Nu după mult timp de la apariţie, fotografia şi cinematografia s-au

constituit în noi domenii importante ale artei. Se spune, pe drept

cuvânt, că acestea sunt arte inventate, deoarece ele se realizează
numai pe baza unor mijloace tehnice specifice, asociate din cele mai
diverse domenii ale tehnicii ca: optica, fotochimia, mecanica fină,
electrotehnica, electronica şi mai recent calculatoarele şi laserii.
Funcţiile luminii
- funcţia vitală
- funcţia plastică
- funcţia tehnică
Apariţia şi evoluţia tehnicii iluminatului artistic
Prima sursă de lumină utilizată în fotografie a fost lumina naturală. Se
ştie că această lumină nu poate fi dirijată după dorinţă,
caracteristicile ei plastice şi spectrale fiind foarte schimbătoare în
funcţie de anotimp, de factorii meteorologici şi de ora zilei, putându-
se schimba de la un minut la altul.

Deseori denumită pictură cu lumină, arta necesită cunoștințe tehnice

despre film, stocuri, instrumente de iluminat, filtre de culoare și
difuzie și o înțelegere a acestora concepte de bază: expunere, teoria
culorii și optică.
CREAREA DIMENSIUNII
Iluminatul este instrumentul principal folosit pentru a performa
această „magie”. Pentru a crea o imagine tridimensională
convingătoare, subiecții și straturile scenei trebuie separate unele de
altele. Acest lucru se realizează cu lumină sau culoare, creând
contraste de lumină față de întuneric sau întuneric față de lumină și
prin amplasarea strategică a luminilor și a elementelor de culoare.

Există două filozofii de bază de iluminare:

Naturalismul urmărește poziționarea logică a surselor de lumină într-
o scenă și este adesea denumită iluminare motivată. De exemplu,
când sunt fotografiate două persoane față în față într-o scenă
exterioară cu lumină naturală, iar o persoană este iluminată din
spate, cealaltă persoana ar trebui să fie în plină lumină solară.
Pictorialismul permite utilizarea unghiurilor de lumină care încalcă
logica naturalismului pentru artistic efect.

PROPRIETĂȚILE LUMINII
Intensitate—Lumina poate varia de la intensă (lumina solară) la slabă
(lumină potrivită).
Culoare—Lumina are un echilibru de culoare, sau părtinire, care
depinde de sursă
(lumina zilei, wolfram etc.).
Calitate - Se face referire la duritatea (directitatea) sau moliciunea
(difuzia) luminii ca calitate.
Unghi — Unghiul sursei, în raport cu obiectul sau subiectul
reflectorizant, afecteazăintensitate și calitate.

CONTRAST ȘI RAPORTURI DE ILUMINARE

Ca și pictura, cinematograful este o reprezentare bidimensională a
subiectelor tridimensionale. Pentru a definim spațiul și sugerăm
forma, creăm diferite niveluri de contrast pe fiecare subiect.
Când introducem un nivel de contrast, creăm iluzia celei de-a treia
dimensiuni. Acea iluzie este numită modelare. Gradul în care
executăm această modelare se numește raport de contrast.

Lumina puternică creează umbre profunde, intense și este mai ușor

de controlat. Trucul este
folosindu-l în mod corespunzător, deoarece poate avea tendința de a
arăta fals sau „de sursă”.
Important: duritatea sau moliciunea relativă a luminii nu are nimic
de-a face cu intensitatea sau cantitatea acelei lumini. O zi senină
poate fi întunecată în comparație cu a
zi însorită, dar există încă o cantitate masivă de lumină moale care
trece prin acestea nori. O flacără de chibrit, una dintre cele mai greu
de găsit, produce doar o mică cantitatea de lumina.

Există doua tipuri de platouri

Platouri de film ce cuprind
•Frecvenţa şi planificarea filmărilor.
•Spaţiul efectiv de folosit pentru filmare
•Control options.
•Generalităţi: camere, optică, traveling, macarale.
•Podea şi infrastructură (canale de cabluri, aer condiţionat)
Platouri de televiziune
•Programarea generală a producţiilor, intercondiţionări.
•Folosirea spaţiului disponibil, complex, programarea
resurselor/echipamentelor/facilităţilor and solutiilor
•Facilităţi specifice pentru studiouri de ştiri: fundaluri cu lumină
naturală, amestecată cu lumină artificială .
•Podele şi infrastructură (canale de cabluri, aer condiţionat)
Înălţimea este cel mai important parametru: aproape imposibil de
modificat, poate genera multe limitări, anumite probleme, înspecial
în platourile de mărime sub cea normalăî.

Tipuri de lumină
Spotlight – o singură sursă de lumină a cărui mărime este mult mai
mică decât a subiectului şi decât distanţa de la sursă la subiect.
Softlight – o singură sursă de lumină a cărei mărime este
incomparabil mai mare decât subiectul iluminat şi distanţa de la sursă
la subiect.
 - Spotlight

- Softlight

Legile iluminării
Legea inversului pătratului: Scăderea iluminării = 1/D2
Intensitatea luminii este invers proporţională cu pătratul distanţei.
• Legea reflexiei Unghiul de incidenţă este egal cu unghiul de reflexie
• Legea cosinusului Lumina reflectată scade cu înclinarea suprafeţelor
faţă de direcţia sursei
• Legea lui Newton: Unghiul de refracţie depinde de culoarea luminii-
de lungimea de undă a radiaţiei.
LUMINA PRINCIPALĂ (CHEIE) Lumina predominantă care dă
formă i define te subiectul în concordan ă cu ideea creativă a
autorului Această lumină crează caracterul subiectului, scenei sau
proiectului.
LUMINA DE UMPLERE este sursa secundară de lumină pentru
echilibrarea umbrelor i contrastului create de lumina principală
(cheie) De obicei este a eșezată în partea opusă luminii principale.
Lumină din spate, lumină care vine din spatele obiectului și se
împarte obiectul principal din fundal. Când lumina este situată
imediat după obiect numit „Contur azuriu
Lumină de fundal Orice accente de iluminare situate pe fundal în
relația cu obiectul principal și lumina cheie.
Lumina de modelare ar putea veni din orice direcție pentru a da
definiție axtra oricare dintre suprafețele obiectului, în cazul
portretului de obicei la ochi.

Caracterul luminii- În general, caracterul luminii depinde de

calitate a instrumentelor de iluminat, dar definiția principală depinde
de utilizator. De fiecare dată când luminile se instalau pe locație de
idee de cameraman, gaffer, regizor, va fi prezentat personajul. Una
dintre cele mai mari realizări creative din lumea profesionistă a
regizorilor – când niciunul dintre luminile ar putea fi recunoscute
după tip, poziție, direcție,
prezenta generala. Ar trebui să fie narativ, ar trebui să fie puternic,
dar încă – invizibil...

Volumul luminii- Vital pentru potrivirea nivelurilor între surse

- Accente puternice deasupra nivelului cheie pe suprafețe limitate
- Vital pentru economisirea intensității luminii după reflexie sau
transmitere
- Vital pentru evaluarea fiecărei lumini particulare
- Vital pentru controlul asupra contrastului

Sfaturi despre iluminarea cu efecte vizuale pentru film

- Filmați întotdeauna un test de film pentru a determina
adevăratul ASA al filmului,
- Valoarea de expunere (EV) și densitatea culorii.
 - Contoarele spot variază foarte mult atunci când măsoară
lumina albastră; unele mărci sunt până la trei opriri F de la
alte mărci.
- Folosiți întotdeauna același lucru metru pentru testare ca
pentru fotografia de principiu.
- Ecranele albastre iluminate Kino Flo sunt, de obicei, cel mai
bine iluminate la 1⁄2 un F-stop la 11⁄2 F-stops EV sub cheia
nominală, în funcție de contor.
- Ecranele verzi iluminate Kino Flo sunt, de obicei, cel mai bine
iluminate la cheie la maxim F-stop sub tastă, în funcție de
contor.
- Stocurile de film reacţionează diferit la lumina verde
reflectată decât la lumina albastră.

APARATE DE ILUMINAT
Aparatul de iluminat reprezintă un ansamblu de elemente
mecanice, optice şi electrice destinate să asigure fixarea, protejarea şi
alimentarea cu energie electrică a sursei de lumină, cât
şi dirijarea fluxului luminos al sursei spre subiectul iluminat.
Orice aparat de iluminat trebuie să asigure:
-concentrarea fluxului luminos al lămpii într-un anumit unghi solid, în
funcţie de necesităţile plastice şi exponometrice;
-o distribuţie cât mai uniformă a iluminării în pata de lumină;
-un randament luminos cât mai bun;
-să reducă efectul de orbire provocat de lampă;
-să fie uşor, robust, silenţios şi să prezinte simplitate în exploatare.

Părţi componente şi funcţiunile lor

 - Carcasă
- sursa de lumină
- un sistem optic
- sistem de focalizare a fasciculului luminos
- sistem de alimentare cu energie electrică a lămpii
- sistem de susţinere şi orientare spre subiectul iluminat şi
accesorii.
Clasificarea aparatelor de iluminat
-de proiecţie cu filament concentrat şi balon clar;
-HMI;
-arc cu cărbuni
-HMI -tubulare
-liniare cu halogeni;
-tubulare cu halogeni;
Caracteristicile aparatelor de iluminat
-tipul constructiv al lămpii;
-tipul de soclu pentru lampă;
-tipul carcasei;
-tipul întrerupătorului;
-tipul cablului de alimentare propriu (izolaţie, număr de fire, secţiune
şi lumgime);
-tipul balastului - pentru aparatele cu lămpi cu descărcări;
-construcţia carcasei;
-construcţia lirei şi modalitatea de fixare pe stativ sau în variantă
suspendată;
-diametrul lentilei Fresnel - la proiectoare;
-tipul oglinzii;
-tipul sistemului de focalizare;
-dimensiuni de gabarit şi greutate.

Proiectoare Fresnel
Proiectoarele cu lentile Fresnel sunt aparate deosebit de importante
în tehnologia iluminatului artistic datorită unor caracteristici
remarcabile pe care acestea le oferă:
-asigură lumină dirijată cu o gamă largă de variaţie a unghiului
fasciculului luminos
-lumina dirijată creează umbre cu contururi mai clare sau mai difuze
în funcţie de gradul de concentrare al fasciculului luminos;
-ameliorează efectul de orbire deoarece fluxul luminos emis de lampă
este uniform
Clasificarea culorilor
Dacă se împarte spectrul vizibil în trei intervale aproximativ egale, se
constată că fiecărei treimi îi corespunde câte o culoare dominantă,
respectiv roşu-R, verde-V şi albastru-A. Acestea sunt considerate
culori fundamentale care, prin sinteză aditivă - amestec în proporţii
egale reproduc culoarea albă sau, în proporţii diferite, convenabile,
sunt capabile să reproducă orice culoare
Caracteristicile culorilor
-Strălucirea
-Nuanţa
-Saturaţia
-Luminanţa
-Lungimea de undă dominantă
-Factorul de puritate

Triunghiul culorilor RGB adoptat pentru televiziunea în culori

Surse de lumină
Lampă fluorescentă de uz casnic

Lampă fluorescentă Kino Flo

Ochiul uman nu este la felsensibil la toate culorile deschise

La niveluri de iluminare foarte scăzute (de exemplu, lumina lunii),
vedem mai bine sub lumini de culoare mai albastră. Atunci lampa cu
sodiu nu mai este atât de eficientă și poate fi mai eficient să folosiți
lămpi cu halogenuri metalice pentru iluminarea exterioară de nivel
scăzut

LĂMPI CU INCANDESCENŢĂ

Încălzirea la incandescenţă cu ajutorul curentului electric a unui

filament din wolfram (tungsten) într-un balon vidat şi mediu de gaz
inertstă la baza funcţionării lămpilor cu incandescenţă.
Lampa cu vid aceasta a fost prima lampă electrică cu aplicaţie
practică realizată de Edison în anul 1880. Filamentul era un fir de
carbon în formă de buclă.
Lampa cu gaze inerte Reprezintă prima modernizare a lămpii cu vid şi
filament de wolfram. A fost realizată de către Langmuir în anul 1913.
Lampa cu halogen reprezintă a doua modernizare a lămpii
incandescente. Aceasta afost realizată de americanii Zubler şi Mosby
în anul 1952 şicomercializată după 1959 când s-a reuşit fabricarea ei
în serie.
Caracteristici spectrale şi fotometrice
- Cea mai mare parte din energia electrică consumată de
lampă, de circa 92% se transformă în căldură, din care 53%
se degajă prin radiaţii infraroşii şi 39% prin conducţie şi
convecţie
- Compoziţia spectrală a radiaţiei unei lămpi cu incandescenţă
depinde în principal de temperatura filamentului. Deoarece
prin creşterea temperaturii selectivitatea emisiei wolframului
scade, distribuţia spectrală a energiei acestuia poate
asimilată cu cea a corpului absolut negru
- Fluxul luminos este măsura luminii totale emise de o lampă.
- Eficacitatea luminoasă măsurată în lumeni/watt indică
- economicitatea unei lămpi şi depinde aproape în întregime
de
- temperatura filamentului

LĂMPI ELECTRICE
Orice aparat capabil să producă lumină, transformând o anumită
formă de energie în energie luminoasă a căpătat denumirea generică
de lampă. Pentru a obţine lumină transformările energetice dintr-o
lampă sunt foarte complexe.
Clasificări
- lămpi cu incandescenţă
- lămpi cu descărcări
- lămpi cu lumină mixtă

Caracteristici
- principiul de funcţionare
 - tipul constructiv
- puterea
- tensiunea
- tipul de soclu
- codul de referinţă din catalogul firmei producătoare.

SURSE DE LUMINĂ ŞI TIPURI DE RADIAŢII LUMINOASE

Clasificări
Orice corp care emite radiaţii luminoase constituie o sursă de
lumină.
Sursele primare sunt naturale (soarele, stelele, focul) sau artificiale,
create de om: lumânarea, lampa cu petrol, sursele electricede lumină
- becuri, lămpi cu descărcări în gaze, leduri
Fenomene fizice ale emisiei de radiaţii luminoase
Sursele elementare de energie luminoasă sunt atomii care
alcătuiesc materia. Structura atomului fiecărui element chimic, cu
numărul de electroni din jurul nucleului se află în tabelul periodic al
lui Mendeleev.
Dacă primeşte energie din afară atomul o absoarbe, apoi o cedează,
emiţând energie electromagnetică.
Proprietăţile optice ale corpurilor
Proprietăţile optice ale corpurilor se definesc prin capacitatea lorde a
reflecta, de a absorbi şi de a transmite prin ele lumina, respectiv prin
reflectanţă, absorbanţă şi transmitanţă, cu excepţia corpurilor albe,
gri sau negre, care sunt neutre din punctde vedere spectral, la
corpurile colorate proprietăţile optice se modifică în funcţie de
lungimile de undă şi de temperatură.
Corpul absolut negru
Dacă este incalzit, corpul absolut negru emite lumină. Având
coeficientul spectral de absorbţie egal cu unitatea, acest corp ipotetic
prezintă un spectru continuu şi o putere de emisie maximă ce
depinde numai de temperatură. De aceea corpul absolut negru a
căpătat şi denumirea de radiator integral ce reprezintă sursa etalon
de radiaţie termică.

Măsurarea temperaturii de culoare

Pentru măsurarea temperaturii de culoare se folosesc
colorimetre ce funcţionează pe principiul determinării raportului
energetic al radiaţiilor din zonele albastră şi roşie a spectrului vizibil.
În funcţie de tipul peliculei/senzorului video folosite ele indică şi
filtrele de corecţie necesare redării corecte a culorilor.
Capitol suplimentar

Caracteristicile iluminării arhitecturale și

artistice a clădirilor
Tipuri de iluminat de fațadă
1. Iluminat de contur
2. Iluminat dinamic
3. Iluminare cu proiectoare
4. Iluminarea fundalului
5. Iluminat localizat

1. pentru a evidenția contururile unei clădiri cu linii

clare care îi urmăresc silueta și subliniază
caracteristicile arhitecturale. Elementele de iluminat
nu sunt dificil de reparat și, de obicei, durează mult
timp, astfel încât puteți utiliza rezultatul timp de mulți
ani.

2. ă permite să obțineți orice efect pe fațada dumneavoastră, inclusiv afișarea de imagini sau chiar
filmări video. Folosite cel mai adesea în soluții simple, acestea pot varia culoarea, schimbând aspectul
clădirii și conferindu-i efecte diferite.

3. permite clădirii să iasă în evidență prin iluminarea uniformă a întregii fațade. Casa iese în evidență
printre plantele și clădirile vecine, așa că fațada trebuie să fie perfectă, fără imperfecțiuni sau
imperfecțiuni.
4. constă în iluminarea uniformă a tuturor elementelor fațadei pentru a crea o compoziție uniformă.
Se creează o imagine uniformă din toate detaliile evidențiate în lumină, în timp ce zonele neatractive
pot fi ascunse în mod deliberat.

5. accentuează elementele individuale. Dar o mare parte a fațadei poate rămâne neiluminată. Se
aplică, în general, tuturor clădirilor și luminează doar ceea ce este necesar, astfel încât nu trebuie să
faceți fațada întregii clădiri în mod perfect.