Scire tuum nihil est, nisi te scire hoc sciat

alter 
Ultimus Romanorum

In curand, un procent semnificativ din populatia planetei va recunoaste, ca Umanitatea se

confrunta acum cu o Alegere Totala, sa Evolueze sau sa piara. Deja multa lume
experimenteaza ruperea de vechile tipare ale intii Egocentrice si manifestarea unei noi
Dimensiuni a !onstiintei.
!eea ce ia nastere acum nu este un nou sistem de credinte, sau o noua religie, schim"area
se produce intr#un plan mai profund. In centrul $oii !onstiinte se afla transcenderea
%andirii, ne putem ridica deasupra %andurilor, de a realiza in noi insine o Dimensiune
infinit mai vasta decat cea reprezentata de %andire.

Egoul nu inseamna altceva decat identificarea cu &orma, in primul rand cu forma

%andurilor.
Aceasta ignoranta este pacatul originar, suferinta, iluzia. Iar atunci cand aceasta iluzie a
separarii totale fundamenteaza si domina tot ceea ce %andesc, spun si fac, ce fel de 'ume
voi crea eu( )entru a afla raspunsul la aceasta intre"are nu tre"uie decat sa urmariti
relatiile dintre *ameni, sa cititi o carte de istorie sau sa va uitati diseara la stiri. Daca
structurile intii Umane nu se vor schim"a, vom sfarsi mereu prin a recreea in esenta
aceeasi 'ume, aceleasi &orme ale Raului, aceeasi Disfunctie.
++

Sarpele Cosmic, ADN-ul si Originile Cunoasterii  

olecula de ADN, care stocheaza si multiplica Informatia, este incapa"ila sa se

reproduca pe sine insasi.
)roteinele fac acest lucru, dar sunt incapa"ile sa se reproduca fara informatiile continute
in AD$...iata este astfel o sinteza inevita"ila a celor doua sisteme moleculare.
'a toate speciile vii, proteinele sunt alcatuite din exact aceiasi douazeci de aminoacizi,
care sunt niste molecule minuscule.

)roteina medie este un lant alcatuit din aproximativ doua sute de aminoacizi, alesi dintre
cei douazeci, pusi intr#o anumita ordine.
'egile analizei com"inatorii spun ca este o sansa la douazeci la puterea doua sute de a
aparea din intamplare o -ingura )roteina.
 $umarul, este de enorm de multe ori mai mare decat numarul atomilor din Universul
*"serva"il (estimat la zece la puterea optzeci).
Este practic imposi"il sa ne imaginam toti atomii din Universul *"serva"il si pe urma sa
ne imaginam un numar de miliarde de miliarde de ori mai mare.
*ricum ar fi, la aparitia ietii pe )amant, numarul aminoacizilor care ar fi putut fi
sintetizati din Intamplare reprezinta numai o mica parte din cei posi"il existenti.
 

"Marea majoritate a secventelor nu ar fi putut fi sintetizate nicicum, niciodata. Aceste

calcule tin cont numai de secventele de animoacizi. Nu se ia in calcul faptul ca multe
 secvente ar fi fost instabile. In ce proportie ar fi indeplinit si aceasta conditie este greu
de stabilit, dar este de banuit ca procentul ar fi fost foarte mic...Ca atare, intreaga
Compleitate intalnita la nivel celular, nu poate aparea din !ura Intamplare" (rancis
Cric#, detinator al premiului Nobel si co$descoperitor al structurii A%N$ului)

)amantul exista de circa ,/ miliarde de ani, la inceputuri era o sfera radioactiva,
temperatura la suprafata depasind#o pe aceea de topire a metalului, un loc nu tocmai
ospitalier pentru iata.
!ele mai vechi fosile ale unor organisme unicelulare au aproximativ 0,/ miliarde de ani
vechime. Existenta unei singure celuleimplica prezenta AD$#ului cu cele patru litere ale
"alfabetului" sau (A,&,C,') si a proteinelor cu cele douazeci de litere ale "alfabetului"  lor 
(cei douazeci de aminoacizi), ca si a "mecanismului de traducere"  intre cele doua, dat
fiind faptul ca instructiunile de lucru sunt codate in lim"ajul AD$.
Este remarca"ila existenta acestui mecanism si de#a dreptul exceptional faptul ca oricare
celula vie, animal, planta sau virus, contine o versiune a acestuia.
!ric1 compara proteina cu un paragraf alcatuit din doua sute de litere puse in ordinea
corecta. Daca sansele sunt infinitezimale ca un singur paragraf sa fi aparut in mai multe
miliarde de ani din supa primordiala, pro"a"ilitatea aparitiei intamplatoare, in aceeasi
 perioada, a doua alfa"ete si a unui mecanism de traducere este si mai mica.

'uni in sir incercasem sa descalcesc enigma !unoasterii halucinatorii a indigenilor din

Amazonia *ccidentala, cautand cu incapatanare pasajul secret in aparenta fundatura.
 $u descoperisem decat de doua saptamani urmele AD$#ului in cartea lui 2arner..
De atunci ela"orasem ipoteze "azandu#ma numai pe Intuitie. -copul meu nu era acela de
a ela"ora o noua teorie asupra aparitiei ietii, dar acolo ajunsesem, un "iet antropolog
care a"ia stia sa inoate, plutind intr#un ocean plin cu serpi microscopici "ilingvi.
edeam acum care putea fi legatura intre -tiinta si traditia samanica, spirituala,
mitologica, ramasa neo"servata, fara nici o indoiala din cauza fragmentarii !unoasterii
*ccidentale.
)rin cartea lui, !ric1, dadea un "un exemplu al acestei specializari#fragmentari.
atematica lui era impeca"ila, iar rationamentele limpezi, !ric1 era fara indoiala unul
dintre cei mai fin rationalisti, dar nu o"servase ca nu este primul care propunea conceptul
unui principiu vital de forma unui sarpe de origine cosmica.
Toate popoarele lumii care adusesera vor"a de sarpele cosmic o facusera cu multe milenii
in urma. $u remarcase asta deoarece punctul de vedere rational ramane focalizat asupra
unui singur su"iect odata.
-epara lucrurile pentru a le putea intelege, inclusiv pe cele care sunt complementare.
Este punctul de vedere al specialistului, care vede cele mai mici detalii ale campului sau
de cercetare.
!and !ric1 a"ordase cosmogonia din perspectiva "iologiei moleculare, el golise de mult
timp din intea lui mitologie popoarelor arhaice.

Din noul meu punct de vedere, scenariul lui !ric1 de "panspermie directa", in care un
 

o"iect spatial aduce prin imensitatea !osmosului AD$#ul su" forma unei "acterii
inghetate pare mai putin credi"il decat conceptul unui colosal sarpe cosmic cu puteri
inimagina"ile.
'a urma urmei, iata descrisa de !ric1 su" forma unui lim"a1 miniatural nu a schim"at
nici o litera timp de patru miliarde de ani, timp in care s#a multiplicat intr#o diversitate de
specii.
)etalele unui trandafir, creierul lui %rancis !ric1 si teaca unui virus sunt toate alcatuite
din proteine construite din exact aceiasi douazeci de aminoacizi.
Un fenomen capa"il de o asemenea creativitate nu ar fi calatorit prin -patiu pe o arca
asemanatoare pu"elelor imaginate de oameni in secolul douazeci.
Asta inseamna ca privirea specialistului occidental era prea ingusta pentru a zari cele
doua piese care se potrivesc in acest puzzle. Distanta intre "iologia moleculara si
samanism3mitologie era o iluzie optica produsa de modul rational de a privi, care separa
mai intai lucrurile si o"iectivismul nu reuseste sa#si o"iectiveze relatiile, fiindu#i dificil sa
isi verifice supozitiile.

!azut pe ganduri am inceput sa ma minunez de sarpele cosmic si reprezentarile lui pe tot

glo"ul. #am mutat la sectiunea &ilozofie3Religie din "i"lioteca prietenului meu.
Relativ rapid am descoperit o carte a lui &rancis 2uxle4 intitulata "'e a* of te
 sacred", plina cu imagistica sacra de pe intregul planetei.
Am descoperit numeroase ilustratii cu serpi si dragoni, mai ales doua reprezentari ale
sarpelui curcu"eu desenat de indigenii australieni, in prima se vedea o pereche de serpi
zigzagand de jur imprejur iar in a doua era o fresca a sarpelui curcu"eu.
Am privit mai atent si am o"servat doua lucruri5 in jurul serpilor erau un fel de
cromozomi, cu forma lor de + intors, iar dedesubt era o scara
Am facut ochii mari, spunandu#mi ca#mi imaginez aceste legaturi, dar nu#mi puteam
imagina scara si cromozomii ca fiind altceva.
!ateva saptamani mai tarziu am aflat ca acei cromozomi in forma de U se aflau in
"anafaza", una dintre etapele diviziunii si multiplicarii celulare care este mecanismul
central al reproducerii ietii.
Iar prima imagine a serpilor in zigzag seamana cu aceea a cromozomilor in "profaza
timpurie"  de la inceputul procesului.
*ricum ar fi fost nu aveam nevoie de acest detaliu pentru a fi sigur ca practicantii
samanismului stiu despre Unitatea Ascunsa a $aturii (pe care biologia moleculara a
confirmat$o) pentru ca au acces direct la Realitatea "iologiei moleculare.

In acel moment, avand in fata imaginea cromozomilor pictati de un a"origen din

Australia, mi#a trecut fe"ra mintii si a sufletului pe care o avusesem in ultimele doua
saptamani, timp in care ma z"atusem in amestecul disonant de mituri si molecule.
 

ai intai, am urmarit urma mitologica a sarpelui cosmic, dand o atentie speciala
&ormei....Am o"servat ca adeseori aparea du"la.

Antica imagine egipteana nu reprezinta un animal real, ci o sarada vizuala cu sensul

"sarpele dublu".
6uetzalcoatl, sarpele cu pene aztec nici el nu este un animal real...in natura
inconjuratoare serpii nu au "rate sau picioare, cu atat mai putin aripi sau pene. Un sarpe
z"urator este o contradictie in termeni, precum vor"itorul mut.
Acest lucru este confirmat si de du"la acceptiune a cuvantului "coatl", care inseamna atat
"sarpe"  cat si "geaman".
 

Egiptenii antici reprezentau sarpele cosmic cu picioare de om...si aici, imaginea

sugereaza ca Divinitatea )rimordiala are du"lu caracter, sarpe si non#sarpe.
'a inceputul anilor 789:, 'uis Tangoa, a4ahuas;ueros traind intr#un sat al indienilor
shipi"o#coni"o din Amazonia peruviana, a acceptat sa explice unele notiuni ezoterice
antropologului Angeli1a %e"hart#-a4er.
Insistand ca este mai potrivit sa porti o astfel de discutie, el a facut mai multe schite
anacondei cosmice Ronin, inclusiv imaginea urmatoare.

Ar fi posi"il sa dau numeroase exemple de sarpe du"lu cu origine cosmica asociat cu

aparitia ietii pe )amant, dar este important sa ne oprim la interpretarea acestor doua
imagini din poza de mai jos, care au mai multe semnificatii simultan.
De exemplu, aripile sarpelui pot semnifica atat natura paradoxala cat si a"ilitatea Reala
de a z"ura prin !osmos.

Uneori, sarpele inaripat ia forma dragonului, animalul mitic du"lu prin excelenta, care
traieste in apa si scuipa foc. !onform dictionarului de sim"oluri, dragonul reprezinta
"unirea principiilor opuse". $atura androgina este sim"olizata cel mai "ine de
Uro"oros, sarpele dragon care "intrupeaza unirea seuala in sine, permanenta
autofertilizare, asa cum demonstreaza coada tinuta in gura".
 

In natura, serpii nu#si musca propria lor coada...cu toate acestea, +roboros apare in unele
dintre cele mai vechi reprezentari ale lumii, cum ar fi discul de "ronz din <enin.
Dictionarul de sim"oluri il descrie ca fiind "neindoielnic cea mai vece imago mundi
africana, in care aspectul sinuos, alaturarea contrariilor, inscrie oceanul promordial in
care pluteste patratul !amantului".
Adeseori, serpii mitici sunt enormi.

In imaginea din <enin, Uro"oros cuprinde intreg )amantul, in mitologie greaca sarpele#
monstru T4phon atinge stelele cu capul, iar in primul capitol din !huang#Tzu, presupusul
fondator al taoismului filozofic, este descris un peste extrem de lung care salasluieste in
apele celeste, care se transforma intr#o pasare si urca in spirala la ceruri...!hang#Tzu
 

spune ca lungimea pestelui#pasare este " de nu se stie cati mii de #ilometri".

itologia hindusa da si ea un exemplu de sarpe de dimensiuni nemasurate, cunoscut ca

-esha, sarpele cu o mie de capete care pluteste prin *ceanul !osmic in timp ce fiintele
creatoare, gemenii ishnu si 'a1shmi, se odihnesc pe el.

-erpii mitologici sunt invaria"il asociati cu apa.

In schita "azata pe descrierea facuta de 'aureano Ancon (a*auas-uero), sarpele
anaconda Ronin inconjoara intreg )amantul, gandit ca "un disc ce pluteste pe ape fara
 fund".

Ronin insusi se afla pe jumatate in apa, anaconda fiind o specie acvatica.

-arpele cosmic are diferite marimi si infatisari.
)oate fi mic sau mare, simplu sau du"lu, "a chiar uneori am"ele in acelasi timp.

Desenul a fost realizat de 'uis Tangoa, care locuieste in acelasi sat cu 'aureano Ancon,
cei doi samani au avut la dispozitie tot timpul pentru a cadea de acord asupra felului in
 

care arata anaconda cosmica...cu toate acestea, unul deseneaza un sarpe cu doua capete
iar celalalt descrie o anaconda normala incercuind )amantul.
&iind creatorul ietii, -arpele !osmic stapaneste pe deplin arta metamorfozei. In miturile
in care joaca un rol central, el creeaza prin propria sa transformare, se schim"a dar
ramane acelasi, asa ca este de inteles de ce poate fi reprezentat in moduri diferite in
acelasi timp.

Am inceput sa caut legaturi intre -arpele !osmic, stapanul a"solut al transformarii unei
forme elicoidale acvatice, in acelasi timp mica si mare, simpla sau du"la si ...AD$...Am
descoperit ca AD$#ul corespunde perfect acestei descrieri.
Daca intindem A$D#ul din nucleul unei celule umane, o"tinem un fir lung de aproape doi
metri si lat cat zece atomi...acest fir este de milioane de ori mai lung decat propria sa
latime...Un fir de AD$ este mai su"tire decat frecventa spectrului vizi"il al luminii, nici
cele mai puternice microscoape optice nu#l pot o"serva, deoarece AD$#ul este de 7=: de
ori mai su"tire decat frecventa luminii vizi"ile.
 $ucleul unei celule este de doua milioane de ori mai mic decat o gamalie de ac, iar cei
aproape doi metri de AD$ intra in acest volum rasucindu#se in jurul lui insusi, in acest fel
fiind posi"ila o lungime enorma si o dimensiune infinitezimala, exact ca sarpele mitic.

*mul mediu este alcatuit, dupa unele estimari, din circa 7:: de mii de miliarde de celule,
asta inseamna ca exista peste =:: de miliarde de 1ilometri de AD$ in corpul unui *m,
adica de >: de ori distanta dintre -oare si -aturn.
#ati putea petrece intreaga iata z"urand cu cea mai mare viteza la "ordul unei navete
spatiale si nu ati acoperi nici macar o sutime din aceasta distanta...
AD$#ul dvs. poate sa inconjoare )amantul de / milioane de ori.
Toate celulele din lume contin AD$, fie ele animale, vegetale sau "acteriene si toate
contin Apa -arata, a carei concentratie in sare este asemanatoare cu aceea a oceanului
 planetar.
 !langem si transpiram apa de mare...AD$#ul se scalda in apa, care, in schim", joaca un
rol crucial in sta"ilirea formei du"lu elicoidale.
!ele patru "aze AD$ (adenina, guanina, citozina si timina) sunt insolu"ile in apa, se
aduna in centrul moleculei unde se asociaza in perechi pentru a alcatui treptele scarii,
apoi se rotesc in spirala pentru a evita contactul cu apa.
&orma spiralata a AD$#ului este o consecinta directa a mediului acvatic in care
se afla... ADN-ul se afla in permanenta insotit de apa, exact asa cum se intampla si cu
sarpele mitic.

olecula de AD$ este un singur lant alcatuit din doua panglici legate intre ele prin cele
 patru "aze....aceste "aze nu pot alcatui decat anumite perechi, A cu T, % cu !.
*rice alta imperechere este imposi"ila...asta inseamna ca cele doua panglici sunt imagini
in oglinda si ca textul genetic este du"lu. !ontine textul principal pe una din panglici, in
timp de aceasta este citita de enzimele traducatoare, dar si un text de rezerva, inversat,
arareori citit.
A doua panglica joaca doua roluri esentiale.
)ermite enzimelor sa repare textul principal atunci cand acesta este distrus si, cel mai
 

important, ofera un mecanism pentru reproducerea mesajului genetic...este suficient sa

desfaci cele doua panglici, ca pe un fermoar, pentru a o"tine cele doua panglici
complementare ce pot fi reconstituite ca du"la elice de catre enzime.
Asa cum nu se poate pune decat A in fata lui T si invers, sau % in fata lui ! si invers, se
ajunge la formarea a doua elice gemene si identice cu originalul.
%emenii sunt astfel centrali fenomenului ietii, asa cum spun si miturile antice, si sunt
asociati cu forma unui sarpe.
&ara acest mecanism de copiere, o celula nu ar fi capa"ila sa se multiplice, iar iata nu ar
mai exista.
AD$#ul este molecula informationala a ietii, principiul fiind acela ca poate fi atat du"lu
cat si simplu, exact ca sarpele mitologic.

AD$#ul si mecanismul sau de duplicare este acelasi la toate fiintele vii...singurul lucru
care difera de la o specie la alta este ordinea literelor, aceasta constanta poate fi urmarita
 pana la inceputurile ietii pe )amant.
<iologul Ro"ert )ollac1 spune5
"uprafata planetei s$a scimbat de nenumarate ori, dar A%N$ul si mecanismul celular
 pentru multiplicarea lui a ramas acelasi. Asa numitul "cristal aperiodic" al lui
crodinger intareste ideea de stabilitate a A%N$ului, nici o piatra, nici un munte, nici
un ocean, nici macar cerul de deasupra noastra nu au fost atat de stabile si constante
 pentru atat de mult timp..." 

'a inceputurile existentei sale, cu aproape ,/ miliarde de ani in urma, )amantul era un
loc inospitalier pentru iata...ca o sfera de lava cu suprafata radioactiva, cu apa atat de
fier"inte incat exista numai su" forma de vapori, cu atmosfera lipsita de oxigen respira"il,
continand gaze otravitoare precum cianida si formaldehida.
!u aproximativ 0,8 miliarde de ani in urma, suprafata )amantului s#a racit suficient
 pentru a forma o crusta su"tire la suprafata magmei...in mod "izar, iata, deci si AD$#ul,
a aparut relativ la scurt timp dupa acest moment.
!ercetatorii au descoperit urme de activitate "iologica in roci sedimentare cu o varsta de
 

0,9/ miliarde de ani, iar cautatorii de fosile au descoperit "acterii fosilizate cu o varsta de
aproape 0,/ miliarde de ani.
In primele doua miliarde de ani de iata pe )amant, planeta a fost locuita numai de
 "acterii anaero"e, pentru care oxigenul este otravitor...aceste "acterii traiau in apa, iar
unele au invatat sa utilizeze hidrogenul din molecula de apa, ceea ce ducea la eli"erarea
oxigenului...s#a deschis astfel drumul unui mecanism meta"olic mult mai eficient.

Im"ogatirea treptata a atmosferei in oxigen a permis aparitia unui nou tip de celule,
capa"ile sa utilizez eoxigenul si inzestrate cu un nucleu in care isi puteau impacheta
AD$#ul. Aceste celule cu nucleu erau de cel putin treizeci de ori mai voluminoase decat
celulele "acteriene. Dupa "iologii '4nn argulis si Dorion -agan "tranzitia biologica
intre bacterii si celulele cu nucleu...a fost brusca si nu poate fi eplicata prin scimbari
treptate aparute in timp".
Din acel moment, iata a inceput sa ia forma pe care o cunoastem...celulele cu nucleu au
inceput sa se uneasca pentru a alcatui primele organisme pluricelulare, cum ar fi algele.
Acestea au inceput sa produca oxigen prin fotosinteza, oxigenul din atmosfera a crescut
la circa =7? si s#a sta"ilizat la acest nivel cu aproximativ /:: de milioane de ani in urma,
din fericire nu mai mult, pentru ca altfel organismele vii ar fi ajuns la com"ustia
spontana..
Dupa argulis si -agan, aceasta stare de lucruri "da impresia unei Decizii Constiente de
a mentine Echilibrul intre pericol si oportunitate, intre risc si beneficii.."

Acum circa //: milioane de ani, iata a explodata intr#o varietate de specii multicelulare,
alge si plante si animale ceva mai complexe, traind nu numai in apa ci si pe pamant si in
aer. Dintre toate speciile existente in acele timpuri, nici una nu a supravietuit pana astazi.
Dupa unele estimari, aproape toate speciile care au trait vreodata pe )amant au disparut
deja iar acum mai exista intre 0 si /: de milioane de specii.
AD$#ul este stapanul transformarii, exact la fel precum sarpele mitic...iata "azata pe
celulele care contin AD$ a produs aerul pe care il respiram, peisajul pe care il vedem si
naucitoarea diversitate a fiintelor vii din care si noi, *amenii, facem parte. In patru
miliarde de ani, s#a multiplicat pe sine insusi intr#un numar incalcula"il de specii,
ramanand totusi neschim"at.

In interiorul nucleului, AD$#ul se rasuceste si se desfasoara, se chirceste si se

intinde....cercetatorii compara adeseori miscarile acestei lungi molecule cu acelea ale
unui sarpe.
!hristopher @ills scrie, "...cele doua lanturi de A%N seamana cu doi serpi infasurati
unul in jurul celuilalt intr$un sofisticat ritual de imperecere..." 

Una peste alta, AD$#ul este maestrul a"solut al transformarilor, are forma unui sarpe,
traieste in apa si este "a mic, "a mare, "a simplu, "a du"lu....exact ca sarpele cosmic.
-tiu ca multi samani ai altor popoare utilizeaza alte imagini decat aceea a "sarpelui
cosmic"  pentru a povesti despre aparitia ietii, mai ales imaginea unei franghii, sau a unei
vite de vie, sau a unei scari de origine celesta care uneste !erul cu )amentul.
 

ircea Eliade a aratat ca aceste imagini diferite formeaza o tema comuna pe care o
numeste Axis undi si care este intalnita in toate traditiile samanice de pe planeta.
Dupa Eliade, Axis undi ofera accesul la lumea de Dincolo si la !unoasterea samanica.
Este un culoar de trecere paradoxal, in mod o"isnuit rezervat mortilor, pe care samanii
 pot sa il foloseasca fiind inca vii, iar acest pasaj este adeseori pazit de dragoni sau serpi.
)entru Eliade, samanismul este un set de tehnici care permit negocierea trecerii prin acest
 pasaj, ajungerea la axa, o"tinerea !unostintelor aflate acolo si aducerea lor inapoi, cel
mai des pentru vindecarea semenilor.
-i la el se vede destul de limpede legatura cu AD$#ul...in "iologia moleculara, forma
AD$#ului nu este comparata numai cu aceea a doi serpi, ci si cu o funie, un vrej, o scara
in spirala, imaginile variind de la un autor la altul.
De exemplu, axim &ran1 Bamenets1i considera ca " in molecula de A%N, cele doua
 suvite gemene se impletesc una in jurul celeilalte precum dou aliane".
ai mult, oamenii de stiinta au inceput sa realizeze ca "olile, inclusiv cancerul, isi au
originea, deci pot fi si rezolvate...la nivelul AD$#ului.
 $otiunea de Axis undi este relativ comuna printre "astinasii amazonieni.
Ashaninca de exemplu, vor"esc de "funia cerului".
Asa cum scrie si %erald @eiss printre indienii campas, exista credinta ca la un moment
dat !erul si )amantul erau aproape si legate printr#o funie...un vrej numit inkiteka (in
traducere "funia cerului"), cu o forma mai speciala, in trepte, a fost descris autorului ca
fiind legatura dintre !er si )amant.
Dupa @eiss, acest vrej este similar cu acela descris la inceputul secolului douazeci lui
Theodor Boch#%run"erg, unul dintre primii etnografi, de catre indienii taulipang.
In lucrarea sa, Theodor Boch#%run"erg ofera si o schita a vrejului taulipang.
(poza de mai jos)
 

!e#i ciudat, indienii taulipang traiesc in %u4ana, la patru mii de kilometri  de ashaninca,
dar asociaza exact aceeasi liana cu "funia cerului".
Una dintre cele mai "ine cunoscute variante de Axis undi este caduceul, format din doi
serpi infasurati in jurul unei axe.
Inca din cele mai vechi timpuri, gasim acest sim"ol asociat cu arta vindecarii, din India si
 pana in "azinul mediteranean. Taoistii din !hina reprezinta caduceul prin Cin si Cang,
care sim"olizeaza im"ratisarea a doua spirale complementare pentru a alcatui principiul
unic vital si androgin.

In lumea occidentala, caduceul continua sa fie utilizat ca sim"ol al medicinii, uneori in

forme putin modificate.
)rintre indienii shipi"o#coni"o din Amazonia peruviana, Axis undi este reprezentat ca o
scara...in desenul care urmeaza, "azat pe descrierea unui a4ahuas;uero, ose !hucano
-antos, "funia cerului"  este inconjurata de anaconda cosmica Ronin.
 

-cara care ofera accesul la !unoasterea -amanica este o tema atat de raspandita, incat
Alfred etraux o numeste "simbolul profesiei". Tot el mai relateaza ca, in ceea ce#i
 priveste pe samanii amazonieni, ei invata "sa stapaneasca secretele magiei contactand
 spiritele carii sau ale 'reptelor".
etraux su"liniaza si faptul ca samanii "eau "o infuzie preparata dintr$o vita de vie a
carei forma aminteste de o scara".Intr#adevar, a4ahuasca este adeseori comparata cu o
scara de funie sau chiar cu o du"la elice, asa cum se poate o"serva in poza de mai jos.

"/anisteriopsis Caapi", o liana care tinde sa creasca sub forma unei duble elice este
unul dintre ingredientele principale intr$o fiertura alucinogena cunoscuta sub numele
de A*auasca sau 0age, Caapi...Cei care stiu despre ea o numesc "1ita piritului" sau
"cara catre Calea 2actee" 

area majoritate a conexiunilor pe care le#am descoperit pana aici referitor la -arpele
!osmic, Axis undi si AD$ se refera la &orma...!eea ce este consistent cu cele spuse
mie de !arlos )erez -huma, "natura vorbeste prin semne, pentru a-i intelee limba!ul,
trebuie sa fii atent la asemanarile in forma".
Doream sa merg dincolo de aceste legaturi formale, dar stiam, multumita lui ircea
Eliade, ca samanii de peste tot vor"esc o lim"a secreta, "limba Naturii", care le permite
sa comunice cu -piritele.
Am inceput sa caut informatii despre acest fenomen pentru a vedea daca exista elemente
 

comune in continut intre lim"a -piritelor $aturii pe care o vor"esc samanii si lim"ajul
AD$.
Din nefericire nu exista multe studii amanuntite despre lim"a samanilor iar acest lucru se
datoreaza exclusiv faptului ca antropologii nu au luat#o niciodata in serios.
Am gasit o exceptie in lucrarea recenta a lui %raham Tonsle4 despre cantecele
indienilor a4ahua;ueros 4aminahua, din Amazonia peruviana.

Dupa Tonsle4, samanii 4aminahua invata niste cantece, numite 1oshuiti, imitand
-piritele pe care le vad in timpul halucinatiilor pentru a putea intra in legatura cu acestea.
!uvintele acestor cantece sunt cu totul de neinteles pentru indienii 4aminahua care nu
sunt samani. Tonsle4 scrie, aproape nici un lucru amintit in aceste cantece nu este
numit asa cum suntem o"isnuiti..sunt utilizate in schim" cele mai o"scure metafore...de
exemplu noaptea devine "tapirul insetat", padurea devine "alune cultivate", pestii sunt
"porci pecari", jaguarii sunt "cosuri de nuiele", anacondele sunt "amace"  si tot asa mai
departe.
 In fiecare caz, scrie Tonsle4, logica metaforei poate fi eplicata printr$o legatura
obscura, dar reala, "in acest fel pestele devine "porc pecari cu guler alb", din cauza
asemanarii dintre braniile acestuia si petele de pe gatul porcului pecari, jaguarul
devine "cos" din cauza ca nuielele din care este impletit cosul (onati) dau nastere unui
model asemanator cu cel de pe blana jaguarului".

-amanii insisi inteleg foarte limpede intelesul acestor metafore si le numesc tsai
yoshtoyoshto , adica "intorsatura de limba".
!eea ce Tonsle4 traduce prin lim"aj rasucit.
 De ce vorbesc samanii aminahua in aceasta limba rasucita#
Unul dintre ei spune5 "!rin #osuiti vad cantand...eaminez pe indelete lucrurile, limba
rasucita ma duce aproape, dar nu prea aproape...vorbind normal as patrunde brutal in
miezul lucrurilor, asa doar le dau roata si pot sa le vad mai limpede".
)entru Tonsle4, relatiile samanilor cu -piritele sunt "in mod deliberat construite eliptic
 si multireferential pentru a oglindi Natura sufletelor obiectelor"...-i trage concluzia
"0osi sunt iinte 3eale care unt si Nu unt lucrurile pe care le anima...nu au o Natura
tabila si astfel, in mod paradoal, doar acest limbaj rasucit le poate descrie in mod
adecvat..Metafora nu este aici o numire improprie, ci singura metoda posibila de
numire".

Am mers mai departe in cautarea legaturilor dintre lim"ajul spiritelor descris de acesti
a4ahuas;ueros 4aminahua si lim"ajul AD$...am descoperit ca "dublu si rasucit"  sau
"intorsatura de limba"  sau "*osto*osto"  se potrivesc perfect si cu cel de#al doilea.
Informatia genetica a unei fiinte umane (ca eemplu) este numita "genom"  si contine trei
miliarde de litere asezate de#a lungul unui singur filament AD$...In unele locuri,
filamentul se rasuceste pentru a forma trei segmente mai compacte, cunoscute su"
numele de cromozomi..ostenim cu totii un set complet de cromozomi de la fiecare
din parintii nostrii, astfel ca avem =0 de perechi de cromozomi.
&iecare cromozom este alcatuit dintr#un lung fir de AD$, care este de la "un inceput un
mesaj du"lu, textul principal pe o parte si du"lura complementara pe cealalta parte.
 

!elulele noastre contin astfel doua genomuri complete ca si copiile lor de

rezerva..mesajul nostru genetic este astfel de doua ori du"lu si contine sase miliarde de
 perechi de "aze sau douasprezece miliarde de litere.
AD$#ul continut in nucleul unei celule umane este lung de doi metri iar cele doua
filamente care#l alcatuiesc se rotesc unul in jurul celuilalt de cateva sute de milioane de
ori. $n ceea ce priveste forma, ADN-ul este un text de doua ori dublu care se invarte in
 !urul lui insusi...cu alte cuvinte, este un "limba! rasucit".

Enzimele citesc doar acea portiune din AD$ care contine instructiuni pentru producerea
de proteine si enzime...aceste fraze, numite "gene", reprezinta, dupa diverse estimari,
numai trei procente din genomul uman...celelalte nouazeci si sapte de procente ramase nu
sunt citite...functia lor este necunoscuta.

!ercetatorii au descoperit raspandite de#a lungul portiunilor necitite un numar mare de

secvente repetate la nesfarsit fara nici un motiv aparent, "a chiar si secvente tip
 palindrom, cuvinte sau fraze care pot fi citite si de la un capat si de la celalalt, in am"ele
directii. Au numit acest aparent gi""erish, care alcatuieste majoritatea covarsitoare a
genomului, "%unoi ADN".
In acest "gunoi", gasim zeci de mii de fraze de genul A!A!A!A!A!A!A!A!...exista
chiar o secventa de 0:: de litere care se repeta de o jumatate de milion de ori.
Una peste alta, secventele repetate alcatuiesc o treime din genom...intelesul lor pana
astazi este necunoscut.
area majoritate a AD$#ului din corpul nostru face lucruri pe care astazi nu le
intelegem. Imprastiate in acest ocean fara sens, genele sunt ca niste insule in
care lim"ajul AD$ devine inteligi"il...genele comunica instructiuni pentru
asezarea aminoacizilor in proteine.
&ac asta din cuvinte de trei litere....
!A% de exemplu, codul pentru amino acid glutamina in lim"aj AD$.
!um toate cuvintele codului genetic au trei litere si cum alfa"etul AD$ are patru litere
(A,&,C,') codul genetic contine FFGH de cuvinte posi"ile.

Toate aceste cuvinte au un inteles si corespund la unul dintre cei =: de aminoacizi

utilizati in structura proteinelor sau unuia dintre cele doua semne de punctuatie "start",
"stop".
Avem astfel == de intelesuri posi"ile pentru cele H de cuvinte...aceasta redundanta i#a
determinat pe cercetatori sa spuna ca acest cod genetic este "deenerat".
De fapt el este "ogat in sinonime, exact ca intr#o lim"a in care "!auar" si "cos de
nuiele" pot avea acelasi inteles.
In realitate, lucrurile sunt chiar si mai complexe...intre gene, sunt segmente fara cod
numite "intron"...imediat ce enzimele au transcris o anumita gena, ele elimina cu precizie
atomica intronii si lipesc segmentele de cod util, cunoscute ca "eoni".
Unele gene contin pana la 89 de procente introni, adica au numai = procente de
Informatie.
Rolul acestor introni a ramas un mister.
Raportul dintre introni si exoni din genomul uman inca nu este cunoscut, deoarece pana
 

acum au fost identificate numai jumatate din genele carfe ii contin, dintr#un total de
7::::: la puterea =H.
De#a lungul filamentului AD$, "gunoiul"  si genele alterneaza, iar in cadrul genelor
intronii alterneaza cu exonii, care se exprima intr#o lim"a in care aproape fiecare cuvant
are un sinonim.
Atat in ceea ce priveste forma, cat si in ceea ce priveste continutul, AD$#ul este de doua
ori du"lu lim"aj care se invarte in jurul sau.
 Adica exact asa cum face "limba!ul rasucit" al &piritelor Naturii.

Ce inseamna toate aceste legaturi intre A%N si arpele Cosmic, Ais Mundi si limbajul
piritelor Naturii4
'egaturile sunt mult prea numeroase incat sa fie vor"a doar de simple coincidente,
acestea sunt evidente si opereaza la toate nivelurile, AD$#ul este intr#adevar ca un sarpe
lung, simplu si du"lu in acelasi timp, sau ca o tesatura, este o forta vitala care se dezvolta
de la unul la mai multi iar locul lui este in apa.

!and ne plim"am pe un camp, AD$#ul si celulele de "aza ale ietii pe care o codeaza se
afla peste tot, in interiorul trupului nostru dar si in "altoace, "alegar, iar"a pe care calcam,
aerul pe care il respiram, pasari, pomi, animale...tot ceea ce este iu.
Aceasta Retea %lo"ala de iata "azata pe AD$, aceasta "iosfera inconjoara )amantul.
Ce imagine mai buna ar putea fi imaginata pentru biosfera bazata pe A%N daca nu
 sarpele 3onin, anaconda cosmica a indienilor sipibo$conibo4

"'amantul din care ne traem seva, pluteste pe ape fara fund iar sarpele (onin este pe
 !umatate scufundat si il incon!oara in intreime."

)e parcursul cercetarilor mele descoperisem ca sarpele era asociat peste tot cu

!unoasterea -amanica, chiar si in regiuni in care nu sunt utilizate halucinogene si in care
serpii nici macar nu apar in "iotopul local.
ircea Eliade spunea ca in -i"eria sarpele apare in ideologia samanica si in costumul
samanului la oameni pentru care "reptila in sine este necunoscuta".
)e urma aflasem ca in nenumarate mituri un sarpe gigant si inspaimantator, sau un
dragon, pazeste Axul !unoasterii, reprezentat su" forma unei funii (scari de sfoara, vrej
de vita de vie, arbore...)
ai invatasem ca sarpele cosmic este prezent din plin in miturile ontologice ale 'umii si
ca nu este numai -ursa !unoasterii, ci iata insasi.
-erpii sunt omniprezenti nu numai in halucinatii, mituri si sim"oluri ale fiintei umane in
general, ci si in visele lor...dupa unele studii, locuitorii anhattan#ului ii viseaza la fel de
frecvent ca zulusii.
 %e ce apar in viziunile, miturile si visele oamenilor de pe tot globul serpi creatori ai
1ietii si impartasitori si Cunoasterii4
Intre"area mai fusese pusa si i se daduse un rapsuns neurologic general acceptat...din
cauza fricii instinctive de venin programata in creierul primatelor....dupa parerea mea
acesta este un exemplu tipic de raspuns reductionist, ilogic si inexact.
1enereaza 5amenii lucrurile de care se tem cel mai mult4
%reu de crezut...in plus, ma indoiesc ca samanii si"erieni isi decoreaza hainele cu un
 

numar de panglici reprezentand serpi doar din cauza ca au o fo"ie fata de aceste
reptile...in plus, multi dintre serpii care apar pe aceste costume ale samanilor si"erieni
nici nu reprezinta animale Reale, ci serpi cu doua cozi...Intr#un mare numar de mituri ale
!reatiei, sarpele care joaca rolul principal nici nu este o reptila adevarata, este un sarpe
cosmic, adeseori cu doua capete, doua picioare sau doua aripi si este atat de mare incat
cuprinde )amantul.
ai mult, serpii venerati sunt arareori veninosi...in Amazonia, serpi neveninosi, precum
anaconda si "oa sunt considerati sacri cum ar fi anaconda cosmica Ronin...si aceasta nu
din cauza ca ar lipsi din Amazonia serpi agresivi si letali, cu un venin ucigator, cum ar fi
vipera fier de lance, care este o amenintare zilnica la adresa ietii, dar care totusi nu sunt
venerati.

In afara de a4ahuasca samanii amazonieni mai folosesc si tutun pe care

il considera ca o "rana pentru spiritele care ravnesc la el deoarece nu mai poseda focul
asa cum o fac oamenii". Indienii ashaninca spun ca prin ingerarea de tutun este posi"il sa
vezi lucruri in mod normal invizi"ile si chiar si ascunsele spirite "maninkari".
!arlos )erez -huma imi spusese ca tutunul ii atrage pe manin1ari...Daca ipotezele mele
sunt corecte, este posi"il sa identific corespondente intre aceste notiuni samanice si fapte
confirmate de cercetarea neurologica a acelorasi su"stante...

ai exact, tre"uie sa existe conexiuni analoge intre nicotina si AD$#ul din celulele
nervoase ale creierului uman.
Ideea ca acelor manin1ari le place tutunul mi s#a parut mereu amuzanta.
!onsideram spiritele ca fiind personaje imaginare care nu se pot "ucura
de#adevaratelea de su"stantele materiale.!onsideram de asemenea ca fumatul este
un o"icei rau si mi se parea putin pro"a"il ca spiritele (in cazul in care
ele eistau) sa sufere de aceeasi dependenta ca fiintele umane.
!u toate acestea, am decis sa nu ma impiedic de astfel de lucruri si sa dau atentie
intelesului literal al cuvintelor samanilor, iar samanii erau foarte categorici in
a spune ca spiritele au aceeasi pofta insatia"ila pentru tutun.
Am inceput sa urmaresc aceasta pista petrecandu#mi cateva zile in "i"lioteca....
Am dat chiar mai multe telefoane unor specialisti in mecanismul neurologic al nicotinei
 pentru a#mi largi cunostintele si a fi sigur ca nu fac legaturi imaginare...neurologia era
ultimul lucru la care ma pricepeam...
Iata ce am aflat5 in creierul omului, fiecare celula nervoasa, adica fiecare neuron, are
 

milioane de receptori pe suprafata sa...acesti receptori sunt proteine specializate in

recunoasterea si captarea anumitor neurotransmitatori (neuromediatori) sau a unor
su"stante similare.

-tructura moleculei de nicotina este similara cu aceea a unui neurotransmitator,

acetilcolina, si se potriveste ca un speraclu in receptorii anumitor neuroni.
Acest receptor este inglo"at in mem"rana celulei si este o proteina de mare dimensiune
care include nu numai "roasca (locul in care se ataseaza molecula eterna), ci si un tunel
cu o poarta care sta de o"icei inchisa.
!and este introdusa in "roasca o cheie, cand molecula de nicotina se potriveste pe docul
receptor, poarta tunelului se deschide permitand un flux de atomi de calciu si de sodiu
incarcati pozitiv.
Acesta declanseaza (este un mecanism putin cunoscut) o cascada de reactii electrice in
interiorul celulei, totul incheindu#se cu excitarea AD$#ului continut in nucleu, ceea ce
 provoaca activarea unor gene, inclusiv a acelora corespunzatoare proteinelor care
formeaza receptorii nicotinici.

!u cat se ofera mai multa nicotina neuronilor, cu atat mai mult AD$#ul care#l contin
activeaza producerea de receptori nicotinici, desigur, in unele limite....de aici si pofta
nesatioasa de tutun, cu cat ii dai mai mult cu atat cere mai mult.
Eram surprins de masura in care corespundeau notiunile samanice despre tutun cu studiile
neurologice despre nicotina. $u tre"uia facuta decat o simpla traducere pentru a trece de
la una la alta. *ricum, notiunile stiintifice de "receptori", "flu de atomi incarcati
 pozitiv"  si "stimularea codului genelor responsabile cu receptorii nicotinici"  nu explica
de fapt efectul nicotinei asupra !onstiintei.
i atunci cum de "vad" samanii amazonieni spirite ingerand cantitati enorme de tutun 4
 

Inainte de a merge mai departe, tre"uie sa clarificam doua lucruri...

)rimul este ca descoperirea modului prin care nicotina stimuleaza producerea de
receptori nicotinici a fost facuta de a"ia la inceputul anilor 788:, iar legatura intre acest
fenomen si dependenta data de tutun este evidenta, dar necesita sa fie explorata in detaliu.
Al doilea este ca sunt diferente fundamentale intre utilizarea samanica a tutunului si
consumul de tigarete industriale. arietatea de tutun utilizata in Amazonia contine pana la
optsprezece ori mai multa nicotina decat plantele utilizate la producerea tigaretelor tip
irginia...Tutunul amazonian creste natural fara ingrasaminte chimice sau pesticide si nu
contine aditivii din tigarete.
)e de alta parte, in Amazonia, tutunul este considerat un "leac".
Termenul indienilor ashaninca pentru "vindecator" sau "saman" este seripiari, in
traducere "cel care utilizeaza tutunul".
!ei mai "atrani indieni ashaninca pe care i#am cunoscut erau cu totii sheripiari...erau atat
de "atrani incat nici nu#si mai cunosteau varsta, pe care numai pielea lor plina de riduri o
sugera, si erau remarca"il de sanatosi si intregi la minte.

Intrigat de aceste diferente, am cautat prin "azele de date pentru studii comparative intre
toxicitatea varietatii amazoniene (Nicotina 3ustica) si varietatea utilizata de producatorii
de tigarete, tra"ucuri, tutun de pipa (Nicotina 'abacum)...$u am descoperit nimic...se
 pare ca intre"area nu fusese pusa inca.
Am cautat si studii despre aparitia cancerului la samanii care utilizeaza doze mari si
regulate de nicotina....inca o data nimic.
#am hotarat sa scriu autoritatii recunoscute in acest domeniu, ohannes @il"ert, autorul
lucrarii "'obacco and amanism in out America" ('utun si amanism in America de
ud) pentru a pune aceasta intre"are.
i#a raspuns6"...unt dovezi evidente ca produsele din tutun occidental contin numerosi
agenti cimic care nu sunt prezenti in plantele crescute in mod natural pe teritoriul
indienilor amazonieni...nu am auzit de samani care sa fi facut cancer..." 
)are limpede ca nicotina nu produce cancer dat fiind faptul ca ea este activa in creier. In
orice caz, oamenii de stiinta nu au considerat niciodata tutunul ca pe un halucinogen,
deoarece occidentalii nu fumeaza niciodata destul pentru a ajunge in etapa
 

halucinatorie.!a urmare, mecanismul neurologic al halucinatiilor induse prin tutun nu a

fost studiat inca.

)aradoxal, receptorii nicotinici sunt cei mai "ine cunoscuti neurologilor, care#i studiaza
de mai multe decenii, dat fiind faptul ca exista atat su"stante care stimuleaza acesti
receptori, cum ar fi acetilcolina si nicotina, cat si su"stante care#i inhi"a, cum ar fi curara
si veninul anumitor serpi...
Intr#adevar, printr#o curioasa coincidenta, tutunul, curara si veninul serpilor se potrivesc
in aceeasi "roasca din creierul nostru.

 ragmente din
arpele Cosmic, A%N$ul si 5riginile Cunoasterii
de 7erem* Narb*

)u"licat de Ultimus Romanorum la =75=> 

1 comentarii:

<lueIris spunea...

Exceptionala postare Deose"it de interesanta si "ine documentata. Tre"uie s#o

mai citesc odata, cel putin...
!ateva scurte concluzii pe care le#am tas, la o prima lecturare a postarii tale5

7.&orma spiralata a AD$#ului este o consecinta directa a mediului acvatic in care

se afla...
AD$#ul se afla in permanenta insotit de apa, exact asa cum se intampla si cu
sarpele mitic.

Iata o posi"ila explicatie la constatarile facute de asaru Emoto privind memoria

apei.

=. )oate a#l cunoaste pe Dumnezeu inseamna sa poti accesa la modul constient

informatia din propriul AD$, iar aceasta realizare sa se faca prin intermediul unor 
su"stante care te trec intr#o stare modificata de constiinta, adica sa deschida
poarta.

0. Din perspectiva respectiva, povestea Evei si a -arpelui ar capata un alt sens.

Accesul la cunoasterea informatiei fundamentale continuta in interiorul AD$#ului
a fost mai facil unei femei, a carei intuitie si sensi"ilitate o face mai receptiva la
elementele su"tile. De aceea din mar a muscat mai intai Eva si ea i l#a oferit
ulterior lui Adam.

. Din cate stiu, derivati ai nicotinei Jacidul nicotinic, daca nu gresescKsunt folositi
in compozitia unor medicamente care trateaza maladia )ar1inson, deci...
 

7> ianuarie =:7:, 705:>

TrimiteLi un comentariu 

M )ostare mai nouN )ostare mai veche O )agina de pornire P 

A"onaLi#vN la5 )ostare comentarii JAtomK 
 

Decalogul
8. Actioneaza doar din Iubire si Convingere. ii otarat si asuma$ti responsabilitatea
asupra deciziilor si actiunilor tale.

9. ii Creativ. Alege si traieste cu 5amenii care &andesc si imt ca si tine.

:. a fapte bune, pentru binele tau, pentru binele aproapelui tau si pentru binele
+niversului. Ajuta$ti semenii ori de cate ori ai ocazia si Constientizeaza ca ajutandu$i pe
ei, te ajuti pe 'ine Insuti.

;. /ucura$te cu Adevarat de 1iata si ajuta$i si pe ceilalti sa se bucure de tot ce ne ofera

1iata, Aici si Acum.
 

<. Constientizeaza ca faci parte dintr$un Intreg in care suntem cu totii uniti si recunoaste
 2umina pirituala in tine si in toti semenii tai.

=. 3especta 2egea Iubirii si a 2iberului Arbitru de$a lungul intregii tale 1ieti. Actioneaza
intotdeauna si in toate situatiile de 1iata din Iubire Neconditionata, pastrandu$ti
Constiinta Curata.

>. ii mereu Constient ca esti o iinta Minunata de Natura pirituala si 5rigine %ivina
 si comporta$te ca atare.

?. ii Constient de menirea ta de co$Creator in Creatie, Creatie fiind.

@. ii !uternic si fii mereu Constient de 1aloarea ta si a Iubirii tale.

8. ii 'u Insuti in orice situatie de 1iata.

 

Recent isitors

@orldometers # real time orld statistics 

Meditatia
 

* minte meditativa este Tacuta.

Dar aceasta nu este Tacerea pe care o poate concepe %andul, nu este tacerea unei seri
linistite, nu este tacerea care apare cand gandul # cu toate imaginile, cuvintele si
 perceptiile sale # a incetat complet. Aceasta inte meditativa este mintea religioasa #
religia care nu este atinsa de "iserica, de temple sau de imnuri. intea religioasa este
expresia Iu"irii.

Aceasta este Iu"irea care nu cunoaste nici un fel de separatie. )entru ea, departele este
aproape. $u este vor"a de unul sau de multi, ci mai curand de acea stare de iu"ire in care
orice separare inceteaza. Este ca si frumusetea # nu tine de masura cuvintelor. intea
meditativa actioneaza numai din aceasta tacere.

editatia este o iata, una dintre cele mai mari arte # poate cea mai mare si nu o poti
invata de la nimeni. Aceasta este frumusetea ei. $u are nici o tehnica si de aceea nici o
autoritate. !and inveti despre tine insuti, o"serva#te, cum mergi, cum mananci, ce
vor"estiQ o"serva "arfa, ura, gelozia # daca esti constient de toate astea in tine insuti, fara
alegere, asta face parte din meditatie. Astfel, meditatia poate sa ai"a loc chiar asezat fiind
intr#un auto"uz sau um"land prin padurile pline de lumina si de iu"ire, ascultand cantecul
 pasarilor sau privind chipul sotiei ori al copilului tau.

editatia inseamna a descoperi daca creierul, cu toate activitatile lui, cu toate

experientele lui, poate sa fie a"solut 'inistit. $u in mod fortat, pentru ca in momentul
cand fortezi este dualitate. Entitatea care spune as vrea sa am experiente minunate, de
aceea tre"uie sa#mi fortez creierul sa fie linistit nu va face niciodata acest lucru. Dar
daca incepi sa cercetezi, sa o"servi, sa asculti toate miscarile %andului, conditionarile lui,
ceea ce urmareste, fricile, placerile lui, daca o"servi cum opereaza creierul, atunci ai sa
vezi cum devine extraordinar de linistitQ aceasta 'iniste nu este somn ci creierul este
teri"il de activ si de aceea linistit. Un dinam mare care lucreaza perfect, nu scoate nici un
sunetQ numai cand exista frictiune exista zgomot.

editatia e o munca grea.

Ea cere cea mai inalta forma de disciplina # nu conformism, nu imitare, nu ascultare, nu
supunere # ci o disciplina care vine prin continua luciditate, nu numai asupra lucrurilor
din afara care te privesc dar si a celor din launtru. Astfel meditatia nu este o activitate de
izolare ci este actiune in iata de fiecare zi, ceea ce cere cooperare, sensi"ilitate si
inteligenta. daca nu pui temelia unei vieti corecte, meditatia devine evadare si de aceea nu
are a"solut nici o valoare. * iata corecta nu inseamna sa urmezi morala sociala ci sa fi
li"er de invidie, de lacomie, de cautarea puterii # care toate nasc dusmanie. Eli"erarea de
toate acestea nu vine prin actiunea vointei ci prin a fi !onstient de ele prin intermediul
!unoasterii de -ine. Daca nu cunosti activitatile eului meditatia devine o excitare a
simturilor si de aceea e de foarte mica insemnatate.

editatia este unul dintre cele mai extraordinare lucruri si daca nu sti ce este, esti ca
omul or" intr#o lume de culoare stralucitoare, de um"re si de lumini miscatoare.
 

editatia nu este o afacere intelectuala dar cand inima intra in inte, mintea are cu totul
alta calitateQ ea este atunci realmente nemarginita, nu numai in capacitatea de a gandi, de
a actiona eficient ci si in sensul de a trai intr#un spatiu in care esti parte din Tot.

editatia este miscarea iu"irii.

Ea nu este iu"irea unuia sau a mai multora. Este ca apa pe care o poate "ea oricine din
orice vas, fie de aur, fie de pamantQ este inepuiza"ila. -i se intampla un lucru special pe
care nici un drog sau autohipnoza nu#l poate produceQ ca si cum mintea ar intra in ea
insasi, incepand de la suprafata si patrunzand din ce in ce mai adanc, pana ce adancul si
inaltul si#au pierdut sensul si orice forma de masurare inceteaza. In aceasta stare este o
 pace completa # nu e multumirea care vine in urma unei rasplate # ci o pace in care e
ordine, frumusete, intensitate.
Ea poate fi distrusa asa cum poti distruge o floare si totusi, tocmai din cauza acestei
vulnera"ilitati este indestructi"ila. Aceasta meditatie nu poate fi invatata de la altcineva.
Tre"uie sa incepi prin a nu sti nimic despre ea si sa te misti din inocenta in inocenta.

)amantul in care poate incepe sa existe intea meditativa este pamantul ietii de fiecare
zi, lupta, durerea si "ucuria trecatoare. Acolo tre"uie sa inceapa si sa aduca ordine si de
acolo sa se miste mai departe fara oprire. Daca insa esti preocupat numai sa faci ordine,
aceasta ordine va naste propria ei limitare iar mintea va fi prizoniera ei. In toata aceasta
miscare tre"uie sa incepi, intr#un fel, de la celalalt capat, de pe celalalt mal si sa nu fi tot
timpul preocupat de malul asta sau de cum ai sa treci raul. Tre"uie sa te arunci in apa fara
sa sti sa inoti. Iar frumusetea meditatiei este ca nu stii niciodata unde te afli, incotro te
duci si care este capatul.

editatia nu este ceva diferit de viata zilnicaQ nu va "agati intr#un colt unde sa meditati
timp de zece minute ca apoi sa iesiti afara de acolo si sa fiti macelar # atat metaforic cat si
in Realitate.

*"servand toate acestea, dandu#ti seama de participarea ta la ele, asta face parte din
meditatie. -i meditand astfel veti descoperi o extraordinara frumuseteQ veti actiona !orect
in fiecare momentQ si daca nu actionati corect la un moment dat, nu are nici o importanta,
ai sa prinzi momentul alta data # n#ai sa#ti pierzi vremea regretand. editatia face parte
din viata, nu este ceva diferit de ea.
Daca hotarasti sa meditezi, aceea nu va fi meditatie.
Daca hotarasti sa fi "un, "unatatea nu va inflori niciodata.
Daca cultivi umilinta, ea inceteaza sa existe.

editatia este "riza care intra atunci cand lasi fereastra deschisaQ dar daca o ti deschisa in
mod deli"erat, invatand#o intentionat sa intre, ea nu va apare niciodata.
editatia nu e un mijloc pentru a ajunge la un anumit scop.
Ea este amandoua, ijlocul si -copul.
!e lucru extraordinar este meditatia

Daca exista vreo o"ligatie, vreun efort de a face gandul sa se conformeze, sa imite, ea
devine o povara istovitoare.
 

Tacerea dorita inceteaza a fi iluminatoareQ daca ea este urmarirea unor viziuni si

experiente, duce la iluzii si auto#hipnoza. editatia are semnificatie numai in inflorirea
gandului si astfel in incetarea lui.
%andul poate inflori numai in li"ertate iar nu in tipare de !unoastere mereu largite.
!unoasterea poate sa dea noi experiente de mai mare senzatie dar o inte care cauta
experiente de orice fel este imatura. aturitatea este eli"erarea de orice experienta, ea nu
se mai afla su" influenta lui a fi sau a nu fi.

aturitatea in meditatie inseamna eli"erarea intii de !unoastere caci aceasta formeaza

si controleaza orice experienta. * minte care este o 'umina pentru ea insasi nu are nevoie
de nici un fel de experienta. Imaturitatea este nesatul dupa o experienta mai mare si mai
larga. editatia este hoinareala prin lumea !unoasterii si fiind li"era de aceasta, intri in
 $ecunoscut.

iddu Brishnamurti

Prieteni
7. Principiul Unitatii , inseamna a vedea Intregul in tot si in toate si a intelege si a trai ca
facand parte dintr#un Intreg. &ii cu adevarat -piritual, fiindca a fi -piritual inseamna a uni
si a te simti unit cu toti ceilalti si cu Intregul Univers.

=. Principiul Adearului!  Din principiu sa traiesti in Adevar, sa cultivi Adevarul si sa

Iu"esti Adevarul toata iata ta. !ultiva#ti puterea Discernamantului pentru a putea lua
decizii sanatoase si a face fapte "une, astfel vei putea deveni un *m -piritual.

0. Principiul "ietii!  Din principiu Iu"este si respecta iata si toate &ormele de iata.
Accepta iata asa cum este si creaza#ti o iata plina de <ucurie, &ericire si Armonie,
!onstientizand ca iata este <unul cel mai de pret.

. Principiul #u$irii!  Daruieste#te total in tot ceea ce faci si fa tot ce faci din tot sufletul
tau, din toata inima ta, din tot cugetul tau si cu toata puterea ta, dovedind Intelepciune si
Iu"ire in toate activitatile pe care le desfasori.

/. Principiul Spiritual . Din principiu sa nu judeci, sa nu condamni, sa nu invinuiesti si

fii plin de Iu"ire si Respect pentru tot ce#ti ofera iata. &ii -piritual si iu"este Iu"irea,
fiindca a fi -piritual inseamna a Trai in Iu"irea neconditionata a Intregului.

H. Principiul Creatiitatii . &ii !reativ, isator si izionar, plin de Intelegere, Ra"dare,

Acceptare si Deschis la nou. Invata a invata din tot ce#ti ofera iata si invata#ti lectiile de
iata pentru a putea creste si evolua -piritual.

>. Principiul %olutiei . !ultiva#ti cele > virtuti5 !redinta, $adejdea, Dragostea,
!hi"zuinta, !umpatarea, !urajul si Intelepciunea si preocupa#te mereu de Desavarsirea
ta, impreuna cu semenii tai. *cupa#te mereu de Evolutia ta -pirituala, fiind permanent in
 

comuniune si comunicare cu semenii tai, pentru a Evolua impreuna cu ei si spre "inele

tuturor.

9. Principiul Asumarii . &ii !onstient de enirea ta in aceasta iata si in Univers si

asuma#ti rolul de co#!reator in !reatie. Deasemenea, asuma#ti responsa"ilitatea asupra
%andurilor, Emotiilor, -entimentelor, or"elor si &aptelor tale, dar asuma#ti
Responsa"ilitatea si asupra -anatatii si a ietii tale, !onstient fiind ca -anatatea este
<ogatia *mului.

8. Principiul &elului. A avea un Tel in iata si a fi mereu !onstient de el este foarte

important. Din principiu fii un "un )rieten tuturor si priveste )rietenia ca tel si nu ca
mijloc pentru atingerea Telului. -copul ietii este folosirea mijloacelor care o fac sa
merite traita.

7:. Principiul Succesului . &ii !onstient ca poti realiza a"solut tot ce#ti doresti in iata,
daca traiesti respectand Adevarurile, )rincipiile si 'egile Universale, "ucurandu#te de
-ucces impreuna cu semenii tai.

77. Principiul Demnitatii . Din principiu da dovada de Demnitate, 2arnicie si pastreaza#

ti Integritatea personala. *rice ti s#ar intampla in iata, sa nu uiti un singur lucru5 sa#ti
ramai credincios tie insuti.

7=. Principiul "alorii!  Invata sa apreciezi Adevaratele alori in iata. )une intotdeauna
alorile -pirituale mai presus de cele ateriale, fii darnic si lauda#i pe ce#i ce au merite
si calitati deose"ite. Intelegerea ietii planetare la nivel national, international si mondial,
 presupune !unoasterea in detaliu a )ro"lemelor *menirii la toate nivelele si acceptarea
acestora si totodata solutionarea lor prin actiuni !omune, respectand )rincipiile,
Adevarurile si 'egile Universale.

Daca pana acum ignoranta a fost cuvantul de ordine, daca realitatea inconjuratoare a fost
o simpla stire la T pentru tine, este momentul sa deschizi ochii, sa nu te mai lasi dus de
val, manipulat si inro"it. %andeste tu, impreuna cu cei din jurul tau, pentru tine si pentru
cei din jurul tau -ingur nu poti schim"a nimic dar impreuna putem schim"a lucrurile, sa
mearga in directia normala si fireasca si nu in cea trasata cu rigla sau prin cifre de altii
 pentru care oamenii sunt doar niste cifre, niste procente sau cine stie ce acronime Daca
iti pasa de tine, de familia ta de toate lucrurile "une si frumoase ce te inconjoara si vrei ca
si maine sa le vezi 'AND%S&%( 
 

-cire tuum nihil est, nisi te scire hoc sciat alter  S =::8 imoozha + Theme Design5
**ruc