Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”

Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

COMUNICAŢII WIRELESS
PENTRU ECHIPAMENTE DE CALCUL

Suport de laborator

Domeniul: Informatică

Calificarea: Tehnician echipamente de calcul

Anul de studiu: II

Nivel 5
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

I. Introducere

Prezentul suport de laborator se adresează cadrelor didactice care predau în cadrul

Colegiului de Studii Terțiare Nonuniversitare - UTCB, domeniul Informatică, calificarea
Tehnician echipamente de calcul, nivelul 5.

Aceste materiale de laborator reprezintă o resursă materială orientativă pentru cadrele

didactice în activitatea de predare și sunt instrumente auxiliare care includ includ noţiuni
teoretice de bază și activități de laborator pentru acoperirea conţinuturilor tematice
propuse de Ministerul Educației prin Standardele de Pregătire Profesională și
Curriculum (aprobate prin Ordin de Ministru).

Acest material a fost elaborat pentru modulul Comunicaţii wireless pentru

echipamente de calcul ce se studiază în anul II şi are o durată de 16 săptămâni,
conform planului de învățământ prezentat în Curriculum.

Conform Standardelor de Pregătire Profesională și a Curriculumului, acest modul are

alocat un număr de 60 ore după cum urmează:

 Activităţi de predare: 24 ore

 Laborator tehnologic: 32 ore

Absolvenţii nivelului 5, din cadrul Colegiului de Studii Terțiare Nonuniversitare - UTCB,

calificarea Tehnician echipamente de calcul, vor fi capabili să îndeplinească sarcini
cu caracter tehnic de montaj, punere în funcţiune, întreţinere, exploatare şi reparare a
echipamentelor de calcul.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

II. Comunicaţii wireless pentru echipamente de calcul –

material de laborator

Utilizarea tehnologiei Bluetooth

Aceasta tehnologie a fost creata in 1994, iar in data de 20 mai 1998 a fost fondata
gruparea Bluetooth Special Interest Group (SIG), care in prezent are rolul de a vinde
companiilor de electronice tehnologia Bluetooth si de a urmari evolutia acesteia. Practic,
Bluetooth este o forma de comunicare radio, fara fir, intre doua dispozitive, permitand
transferul de date pe o distanta limitata.

In functie de distanta de comunicare, exista 4 tipuri de Bluetooth:

Clasa 1 → cu o raza de acoperire de pana la 100 m, aceasta tehnologie este folosita cu

precadere in mediile industriale. De asemenea, foloseste si un nivel ridicat de energie –
100 mW.

Clasa 2 → este unul dintre tipurile comune, intalnit cu precadere pe dispozitivele

mobile, oferind o raza de actiune de doar 10 m (are nevoie de 3.5 mW)

Clasa 3 → are raza de acoperire de 1 m si foloseste 1 mW

Clasa 4 → are raza de acoperire de sub 0.5 m (si foloseste maxim 0.5 mW)

Cea mai comuna clasa Bluetooth este 2, cea care permite comunicarea dipozitivelor pe
o distanta de 10 m. Iata care sunt cele mai intalnite dispozitive care beneficiaza de
aceasta tehnologie:

 Telefoane mobile
 Laptopuri si tablete
 Boxe portabile si casti
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

 Bratari fitness
 Alte gadget-uri, precum sisteme de home entertainment, sistemele audio din
masini

Avantaje si dezavantaje alte tehnologiei Bluetooth

Avantajele tehnologiei Bluetooth:

 Permite transferul de date rapid, fara grija cablurilor

 Activarea Bluetooth-ului pe dispozitive se face usor
 Este o tehnologie universala, intalnita pe o varietate de dispozitive si gadget-uri

Dezavantajele tehnologiei Bluetooth:

 Permite comunicarea intre dispozitive doar pe distante limitate

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

 Aceasta tehnologie consuma bateria dispozitivelor intr-un ritm accelerat, in

special a telefoanelor
 Latimea de banda este destul de ingusta
 Comparativ cu conexiunea Wi-Fi, securitatea oferita de Bluetooth nu este de
mare incredere

Cum activezi Bluetooth pe smartphone

Procesul de conectare prin Bluetooth a doua dispozitive poarta denumirea de

„asociere”. De regula, dispozitivele cu astfel de conexiune din apropiere sunt vizibile.

Utilizatorul il poate selecta pe cel la care doreste sa-si conecteze smartphone-ul, spre
exemplu, in clipa in care numele sau apare pe respectivul dispozitiv. Uneori este posibil
sa ti se solicite un anumit cod prin care se asigura, practic, conectarea intre cele doua
dispozitive.

Conectarea prin Bluetooth a doua dispozitive se realizeaza in doua etape: asocierea si

conectarea.

Inainte asta va trebui sa activezi functia Bluetooth, dupa cum urmeaza:

 Gliseaza in jos din partea de sus a ecranului.

 Atinge pictograma Bluetooth.

Iata ce trebuie sa faci pentru a realiza asocierea celor doua dispozitive folosind setarile:

 Gliseaza in jos din partea de sus a ecranului.

 Atinge prelung pictograma Bluetooth.
 Selecteaza Asociati un nou dispozitiv. Daca nu gasesti aceasta optiune, uita-te in
Dispozitive disponibile sau atinge Mai multe. Apoi apasa Actualizati.
 Atinge numele dispozitivului Bluetooth pe care doresti sa il asociezi. Urmeaza
instructiunile de pe ecran.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Iata ce trebuie sa faci pentru a conecta doua dispozitive:

 Gliseaza in jos din partea de sus a ecranului. Asigura-te ca functia Bluetooth este
activata.
 Atinge prelung pictograma Bluetooth.
 Cauta in lista de dispozitive asociate si atinge unul dintre ele, dar care nu este
conectat.
 Cand telefonul si dispozitivul Bluetooth sunt conectate acesta din urma va figura
ca fiind Conectat.

Cum activezi Bluetooth pe laptop

Pentru a activa functia Bluetooth pe un laptop cu sistem de operare Windows 10 va

trebui sa parcurgi cativa pasi, si anume:

 Pictograma Bluetooth poate fi gasita in Actiuni, langa data si ora din bara de
activitati.
 Pe bara de activitati, selecteaza Actiuni, apoi selecteaza pictograma Bluetooth
pentru a activa functia.


Daca nu gasesti pictograma Bluetooth in Actiuni, iata cum trebuie sa procedezi:

 Extinde actiunile rapide pe bara de activitati, selecteaza Actiuni si apoi atinge

Extindere. Bluetooth ar trebui sa apara aici. Va aparea ca Bluetooth sau
Neconectat.
 Adauga Bluetooth la Actiuni. Selecteaza Start, apoi Setari, Actiuni rapide.
Acceseaza apoi Adaugati sau eliminati actiuni rapide si activati Bluetooth.

Caracteristică de bază a tehnologiei Bluetooth este capabilitatea de a transmite şi

recepţiona simultan atât comunicaţiile vocale cât şi comunicaţiile de date. Pentru
efectuarea acestor comunicaţii, în specificaţiile Bluetooth există două tipuri de conexiuni
fizice:
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

 ACL(Asynchronous ConnectionLess) – pentru comunicaţii de date. Aceste

conexiuni lucrează până la 650 Kbps., iar între două dispozitive poate exista
doar o singură conexiune ACL. Conexiunile ACL asigură transmisii fără erori,
ceea ce înseamnă că pachetele de date pierdute sau eronate sunt retransmise.
 SCO(Synchronous Connection Oriented) – pentru comunicaţii vocale.
Aceste conexiuni lucrează la 64 Kbps şi pot stabilii 3 legături vocale simultane
duplex sau se poate combina transmisia vocală cu una de date.. Datorită ratei
de transfer mici, conexiunile SCO nu sunt recomandate pentru transferuri audio
de calitate sau transfeuri de date deoarece pachetele de date pierdute sau
eronate nu sunt retransmise.

Pentru realizarea comunicaţiilor între două dispozitive Bluetooth (un laptop şi un

telefon mobil) se parcurg următoarele etape:

A. Descoperirea dispozitivelor (Inquiry) – este procedura prin care un dispozitiv

Bluetooth A (laptop) sondează vecinătatea cu un alt dispozitiv Bluetooth B
(telefon mobil) din zonă şi cere adresa Bluetooth şi ceasul acestui dispozitiv în
vederea sincronizării cu acesta:
1. Dispozitivul Bluetooth A transmite o serie de pachete de interogare
(inquiry) către dispozitivul Bluetooth B.
2. Dispozitivul Bluetooth B răspunde cu un pachet FHS(Frequency Hop
Synchronisation) care conţine informaţiile necesare pentru crearea
legăturii între cele două dispozitive.

B. Stabilirea legăturii (pairing) – este procedura prin care două dispozitive

Bluetooth se autentifică între ele prin intermediul unei chei de autentificare:
1. Generarea unei chei de iniţializare, care este un număr personal de
identificare (PIN) sau o parolă şi poate avea până la 128 biţi. Cheia de
iniţializare criptează schimbul de date dintre cele două dispozitive
Bluetooth până la crearea cheii de autentificare.
2. Generarea unei chei de autentificare, care este bazată pe numere
aleatoare şi pe adresele Bluetooth ale ambelor dispozitive. După
generarea cheii de autentificare, cheia de iniţializare este distrusă.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

3. Autentificarea reciprocă a celor două dispozitive Bluetooth. După

stabilirea legăturii dispozitivele împart aceeaşi cheie de autentificare care
este păstrată pentru utilizări viitoare.

C. Conectarea la o bază de date Service Discovery:

1. Setarea conexiunii pentru comunicaţii de date.

2. Setarea conexiunii pentru transferul de date.
3. Setarea conexiunii pentru descoperirea şi aflarea informaţiilor despre
serviciile şi caracteristicile celor două diapozitive Bluetooth.
4. Clientul Service Discovery din laptop solicită serverului Service
Discovery din telefonul celular să-i trimită toate informaţiile pe care le
posedă referitoare la profilul Dial-Up Networking (DUN).
5. Serverul Service Discovery din telefonul celular caută prin baza sa de
date şi returnează caracteristicile referitoare la profilul Dial-Up
Networking.
6. Închiderea conexiunii.

D. Conectarea la un serviciu Bluetooth:

1. Setarea conexiunii pentru comunicaţii de date.

2. Configurarea legăturilor logice şi fizice pentru transferul de date.
3. Setarea conexiunii pentru transferul de date.
4. Multiplexarea serviciilor şi protocoalelor într-o singură conexiune.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

5. Atribuirea fiecărui serviciu sau protocol a unui număr propriu de canal. În

urma acestei proceduri laptop-ul ştie ce număr de canal (Dial-Up
Networking) să utilizeze de la telefonul mobil.
6. Setarea conexiunii Dial-Up Networking dintre cele două dispozitive
Bluetooth prin intermediul unui port serial virtual. Laptop-ul începe
explorarea serviciilor Dial-Up Networking oferite de telefonul celular.

Sarcina de lucru: Pornind de la figura 1.1.1, precizaţi etapele care se parcurg pentru
transmiterea datelor, explicând ce se întâmplă la fiecare etapă în parte.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Figura 1.1.1 Secvenţele de conectare a două dispozitive Bluetooth

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Descrierea tehnologiei infraroşu

Tehnologia infraroşu este tehnologia wireless utilizată în dispozitive sau sisteme care
transmit date prin radiaţii infraroşu (IR). Radiaţia infraroşu este regiunea spectrului
electromagnetic cuprinsă între microunde şi lumina vizibilă.

Un sistem de comunicaţie în infraroşu este format din:

 Sursa de informaţii – pachete de date sub formă de semnale electrice logice.

 Emiţătorul – are rolul de a prelucra semnalul de intrare prin filtrare, amplificare,

modulare, şi de a transmite acest semnal către un receptor. Emiţătorul este o
diodă emiţătoare de lumină - LED (Light Emitting Diodes) care transformă un
semnal electric în radiaţie luminoasă.

 Canalul de comunicaţie – este constituit din spectrul infraroşu al radiaţiilor

electromagnetice.

 Receptorul – are rolul de extrage cât mai fidel, prin demodulare, informaţiile din
semnalul transmis. Receptorul este o fotodiodă care transformă radiaţia
luminoasă în semnal electric.

 Utilizatorul – preia pachetele de date furnizate de receptor

Transferul de date în infraroşu a fost destinat să înlocuiască transferul serial RS 232,

în mod half – duplex. Datele sunt comunicate în mod half-duplex, deoarece în timp ce
transmite, receptorul dispozitivului este „orbit” de lumina propriului transmiţător şi de
aceea comunicarea full-duplex nu este optimă. Pentru a standardiza comunicaţiile în
infraroşu, în anul 1993 este creată asociaţia Infrared Data Association (IrDA).
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

IrDA defineşte un set de standarde care specifica felul în care se transmit datele fără fir,
prin intermediul radiaţiei infraroşu.

Pentru conectarea şi transmiterea datelor între două dispozitive IrDA (un laptop şi un
PDA) se parcurg următoarele etape:

A. NDM (Normal Disconnect Mode) – este o stare de aşteptare în care se verifică

posibilitatea unei legături:
1. Send XID Commands - dispozitivul primar trimite comenzi de identificare
a dispozitivelor secundare din raza de acţiune a dispozitivului primar
2. No Response - dispozitivul secundar nu răspunde dacă nu este în raza
de acţiune sau dacă este ocupat
3. XID Response - dispozitivul secundar răspunde la o comandă când
revine în raza de acţiune a dispozitivului primar
4. Finish sending XIDs - dispozitivul primar termină de trimis comenzi de
identificare
5. No response - după ce se identifică, dispozitivul secundar ignoră
comenzile XID a dispozitivului primar

B. DM (Discovery Mode) – este etapa în care două echipamente IrDA s-au

descoperit şi stabilesc parametrii de comunicare:
1. Send SNRM Comand (comenzi de setare a modului de răspuns
normal)- dispozitivul primar trimite comenzi SNRM cu parametrii şi adrese
de conectare
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

2. UA response with parameters using connect addres - dispozitivul

secundar trimite un răspuns cu parametrii de conectare folosind adresa de
conectare specificată de dispozitivul primar
3. Open channel for IAS(Information Access Service) Queries -
dispozitivul primar deschide un canal de interogare a serviciului de acces
la informaţii
4. Confirm channel open for IAS- dispozitivul secundar confirmă
deschiderea canalului IAS
5. Send IAS Queries - dispozitivul primar trimite capacităţile sale cu privire
la accesul la informaţii(rata de transfer, dimensiunile pachetelor de date,
etc.)
6. Provide IAS responses - dispozitivul secundar răspunde cu capacităţile
sale privind accesul la informaţii. Se vor utiliza capacităţile comune a celor
două dispozitive în vederea optimizării performanţelor sistemului.
7. Open channel for Data - dispozitivul primar deschide un canal pentru
transmisiile de date
8. Confirm channel open for Data - dispozitivul secundar confirmă
deschiderea acestui canal, indică faptul că link-ul este acum deschis şi
datele pot fi transferate

C. NRM (Normal Response Mode) – reprezintă modul de operare pentru

echipamentele conectate:
1. Send Data or Status - dispozitivul primar trimite date şi informaţii de
stare(informaţii prin care se verifică dacă link-ul este conectat)
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

2. Send Data or Status – dispozitivul secundar trimite date şi informaţii de

stare
3. Send Data or Status - dispozitivul primar trimite date şi informaţii de
stare
4. Send Data or Status - dispozitivul secundar trimite date şi informaţii de
stare
5. Shutdown link - după finalizarea comunicării dispozitivul primar închide
link-ul de conectare
6. Confirm shutdown - dispozitivul secundar confirmă închiderea link-ului
de conectare
7. Back to NDM state – ambele dispozitive revin la starea NDM

Sarcina de lucru: Pornind de la figura 1.2.1, precizaţi etapele care se parcurg pentru
transmiterea datelor, explicând ce se întâmplă la fiecare etapă în parte.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Descrierea tehnologiei WAN celulare

Tehnologia WAN pentru telefoane mobile permite accesarea internetului din orice
locaţie, mai ales în deplasare, prin intermediul unui adaptor WAN (modem sau telefon
celular cu modem inclus) sau a unui card WAN conectat la un dispozitiv mobil. Marile
companii de telefonie mobilă: Zapp, Vodafone, Orange, Cosmote, pun la dispoziţia
utilizatorilor, pe baza unui abonament lunar, adaptoare WAN într-o gamă foarte
diversificată:
 ZAPP – Modemuri: Z020, Z030, Z040, MF622, MF626, etc.
 VODAFONE – Modem 3G Smart, USB Stick Huawei, etc.
 ORANGE - Modem Huawei E270, USB Stick Huawei E870, etc.
 COSMOTE - Telefoane mobile şi cartele PCMCIA, etc.
Pentru transmisii de date de mare viteză, comunicaţii clare şi sigure, reţelele de
telefonie mobilă utilizează tehnologia CDMA (Code Division Multiple Access).
CDMA este o tehnologie de bandă largă ce alocă utilizatorului întreg spectru de
frecvenţă pe tot parcursul timpului. CDMA este o formă de multiplexare şi o metodă de
acces multiplu care împarte canalul radio şi atribuie fiecărui utilizator un cod unic
pentru al diferenţia de alţi utilizatori din acelaşi spectru. Utilizarea eficientă a spectrului
de frecvenţă permite transmiterea unui volum mai mare de voce şi conectarea
concomitentă în reţea a mai multor utilizatori.
Tehnologia CDMA a fost iniţial utilizată ca standard militar în Statele Unite tocmai
datorita imposibilităţii de a fi decriptată de utilizatori neautorizaţi. Folosind 5 straturi de
codare şi un total de 4,4 bilioane de coduri (sau 4,4 mii de miliarde de coduri)
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

tehnologia CDMA face imposibilă clonarea unui terminal în scopul interceptării. Fiecare
utilizator se deosebeşte printr-un cod unic, adică de fiecare dată când iniţiezi un apel
primeşti un cod unic. Datorită acestui sistem avansat de codare, probabilitatea de a
intercepta o convorbire cu ajutorul unui echipament radio este practic nulă.
În prezent tehnologia CDMA utilizează:
 standardul CDMA 1X - în banda de frecvenţă de 450 MHz, cu viteză de 156
Kbps
 standardul CDMA EV-DO – optimizat pentru transferul de date, care foloseşte
o frecvenţă purtătoare independentă de cea pentru voce, cu viteză de 153,4
Kbps pentru upload şi până la 2,4 Mbps pentru download.
Pentru conectarea unui laptop la o reţea WAN celulară prin intermediul unui modem
ZAPP, se parcurg următoarele etape:
A. Instalarea driverelor modemului (figura 1.3.1):
1. Se instalează driverul pentru modem (AnyDATA CDMA USB Modem)
2. Se instalează driverul pentru portul USB (AnyDATA CDMA USB Serial
Device)
3. Se verifică instalarea corectă a driverelor ( Start → Settings → Control
Panel → System → Hardware → Device Manager → Modems ).

B. Crearea conexiuni dial-up (figura 1.3.2):

1. Click cu butonul drept al mouse-ului pe iconul My Network Place

2. Din lista care se deschide selectaţi Properties
3. În fereastra care se deschide activaţi comanda Create a new connection
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

4. În fereastra care se deschide activaţi butonul Next

5. În fereasta New connection Wizard bifaţi opţiunea Connect to the network at

my workplace apoi activaţi butonul Next

6. În fereastra care se deschide, bifaţi Dial-up connection apoi activaţi butonul

Next

7. În fereastra care se deschide (dacă nu este bifată) opţiunea Modem – Any

DATA CDMA USB Modem apoi activaţi butonul Next

8. În fereastra care se deschide, în caseta Company Name introduceţi un nume

pentru conexiune apoi activaţi butonul Next

9. În fereastra care se deschide în caseta Phone number introduceţi codul #777

apoi activaţi butonul Next

10. În fereastra care se deschide activaţi butonul Finish pentru a finaliza crearea

legăturii. După deschiderea automată a ferestrei din figura 1.3.14 , în caseta

User name introduceţi un nume apoi activaţi butonul Dial.

11. Se iniţializează conexiunea şi se va deschide o fereastră, unde trebuie să bifaţi

Do not request the failed protocol next time apoi activaţi butonul Accept
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Figura 1.3.1 Instalarea modemului Zapp Z020

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Figura 1.3.2 Crearea unei conexiuni dial-up

Sarcina de lucru: Pornind de la figura 1.3.1, precizaţi etapele care se parcurg

instalarea modemului Zapp Z020.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Sarcina de lucru: Pornind de la figura 1.3.2, precizaţi etapele care se parcurg pentru
realizarea unei conexiuni dial-up prin intermediul unui modem Zapp.

Descrierea tehnologiei WI-FI

WI-FI (WIRELESS FIDELITY)– este o tehnologie avansată de conectare într-o

reţea WLAN, care utilizează undele radio şi se bazează pe standardele de comunicaţie
din familia IEEE 802.11.

802.11 face parte dintr-o familie de standarde pentru comunicațiile în rețele locale,
elaborate de IEEE, și din care mai fac parte standarde pentru alte feluri de rețele,
inclusiv standardul 802.3, pentru Ethernet. Cum Ethernet era din ce în ce mai popular la
jumătatea anilor 1990, s-au depus eforturi ca noul standard să fie compatibil cu acesta,
din punctul de vedere al transmiterii pachetelor.

Wi-Fi, care uneori mai este scris WiFi, wifi, wi-fi, este prescurtarea de la Wireless
Fidelity (n.n. – precizizie fara fir) si este o tehnologie wireless cu ajutorul careia se pot
conecta la Internet laptopuri, smartphone-uri, tablete, console de gaming si alte
dispozitive inteligente. Wi-Fi este semnalul radio trimis de la un router wireless catre un
device situat in apropiere, care traduce semnalul in date pe care le poti vedea si utiliza.
Dispozitivul inteligent transmite un semnal radio inapoi la router, care se conecteaza la
Internet prin cablu.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Reteaua Wi-Fi reprezinta o conexiune la Internet partajata cu mai multe dispozitive

inteligente dintr-o locuinta sau dintr-un birou prin intermediul unui router wireless. Wi-Fi
utilizeaza undele radio pentru a transmite semnalul de Internet de la router-ul wireless
catre toate dispozitivele Wi-Fi (televizor, smartphone, tablea, laptop, etc.).
Acest lucru iti ofera flexibilitate pentru a ramane conectat la Internet atata timp cat te afli
in aria de acoperire a retelei Wi-Fi.

Deoarece device-urile comunica intre ele prin intermediul undelor radio, informatiile
personale ale utilizatorilor pot deveni vulnerabile la atacurile cibernetice si alte
amenintari de acest gen. Acest lucru se intampla mai ales atunci cand te conectezi la o
retea Wi-Fi publica in locuri precum o cafenea, restaurant sau un aeroport.

De aceea, este recomandat sa te conectezi fie la o retea Wi-Fi protejata printr-o parola,
fie la un hotspot mobil personal.

Standardele din familia IEEE 802.11 descriu protocoalele de comunicaţie aflate la

nivelul fizic (PHY) şi la nivelul legăturii de date (MAC) ale unei reţelele locale

wireless.

WI-FI - NIVELUL FIZIC reprezintă mediile de transmisie wireless a pachetelor de

date şi include tehnologiile ce controlează transmisia datelor.

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

WI-FI - NIVELUL LEGĂTURII DE DATE – reprezintă tehnicile de acces ale

staţiilor la mediul de transmisie wireless în standardul 802.11.

Tipuri de reţele WI-FI:

 Reţea IBBS (Independent Basic Service Sets) (figura 1.4.1 a) – este o reţea în

care fiecare staţie controlează propriul acces la mediul wireless.

 Reţea BSS (Basic Service Sets) (figura 1.4.1 b) – este o reţea prin care accesul

la mediul wireless se face prin intermediul unei staţii specializate numite punct

de acces (AP). AP este punctul central al comunicaţiei pentru toate celelalte

staţii. Staţiile nu pot comunica direct între ele, acestea vor comunica doar când li

se permite de către AP.

 Reţea ESS (Extended Service Sets) (figura 1.4.1 c) - este un set de două sau

mai multe reţele BSS care lucrează împreună pentru a forma o singură reţea.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Fiecare reţea BSS este conectată la un sistem de distribuţie (DS) prin

intermediul unei legături uplink. Legătura uplink către DS poate fi wired sau

wireless.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Figura 1.4.1 Tipuri de reţele Wireless Fidelity

Metode de securizare a reţelelor WI-FI:

 Filtrarea adreselor MAC (Media Acces Control). Prin filtrarea adreselor MAC,
un punct de acces în reţea este configurat cu adresele MAC ale clienţilor cărora
le este permis accesul în reţea. Această tehnică este ineficientă deoarece un
intrus poate afla şi falsifica adresa MAC a unei staţii, apoi se poate conecta în
reţea sub identitatea staţiei respective.

 Stoparea transmiterii publice a SSID-ului unui punct de acces. SSID-ul

(Service Set Identifier) – este un cod care defineşte apartenenţa la un anumit
punct de acces wireless. Toate dispozitivele wireless care vor să comunice într-o
reţea trebuie să aibă SSID-ul propriu, setat la aceeaşi valoare cu valoarea SSID-
ului punctului de acces pentru a se realiza conectivitatea. Deoarece SSID-ul este
inclus în beacon-ul oricărei secvenţe wireless, orice hacker dotat cu echipament
de monitorizare poate să-i descopere valoarea şi să se conecteze la reţea.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

 Utilizarea algoritmului WEP (Wired Equivalent Privacy). WEP ameliorează

transmiterea continuă a SSID-ului prin criptarea traficului dintre clienţii wireless şi
punctul de acces. Această tehnică de criptare a fost folosită din anul 1997 până
în anul 2001 când a fost spartă şi nu a mai fost considerată sigură

 Utilizarea algoritmului WPA (Wi-Fi Protected Access) - care este o soluţie

intermediară la criptare WEP. Algoritmul WPA – suportă atât autentificare cât şi
criptare. WPA foloseşte o metodă care crează o cheie unică pentru fiecare client.

 Utilizarea algoritmului WPA 2 - a fost elaborat în anul 2004 de catre IEEE pe

baza specificaţiilor algoritmului WPA. În WPA 2 este utilizat un algoritm de
criptare mai puternic si mai sigur numit AES (Advanced Encryption Standard),
care este un algoritm standardizat, pentru criptarea simetrică, pe blocuri. WPA2
conţine îmbunătăţiri care facilitează roamingul rapid pentru clienţii wireless aflaţi
în mişcare. Acest algoritm permite o preautentificare la punctul de acces spre
care se deplasează clientul, menţinând în acelaşi timp legătura cu punctul de
acces de la care pleacă.

Rezumatul măsurilor de securitate Wi-Fi este prezentat în figura 1.4.2.

Sarcina de lucru 1: Pornind de la figura 1.4.1, descrieţi principalele tipuri de reţele WI-
FI.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Sarcina de lucru 2: Pornind de la figura 1.4.2, precizaţi metodele utilizate pentru

securizarea reţelelor WI-FI.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Figura 1.4.2 Măsuri de securitate Wi-Fi

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Descrierea tehnologiei satelit

INTERNET PRIN SATELIT – este un serviciu utilizat în locaţiile terestre în care accesul
la internet nu este disponibil şi în locaţiile care sunt în mişcare în mod frecvent. Pentru
accesarea internetului se utilizează sateliţi de telecomunicaţii.

Functionare:

Atunci când clientul face o cerere de pe calculator (deschiderea unei pagini pe web,
descărcarea sau încărcarea unui fișier, trimiterea unui e-mail, etc), aceasta este trimisă
prin antena parabolică către antena satelitului. Cererea este trimisă către stațiile de la
sol care găzduiesc serverele și din nou la satelit care o distribuie apoi la calculatorul
clientului. Distribuția semnalului se efectuează de obicei în standardul DVB-S sau DVB-
S2).

Vitezele de transfer pentru internetul furnizat prin satelit sunt comparabile cu cele
furnizate prin cablu, ajungând la câteva zeci de Mbps la download și la maxim 10 Mbps
upload la majoritatea operatorilor. Lărgimea de bandă maximă depinde de factori cum
ar fi parametrul TCP window folosit, și congestia internet. Frecvențele de recepție
transmise de satelit pot fi de 9,75 - 10,6 Ghz în banda Low și 10,6 -12,5 Ghz în banda
High.

Pachetele de date circulă pe două căi:

 Uplink – datele sunt transmise dinspre Pământ spre satelit

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

 Downlink – datele sunt transmise de la satelit spre Pământ

Echipamentele necesare implementării serviciului internet prin satelit sunt:

 Antenă de satelit – este o antenă parabolică care recepţionează pachetele de
date transmise de satelit.

 LNB (Low Noise Block) – este un convertor, plasat în focarul antenei

parabolice, care are rolul de a amplifica semnalul primit de la satelit si a converti
frecventa semnalului din banda 10,7 – 12,8 GHz în banda 950 – 2150 MHz.

 DBV(Digital Video Broadcasting)– este un dispozitiv care conţine un receiver

digital şi un modem satelit, care recepţionează serviciile de date digitale
transmise prin satelit. Placa se conectează la convertorul LNB din focarul
antenei parabolice prin intermediul unui cablu coaxial.

 Serverul de satelit – asigură navigarea pe internet şi download-ul prin

intermediul satelitului. Serverul este conectat printr-o reţea VPN (Virtual Private
Network) împreună cu serverul reţelei locale la internet. Conţine şi placa DBV.

 Linie telefonică inchiriată – prin intermediul căreia se face upload-ul(cererea de

informaţii de către o staţie din reţea este transmisă serverului de reţea care prin
intermediul linii telefonice închiriate retransmite informaţia serverului de satelit).
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Accesul la internet prin satelit se poate face astfel:

 Acces one – way cu răspuns terestru (figura 1.5.1 a) – o combinaţie între

serviciile internet via satelit şi serviciile internet via cablu. Servciul internet via
cablu este utilizat pentru transmiterea datelor spre satelit (uplink) prin
intermediul unei linii telefonice închiriare sau dial-up. Serviciul internet via satelit
este utilizat pentru recepţioanarea datelor transmise de satelit (downlink).

Când un calculator din reţea solicită informaţii, această solicitare este transmisă
serverului satelit. Serverul satelit retransmite solicitarea serverului de reţea şi prin
intermediul unei linii telefonice închiriate sau dial-up către internet. Informaţiile solicitate
sunt trimise prin intermediul antenei de satelit către serverul satelit care îl trimite mai
departe solicitantului.

Prin intermediul liniei telefonice închiriate se solicită de catre un calculator accesarea

unei pagini WEB din internet, iar prin intermediul antenei parabolice se recepţionează
pagina respectivă şi se face download.Traficul de mesaje e-mail şi chat-ul se face
numai prin intermediul liniei telefonice închiriate sau dial-up, fără a mai trece prin
serverul satelit.

 Serviciul two – way (figura 1.5.1 b)- este un serviciu care se utilizează în zonele
izolate unde nu este acces la o reţea terestră de internet, în locaţiile care se află
în mişcare. Echipamentele utilizate pentru implementarea acestui serviciu sunt
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

mult mai scumpe decât cele utilizate pentru serviciul one-way. Convertorul LNC
şi modemul IP sunt bidirecţionale.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Realizarea unei reţele wireless infrastructure (Access Point)

În modul Infrastructure, fluxul de date este gestionat de un echipament wireless numit

access-point, care poate realiza şi legătura cu reţeaua cablată.

A. REALIZAREA SETĂRILOR DE BAZĂ ÎN ACCESS POINT:

 Conectaţi dispozitivul Access Point la un laptop. Portul LAN al dispozitivului
Access Point se conectează la portul LAN al laptop-ului prin intermediul unui
cablu FTP sau UTP prevăzut la ambele capete cu conectori RJ-45.
 Setaţi placa de reţea a laptopului cu un IP static din clasa IP. Această clasă este
specificată în documentaţia AP (în cazul nostru 192.168.0.2)
 Resetaţi dispozitivul Access Point (tineţi apăsat butonul RESET 10 secunde)
 Deschideţi pe laptop aplicaţia Internet Explorer iar în bara de adrese treceţi
adresa AP (http://192.168.0.1 ) apoi apăsaţi tasta ENTER.
 În fereastra Connect to 192.168.0.1 în caseta User name introduceţi user
name-ul (în cazul nostru admin) iar în caseta Password introduceţi parola (in
cazul nostru admin), apoi activaţi butonul OK
 În pagina web de configurare a dispozitivului Access Point selectaţi Wireless
Setting şi se deschide fereastra Wireless Setting.

o În caseta Mode se selectează tipul reţelei (in cazul acesta AP)

o În caseta ESSID se trece numele reţelei
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

o În caseta Channel Number se selectează unul din cele 13 canele

disponibile pentru Europa
 Activaţi butonul Apply

 Pentru securizarea reţelei cu o parolă în meniul din stânga ferestre selectaţi

Security şi se va deschide fereastra Security.

 În caseta Encryption treceţi modul de securizare (WEP, WPA, etc.)

 În caseta Pre-shared Key treceţi o parola care trebuie sa aibă cel puţin 8
caractere. Dacă doriţi ca această parolă să conţină cel putin 64 de
caractere, selectaţi în caseta Pre-shared Key Format opţiunea Hex (64
characters)
 Pentru a filtra accesul în reţea a calculatoarelor, se poate înregistra adresa MAC
a plăci de reţea din fiecare calculator în dispozitivul Access Point, utilizând MAC
Filtering din meniul principal.
 Bifaţi Enable Wireless Access Control
 În caseta MAC Address introduceţi adresa MAC a plăcii de reţea
 În caseta Comment introduceţi comentarii referitoare la calculatorul
respectiv
 Activaţi butonul Add şi adresa va apare în MAC Address Filtering
Table
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

B. CONECTAREA CALCULATOARELOR ÎN REŢEA

 Activaţi placa de reţea wireless de pe laptop (click cu butonul drept al mouse-

ului pe iconul My Network Place → Properties→ click cu butonul drept al
mouse-ului pe iconul Wireless Network Connection→ Enable )
 Activaţi serviciul wireless pe laptop (apăsaţi simultan tasta Fn şi tasta
funcţională cu simbolul wireless).
 Click cu butonul stâng al mouse-ului pe iconul conexiunii wireless din tray icon,
se deschide fereastra Wireless Network Connection
 Click cu butonul stâng al mouse-ului pe Change advanced setting, se deschide
fereastra Wireless Network Connection Properties
 Click cu butonul stâng al mouse-ului pe Wireless Network
 Click cu butonul stâng al mouse-ului pe Advanced
 Bifaţi opţiunea Any available network (access point preferred)
 Deschideţi din nou fereastra Wireless Newtwork Connection
 Activaţi butonul Connect iar în ferestra care se deschide introduceţi
parola care aţi introdus-o în meniul Security al dispozitivului Access
Point apoi activaţi butonul Connect.

C. CONECTAREA DISPOZITIVULUI ACCESS POINT LA O REŢEA INTERNET

 Eliberaţi portul RJ 45 al AP, apoi conectaţi Ap la reţeaua internet.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

 Fiecare calculator din reţeaua wireless configurată, alocă un IP automat, proprii

plăci de reţea wireless.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Metode de depanare pentru echipamente de calcul portabile

Descrierea procesului de depanare a unui laptop

În cadrul procesului de depanare trebuie să parcurgeţi următoarele etape:

 Colectaţi informaţii de la client – în această etapă adresaţi clientului o serie de

întrebări cu scopul de a determina cauzele care au dus la apariţia defectului:
o Laptop-ul este conectat la priză sau foloseşte acumulatorul?
o Laptop-ul se iniţializează şi afişează sistemul de operare?
o Care este starea de încărcare a acumulatorului?
o A fost instalat un soft recent?
o Este instalat şi actualizat un program antivirus?
o Au fost făcute setări în BIOS şi/sau la sistemul de operare?
 Verificaţi problemele evidente:
o Verificaţi dacă laptop-ul este alimentat cu tensiune
o Verificaţi starea de încărcare a acumulatorului
o Verificaţi conexiunile la dispozitivele periferice
o Verificaţi starea leduri-lor de semnalizare
o Verificaţi tastele (în mod special tastele de funcţii)
 Încercaţi soluţiile rapide de depanare:
o Restartaţi laptop-ul
o La pornirea laptop-ului ţineţi apăsată tasta F8 iar din meniul care se
afişează selectaţi Last Known Good Configuration (Ultima
configuraţie funcţională)
o Verificaţi setările din BIOS
o Deconectaţi dispozitivele periferice
 Colectaţi informaţii de la laptop:
o Urmăriţi secvenţa de mesaje audio scurte (dacă există)
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

o Citiţi eventualele mesaje de eroare la rularea programului POST (Power

On Self Test)
o Citiţi eventualele mesaje de eroare la iniţializarea sistemului de operare
o Verificaţi în Device Manager (Manager Dispozitive) lista cu hardware-ul
instalat pe laptop
Click cu butonul drept al mouse-ului pe My Computer → Properties → Hardware →
Device Manager

 Evaluaţi problema şi implementaţi soluţia:

o Consultaţi manualul de utilizare a laptop-ului
o Căutaţi informaţii pe internet
o Consultaţi site-ul oficial al producătorului
o Utilizaţi Help and Support (Ajutor şi asistenţă)
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Figura 3.1.1 Etapele procesului de depanare a unui laptop

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Depanarea unor echipamente de calcul portabile

ÎNLOCUIREA HARD DISK-ULUI

SCOATEREA HARD DISK-ULUI ( figura 4.1.1)

 Închideţi laptop-ul şi scoateţi cablul de alimentare cu tensiune

 Scoateţi acumulatorul laptop-ului
 Întoarceţi laptop-ul cu ecranul în jos
 Scoateţi cele două şuruburi (1) – fig. 4.1.1 a
 Ridicaţi capacul compartimentului hard disk-ului (2) – fig. 4.1.1 a şi îndepărtaţil
 Desfaceţi şurubul hard disk-ului (1) – fig. 4.1.1 b
 Deconectaţi hard disk-ul prin tragerea spre dreapta a foliei (2) – fig. 4.1.1 b
 Scoateţi hard disk-ul din laptop (3) – fig. 4.1.1 b

INTRODUCEREA HARD DISK-ULUI ( figura 4.1.2)

 Introduceţi hard disk-ul în compartimentul său aflat în partea din spate a laptop-
ului (1) – fig. 4.1.2 a
 Conectaţi hard disk-ul prin tragerea spre stânga a foliei (2) – fig. 4.1.2 a
 Montaţi şurubul hard disk-ului (3) – fig. 4.1.2 a
 Montaţi capacul compartimentului hard disk-ului (1) – fig. 4.1.2 b
 Închideţi capacul compartimentului hard disk-ului (2) – fig. 4.1.2 b
 Montaţi şuruburile capacului (3) – fig. 4.1.2 b
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Figura 4.1.1 Scoaterea unui hard disk din laptop

Figura 4.1.2 Introducerea unui hard disk în laptop

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Sarcina de lucru 1: Pornind de la figura 4.1.1 scoateţi hard disk-ul dintr-un laptop.

Sarcina de lucru 2: Pornind de la figura 4.1.2, montaţi hard disk-ul într-un laptop.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

ÎNLOCUIREA TASTATURII

Pentru demontarea tastaturii la care şuruburile de prindere sunt situate în

partea frontală a laptop-ului, parcurgeţi următorii paşi:

 Închideţi laptop-ul şi scoateţi cablul de alimentare cu tensiune

 Scoateţi acumulatorul laptop-ului

 Desfaceţi apărătorile de la balamalele ecranului (1) – fig. 4.2.1 a

 Rabataţi ecranul laptop-ului la 180°, apoi scoateţi apărătoarea care este situată

deasupra tastelor F (1) – fig. 4.2.1 b

 Dacă tastatura este prinsă cu două şuruburi, desfaceţi aceste şuruburi, apoi

rabataţi tastatura la 45° dinspre monitor – fig. 4.2.1 c

 Dacă tastatura nu este prinsă cu şuruburi, atunci rabataţi tastatura la 45° dinspre

monitor (1) – fig. 4.2.1 d

 Scoateţi cablul panglică al tastaturii din conectorul fixat pe placa de bază (2) –

fig. 4.2.1 d.

* Pentru montarea tastaturii se urmează paşii demontării dar în ordine invers

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Figura 4.2.1 Demontarea tastaturii unui laptop

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Sarcina de lucru 1: Pornind de la figura 4.2.1, demontaţi tastatura unui laptop.

Sarcina de lucru 2: Montaţi tastatura unui laptop parcurgând etapele demontării în

sens invers.
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Înlocuirea sloturilor de memorie ale unui laptop

Pentru înlocuirea modulului de memorie RAM din slotul de extensie

parcurgeţi următorii paşi:

 Închideţi laptop-ul şi scoateţi cablul de alimentare cu tensiune

 Întroarceţi laptop-ul cu ecranul în jos
 Scoateţi acumulatorul
 Desfaceţi şuruburile capacului (1) – fig. 4.3.1 a
 Ridicaţi şi înlăturaţi capacul (2) – fig. 4.3.1 a
 Depărtaţi suporţii de prindere de pe părţile laterale ale modulului, pentru a
elibera modulul (1) – fig. 4.3.1 b
 Prindeţi modulul de părţile laterale şi trăgeţi-l încet din slot (2) – fig. 4.3.1 b
 Înainte de introduce în slot modulul nou, aliniaţi cheia modulului cu tab-ul
slotului (1) – fig. 4.3.1 c
 Introduceţi modulul în slot sub un unghi de 45° şi apăsaţi până la fixare (2) –
fig. 4.3.1 c
 Apăsaţi modulul până când suporţii se fixează (fig. 4.3.1 d)
 Montaţi capacul modulului (1) – fig. 4.3.1 e
 Prindeţi şurubul capacului (2) – fig. 4.3.1 e
 Montaţi acumulatorul
 Reconectaţi cablul de alimentare şi dispozitivele externe
 Porniţi laptop-ul şi verificaţi dacă funcţionează corect
Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu
cerinţele pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

 Verificaţi capacitatea memorie RAM astfel:

Click drepta pe iconul My Computer→ Properties→ General→ Computer:

……… GB of RAM

Figura 4.3.1 Înlocuirea modulului de memorie RAM din slotul de extensie

Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”
Titlu proiect: „Oferte educaţionale noi şi flexibile în învăţământul terţiar universitar şi non-universitar tehnic conforme cu cerinţele
pieţei muncii în schimbare”
Cod SMIS proiect: POCU/320/6/21/122333
Beneficiar: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti