Acronim Artă Înaltă și Studiouri Tehnice

Pentru arofundarea mișcării VchuTEMAS din Moscova - the Bauhaus of Russia

• O instituție educațională specializată pentru a furniza instruire artistică și tehnică avansată creată pentru a pregăti
artiști înalt calificați pentru industrie și, de asemenea, instructori și specialiști în educația profesională și tehnică.

El Lissitzky (1890 -1941) – artist rus cu o prodigioasă activitate artistică ce a influențat puternic arta contemporană

El (Lazar) Lissistzky –design pentru versurile unui alt poet celebru Vladimir Mayakovsky

• El Lissitzsky avea educație în arhitectură – unul dintre cei mai inovativi designeri ai Uniunii Sovietice

După 1917 era preocupat să găsească un nou limbaj artistic cât mai accesibil , stilul său ultra-simplificat este catalogat și ca
”elementarism”

Într-o epocă dominată de analfabetism, formele abstracte esențializate și textele scurte păreau să fie un vehicul eficient de
comunicare cu publicul larg

• Roșul simbolizează Armata Roșie și albul, firește, Armata Albă

Alexander Rodchenko (1891 – 1956)

Alexandr Rodchenko a început să predea la VKhuTEMAS în

1921. Studenții erau familiarizați cu principiile fundamentale ale
designului modernist .

În 1923 interesul lui Rodchenko s-a mutat către design și a

construit afișe pentru diverse instituții. Era devotat ideii de a duce
design-ul cât mai aproape de public la fel ca și ceilalți artiști ruși
constructiviști.

• A lucrat cu cei mai importanți artiști ai vremii din URSS

• A desenat afișe celebre pentru opere celebre

Afișul pentru filmul din 1925 al regizorului Sergei Eisenstein

Crucisătorul Potemkin (răscoala marinarilor de pe vas, 1905)

 • Este cea mai cunoscută școală de design din secolul XX

• S-a deschis sub concucerea lui Walter Gropius în 1919 în clădirea Academiei de Artă de la Weimar iar în 1925 s-a
mutat la Dessau

• A avut o existență scurtă comparativ cu influența exercitată. A fost închisă de guvernul german. S-a redeschis la Berlin
în 1932 și a fost închisă în 1933 când Hitler a venit la putere

• Unul dintre profesorii proeminenți a fost Lazlo Moholy-Naghy

• Una dintre principalele lor preocupări: cum pot ideile de design propuse puteau să fie preluate de industrie?

• Ideile propuse de designeri – simplitate și funcționalism!

• De la arhitectură la obiecte de larg consum, principiile simplității și funcționalismului trebuiau să primeze

• Lazlo Moholy-Naghy (1895-1946)

• A fost printre primii artiști care au făcut pasul de la pictură la comunicare persuasivă

• Ca și alți contemporani milita pentru un vocabular grafic democratic și accesibil maselor

• Îl interesau posibilitățile de a combina textul tipărit și fotografia

Era atât de atașat de ideea de design încât spunea că analfabeții viitorului vor fi cei care nu vor ști să folosească o
cameră foto!

Adolphe Jean Marie Mouron cunoscut ca AM Cassandre (1901-1968)

Una dintre cele mai cunoscute figuri ale designului grafic pentru că design-ul său inovativ a fost capabil să transforme
numele companiilor italiene pentru care a lucrat în branduri internaționale!

• Născut în Ucraina Cassandre a fost instruit la Academia de Arte Frumoase din Paris

A adoptat pseudonimul de Cassandre propabil pentru a-și crea o identitate diferită de cea de pictor

Joc de cuvinte – Du bo, du Bon dubonet!

În 1936 Muzeul de Artă Modernă din New York i-a permis să expună singur demonstrând astfel nivelul de recunoaștere la
care ajunsese

În 1937 și în 1938 a stat în New York dar s-a simțit încorsetat de diviziunea muncii și cerințele stricte ale companiilor

• Mișcarea olandeză de avangardă ”De Stijl”

A fost o mișcare importantă în designul modern concentrată în jurul revistei cu același nume editată de Theo van Doesburg
și a funcționat din 1917 până la moartea fondatorului ei în 1931. Au păstrat legătura cu celelalte curente de design, în special cu
avangarda rusă. Au funcționat de asemenea pe principiul elementarismului, funcționalismului . Mulți dintre membrii mișcării au
lucrat pentru companii olandeze pe care le-au ajutat să-și formeze identitatea vizuală

• Theo van Doesburg - Counter-composition V, 1924. Oil on canvas. Centre for Fine Arts (BOZAR), Brussels.

Cea mai populară expresie a modernismului a fost Art Deco – denumită așa ca o prescurtare a Expoziției Internaționale de
Arte Decorative și Industriale Moderne de la Paris din anul 1925. Preia din elemente futurism sau cubism, dar fără
angajamentele politice clare și fără criticile aduse artei trecutului

• Încearcă să ofere obiectelor funcționale o dimensiune artistică – de la ceasuri la scrumiere, de la mașini la clădiri
 • Este legată de era producției de masă a bunurilor de consum

• Art Deco 1925

15.000 de artiști din Franța și din străinătate. Fiecare pavilion avea un design diferit de al celorlalte.

Design – clădiri, mobilier, obiecte de consum, porțelan

Cel mai cunoscut pavilion L’Esprit Nouveau,

Amédée Ozenfant (pictor cubist)

Suprarealismul este o mișcare fondată de Andre Breton care se concentrează în jurul ideii de a explora inconștientul pentru a
da frâu liber imaginației și a explora vocabularul vizual oniric – imaginile din visele noastre

Suprarealismul este puternic influențat de psihanaliză și în special de lucrarea lui Sigmund Freud, Interpretarea viselor
(1899) în care acesta dezvoltă ideea că în vis ne temerile și dorințele inconștiente reușesc să străpungă bariera conștientă și să ne
asigure astfel accesul la o zonă foarte profundă a psihicului nostru.

Muzeul de Artă Modernă din New York a promovat prin expozițiile organizate modernismul european

Mulți designeri au început să lucreze pentru reviste importante ca Vogue, Harper’s Bazaar sau Fortune.

Asumpțiile ideologice ale modernismului ca mișcare determinată să schimbe societatea și rolul artei a devenit prin adoptarea
rapidă pe continentul american dominat de spiritul comercial ”un set de manierisme copiate mimetic” (Aynshley 2001)

Caracteristicile sale dominante – tendința de simplificare, folosirea semnelor și simbolurilor vor fi transformate în Statele
Unite într-un limbaj vizual care să servească artistic corporațiile, dar și o cale pentru experimentul individual;

Dintr-un proiect social s-a transformat într-un proiect comercial și individual

DIGITAL DESIGN

CURS 3

HERBERT BAYER

1900-1985

 A luat ideile designului modernist și le-a transpus în comunicarea comercială

 A fost un eminent elev și reprezentant al școlii de design Bauahaus de la Weimar
 În 1925 a devenit membru al acestei școli unde a predat principii de tipografie
 A lucrat pentru revista de modă die neue linie

Din 1928 s-a mutat la Berlin unde a lucrat ca art director – deși termenul este nou pentru acea perioadă – la revista de modă
die neue linie insistând asupra scrisului cu minuscule.

A lucrat la Berlin pentru diverse companii și reviste continuând să practice principiile modernismului deși acesta fusese
interzis de naziști – îl legau de Republica de la Weimar (1919-1933) pe care o considerau
bolșevică.

IAN TSCHICHOLD

1902-1974

 Una dintre cele mai importante figuri ale designului la nivel mondial
 Este unul dintre puținii designer de început de secol cu o educație în domeniu
  A studiat între 1919 și 1923 la Leipzig Academy of Graphic Design
 Este puternic influențat de Bauhaus și constructivismul sovietic

Design pentru cărți – neoclasic

1946-1949 a lucrat pentru Penguin Books

THE RING

Kurt Schwitters – în 1927 a înființat organizația de designeri profesioniști ”Der Ring” în Germania

 Inspirația i-a venit de la un grup de arhitecți radicali din Berlin care au înființat în 1925 o organizație cu nume
identic
 Ideea sa era ca designerii să publice lucrările împreună
 A lucrat pentru compania Pelikan și pentru municipalitatea din Hanovra
 Au militat pentru standardizarea designului și pentru folosirea caracterelor romane în locul celor gotice, ceea
ce a fost văzut ca fiind ”ne german”
 Considerau că este oportun să se scrie doar cu minuscule

Kurt Schwitters – a invitat o serie întreagă de designeri să se alăture mișcării și promova ideea de cooperativă de design

 La un moment dat 25 de designeri acceptaseră invitația de a se alătura colectivului

John Heartfield

 și-a găsit refugiul în perspectivele politice ale cooperativei; considera că publicitatea e o modalitate imorală
de a-și câștiga existența.
 Considera că tipografia și accesul la informație trebuie să fie un instrument al democrației

Fotomontajul

 Încă de la inventarea fotografiei în 1830 diverși artiști au experimentat această tehnică a fotomontajului
 În secolul XX tehnica fotomontajului a depășit etapa experimentelor și a pătruns în zona comunicării
comerciale

Fotomontajul a fost folosit pe larg în cadrul mișcării dadaiste pentru a sublinia teme de impact politic și social: efectele
războiului, inegalitatea, feminismul.

HANNAH HÖCH

Hannah Höch (1889-1978) artistă din mișcarea dada care a experimentat mult cu tehnica fotomontajului

 Preocupată de teme feministe

 A avut o relație tumultuoasă cu Raoul Hausman – membru al mișcării Dada
 L-a criticat mereu pentru atitudinea sa ipocrită cu privire la emanciparea femeilor

În 1920 scrie o nuvelă caustică ”The Painter” despre un ”artist care se vede azvârlit într-o criză spirituală profundă în
momentul în care soția îl roagă să spele vasele”.

JOHN HEARTFIELD (HERTZFELDE)

 Un om mic cere daruri mari!

 Ironiza legătura dintre naziști și corporațiile care au primit contracte importante precum și posibilitatea de a
lua companiile evreiești în procesul de ”arienizare” a economiei

ART DECO
 În 1925 Expoziția de Arte Decorative și Industriale Moderne de la Paris avea să dea numele unui curent foarte influent în
design și arte vizuale în genere Art Deco.Asociată mai degrabă cu designul băncilor, al cinematografelor mișcarea se
caracterizează prin folosirea liniilor drepte și a figurilor geometrice.

În Italia designul grafic a fost legat de futurismul italian – cel susținut de Mussolini, venit la putere în 1922. Pe lângă această
mișcare, în Italia designul a fost legat de compania Studio Boggeri înființată de Antonio Boggeri (1900-1989) în 1933.

 A devenit o școală pentru mulți designeri din alte țări

Ladislav Sutnar (1897-1976) este cel care a făcut tranziția de la modernismul european la comunicarea comercială de pe
teritoriul nord american.

Trei lucrări importante:

 Controlled Visual Flow: Shape, Line and Color

 Package Design: The Force of Visual Selling
 Visual Design in Action – Principles, Purposes

IDENTITATEA NATIONALA

De multe ori identitatea națională a avut nevoie de vehicule vizuale puternice care să o
susțină

Rusia-> Constructivismul înlocuit cu realismul socialist

Modernismul a ajuns să fie asociat cu Statele Unite ca

urmare a unor postere realizate de Lester Beall între
1937-1940 într-o campanie menită să sprijine polticile
specifice New Deal propuse de F.D.Roosevelt (1933-
1945)

Afișele menite să promoveze ediția din 1936 a Jocurilor

Olimpice ilustrau caracterul ”arian” al acestora

Afișele menite să promoveze ediția din 1936 a Jocurilor Olimpice ilustrau caracterul
”arian” al acestora

DIGITAL DESIGN

CURS 4

Modernismul anilor '50

Anii 50 au însemnat

 recuperarea după război;

 începutul războiului rece;
 începutul mișcărilor pentru drepturi şi libertăţi civile

Stilul "mid century modern" se referă la o combinație dintr-un design din ce în ce mai profesionalizat, pragmatismul de
afaceri. A rămas cunoscut ca stilul New York. Marile agenții de publicitate erau in New York pe Madison Avenue.

Mulţi dintre designerii germani, austrieci au fugit de nazism şi s-au refugiat în Statele Unite.
 În anii 50, New York-ul a devenit gazda publicității bazate pe concept. Bil Bernbach a fost cel care a inspirat personajul
central din pelicula "Med Men”. El a fost cel care a reușit să spargă monopolul WASP (White Anglo-Saxon Protestant) şi
impreună cu Paul Rand au schimbat fața publicității.

Figuri importante ale designului

Hermann Zapf

Unul dintre cei mai meticuloși graficieni ai tuturor timpurilor a fost pasionat de tipogragie. În anul 1954 a publicat Manuale
Tipographicum, o lucrare care conţinea 100 de pagini cu citate în difenite stiluri și în 16 limbi străine.

Herbert Matter

Designer elevețian influențat de purism (o formă de cubism perspectivă vizuală în care ceea ce contează sunt reprezentările
geometrice ale formelor inconjurătoare); a fost consultant artistic la instituții de prestigiu ca Gugenheim Museum sau New York
Museum sau Museum of Fine Arts din Huston. A lucrat ca fotograf pentru Vogue si Harper's Bazar.

Saul Bass

Unul dintre cei mai influenți designeri americani. Născut la New York, Saul Bass a fost instruit la Brooklyn College de
Georgy Kepes, un coleg al celebrului Moholy-Nagy, fiind prin urmare influentat de mişcarea Bauhaus. A lucrat pentru AT&T,
Quaker Oats, United Airlines in domeniul stabilirii identității corporative.

A lucrat cu regizori celebri ca Otto Preminger sau Alfred Hichcok. A fost directorul artistic al celebrei secvente cu crima din
dus a din pelicula Psycho (1960).

Paul Rand

Cel mai mare designer din lumea publicităţii. Este cunoscut in lumea întreagă pentru stilul său simplu, dar sugestiv cu care a
reuşit să cucerească publicul. A facut logo-urile pentru IBM, CBS, Next. A lucrat cu Bill Bernbach, de la Dane, Doyle, Berbach-
una dintre cele mai creative agenții de publicitate din toate timpurile.

Cipe Pineles

Este una ditnre puținele femei designer. A fost consemnată de istoria designului ca urmare a eforturilor cercetătoarelor
feministe care au arătat că adesea designerele au fost intenționat ignorate. Nascuta in Polonia intr-o familie de evrei a emigrat în
SUA. În anul 1932 era singura designerà intr-un departament condus de Mohamed Agha. In anul 1942 a fost numită art director
la Glamour.

Lester Beall

A fost primul designer care a încorporat modernismul european in opera sa. S-a ocupat de afişe, de ambalaje şi de identitate
corporatistă. In imaginea alăturată avem un exemplu care l-a făcut celebru - este vorba despre campania lansată de preşedintele
FD Roosevelt pentru electrificarea zonelor rurale. A învățat desingn din revista Arts et Metieres Graphiques și Cahiers d'Art.

Bernard Villemot

Un reprezentant de marcă al designului francez Bernard Villemot spunea în 1954: In plan tehnic afişul trebuie să țintească să
aibă forța sugestivă și simplitatea unui indicator rutier. În planul designului trebuie să își propună să atingă planul artei adevărate,
fără a-i uita pe Toulouse-Lautrec şi Picasso.

A lucrat pentru branduri franceze celebre ca Perrier, Gilette, Air France.

Yusaku Kamenura - designer japonez important

A desenat afişele jocurilor olimpice din 1964 de la Tokyo 1965- Trademarks and Symbols of the World.
 Henryk Tomaszewski

Singurul designer din blocul sovietic care a fost recunoscut de blocul occidental in perioada războiului rece. A luat
numeroase premii internaționale și a fost influențat de curentele artistice franceze.

O direcţie importantă a designului s-a manifestat în contruirea unor hărți sugestive pentru tranportul în comun – metrou,
aeroport.

Mary Wells Lawrence

Născută în 1928 este printre foarte puținele femei care au reuşit să devină șefele unor companii de publicitate de top. A
răspuns de campania "I love New York", dar și de alte campanii care i-au adus celebritatea.

Discurile de Jazz

Experimentele grafice şi-au găsit un bun aliat în muzica jazz a anilor 50, temele îndrăznețe și alegerile inovative în privința
fonturilor constituind un vehicol pentru progresul designului grafic.

DIGITAL DESIGN

CURS 5

CULTURA POP, ARTA ALTERNATIVĂ ȘI SUBVERSIVĂ

Arta anilor 60-70 a fost mult mai putin omogenă decât modernismul anilor ’50. Nu au existat dominante estetice, cât
dominante ideologice privind dorința de a contesta status-quo-ul. Modernismul conceput ca artă care să se apropie de public a
devenit până în anii ’50 un limbaj artistic în slujba corporatiilor. Consumerismul și cultura de masă au fost tintele criticii
întreprinse de graficieni.

În anul 1932 Beatrice Warde a propus metafora paharului de cristal pentru design ca vehicul perfect al mesajului și acesta a
fost idealul modernismului și al tipografiei elvețiene: transparență și accesibilitate!

După anii 50, începând cu deceniul al șaselea al secolului XX modernismul a devenit o formă de expresie printre altele..Este
momentul în care au apărut diverse subculturi cu mijloacele lor de expresie.

Modalitățile de expresie deveniseră la fel de importante ca mesajul însuși, lucru care l-a determinat pe Marshal McLuhan să
spună în 1958 că ”mediul e mesajul”.

Arta pop originează în Marea Britanie. A debutat la mijlocul anilor ‘50 și nu a fost condusă de designeri – a fost rezultatul
preocupărilor arhitecților, pictorilor, sculptorilor. A fost o critică la adresa poziției neutre a artistului. Stilul pop este legat de
intenția designerilor de a combina o multitudine de stiluri și de a folosi strada ca sursă de inspirație. Cultura pop este adesea
considerată ca fiind ceea ce a făcut trecerea către postmodernism.

Anii ’60 sunt cunoscuți în special pentru spiritul contestatar și în special pentru revolta împotriva societății vestice bazată pe
consumerism și militarism.

 În 1961 guvernul american a inițiat invazia golfului Porcilor – operațiune milirară menită să răstoarne de la
putere guvernul cubanez.
 În 1962 are loc criza rachetelor cubaneze – Nikita Hrușciov (1953-1964) este de acord să plaseze rachete
nucleare în Cuba.

Încep mișcările de protest anti războiul din Vietnam (1961-1975) – război între Vietnamul de Nord (susținut de URSS) și
Vietnamul de Sud (susținut de SUA) – a câștigat Vietnamul de Nord. În sens mai larg, înțeles ca al doilea război al Indochinei –
1955-1975.

Încep și mișcările pacifiste și criticile puternice aduse societății de consum

  1964 Herbert Marcuse publică ”Omul unidimensional” – aspră critică a societății americane.
 1929 – Institutul de Critică Socială – mulți intelectuali ai institutului se refugiază peste ocean – Marcuse, W.
Benjamin, Th. Adorno - Școala de la Frankfurt.

Criticile societății de consum au în vedere și cultura de masă și alienarea la care aceste contribuie din plin (alienarea omului
față de produsul muncii sale prin diviziunea procesului muncii, alienarea omului față de natură și alienarea omului față de om. În
domeniul designului această critică s-a manifestat prin formarea de colective de designeri, printr-un limbaj contestatar care avea
să pună bazele postmodernismului.

În această perioadă designerul francez Massin a făcut notă discordantă cu tenditele vremii, fiind preocupat de stabilirea
legăturii dintre design și literatură. Massin a rămas cunoscut în special pentru designul realizat pentru ”Cântăreața Cheală”
celebra piesă de teatru aparținând lui Eugene Ionesco.

Studioul Push Pin – Milton Glaser, Seymor Chwast

 1954 – studenți la Cooper Union New York

 Școală deschisă de Peter Cooper în 1959 la New York – cu un an înainte
Școala de Design pentru femei s-a mutat acolo în 1958.

Școala s-a remarcat printr-un stil bogat în referințe și prin mult umor și ironie inspirându-se
din arta victoriană, din Art Deco, din afișele anilor 1930.

Ironie și elemente specifice postmodernismului – avem aici o ironie la adresa afișului folosit
ca propagandă de război în 1917.

În 1974 Milton Glaser Inc – I love New York, a lucrat pentru Paris-Match, L’Espress, Esquire, a predat la New York’s
School of Visual Arts. Saymor Chwast a rămas director la Push Pin Studio.

Herb Lubalin – a studiat la Cooper Union

 În 1946 s-a ocupat de design pentru o companie de produse farmaceutice.

 A abandonat funcționalismul în favoarea expresiei rămânând cunoscut pentru stilul său tipografic aparte.

A fost implicat în mișcarea de protest și a contribuit la editarea unor reviste editate de Ralph Ginzburg (scriitor, jurnalist și
fotograf care a fost acuzat de procurorul Robert Kennedy în 1963 de faptul că promova materiale obscene – Revista Eros, la care
a ccontribuit și Herrb Lubalin, Housewife's Handbook on Selective Promiscuity – condamnat în 1966).

 În doar câteva luni între 1966 și 1967 designerii au devenit lideri ai noii mișcări
psihedelice
 Martin Sharp – design pentru ”Mister Tambourine Man” și al revistei underground
OZ.

Presa clandestină

 Începând cu anii 60 o serie întreagă de publicatii au început să apară clandestin.

 Mesajul lor era unul radical – doreau schimbarea din
temelii a societătii.

Theodore Roszak – ”The Making of a Counter Culture”.

Revista Black Dwarf – legată de numele lui Tariq Ali, activist, membru al editorilor New Left
Review.

Revista OZ (Londra 1967-1973) – founded by Richard Neville, Ionathan Goodchild – director

artistic.
 Numărul 4 – număr psihedelic .

1973 – Număr redactat de elevi, celebrul număr 28.

 A atras furia autorităților.

În vreme ce în Soho, cartier Londonez, pornografia și prostituția înfloreau, autoritățile au găsit cu cale să acuze revista OZ
de obscenitate după o lege din 1839.

Designul în China

 1948 – Fondarea Republicii Populare Chineze sub conducerea lui Mao Tse-tung; 1966-1976 Revoluția
Culturală Chineză
 1976 Deng Xiaoping

Tiparul – introdus în China în jurul anilor 1000 – cu 400 de ani înainte de invenția lui Guttenberg.

În anii 20 și 30 o nouă direcție în designul chinez – stilul Shanhai – combinație dintre Art Deco și elemente tradiționale.

Din 1976 o nouă deschidere ”Politica ușilor deschise”

Roman Cieslewicz

1930-1996

 Designer polonez influent, discipol al lui Tomaszewski

 În 1963 a emigrat și apoi a devenit designer la Elle
 A adoptat un stil ironic și critic și a participat activ la protestele din 1968.

Designul în Cuba - 1959

Revolutia – 1953 atac împotriva regimului de dreapta al lui Fulgencio Batista – 1959 Fidel Castro
vine la putere în Cuba

 Problema artiștilor cubanezi era să se elibereze de hegemonia culturală.

 Raul Martinez, Alfredo Rostgaard, Felix Beltran – Inluențe – pop art, psihedelia și
elemente tradiționale.
 Nu au adoptat realismul socialist.

Imaginea lui Ernesto Che Guevara care a fost ucis în Bolivia în 1967 a devenit un simbol al
revoltelor din 1968.

Grafus – crapules stalinistes

Gherilele de designeri – fondat în 1968 și a continuat până în 1988 producând doar afișe pentru cauze în care credeau Pierre
Bernard, Gerard Paris Clavel.

 În 1991 – a fost desființat

 În 1988 Pierre Bernard a fondat Atelier de Creation Graphique.
 Gerard Paris Clavel a rămas fidel cauzei și a fondat ”Ne pas Plier” – Nu te pleca.

DIGITAL DESIGN
 CURS 6

MODERNISMUL TÂRZIU ȘI POSTMODERNISMUL

Ultimii 30 de ani ce marchează istoria designului grafic stau sub semnul a două curente importante – modernismul târziu și
postmoderminsmul. În vreme ce modernismul târziu a continuat pe volorile stabilite – limbaj universal, emancipare,
funcționalism.

Postmodernismul a fost o artă contestatară – dar NU prin opoziție, ci prin ironie, subtext, trimiteri ironice, pastișe
intenționate. De pildă posterul realizat de Graphus pentru a ironiza afișul care chema la arme în SUA în 1917.

 Tipuri de contestare – futurismul sau constructivismul rus puteau altceva în locul artei burgeze.
 Postmodernimul prelua imagini, motive, stiluri din acea artă ca să o ironizeze.

Postmodernismul îndeamnă la deconstrucție – pune publicul să deconstruiască mesajul pentru a-l înțelege, este bogat în
trimiteri culurale, dar, de regulă, nu la arta ”înaltă”, ci la imagini cult ale culturii de masă.

Modernismul este asociat cu perioada de avânt industrial, cu fordismul (Henri Ford, deținătorul uzinelor ford a elaborat un
mod de a privi economia și societatea per ansamblu de la considerațiile privind modul de producție în uzinele de automobile.

 Postmodernismul este asociat cu societatea spectacolului, cu societatea de consum .

 Postmodernismul aduce în discuție o serie întreagă de figuri și simboluri pe care le ironizează. Odată cu
postmodernismul asistăm la reîntoarcerrea ornamentului, a simbolismului – elemente prezente deja în arta pop.
 Postmodernismul a apărut în special în domeniul arhitecturii și este legat de câteva lucrări fundamentale.

1972 ”Learning from Las Vegas” Robert Venturi, Denise Scott Brown, Stevan Izenour

1984 ”The Language of Postmodern Architecture” Charles Jencks – privește arhitectura ca limbaj, chiar are un capitol de
dedicat modurilor de a comunica ale arhitecturii

Jeremy Aynsley prezninta 11 designeri și grupuri de design importante si reprezentative pentru această perioadă de anii 80.
Pentagram: Theo Crosby, Alan Fletcher, Colin Forbes, Kenneth Grange, Mervin Kurlansky . Colectiv de designeri format în
1972 – fiind cinci, au luat denumirea Pentagram.

1987 Financial Times îi numea ”Rolls Royce-ul designului”.

În 2000 aveau, pe lângă biroul inițial din Londra, filiale New York, San Francisco, Texas și 19 parteneri.

 Stilul lor a fost definit de fondatori ca fiind unul clar și cu o notă ludică de umor.

De-a lungul anilor au lucrat pentru clienți foarte importanți ca IBM, Reuters, The Guardian, Penguin Books, Pet Shop Boys,
etc. Au sponsorizat diferite evenimente culturale de profil, au oferit premii pentru design fiind o grupare care a reușit să aducă
laolaltă nume de designeri foarte talentați.

Wim Crouwel

Este unul dintre cei mai importanți designeri ai celeai de-a doua jumătăți a secolului XX – este mai degrabă modernist –
spune că tipografia trebuie să fie ordonată vizual pntru a adigura citirea ușoară.

 Este pentru funcționalism și armonie în design

 Este membru fondator al Total Design – o companie cunoscută care a fost chemată în 1968 să creeze
identitatea vizuală pentru Serviciul de Poștă și Telecomunicații Olandez
 În 1967 și-a dezvoltat prorpriul alfabet grafic ca o extensie a tipografiei elvețiane – ( formă de tipografie
dezvoltată în anii 20 preluată în Elvația și dezvoltate în anii 50 axate pe claritate, ordine și înțelegere)

Jan von Toorn

 O voce critică a designului, a fost numit Bertold Brecht-ul designului(1898-1956).

 Încorpora text scris de mână și desene în creațiile sale

 Era foarte preocupat de relația dintre artă și societate
 În 1972 s-a angajat într-o dezbatere publică în care adversar i-a fost chiar Wim Crouwel.
 A rămas cunoscut pentru ideile sale novatoare – la o expoziție a făcut un catalog pe care trebuia să îl distrugi
ca să ajungi la informație, altă dată a făcut o copertă din blană artificială pentru un catalog de artă al artistului Piero
Manzoni în 1969.
 A folosit tehnica juxtapunerii pentru a aduce în discuție lucruri ca exploatarea sexuală, corupția,
consumerismul și drepturile cetățenești. În 1997 a creat forumul ”design beyond Desing” – considera că designul
sprijină status-quo-ul.

Gert Dunbar – designer olandez postmodernist

 A deținut un loc central în rândul designerilor .

 A influențat o mulțime de alți designeri în ultimii 30 de ani.

A fondat în 1977 Studio Dunbar care a devenit faimos pentru atmosfera flexibilă pe care fondatorul său a numit-o ”haos
controlat”.

În 1984 în articolul ”Room for Chance” s-a exprimat în favoarea ideii de a renunța la funcționalismul rigid pentru a permite
sensibilității și creativității să apară în design.

 El era de părere că privitorul trebuie invitat să deconstruiască mesajul, să îl descopere.

 Experiementa cu scrisul și dorea să creeze imaginea de tridimensionalitate.

Hard Werken – Hard Work

Colectiv de designeri care s-au constituit în 1980 ca grup care dorea să conteste uniformitatea designului modernist.

 Celebrau stilul eclectic și stindardul era: orice este posibil.

 Primele dintre lucrările lor au fost respinse ca lipsite de gust și prea brutale, majoritatea clienților veneau din
zona artistică.

În 1985 se aflau aproape de falment însă contractele cu Warner Bross și Esprit făcute la filiala deschisă în Los Angeles i-au
salvat la fel ca și fuziunea cu o companie de ambalaje.

În 1995 se numeau Initio.

Muriel Cooper – pionieră a designului digital

În 1952 a fost numită șefă a departamentului de design de la editura universității MIT Massachusetts Institute for
Technology

 Aceasta a fost prima universitate care a luat în serios designul coperților de carte academică

În 1958 a beneficiat de o bursă care i-a permis să viziteze orașul Milano și la întoarcere și-a creat propriul studio de design
cu editura universității ca unul dintre cei mai importanți clienți.

În 1968 a devenit director media la MIT press și din această poziție a realizat designul a peste 500 de volume publicate la
editură

În 1970 a cofondat atelierul ”Visible Language” – limbajul vizibil la laboratorul media al MIT unde era profesoară de design
media interactiv – era un atelier experimental interactiv în muzivă, design și inteligență artificială care a devansat impactul
revoluției tehnologice din 1980
 1989 Muriel Cooper spunea ”am fost convinsă că linia dintre uneltele reproductive și design se va estompa când informația
va deveni electronică și că granița dintre designer și artist, autor și designer, profesionist și amator se va dizolva, de asemenea”.
Deși a adoptat stilul modernismului târziu, prin influența sa în planul ideilor a susținut postmodernismul și experimentul în
design.

Wolfgang Weingart

 Schimbarea de la modern la postmodern este cel mai bine reprezentată de acest designer
 A reacționat puternic față de tipografia elevețiană – considera că acest stil numit și tipografia internațională este
steril și anonim
 A fost conectat la climatul de proteste sociale specific generațției sale, dar mai întâi s-a decis să se instruiască
temeinic. În 1968 s-a înscris la Cursul Avansat de Design Grafic unde, ca urmare a decesului unui reputat
profesor, a fost rugat să rămână să predea ceea ce i-a permis să experimenteze și să impună o nouă direcție
 Ca profesor a exercitat o mare influență asupra generației următoare de designeri

Dan Friedman

 A fost un spirit polemic și un apărător al modernismului. Considera exagerate declarațiile care asigurau de
moartea curentului modernist.

În 1994 publică lucrarea Radical Modernism

 A studiat la Carngie Institute of Technology și la alte instituții în care încrederea în raționalismul științific era
centrală
 A fost und designer de succes fiind responsabil pentru peste 40 de logo-uri pentru o largă varietate de mărci
 Nu se opunea modernismului, ci funcționalismului, lucru care l-a făcut să folosească considere designul o formă
de critică socială
 Și-a folosit propriul apartament pe post de expoziție pentru ideile sale de design de interior
 Pe măsură ce cariera sa evolua a început să atace probleme sociale importante ca SIDA, războiul nuclear,
terorismul, purificarea etnică – deși aceste preocupăari l-ar putea recomanda ca fiind postmodernist el însuși
considera că dimpotrivă, aceste lucruri pot lărgi modernismul .

Bruno Monguzzi – designer modernist elvețian

 Nu este atras de postmodernism. El spune ”găsesc că lumea este puțin cam gălăgioasă și aș dori ca eu să contribui
puțn la liniștea ei”
 A lucrat la Studio Boggieri, a studiat psihologoia Gestalt – e o formă de psihologie care pornește de la ideea că
oamenii percep forme întregi, nu doar simboluri disparate, componente aparte – foloseau adesea o celebră
formulare: întregul este mai mult decât suma părților sale
 Asta l-a îndemnat să aibă un stil mai analitic și comprehensiv și să vadă designul ca pe ceva de depășea propriul
gust.

În 1983 s-a alăturat companiei pariziene Visual Design Studio și a contribuit la stabilirea identității vizuale corporative
pentru Muzeul Orsay organizat în fosta gară Orsay și cuprinzând pictura impresionistă franceză de secol XIX (Manet, Monet,
Degas, Renoir, van Gogh)

Ikko Tanaka

 Combină stilul tradițional cu elemente moderniste

 Alături de Yusaku Kamemura fondează în 1959 Centrul Nipon de Design.

În 1959 Conferința Mondială de Design s-a ținut la Tokio și acolo a avut prilejul să cunoască o mulțime de designeri ca
Herbert Bayer sau Saul Bass

În 1963 a fondat Ikko Tanakka design studio

  A fost cel care a realizat afișul pentru olimpiada de iarnă de la Sapporo în 1972

Jamie Reid

 Născut în 1940 în Marea Britanie Jamie Reid este unul dintre cei mai provocatori designeri ai tuturor timpurilor
 Este asociat cu mișcarea punk și a fost ani de zile cel care a făcut designul pentru noile producții muzicale ale
formației Sex Pistols
 A devenit foarte atras de mișcarea punk care a început ca o formă de protest a tinerilor deziluzionați de politică și a
fost foarte atașat de politica de stânga
 A absolvit Croydon School of Art în 1968 și a fondat revista Suburban Press
 Este responsabil pentru sloganuri ca ”This Store Welcomes Shoplifters”, ”Never Trust a Hippie”, ”A Brick Will
Do the Trick”, ”Save Petrol, Burn Cars”
 Adopta strategii protestatare în care desfigura anumite personalități – Regina Elisabeta a II-a a fost mereu una
dintre țințele sale favorite!
 Nu a fost interesat de critica profesionistă întreprinsă de cei de la Adbusters, e mai degrabă un urmaș al
dadaiștilor.

DIGITAL DESIGN

CURS 7

DESIGNUL GRAFIC ȘI REVOLUȚIA DIGITALĂ

În 1984 computerul personal a început să fie disponibil.

 Revoluție în design pentru că mijloacele de producție nu mai aparțineau unei elite

 Prin urmare, ceea ce Muriel Cooper spunea s-a adeverit – granița dintre profesioniști și amatori s-a estompat
 Foarte interesant de văzut că această revoluție digitală a adus în prim plan multe figuri feminine ale design-ului –
domeniu care tindea să fie prin excelență masculin

Apariția calculatorului a însemnat și că granițele dintre tipar, film, animație aveau de asemenea să devină tot mai fluide.

Unul dintre aspectele cele mai îmbucurătoare legate de accesul tot mai democratic la mijloacele de producție a designului a
adus în prim plan figuri feminine foarte importante.

De notat însă că alături de calculator ceea ce a influențat designul au fost curentele intelectuale și artistice – sigur, mediul
este mesajul, dar să nu uităm totuși că, la limită, calculatorul este o unealtă.

April Greinman – 1948

Născută în New York a studiat la Kansas City Art.

1982 a devenit Directoare de Comunicare la Institutul de Arte din California ceea ce i-a permis să lucreze cu tehnică video și
grafică avansată – a fost o perioadă de maximă importanță în dezvoltarea carierei ei.

1986 A participat la un număr din Design Quarterly cu un autoportet digital cu o varietate de texte, imagini suprapuse prin
care a arătat unde poate duce designul digital.

În 1990 a publicat Hybrid Imagery: the fusion of technology and graphic design – o trecere în revistă a 13 ani de design
graphic.

În 1998 a primit medalia pentru Inovație din parte Institutului American de Arte Grafice.

Reviste de design
 Meseria de director artistic (art director) datează din 1920 când s-a format și primul club al directorilor artistici – Art
Directors Club – în New York.

 În anii 50 și 60 au apărut reviste consacrate de design.

 Anii 80 și 90 au dus la apariția a două alte reviste foarte importante The Face și ID.

Fiecare dintre acestea încerca să își construiască o audiență importantă care să le permită să nu fie foarte dependente de
publicitate.

 Atât The Face cât Și ID au fost lansate la Londra în 1980.

 Au avut un foarte mare succes prezentând publicului un soi de info-taiment – în 1983 The Face a primit premiul –
revista anului în Marea Britanie .
 Ajunsese la 80 000 de exemplare vândute.
 Se adresau în special tinerilor care deveniseră o piață tot mai atractivă.
 Stilul lor era unul deconstructivist făcând o mulțime de trimiteri și invitând receptorul să decodifice mesajul
vizual.

Javier Mariscal

-născut în 1950 a redat Barcelonei personalitatea și a pus-o din nou pe harta designului graphic-

 A studiat filosofia la Universitatea Din Valencia

 Anii săi de formare au coincis cu perioaoda contra-culturii care se dezvolta în Europa – anii 60, 70

În Spania la putere era Francisco Franco. A venit la putere în urma unui sângeros război civil între 1936 și 1939 și a stat la
putere până în 1975 când a murit – în Spania a fost o dictatură de dreapta!

Abia după 1975 prin tranziția la democrație i-a fost posibil să se manifeste.

 Stilul lui Javier Mariscal era unul foarte ludic, combinând idei și imagini din animație cu mesaje politice, făcea
simplu trecerea de la imagini 2d la tridimensionalitate.
 A fost puternic influențat de grupul de designeri italieni din Milan numit Memphis unde a lucrat pentru a face
design de mobilier.
 În anii 80 și 90 Barcelona a beneficiat de o ditribuție a fondurilor pentru că se
disociase de Madrid.
 În acest context Mariscal prin designul de magazine, baruri, cafenele, prin desene și
afișe a reușit să creeze o identitate pentru Barcelona.

O idee ingenioasă a fost să împartă cuvântul Bacelona în cuvinte cu semnificație în spaniolă –

Bar – bar, cel, cer, cona –valuri și a făcut un afiș care a fost apoi aplicat pe tricouri.

Vaugan Oliver

 Figură cheie în designul britanic și-a construit reputația lucrând pentru o companie de discuri
 S-a considerat că lucrările sale sunt prea emoționale să fie considerate postmoderne – îi lipsea ironia
 A lucrat pentru a crea identitarea vizuală pentru the Pixies, Lush, Cocteau Twins
 A fost atras de curentul suprarealist așa cum a fost el descris de Andre Breton care în 1924 a publicat Primul
Manifest Suprarealist

Academia de artă Cranbrook

Michael și Katherine McCoy – cuplu de profesori la departamentul de design al Academiei de Artă Cranbrook din Michigan
– au contribuit la configurarea unuia dintre cele mai fertile terenuri pentru designul postmodernist.
 Discursul Cranbrook așa cum a ajuns să fie denumit în design aducea influențe din design și din afara sa fiind influențat de
semiotică și structuralism.

Au fost puternic inlfuențați de Roland Barthes care vedea în limbajul arhitectural, publicitar și industrial o metodă de a
comunica – de pildă soldatul de culoare în uniformă franceză.

Émigré - Rudy VanderLans și Zuzana Licko

 Au fost printre cei care au folosit designul grafic digital

Rudy VanderLans era olandez și Zuzana Licko provenea din Cehoslovacia. Familia ei a emigrat în Statele Unite când ea
avea doar șapte ani. A crescut înconjurată de computere și i-a plăcut de mică să experimenteze.

În 1982 a fondat împreună cu cel care avea să-i devină soț un workshop legat de tipografie, o companie de discuri și o
revistă – Émigré.

Era cunoscută ca revista care nu cunoaște limite – niciun număr nu semăna cu celălalt.

În 1984 a apărut computerul personal – mulți l-au privit cu suspiciune dar fondatorii Emigre au fost deschiși cu privire la
această inovație.

Începând cu numărul 43 din 1997 au început să accepte reclame – pentru a face față acuzațiilor că s-au vândut companiilor
au scris editoriale și au invitat și alți artiști să se exprime cu privire la relația dintre etică, artă și piață.

Tibor Kalman

 A fost editorul șef al revistei Colors – revistă editată de celebrul brand United Colors of Benetton.
 Considera că ideile incomode trebuie să își găsească o voce.
 A lucrat îndeaproape cu nu mai puțin celebrul Oliver Toscani – director artistic și de publicitate la UCB.

În 1989 a coprezidat conferința Idei Periculoase la Institutul American de Arte Grafice menită să încurajeze designerii să își
reconsidere rolul în societate și implicațiile sociale ale muncii lor.

Erik Spikermann

 Un prolific designer german care a pus bazele unei companii de design – MetaDesign foarte cunoscută și de
succes la nivel internațional .
 A contribuit la imaginea Berlinului unificat și în special la unificarea reprezentărilor vizuale ale hărților de
transport în comun.

Neville Brody

Designer grafic care a lucrat la celebra revistă The Face de la înființarea sa până în anul 1988 când a lucrat pentru clienți
internaționali ca Nike, Swach, Muzeul de Artă Modernă din New York.

 Înpreumă cu Erick Spikermann a fondat FontShop în Berlin și s-au specializat în designul fonturilor digitate
 Au făcut disponibile mai bine de 3000 de tipuri de fonturi

Asociația Why Not

 Andy Altman, David Ellis și Howard Greenhalgh au absolvit cu toții Colegiul Regal de Artă din Londra
 Au deschis primul studio multi-media din Londra
 Erau mai degrabă pragmatici încercând să facă design orientat spre client și lucrând cu multe agenții de publicitate
 Căutau foarte mult formule cu priză la public – tipografia ca divertisment era crezul unuia dintre fondatori

Eiko Ishioka
 Este considerată cea mai mare directoare artistică a Japoniei
 Cheia succesului – talent ieșit din comun combinat cu o concepție foarte bine conturată despre artă și societate
 Imaginile sale folosesc imagini profesioniste ale modelelor pe care le folosește pentru a chestiona atitudini legate
de gen, sexualitate, frumusețe, corp, naționalitate și rasă
 A fost prima femeie care să fie primită în clubul directorilor artistici în 1971
 Dacă până la ea designerii doreau să introducă ideile vestice în cultura japoneză, ea a făcut pasul invers, ducând
Japonia pe scena internațională

David Carson

 A fost numit un Paganini al caracterelor tipografice

 Era profesor, designer, surfer profesionist
 S-a ocupat de revista Beach Culture și Surfer în calitate de director artistic
 A fost, la rândul său, printre primii care au realizat cât de important este designul digital
 A lucrat pentru companii celebre ca Nike, Apple, Macintosh
 Era de părere că designerul trebuie să rezolve problema de comunicare a clientului

Sheila Levrant de Bretteville

 Ultimele decenii ale secolului XX au însemnat o chestionare permanentă a locului și

rolului designerului
 Sheila Levrant a fost o profesoară de design și o artistă care a văzut în design un tip
de discurs care trebuie să chestioneze lucrurile, nu să dea soluții
 A fost persoanalitatea care a impus
perspectiva critică de gen în designul
internațional
 În 1971 a creat primul program de design
pentru femei la Instututul de Arte din
California

 Designerul trebuie să aducă o contribuție societății în mod deliberat,

trebuie să fie capabil să integreze și să distribuie informație despre
comportamente, resurse, ecologie și nevoi umane

 Gustul și stilul nu sunt de ajuns

 Noua scoala de deisgn 1970, Institutul de Arte din California

Adbusters Media Foundation and Powershift Advocacy Agency

Kalle Lasn

 S-a născut Estonia în 1942 dar familia sa a emigrat în Australia când el era copil
 A călătorit în Japonia unde și-a fondat propria agenție de design – a lucrat pentru McCann Erickson – nu era deloc
mulțumit de faptul că era un simplu vehicul pentru mesaje în care nu credea.
 În 1989 a făcut un film în care critica un alt film promoțional al industriei de exploatare forestieră. Companiile
media mari au refuzat să îi transmită filmul și atunci a protestat. Până la urmă a reușit să facă în așa fel încât și
filmul promoțional să fie retras.
 Activitățile sale au fost inspirate de grupul de filosofi radicali Situationist International
 Grupul s-a format inițial în Paris în 1958
 Împreună cu Chris Dixon a format AdBusters care a ajuns la 60.000 de exemplare
 Una dintre faimoasele strategii – culture jamming
 Uncommercials
 Este foarte interesant că grupul folosește imagini de calitate și că mulți oameni din companii oferă sprijin sub
anonimat
 Mai degrabă expune, decât să ofere alternativă