OPTIONAL EDUCAȚIE PSIHOMOTRICĂ

,,UITE CE POT FACE EU,,

prof. psihopedagog Geabau Marilena
,,Jocul este cea mai bună introducere în arta de a munci’’
ARGUMENT
Copilul cu dizabilitate mintală manifesta in plan comportamental dispraxie, operând
deficitar cu cunoștintele pe care le uita ușor intrucât nu le poate utiliza. Acest fapt se
reflectă si in marile dificultăți de orientare spațio-temporal, de comunicare si de actiune
practica. Tulburarile de structura spatio-temporala determina probleme de orientare in
spatiu a grafemelor si implicit disgrafie, autonomie personala deficitara si insularizare
retragere in sine. Nevoile copiilor cu dizabilitati nu sunt in principal de natura
informationala ci de natura organizationala,valorificarea posibilitatilor de care dispun si
ancorarea lor in realitatea inconjuratoare.
Copilul cu dizabilitate mintala este lipsit de echipamentul psihomotric
caracteristic sistemelor de operare complexa de care dispune un copil normal pentru a
intelege si a se folosi de realitatea inconjuratoare. Este necesar ca printr-o educatie
sistematica să reluăm si sa completăm achizitiile privitoare la mecanismele motorii si
psihomotori necesare functionarii mecanismelor mentale pregatind formele de
comprehensiune si operare cu notiuni concrete. Scalele de investigare a varstei mentale
sunt scale psihomotrice ,de exemplu: Portage, Gessel,etc.

Copilul deficient mintal nu dispune de capacitatea de a-si organiza activitatea

analizatorilor dupa reperele din mediul extern: a)fizice;b)socio-afective.Antrenamentul
psiho-motric are menirea de a recupera prin mijloace ludice,dificultatile de relatie si
valorificare a oportunitatilor oferite de mediul fizic si socio-afectiv, creand un ritm de
adaptare imbunatatit.Motricitatea Și acțiunea cu obiectele contribuie nu doar la
imbunatatirea si diversificarea planului cognitive al copilului ci și la structurarea
personalității sale. Pe măsura elaborării și consolidării diferitelor tipuri de conduite
motorii, independente (alimentare, igienice, vestimentare, de orientare spatio-temporare),
copilul se detașeaza tot mai mult de mediul inconjurator fizic si socio-afectiv. El isi
construieste treptat scheme perceptiv-acționale si reprezantativ funcționale care il
abiliteaza in adaptarea adecvata la realitatea previzibil-imprevizibilă. Dascălii au menirea
de a compensa prin exerciții si antrenamente psihomotrice care să angajeze continuu
copilul deficient în demersurile de adaptare ale copilului la realitatea înconjurătoare.Vă
prezentăm un set de jocuri care să îmbunătătească deprinderile acestor copii si eficienta
actiunilor lor.
Competențe générale
1. Cunoaşterea elementelor şi fenomenelor lumii
înconjurătoare prin intermediul acţiunilor de explorare
senzorială
2. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi fine, a
coordonării psihomotrice
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare, a schemei
corporale şi de fixare a lateralităţii
4. Formarea şi dezvoltarea structurilor perceptiv motrice de formă,
mărime, culoare, spaţiu şi timp.

2
PROGRAMA CURSULUI OPTIONAL
OBIECTIVE GENERALE
 educarea si dezvoltarea echilibrului static,morfostatic si postural;
 educarea organizarii,orientarii si structurarii spatio-temporale;
 dezvoltarea coordonarii copiilor cu CES in spatiu;dezvoltarea capacitatii
de perceptie;
 organizarea schemei corporale, constientizarea eului;
 dezvoltarea lateralitatii;
 dezvoltarea psihomotricitatii generale si a psihomotricitatii mainii, a
cordonarii bimanuale si oculo-manuale;
 elaborarea unui nivel optim de organizare a actiunii motrice in plan
mintal. dezvoltarea capacitatii de a diferentia insusirile unor obiecte pe
baza perceperii directe si corecte a acestora,printr-un analizator sau prin
mai multi analizatori;
 dezvotarea spiritului de observatie ,a memoriei si a atentiei voluntare;
 dezvoltarea capacitatii de coordonare senzorio-motorie;
 educarea independentei si intiativei in realizarea unor sarcini;
 imbogatirea experientei senzoriale.

MODALITATI DE EVALUARE
Se realizeaza dupa ghidul PORTAGE si bateria Alice Descoeudres dar in linii mari
urmareste urmatoarele:
 este capabil sa mearga singur,sa alerge,sa sara,sa parcurga un traseu dat;
 este capabil sa apuce obiecte , sa le lase sa cada liber;
 este capabil sa lege si sa dezlege un siret,sa incheie si sa descheie nasturi;
 recunoaste partile corpului;
 este bine lateralizat;
 care sunt structurile perceptiv-moptrice de forma si culoare;
 are capacitatea de a se orienta in spatiu;
 care ii sunt capacitatile de a se orienta in timp

EVALUAREA DE PREINVATARE:
Se va urmari daca scolarul:
cunoaste gesturile de baza(a lua,a pune, a deschide, a inchide , a goli, a umple ,a
 rasuci/insuruba,desuruba, a scoate, a introduce);
 distinge proprietatile materilelor(moale,tare, aspru, pufos, tepos etc.);
 recunoaste formele geometrice de baza(rotund , triunghi, patrat, dreptunghi);
 recunoaste culorile principale;
 recunoaste marimile , cantitatile;
 percepe si recunoaste diferite sunete, zgomote;
 reproduce o linie melodica scurta sau bate un ritm simplu;
 deosebeste gusturile;
 deosebeste mirosurile.

3
Jocuri aferente programelor de terapie psihomotrica
Obiective
Obiective de referinta
1.1. – sa identifice principalele parti ale
organismului uman utilizand termeni
simpli de anatomie;
2.– sa recunoasca culorile si să le
folosească adecvat într-un desen ,pictura
-să se adapteze in spațiu și timp crom
3. – sa poziționeze corect corpul,mâna,
elementele realului în spatiu;
4. –sa recunoasca formele geometrice, sa
asocieze cu elementele realului
-sa utilizeze forme geometrice in
constructii lego, modelaj, origami
5. – sa identifice etapele zilei pe imagini,
zilele saptămânii dupa culori, lunile anului
dupa activitati specifice;
Copacul anotimpurilor-reprezentare
6. – sa comenteze situatii descoperite prin
antrenamentul atentiei;
7. – sa manifeste un interes pentru
realizarea unor produse de calitate-scris
caligrafic, desen estetic, modelaj
fidel,colaj, decupaj
Activitati de invatare
- exercitii „joc” de descoperire a părților
componente ale corpului uman, utilizand
păpusa, corpul propriu sau al colegului
- exersarea recunoașterii și utilizării
adecvate a culorilor intr-un produs
personal;
-culoarea ca simbol-ex:semaforul
- jocuri de rol; de-a prinsa-ascunselea
- studii de caz;
-utilizarea achizitiior in realizarea unui
modelaj, origami
- exercitii de asociere lucruri -forme;
-modelarea, plierea, constructia,
descompunerea unor constructii
- realizarea unor expozitii cu materiale
realizate de elevi;
- prezentarea unui program zilnic;
- asocierea zilelor saptamanii cu act, culori,
forme geometrice, pozitionare spatiala
-asocierea anotimpurilor cu fenomene
specifice
- analiza unor desene aparent identice cu
diferente ascunse;
- exemple de organizare a activitatilor si
realizare a sarcinilor pe itemi /descriptori
de performanta
ridicati ,evaluare ,autoevaluare
4
Conținuturile invățării

I. Notiuni elementare de schema corporală

1. Corpul uman, părti componente, localizarea principalelor organe interne
2. Organele de simț („Simțurile ma ajuta sa invat”)
3. Activități de autonomie personală-îmbrăcat-dezbrăcat,încălțat/descălțat

II. Structura perceptiv motrică de culoare

1.Recunoasterea culorilor prin asociere cu elementele realului
2.Utilizarea culorilor în simboluri de orientare în spatiu si timp
3. Clasificarea elementelor realului în functie de culoare

III. Structura perceptiv motrică de spatiu

1.Recunoasterea pozitiilor spatiale si utilizarea lor în adaptarea la solicitări
2.Pozitionarea corectă in spatiu a propriei persoane/lateralitate
3.Efectuarea unor miscări performante –modelaj, snuruire, împletire, utilizând achizitiile
despre pozitiile spatiale
IV. Structura perceptiv motrică de formă
Mediul inconjurator –si reconstituirea lor din forme geometrice
Micul constructor/arhitect

V. Structura perceptiv motrică de timp

1.Programul zilnic- si recunoasterea momentelor zilei dupa activitati specifice
2. Curcubeul zilelor saptamanii
3. Cand se intampla! Desen tematic
4. Diferiti si totusi la fel

VI. Structurarea si centrarea atentiei

1. Antrenament vizual-puzzle,reconstituiri,discriminari,identitati

5
2. Antrenament auditiv- ,,Deschide urechea bine!,, Unde suna clopotelul..
3. Diversitatea -,,Recunoaste personajul,,

VII. Antrenament ,,Iata ce pot face, doua maini dibace!,,

Modalitati de stimulare a performantei-concurs de produse
Scaunul premiantului-Obiectivul zilei
Concurs de produse din materiale reciclabile

6
BIBLIOGRAFIE

PROGRAME SCOLARE pentru disciplina optionala „Educatie integrată”, Editura

„Exclus”, 2003
Mic atlas de anatomia omului – Dem Theodorescu, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1974
Ghid pentru cadre didactice (suport informativ); M.E.C., Editura Exclus 2003
Revista de pedagogie preșcolară 2009-Geabău Marilena-Funcția asociativ discriminativă
a culorii în învățare
Optional de psihomotricitate,Geabau Marilena,Ed Stephanus,2012
FISA de dezvoltare psihomotrica Portage

PROBE DE EVALUARE:
probe scrise
probe orale
probe practice
autoevaluarea
miniproiecte
portofolii

ACTIVITATI FINALIZATOARE
realizarea unor produse manuale
expozitii de desene tematice
concursuri

Educatia psihomotrica presupune doua demersuri complementare :

- fundamentarea stintifica a problematicii etapei pregatitoare, cu propuneri de
activitati de invatare(exercitii, jocuri didactice, povestiri, convorbiri tematice)cat
mai variate;
- fise de activitate concreta cu elevul.
.
A. Formarea si organizarea conduitelor perceptive-motrice

7
 SCHEMA CORPORALA

Schema corporala este un concept care se refera la cunoasterea propriului corp, in

stare statica sau dinamica, la recunoasterea corpului partenerului si la identificarea
raporturilor corpului cu obiectele din mediul exterior
Intr-o prima etapa, copilul ia cunostinta de corpul propriu si devine constient ca se
diferentiaza de ceilalti. Ulterior, el se raporteaza la spatiu, la mediul inconjurator,
avand ca punct de reper schema corporala proprie.
“Perturbarile in schema corporala conduc la deficite, care se pot manifesta in
plan perceptive,motric si al relatiilor cu cei din jur”1.
In plan perceptiv, aceste deficiente au repercursiuni in actul lexico-grafic,
concretizate in confuzii de natura optica intre literele simetrice (exemplu u-n: b-d), in
scrierea inoglinda (copierea cuvintelor de la sfarsit spre inceput), in inversiunea
literelor in cuvant (luna-alun-anul), in inversiunea silabelor (ac-ca) etc.
In plan motor , se manifesta deficiente de coordonare, o lentoare a miscarilor, care
determina:nerespectarea spatiului graphic, deformarea literelor, scris tremurat,
manipularea incorecta a instrumentelor de scris(apuca creionul intre degetul mare sau in
aratator sau in pumn) si neglijenta fata de spatial de scriere (indoaie colturile foii,
pateaza, rupe, mazgaleste).
In relatiile cu semenii, apare nesiguranta, care poate genera tulburari affective,
deoarece copilul isi constientizeaza performanta scazuta sau chiar neputinta in fata
sarcinii de lucru.
Cele mai frecvente manifestari ale unei scheme corporale neformate sunt:
- incapacitatea de a numi, in ordine fireasca si respectand acelasi criteriu, partile
corpului omenesc (spune:maini, ochi si burta);
- enumerarea lacunara a elementelor constitutive(spune: cap, maini, picioare);
- includerea accesoriilor vestimentare in schema corporala (spune: cap, funda, rochie,
maini).

Program de invatare a schemei corporale

Consultand literature de specialitate, am constituit un program de formare a schemei
corporale, care s-a dovedit efficient in activitatea practica
Acest model se axeaza pe urmatoarele obiective:
a) recunoasterea si denumirea diferitelor parti ale corpului propriu;
b) recunoasterea si denumirea diferitelor parti ale corpului partenerului;
c) recunoasterea si denumirea diferitelor pozitii ale obiectelor in raport cu
copilul sau a obiectelor intre ele.

a)Pentru recunoasterea si denumirea diferitelor parti ale corpului propriu se pot

realiza urmatoarele exercitii efectuate in oglinda, adultul fiind langa copil:
- sa arate in ordine partile mari, componente ale corpului propriu (cap, gat,
trunchi, gat, picioare), numite de adult;
- sa numeasca segmentele corpului, in ordine sau aleatoriu, aratate de adult;
1
Metodica predarii limbii romane in scoala speciala, Mariana Volintiru, Bucuresti,E.D.P.,1993

8
 - sa arate si apoi sa numeasca detalii ale fiecarui segment spuse si ulterior
indicate de adult (la cap vad par, urechi, ochi cu sprancene si gene, nas, gura cu buze, dinti,
limba, obraji; la mana vad brat, cot, antebrat, palma, degete; la picior vad coapsa, genunchi,
gamba, glezna, calcai,laba piciorului, degete etc.);
- sa arate, sa numeasca degetele in ordine:
* mare-mic, prin comparative gros-subtire;
* mijlociu – numit asa fiindca are de o parte si de alta cate doua degete;
* inelar – poarta inelul;
* aratatorul – aratam cu el.
Exercitiul se poate realize insoti de un cantec asociat cu miscarea
degetelor in ritmul muzicii:
Ne jucam, ne jucam,
Cu degetul mare ne jucam.
Cand degetul mare a obosit,
Aratatorul a si sosit…
- sa arate, sa numeasca si sa opereze cu partea dreapta/stanga a corpului, la
cerintele adultului:
* arata, numeste mana, piciorul, ochiul, urechea dreapta/stanga; se stabileste
regula ca mana, piciorul, ochiul, urechea, drepte sunt aceeasi parte a corpului, partea
dreapta;
* du mana dreapta la piciorul stang si invers;
* atinge cu mana dreapta ochiul stang si invers;

b) Pentru recunoasterea si denumirea diferitelor parti ale corpului

partenerului se recomanda urmatoarele exercitii:
- sa arate si sa numeasca apoi, partile componente ale corpului partenerului;
- sa arate si sa numeasca partea dreapta sau stanga a partenerului; pentru a
facilita intelegerea si pentru ca exercitiul sa devina atractiv se poate realize un joc de
miscare:
* partenerii isi leaga o banderola colorata pe bratul drept;
* se aseaza unul langa celalalt, unul in spatele celuilalt, fata in fata, spate in
spate, observand si verbalizand pozitia identical sau diferita a partii drepte a corpului:
mana mea dreapta este in diagonala cu mana ta dreapta;
- sa indice si sa denumeasca, sa asambleze diversele parti ale corpului pe
manechine sau pe siluete umane schematice, asezate in diverse pozitii: fata, spate sau
profil;
X
- sa ansambleze partile componente ale corpului partenerului, suprapunandu-le
peste un sablon, apoi an absenta aceastuia;
X
- sa identifice si sa denumeasca, sa decupeze detalii ale fiecarui segment;
X
- sa completeze desene lacunare, reprezentand diverse parti de detaliu ale
corpului uman;
X
- sa sesizeze un element de detaliu absent;

9
 - sa identifice, verbalizand pe suport imagistic, elemente dreapta/stanga ale
corpului uman:
 fetita privita din fata; asaza jucarii pe masa cu mana stanga;
 copii, stand de vorba fata in fata;
 copii, tinandu-se de mana, vazuti din spate;
x
 copii, jucand volei cu bratele in diferite pozitii;
x
- sa identifice mana dreapta/stanga pe support imagistic:

 sa spuna si sa arate ce mana folosim cand dam mana cu cineva;

x
 sa marcheze dreapta (D) si stanga (S) pe mansete;
- sa discrimineze dintr-o suita de detalii, parti ale corpului uman.
X

c) Pentru recunoasterea si denumirea diferitelor pozitii ale obiectelor in

raport cu copilul sau a obiectelor intre ele se pot realize urmatoarele
exercitii:
- la comanda verbala a adultului, copilul asaza obiecte in diferite pozitii in
raport cu propriul corp (pune scaunele in fata ta), apoi le asaza in pozitii diferite unele
fata de altele (pune caietul in dreapta/stanga gumei);
- sa spuna pozitia obiectelor concrete fata de propriul corp (eu sunt la mijloc,
intre minge si masa), apoi sa numeasca pozitia obiectelor unele fata de altele (creionul
se afla in stanga cartii);
- sa parcurga trasee indicate, precizand pozitia corpului fata de repere si invers;
ma duc spre fereastra, in dreapta este masa, lustra se afla deasupra mea, covorul este
sub picioarele mele;
- sa recunoasca dreapta/stanga pe siruri de obiecte, litere, numere;
X
- sa relateze, oral, pozitia spatiala a unor obiecte sau personae dintr-o imagine
relative complexa.
X

3.3 Lateralitatea

Practicienii confunda adesea lateralitatea cu activitatea educativ-terapeutica, prin

intermediul careia copilul invata care este partea dreapta/stanga a corpului propriu.
Notiunea de lateralitate exprima de fapt inegalitatea functionala a partii drepte
ori stangi a corpului, ca o consecinta a diferentei de dezvoltare si repartitie a functiunilor
in emisferele cerebrale. Dominanta functionala a unei parti a corpului asupra alteia
determina lateralitatea (dreptaci sau stangaci). Altfel spus, o parte a corpului este
dominanta in raport cu cealalta, ca forta si precizie a miscarilor.
In mod normal, copiii pot manifesta stangacie, dextralitate sau ambidextrie.

10
  Stangacia se manifesta prin folosirea cu predilectie a mainii stangi,
care este mai puternica si mai abila, ca urmare a unei infirmitati sau
leziuni cerebrale, a unei paralizii, a unei amputari a bratului drept etc.
 Dextralitatea prin predominanta partii drepte a corpului, ca urmare a
dominantei emisferului stang ; ea reprezinta “starea de normalitate”
pentru majoritatea copiilor.
 Ambidextria (ambidextralitatea, bilateralitate) reprezinta abilitatea
copilului de a folosi ambele maini la fel de eficient.
Desi educarea acestei capacitati este privita, in mod obisnuit, ca o performanta,
specialistii(R. Zazzo) o considera o modalitate gresita din punct de vedere psihomotor.
Deci, lateralitatea poate fi omogena, cand copilul este dreptaci sau stangaci, in
ceea ce priveste mana, piciorul si ochiul sau neomogena, adica incrucisata ori rau afirmata.
Important si dificil, in acelasi timp pentru adultul care lucreaza cu copilul este sa
stabileasca dominanta lateralitatii, precum a sti cum sa abordeze tulburarea respective.
Pentru aceasta, va observa reactiile spontane ale copilului la comenzile simple, in
situatuu de joc.
Pentru dominanta mainilor:
-Arunca mingea!
- Intoarce ceasul!
-Piaptana-te!
-Aprinde luminea!
-Taie cu foarfeca!
Pentru dominanta ochiului:
-Priveste prin ochean!
-Trage cu pusca!
Pentru dominanta piciorului:
-Sari intr-un picior!
-Urca-te pe scaunel!
Se noteaza cu simboluri raspunsurile copilului astfel:
Pentru mana: D – 5 raspunsuri cu mana dreapta;
S – 5 raspunsuri cu mana stanga;
d – 3 din 5 cu mana dreapta;
s – 3 din 5 cu mana stanga;
M – celelalte cazuri;
Pentru ochi: D – 3 raspunsuri cu dreptul;
S – 3 raspunsuri cu stangul;
d – 2 din 3 cu dreptul;
s – 2 din 3 cu stangul;
Pentru picior: D – raspunsurile sunt cu dreptul;
S – raspunsurile sunt cu stangul;
M – un raspuns cu dreptul, unul cu stangul;
Formula de lateralitate este media celor trei dominante:
DDD - dreptaci
SSS – stangaci
DSD sau SDS – lateralitate incrucisata
dds, ssd sau MsD – lateralitate rau afirmata

11
 Lateralitatea incrucisata se manifesta, de exemplu, dupa formula data, atunci
cand copilul foloseste in orice situatie mana si piciorul drept si ochiul stang, iar lateralitatea
rau afirmata cand, de exemplu, se serveste de cele mai multe ori de mana si ochiul drept si de
piciorul stang.
Atunci cand copilul este stangaci si, prin activitatea de educare, se incearca
schimbarea lateralitatii, vorbim despre lateralitate contrariata.
Copii stangaci nu manifesta, prin aceasta predispozitie o infirmitate si, ca
urmare, activitatea educatica nu trebuie sa contrazica stangacia lor.
Reeducarea fortata a stangaciei determina multiple tulburari: strabism,
instabilitate motrica, lipsa de indemanare, ticuri motorii, lentoare, dislexie, balbism, scris in
oglinda, atitudine negative fata de activitatea de invatare, sentiment de culpabilitate etc.
Cand copilul manifesta lateralitate incrucisata sau rau afirmata va fi ajutat,
prin exercitii-joc. Initial vor fi solicitate, in egala masura , ambele parti ale corpului, ulterior
se va lucra numai partea dreapta sau stanga, dupa cum se doreste educarea lateralitatii.

Exemple de exercitii-joc

 Ghemul - joc concurs

Doi copii se intrec in a face cate doua gheme de lana, rotind firul cu
mana dreaptam pentru primul ghem si cu mana stanga, pentru cel de-al doilea.
Apoi, pe coli mari, vor desena simultan, cu ambele maini, cercuri,
reprezentand miscarea firului de lana pe ghem.
Sarcina se poate complica schimband, la comanda, directia de rotatie a
mainii pe coala de hartie.
Castiga copilul care a realizat primul toate sarcinile.
 Siragul de margele
Pe o coala de bloc de desen mare se traseaza sirul pe care copilul “va
insira margelele” astfel:traseaza un semicerc in partea dreapta a firului, cu mana dreapta, apoi
la comanda Sonora a adultului (fluierat, de exemplu) completeaza cercul “margelelor”cu
mana stanga.
Intr-o etapa ulterioara, copilul va fi solicitat sa lucreze concomitant, cu
dreapta si cu stanga, pentru a realize desene mai complexe: bradutul si vioara.
 Ocoleste obstacolul!
La comanda, copilul se deplaseaza in linie dreapta, ruland o minge, la
ducere, catre obstacol, cu mana dreapta, la intoarcere, dupa ce a ocolit obstacolul, cu mana
stanga.
 Sa jucam baschet!
Copilul va executa miscari de lovire a mingii la podea cu mana dreapta
sau stanga, la cerinta adultului, care urmareste educarea uneia sau alteia dintre parti. Apoi va
arunca mingea in cos, cu aceeasi mana.
 Mingea la perete
Copilul arunca o minge de tenis in zid, cu mana dominanta si o prinde
cu aceeasi mana.
 Gradina cu varza - joc de rol

12
 Pe terenul de joc se deseneaza doua cercuri concentrice, in cercul
interior este gradina cu varza. Copilul va fi gradinarul care se deplaseaza avand un saculet cu
pamant, pe care il duce in gradina, asezat pe piciorul dominant.
Apoi, el va fi iepurasul care sare intr-un picior, din cercul exterior din
gradina, cantand:
 Sotronul
La cerere, copilul arunca piatra cu mana dreapta si sare pe piciorul
drept, din casuta in casuta, pana la ultima, unde are voie sa se odihneasca, se intoarce sarind
pe piciorul stang.

3.4 STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRICA DE CULOARE

Culoarea este definite ca “proprietate a energiei radiante…, receptionata si

discriminate visual in anumite limite”
Vorbim despre structura perceptive-motrica, deoarece perceptia si actiunea se
afla intr-o stransa interactiune; in contact cu obiectul, subiectul are o atitudine active, de
explorare vizuala, auditiva si tactil-kinestezica a acestuia.
Fata de celelalte structuri-motrice – de spatiu si timp – cea de culoare este mai
putin importanta, dar este absolute indispensabila in procesul formarii abilitatii generale;
cunoasterea culoriloreste o etapa anterioara orientarii spatio-temporale a copilului. De astfel,
este structura perceptive-motrica pe care o putem forma cel mai usor si datorita incarcaturii
sale afective. Aceasta ii creeaza copilului o atitudine de angajare positive in actiune, ii
mobilizeaza, in general, psihicul.
Pentru majoritatea copiilor, ordinea de achizitie a culorilor este, dupa Alice
Descoeudres, urmatoarea:negru, rosu, alb, verde, roz, galben, albastru, maro, violet, gri.
Prima culoare se invata la varsta de doi ani, iar in jurul varstei de sapte ani se incheie
procesul de invatare a culorilor.
Aceeasi autoare mentioneaza confuzii posibile: galben cu verde sau alb, verde
cu albastru si invers, roz cu rosu, violet cu albastru. De asemenea, se refera la copii cu
tulburari de invatare, care nici la 10-12 ani nu recunosc si nu denumesc culorile, desi unii pot
avea o comunicare verbala explicita.
Pentru acesti copii, se propune o alta ordine de invatare, relative diferita, a
culorilor: rosu, alb, negru, galben, albastru, verde.
Etapele formarii structurii perceptiv-motrice de culoare sunt urmatoarele:
a) detectia, care consta in orientarea subiectului catre stimul,
cu fixarea privirii si incordarea atentiei; in aceasta faza
este utila asocierea culorii cu un obiect concret, a carui
culoare este intotdeauna aceeasi(rosu ca sangele si nu
rosu ca marul sau ca floarea);
b) identificarea, care inseamna recunoasterea si denumirea
corecta a culorii, pe obiecte din natura, de forme si
marimi identice sau diferite;

13
 c) discriminarea, care presupune remarcarea deosebirilor
dintre stimuli cromatici similari sau apropiati (nuante ale
aceleiasi culori supuse confuziilor);
d) operarea, care are drept scop folosirea adecvata a
culorilor, utilizarea lor in activitate.

c) DISCRIMINAREA
 Campul cu flori – exercitiu constitiut dintr-o multime de 50-60 de
nasturi, de diferite culori si nuantele acestora.
Copilul va realize pe o planseta “flori” selectand si folosind nasturi,
dupa diferite cerinte:
- flori rosii;
- flori din aceeasi nuanta de galben;
- flori din nuantele culorii albastre.
 Copii lunii – exercitiu de discriminare
Pe o planseta sunt desenati copii din diverse zone ale lumii, cu
vestimentatie divers colorata(nuante de rosu si de galben, culoarea
violet, culoarea verde).
Copilul va numi cu precizie fiecare culoare si nuanta, clarificandu-se
confuziile.
X
 Vartejul culorilor - exercitiu de descriminare cromatica
Se prezinta o imagine complexa, reprezentand cercuri concentrice,
secvential colorate in toate nuantele diverselor culori. Copilul
identifica si numeste fiecare nuanta si culoare.
d) OPERAREA
 Coloreaza la fel! – exercitiu de operare
Copilul primeste doua desene, primul colorat, cel de-al doilea doar
contur, pe care il va colora fara model.
X
 Pe plaja – exercitiu de folosire adecvata a culorilor
Peisaj marin, jumatate colorat, jumatate cu siluete contur. Sunt unite
prin sageti secvente din cele doua jumatati, care sugereaza comenzi:
- Coloreaza slipul lui Alexandru culoare mingii!
- Coloreaza galetusa in culoare pantalonilor Ionanei!
- Coloreaza maioul lui Ionut in culoarea marii!
- Coloreaza parul lui Alexandru in culoarea parului Ioanei!
X
 Coloreaza cu galben! – exercitiu de discriminare si colorare
Sunt desenate contururi de obiecte diferite, unele putand fi galbene.
Copilul le coloreaza doar pe acestea.
X
 Culoarea potrivita – exercitiu de asociere si colorare

14
 O fisa impartita in patru secvente, cu urmatoarele cerinte:
- coloreaza cu mov conturul corespunzator (ursi, ciori, pui, mure,
copac, iepure, stea);
- coloreaza cu negru ce se potriveste (brad, patlagele, para, cioara,
soarece, randunica, cal, locomotive);
Deseneaza dintre contururile date in primele secvente pe cele rosii
(galbene).
X

3.5 . STRUCTURA PERCEPTIV-MOTRICA DE SPATIU

Sructura perceptive-motrica de spatiu, ca sic ea de timp de altfel, formeaza premise

oricarei activitati de invatare si este o conditie a dezvoltarii mintale generale. Achizitiile
primare, commune, fundamentale, ca si activitatile de tip scolar: citit-scris, desen,
activitati manuale se deblocheaza in situatii de dificultate in orientarea spatiala a
copilului.
“ Spatiul este o forma obiectiva si universala de existenta a materiei in vesnica
miscare. Organele de simt sunt filogenetic adaptate, astfel incat omul poate sa perceapa
spatial fizic-concret.
Asupra perceperii si conceperii spatiului influenteaza modelele culturale, motivatia,
experienta proprie, atitudinile, deoarec nu trebuie sa se uite ca, psihologic, spatial este
trait si transferat in plan mental, construit prin interiorizari si obiectivari, implicat in
toate interactiunile cu ambianta.” Ca urmare, fiecare individ percepe si interpreteaza
acelasi spatiu in mod diferit.
Spatiul este perceput, reprezentat, imaginat conform urmatorilor parametrii: forma,
marime, cantitate, pozitie, distanta.

Programul de formare a structurii perceptive de spatiu poate cuprinde patru mari

etape:

1. Cunoasterea notiunilor este etapa indelungata, in care copilul percepe si invata

formele, marimile, cantitatile etc.
Activitatea poate fi centrata pe urmatoarele categorii de notiuni:
 de forma – plane: cerc, patrat, triunghi, dreptunghi, oval, trapez,
romb etc.
Invatarea formei se distinge ca etapa indispensabila, ulterioara
celei de formare a structuri motrice de culoare.
Formele pot fi plane, reprezentand spatial bidimensional si
volume, reprezentand spatial tridimensional. Cele mai simple
sunt: cercul, patratul, triunghiul si dreptunghiul si se invata in
aceasta ordine. Aceste forme geometrice trebuie invatate inaintea
formelor obiectelor din mediul copilului, desi acesta are tendinta
de a le acorda o anumita semnificatie ( exemplu: triunghiul este
denumit acoperis).
- volume: sfera, cub, piramida, cilindru etc.

15
  de marime: mare-mic, mare-mijlociu-mic, lung-scurt, gros-
subtire, larg-stramt.
 de cantitate: mult-putin, plin-gol, sfert-jumatate-intreg, greu-
usor.
 de distanta: aproape-departe, aici-acolo-dincolo, etc.
 de pozitie: pe, sub, langa, intre, fata in fata, inauntru, afara,
deasupra, etc.
2. Orientare spatiala implica memoria spatiala perceptiv-motrica si localizarea
obiectelor in spatiu si in miscare.
Copilul va invata sa orienteze obiectele, sa perceapa ceea ce este orientat in aceasi
directie, sa perceapa semnul grafic.
______________________________
Popescu – Neveanu, Paul – Dictionar de psihologie, Editura Albatros, 1978, pg.677

3. Organizarea spatiala presupune, in esenta, organizarea spatiului in raport cu propria

persoana si perceperea raporturilor dintre obiecte, cu distingerea insusirilor acestora:
forma, marime, cantitate, orientare, pozitie, uneori unul avand vaoloare de reper absolute
Copilul va avea capacitatea de a dispune, fara ajutor, de spatiul inconjurator si
de a organiza un spatiu delimitat (exemplu – foaia caietului).

4. Structura spatiala
In timp ce orientarea si organizarea spatiala se situeaza mai mult la nivel
senzorio-motor, structura spatiala implica analiza intelectuala a achizitiilor anterior
dobandite. Structurarea presupune si operarea cu rationamente, in vederea adaptarii sau
readaptarii la mediul inconjurator.

Antrenamente de invatare

1) Cunoasterea notiunilor
FORMA
In invatarea notiunilor de forma, se pot urma aceleasi secvente ca si la
invatarea culorii: detectia, identificarea, discriminarea si operarea, lucrand initial cu
obiecte concrete, apoi cu imagini, cerintele didactive fiind astfel formulate, incat sa
solicite cat mai multi analizatori
 La fel ca... – joc de detectie prin asociere
Copilul primeste forme geometrice din material plastic: cerc, patrat,
triunghi si dreptunghi, alaturi de obiecte concrete in care se regasesc aceste forme: capac,
batista, indicator cu semn de circulatie si stegulet.
Sarcina de lucru este de a stabili asociatia corespunzatoare, de a
verbalize(rotund precum capacul, patrat ca batista, triunghi la fel ca indicatorul, dreptunghi
ca steguletul) si de a memora aceasta asociatie.
X
Variante de joc: se cere copilului sa priveasca obiectele din jurul sau si
sa le numeasca pe cele care au o forma indicata de adult (exemplu: ca dreptunghiul sunt usa,
fereastra, tabloul, covorul).
 Cutia cu surprize – exercitiu-joc de identificare

16
 Legat la ochi, copilul ia dintr-o cutie, la intamplare, o figura
geometrica din material plastic sau un obiect a carui forma este evidenta, il pipaie, il
recunoaste si il numeste: “Am ales un dreptunghi”
 Trenuletul – exercitiu-joc de identificare
Se confectioneaza din carton incastre, reprezentand un trenulet.
Copilul completeaza spatiile decupate cu figurile geometrice adecvate: cercuri – rotile,
dreptunghi – vagoanele, patrate – ferestrele vagoanelor, triunghi – cosul locomotivei.
 Domino – exercitiu-joc de identificare prin reconstituire
Varianta I : copilul reconstituie figure geometrice, reunind partile
componente, confectionate din carton, astfel: un dreptunghi din doua patrate sau din doua
triunghiuri, un patrat din doua dreptunghiuri sau din doua triunghiuri, triunghiul din doua
triunghiuri sau un triunghi si un trapez, un romb din doua triunghiuri etc.
X
Varianta II : pe placute dreptunghiulare, de lemn se lipesc fragmente
de imagini ale unor animale sau obiecte uzuale; copilul reconstituie, din doua-trei asemenea
placute, imaginea de ansamblu.
Varianta III : se reconstiruie din fragmente, imaginea unor animale,
frunze, fructe etc., decupate pe conturul lor din carton (se renunta la placute).
X
 Ce forma are? – exercitiu de identificare
Pe o fisa complexa sunt desenate schematic obiecte care sugereaza
forme geometrice:masinuta, carte, plic, coif, bec, nasture, minge, semafor, balon, cirese;
copilul recunoaste formele geometrice si le numeste
Complicand sarcina exercitiului, se poate cere copilului sa traseze
dupa sablon figurile geometrice pe care le-a identificat in desenele din fisa.
X
 Jocuri in doi – exercitiu-joc de trasare a figurii geometrice
X
 Care forma este altfel? – exercitiu pentru formarea
comportamentului de discriminare
Copilul primeste fise pe care sunt desenate grupuri formate din figure
geometrice identice, cu exceptia uneia pe care copilul o elimina prin discriminare si o
numeste.
X
 Care minge este in plus? – exercitiu-joc de discriminare
X
 Gaseste perechea! – exercitiu-joc de discriminare
X
 Grupeaza, la comanda mea! – exercitiu de operare
In fata copilului se afla o multime de figure geometrice din material
plastic, de marimi, grosimi si culori diferite.
Copilul le claseaza, dupa comenzi date, ca:
- Alege triunghiurile de orice marime si culoare!
- Alege patratele mici, subtiri, galbene!
 Sageata dibace – exercitiu-joc de formare a comportamentului de
operare

17
 La cerinta adultului, copilul uneste prin sageti figurile geometrice
similare, dupa criteriul formei combinatecu marimea si culoarea.
 Deseneaza, folosind nasturi! – exercitiu de operare
Copilul va completa spatiul de jos al fisei cu cercuri desenate, dupa
aceeasi schema ca triunghiurile din spatiul de sus (din ce in ce mai mari).
X
 Coloreaza ce e la fel! – exercitiu de operare
Copilul coloreaza, intr-un desen contur complex, elementele care au
aceeasi forma cu modelul din stanga sus a fisei.
X
 Numai din figure geometrice – exercitiu de operare
a) Intr-un desen dat, copilul va colora numai figura
geometrica indicate.
X
b) Se cere copilului sa decupeze figurile geometrice si apoi
sa construiasca un desen cu ajutorul lor.
X
c) Copilul va realize cat mai multe desene, folosind figure
geometrice date. De exemplu, din cerc, dreptunghi si
trapez poate desena: casa, masina, roata, racheta, barca,
fluture, semafor, om de zapada etc.
X
 Completeaza tabloul! – exercitiu de operare
Se prezinta un tabloul complex (“Livada”, de exemplu) din care au
fost decupate dreptunghiuri, imaginea devenind astfel lacunara.
Copilul trebuie sa o reconstituie asezand la loc dreptunghiurile cu
fragmente de imagine.
X
Marimea – exercitii-joc de invatare, memorare si operare cu notiuni de marime.
 Jucariile mele
Copilul va executaoperatii de comparare, insiruire si inserare a
jucariilor, dupa comenzi de tipul:
- Alege animalele si puii lor!Spune care este mare/mic! De ce?
- Asaza mingiile de la cea mai mica la cea mai mare! (aceeasi cerinta pentru soldatei
inalti/scunzi)
- Completeaza sirul papusilor (asezate de la mare la mic) cu aceea care lipseste
(mijlocia)!
- Allege coarda mai scurta!
 La piata
Dintr-o plansa care ilustreaza o piata, copilul decupeaza fructele
(cirese, mere, prune, capsune, pere, pepeni etc.) si le ordoneaza dupa
criteriul marime.
X
 Insemneaza si coloreaza!
Cantitatea – exercitii-joc de invatare, memorare, operare cu notiuni de cantitate
 La bucatarie

18
 Pentru “a pregati masa”, copilul taie paine, fructe, ou fiert, in jumatati
si sferturi, verbalizand si memorand notiunile.
Apoi se pregatesc vase de aceeasi marime sau de marimi si forme
diferite. Copilul toarna apa, lapte dintr-unul in celalalt, dupa cerinta: mult, putin, plin, pe
jumatate plin etc., retinenotiunile si observa conservarea cantitatii, indifferent de forma si
marimea vasului.
 Insemneaza ce este mai putin!
X
 Incercuieste ce este plin/gol!
X
 Sa cantarim cu ochii!
Pe o fisa copilul va desena pe talerele balantei, orientandu-se dupa
pozitia sus/jos a acestora, obiectele de greutate diferita, conturate in dreapta.
X
Distanta – exercitiu-joc de operare cu notiunile de distanat
 In vacanta
Pe fise cu desene, copilul coloreaza diferit,dupa cerinta, obiectele care
se afla aproape-departe sau aici-acolo, numind si memorand notiunile.
X
Pozitia – exercitiu-joc de invatare,memorare si operare su notiuni de pozitie
 Executa comanda!
Copilul va aseza, dupa comanda, jucaria preferata, exersand si
invatand notiunile: pe, sub, langa, afara, deasupra, jos, sus.
 Coloreaza ce este jos!Coloreaza ce este sus!
X
 Incercuieste ce este sus/jos!
X
 Incercuieste ce este pe/sub!
X
 Coloreaza papagalul si spune unde s-a asezat!
X
 Coloreaza puiul pe langa closca!
X
 Stiu sa povestesc!
Copilul va privi imagini care ilustreaza secvente din texte literare
cunoscute si, dirijat cu intrebari, folosind notiuni de pozitie.
X

2) Orientarea spatiala – exercitii-joc de invatare, memorare si operare cu

notiunile: vertical, orizontal, oblic, spre dreapta, spre stanga si de
percepere a sensului grafic
 Gimnastica
Copilul este dus intr-o sala de sport si, la comanda, executa miscari
pentru pozitionarea corpului propriu: in picioare, culcat, aplecat, folosindu-se de spalier.
Prin exercitii de asociere sinonimica se invata perechile de notiuni:

19
 o in picioare – vertical,
o culcat – orizontal,
o aplecat – oblic.

 Biblioteca
I se cere copilului sa aseze carti pe rafturile unei biblioteci: vertical,
orizontal si oblic.
Complicand sarcina, la comanda, va orienta cartile in pozitie oblica, la
dreapta sau la stanga.
 Vertical, orizontal sau oblic?
X
 Coloreaza diferit!
Copilul coloreaza diferit, dupa cerinta, casuta in care este marcata, prin
sageata, o directie (exemplu: coloreaza cu galben casutele in care sageata este orientata in
jos).
X
 Indica directia!
Intr-o suita de imagini copilul observa desenele potrivite directiilor
indicate, le numeste si le marcheaza conform modelului.
X
 Jocul literelor
Chiar daca nu si-a insusit inca actul lexico-grafic, copilul va fi solicitat
sa perceapa directia diferita a literelor: sus – jos si drepta – stanga, incercuind dintr-o suita de
semne pe acelea identice.
X
3) Organizarea spatiala – exercitii de percepere si reorganizare a
raporturilor dintre corpul propriu si spatiul inconjurator
 Camera mea
Copilul, asezat in mijlocul incaperii, arata un obiect, numeste pozitia
acestuia fata de propriul corps au fata de alte obiecte din incapere, apoi plaseaza(cu mana
dreapta sau stanga) obiecte diverse in pozitii diferite.
Concomitant va trebui sa mentioneze insusirile evidente ale obiectelor:
forma, culoare, marime, cantitate etc.
 Coala de desen – exercitiu de delimitare a unui spatiu
delimitat
Copilul isi va organiza desenul in spatiul colii, initial fiind ajutat
astfel: pe coala sunt inseminate puncte, iar alaturi, pe o alta coala, sunt desenate, in
dezordine, elementele componente ale unui peisaj; el va desena in locurile fixate elementele
potrivite ale cadrului. Ulterior va face desene, pe coala alba, fara puncte de reper.
X
4) Structura spatiala – exersarea si a abilitatilor de orientare si organizare
spatiala, de operare si rationamente
 Intregeste desenul! – exercitiu de realizare a simetriei
X

20
  Desen lacunar
Se aduce in campul perceptive al copilului o imagine schematica, dar
complexa (exemplu: ograda). Pe trei fise, va trebui sa completeze desenul initial, din care
lipseste cate o parte, mereu alta (exemplu: lipseste casa, gardul, copacul)
X
 progresii simple si complexe
Pe benzi de hartie sunt desenate in sir doua-trei figure, care se
diferentiaza dupa un singur criteriu: forma, marime sau culoare.
Copilul va intelege si va continua progresia, respectand acelasi criteriu.
Progresie de forma
Progresie de marime X
Progresie de culoare
Progresiile complexe vor impune mai multe criterii.
X
 Casa papusii
Copilul organizeaza spatiul, reproducand din memorie, dupa criterii
logice, locul obiectelor – jucarie reprezentand: mobilier, obiecte de uz casnic, papusi
etc., apreciind correct pozitia, distantele, orientarea, culorile etc.

3.6. STRUCTURA TEMPORALA

Alaturi si in unitate cu spatiul, timpul este o forma obiectiva si

universala de existenta a materiei in miscare, una din determinarile fundamentale ale
existentei materiale; este cea de-a patra dimensiune a realitatii, caracterizata prin succesiune
si durata.
Spatiul si timpul sunt constructii correlative, in sensul ca notiunile celor
doua structuri sunt descoperite simultan si ca intre ele exista un raport de interconditionare si
de interdependenta.
Exista totusi doua deosebiri fundamentale: spatiul poate fi perceput in
mod concret si este tridimensional, fata de timp care are numai repere indirecte de intelegere
si este unidimensional, adica poate fi parcurs intr-o singura directie, lineara.
Relatiile temporale sunt fie memorate, pentru trecut, fie imaginate,
pentru viitor.
Pentru ca nu poate fi perceputa senzorial si motor si pentru ca notiunile
temporale au un grad mai mare de abstractizare, structura temporala se formeaza lent,
prezinta adesea dificultati in achizitie si este susceptibila de iluzii si denaturizari.
Orientarea in timp se realizeaza in doua forme:
a) perceperea succesiunii, care comporta ritmicitate,
periodicitate, ordonari de faze, evenimente, stari.
b) Durata, definite ca distanta temporara intre doua
evenimente. Aprecierea duratei este pregnant influentata de
starea emotionala a copilului si de caracterul activitatii
desfasurate de el. Emotiile placute comprima duratele: intr-
o stare de bucurie, timpul trece pe nesimtite. De asemenea,
timpul ocupat cu o activitate densa si interesanta se
consuma extreme de rapid. Emotiile neplacute si

21
 plictiseala, lipsa de activitate provoaca, subiectiv, o dilatare
a timpului.

Exercitii si jocuri pentru invatarea succesiunii si a duratei

a)SUCCESIUNEA
 Spune ce ai facut! – convorbiri tematice care au ca reper timpul propriu al copilului
Pentru exersarerea unor notiuni (intai, prima data, a doua oara, apoi, dupa aceea,
ultima oara) copilul este antrenat in convorbirin ajutat cu intrebari formulate accesibil, despre
ceea ce a facut, intr-un interval de timp limitat (in ultima ora, in dimineata acelei zile etc.).
Intr-o etapa ulterioara, copilul va aseaza jucarii, rechizite, fructe, legume, figure
geometrice etc. intro ordine pe care o memoreaza si o verbalizeaza (exemplu: prima data am
pus in cos marul, a doua oara, strugurele, apoi pruna, dupa aceea, gutuiasi, ultima oara, nuca).
 Deschideti urechea bine! – exercitiu de memorare si ordonare a sunetelor
De pe o banda auditiva, copilul asculta strigatele unor animale, voci cunoscute si
zgomote din mediul familiar, le memoreaza si le enumera in ordinea in care le-a auzit,
folosint notiunile temporale.
 Teatrul de papusi – povestire
Dupa vizionarea unui spectacol cu marionette, copilul va relata, in ordinea
derularii, intrarea in scena a personajelor si a evenimentelor spectacolului.
 Crenguta infrunzita – exercitiu
Se cere copilului sa execute un desen simplu, verbalizand ordinea realizarii
elementelor componente.
 Roata timpului – joc didactic
Copilul invata notiunile temporale si ordoneaza inagini suggestive, respectand
ordinea timpului:
- actiunile pe parcursul zilei;
- anotimpurile
- anul
 Cele patru anotimpuri
Se cere copilului sa completeze, apoi sa colorize desenele corespunzatoare celor
patru anotimpuri.
X
 Spune carui anotimp se potriveste fiecare imagine!
X
 Sapte frati – exercitiu de memorizare
Copilul invata zilele saptamanii in succesiunea lor, memorand urmatoarea
poezie:

Sapte frati
Ia te uita!Sapte frati
Insirati parka-s soldati.
Tot mereu se fugaresc.
Nu se prind!Nu izbutesc.
Luni, a sters-o frumusel,
Marti se tine dupa el.

22
 Miercuri. Iute de picior.
Iata-l! e pe urma lor.
Cine vine mai apoi?
Cin` sa vina?Este joi.
Vineri, iute a pornit,
Sambata-i si el grabit,
Iar duminica…Ehei…
Vine, vine dupa ei,
Si alearga-asa pe rand
Nu se prind nicicand,
Nicicand.
Nu se prind macar de mana
Si alearga-o saptamana.
 Asaza in ordine! – exercitiu-joc pe suport imagistic
Copilul priveste imagini care ilustreaza secvente ale unei activitai complexe. Apoi le
ordoneaza apeland la experienta personala si reactualizand cunostinte, dobandite anterior.
- “M-am imbolnavit”
- “La cules de mere”
- “La camp”
- “Catelul”
- “De la bobul de fasole la fasolea pe arac”

 Traistuta fermecata – joc didactic

Dintr-o traistuta, copilul scoate, pe rand, biletele cu intrebari:
- Povesteste o intamplare petrecuta azi!
- Cand servesti micul dejun?
- Povesteste ce-ai facut ieri?
- In ce zi a saptamanii privesti la televizor desene animate?
- Care sunt lunile de iarna?
- Care este prima luna a verii?

b)DURATA
 De-a arbitrii – joc de rol pentru intelegerea duratei
Jocul se desfasoara cu cel putin trei copii care sunt, pe rand, arbitru.
Doi dintre ei arunca mingea la cos, cel de-al treilea fluiera lung pentru reusita
inscrierii la cos sau scurt, pentru esec.
Copilul intelege astfel durata mai scurta sau mai lunga a sunetelor.
 Roata timpului – joc didactic
Pe patru imagini se exerseaza notiunile de dimineata si seara, asociate cu rasaritul
si apusul soarelui, precum si de noapte si zi, associate cu ideea de durata (ziua dureaza de la
rasaritul si pana la apusul soarelui).
X
Pe alte imagini, copilul va opera ci distinctia zi-noapte, sugerata de antinomia
imagistic alumina-intuneric.
X

23
 A. Abilitati motrice generale

Motricitatea globala denumeste:

 Miscarea corpului in ambianta, ceea ce presupune dezvoltarea fortei
musculare si autocontrolul propriilor miscari si pozitii;
 Atitudinea corporala corespunzatoare invatarii, in general, si realizarii
actlui lexico-grafic, in special;
 Coordonarea diverselor segmente ale corpului, necesare si specifice
deverselor tipuri de activitati, cu accent pe coordonare oculo-manuala, in cazul asimilarii
tehnicilor de citit si scris;
 Miscarile de finite ale bratelor, mainilor si degetelor;
 Posibilitatea de a comunica mimico-gestual.

Invatarea scrierii nu se poate realiza in afara motricitatii, dar numai unele dintre
elementele sale constitutive vor face obiectul interventiei educative.

3.7 Exercitii pentru educarea motricitatii

 Cercul gemenilor – exercitiu-joc pentru educarea rezistentei fizice si psihice

Se deseneaza un cerc impartit in doua jumatati; una va fi ocupata de adultul
coordinator, care sta intr-o anumita pozitie (ghemuit, intr-un picior,cumpana etc.), iar cealalta
de un copil – geamanul – care inita pozitia si incearca sa o pastreze cat mai mult timp.
Adultul “oboseste” si cedeaza locul altui copil care imita o atitudine impusa de
partenerul ramas in cerc, devenit coordinator de joc. Cel care nu mai poate sta in pozitia
propusa paraseste cercul si jocul continua.
 Podul de cuburi – joc-concurs pentru exersarea pozitiei corecte, cu spatele drept in
timpul actului grafic
Copii stau, perechi, spate in spate, pe scaune fara spatar. Fiecare pereche
sustine, cu spatele, un cub de carton, pastrandu-si astfel tinuta spate drept. Pereche langa
pereche, cub langa cub, formeaza un pod de cuburi de carton. Copiii vor obosi, cuburile vor
cadea (“podul se strica”)si
va fi declarata castigatoare perechea care mentine cubul, mai mult, cu spatele drept.
Intr-o varianta a jocului, se cere perechilor sa se ridice toate odata in picioare,
fara a scapa cubul, astfel incat “podul sa nu se strice”.
 Lantul de bastoane – exercitiu pentru formarea tinutei spate drept
Copiii sunt asezati unul langa celalalt, in linie dreapta, avand fiecare, in fata, un
baston mic de lemn sau plastic. Dupa numaratoarea conducatorului de joc, vor executa
urmatoarea succesiune de miscari:
1. aplecarea trunchiului si prinderea bastonului;
2. revenire la pozitia de drepti;
3. trecerea bastonului la spate, apucat la nivelul coatelor;
4. formarea :lantului de bastoane:, prin aliniere cu vecinii.
 Cursa calutilor naravasi – joc-concurs pentru exersarea pozitiei spate drept

24
 Copiii primesc roluri de “calut” sau de “vizitiu”. “Calutii” vor fi “inhamati”
cu esarfe si “manati de vizitiu” intr-o curs ape o distanta limitata. Castiga echipa care ajunge
prima la punctual de sosire. La al doilea start, copiii isi vor schimba rolurile.
“Vizitiul” poate purta in spate un rucsac cu jucarii.
 Palatul zanei – joc de constructie pentru exersarea coordonarii oculo-manuale
Copiii reproduce constructii simple folosind cuburi de culori, forme si
marimi diferite.
 Atentie la semafor! – antrenament pentru exersarea coordonarii oculo-manuale
Copiii privesc semaforul, ale carei culori se schimba si executa miscari ale
mainilor, prin imitatie sau, daca este posibil, conform unui instructaj prealabil. De exemplu,
vad culoarea verde, strang pumnii; vad culoarea galben, bat din palme; vad culoarea rosu, fac
morisca.
In locul semaforului pot fi folosite alte semnale vizuale (fructe, jucarii etc.)
si alte miscari ale mainilor.
 Fripta – joc pentru exersarea rapiditatii in coordonarea ochi-mana
Copiii sunt asezati fata in fata, cate doi; unul tine palmele dedesubt, celalalt
deasupra.la comanda de incepere a jocului, cel care are palmele dedesubt incearca sa-I
loveasca palma partenerului. Daca, intr-un timp dinainte stability, nu reuseste sa-I loveasca
palma, cei doi schimba rolurile.
 Sa ne jucam cu mainile! – exercitii pentru educarea miscarilor de finite ale bratelor,
mainilor si degetelor
Dupa modelul adultului, dirijat de acesta, copilul imita miscarile de mai
jos.

 Lumea desenului animat – antrenament de exprimare mimico-gestuala

Se proiecteaza un desen animat (Tom si Jerry), oprindu-se derularea
filmului atunci cand unul din personaje traieste o emotie, o stare, un sentiment (bucurie,
mirare, durere, satisfactie, furie etc.). copii identifica starea cu ajutoul profesorului si o imita.

3.8 DEZVOLTAREA ACUITATII VIZUALE

Acuitatea este capacitatea simturilor excitate, oricat de slabe si de a

diferentia excitatii foarte asemanatoare intre ele. Vazul este unul dintre cele cinci simturi, cu
ajutorul caruia se percep imaginile. Prin intermediul senzatiilor vizuale, devine posibila
relevarea si diferentierea unor insusiri esentiale ale obiectelor materiale din jur: culoarea,
forma, marimea, distanta, raporturile spatiale etc.
In invatarea scris-cititului, este absolute necesara dezvoltarea acuitatii
vizuale, deoarece copilul va fi astfel pregatit sa observe, sa memorize si sa reproduca fidel
literele, fara deformari si omisiuni alea elementelor grafice componente. De asemenea, el va
putea sa evite comfuziile de natura optica intre litere cu aspect asemanator sis a se orienteze
correct si in spatiul grafic al paginii caietului. In ceea ce priveste receptarea mesajului scris,
prin educarea acuitatii vizuale, se va facilita formarea campului de citire, precum si lectura
imaginilor – support pentru continutul informational al textelor literare.
Educarea acuitatii vizuale presupune formarea si exersarea unor
comportamente:

25
 Sortarea – gruparea si scrierea unor obiecte concrete, dupa criterii date;
Observarea partilor componente alea imaginilor, a detaliilor si
reproducerea dirijata a unor desene simple;
Sesizarea deosebirilor, a lipsurilor si a asemanarilor unor obiecte sau
imagini;
Reactionarea la excitatii vizuale slabe, de exemplu, prin desprinderea
elementelor vizuale in plan indepartat;
Dezvoltarea memoriei vizuale;
Orientarea vizuala intr-o imagine complexa tip labirint;
Discriminarea fond-forma;
Formarea capacitatii de a urmari cu privirea, in sensul conventional al
actului citirii, de la stanga la dreapta.

Antrenamente pentru dezvoltarea acuitatii vizuale

 Sa parcam masinile! – exercitii-joc de sortare dupa criterii date
Dintr-o multime de jucarii, copilul va sorta masinutele. Daca posibilitatile
copiilor permit, se sorteaza cele care sunt la fel de mari, au aceeasi culoare sau sunt de acelasi
tip(autoturisme, camioane, cisterne etc.)
Jocul se poate realize si cu ajutorul unor jetoane cu imagini.
 Vanzatorul de jucarii – exercitiu de observare a elementelor componente
X
 Deseneaza dupa model! – exercitiu de reproducere dirijata a unor desene
simple
 Coloreaza numai desenul direrit!–exercitiu de sesizare a deosebirilor
dintre desene
X
 Nu sunt chiar la fel – exercitiu de depistare a deosebirilor intre doua
imagini aparent identice
x
 Arata imaginea! – exercitiu de sesizare a asemanarilor
Copilul va identifica si va arata in suita de imagini (dreapta), desenul din
casuta.
X
 Completeaza desenele! – exercitii de completare a desenelor lacunare
X
 Deseneaza ce lipseste! – exercitiu pentru identificarea si completarea
lacunelor din imagini
X
 Ce vezi departe? – exercitiu pentru desprinderea elementelor vizuale in plan
indepartat
Dintr-o imagine complexa (exemplu: un peisaj montan sau marin) copilul
observa si numeste elementele din plan indepartat.
 Jocul umbrelor – exercitiu pentru educarea memoriei vizuale
Copilul opereaza cu sabloane de fructe, legume, siluete etc., pe care le
aseaza in “umbra” lor, adica pe conturile desenate ale acestora.
X

26
  Calendarul vremii – exercitiu pentru educarea memoriei vizuale
Pe o coala impartita in sapte segmente, corespunzatoare zilelor saptamanii,
profesorul va inregistra starea vremii, folosind semen conventionale, pe care copiii le vor
memora, prin repetare.

LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI SAMBATA DUMINICA

X
 Labirinturi – exercitii pentru orientarea vizuala intr-o imagine complexa
-“Scufita Rosie”
-“Iepurasul” X
 De la stanga la dreapta – exercitii de urmarire, cu privirea, in sensul
conventional al actului citirii
a) Sunt aliniate obiecte intr-o anumita succesiune; elevii le numesc de la stanga
la dreapta.
b)Copiii se joaca “de-a teatrul de papusi”. Cortina se trage de la stanga la dreapta,
lasand sa se vada, pe rand, personaje, pe care copiii le numesc.

3.9 DEZVOLTAREA ACUITATII AUDITIVE

Auzul este unul din cele cinci simturi, cu ajutorul caruia se percep sunetele. Sunetul
poseda trei proprietati principale: amplitudinea, frecventa si forma. In planul reflectarii
subiective, amplitudinea determina senzatia de intensitate a sunetului, frecventa determina
senzatia de inaltime, iar forma determina senzatia de timbru. Prin timbru se intelege calitatea
dupa care doua sunete, avand aceeasi intensitate si inaltime, se deosebesc unul de celalalt.
Ca si in cazul acuitatii vizuale, educarea acuitatii auditive se impune ca etapa
obligatory in insusirea scris-cititului.
In invatarea organizata a limbii materne, copilul va fi deprins sa asculte sunete,
zgomote, mesaje, spre a le decodifica semnificatia, fapt ce difera de simpla auzire spontana a
acestora. Astfel, el va putea sa aiba reactii adecvate la mesaje sau comenzi si va reusi sa-si
organizeze propria comunicare.
Copilul cu o acuitate auditiva educata corespunzator va realize correct operatia de
analiza si de sinteza fonetica si va diferentia perechile foneme surde-sonore, care creeaza
adesea confuzii in exprimarea orala si in scris.

27
 Educarea acuitatii auditive presupune formarea si exersarea unor comportamente:
 Perceperea zgomotelor din medii sonore diferite (sala de clasa, gara,
gospodarie taraneasca, in traficul tarii etc.) si imitarea unora dintre
aceastea;
 Sesizarea directiei din care vin sunetele, a duratei, a inaltimii, a
intensitatii si a timbrului acestora;
 Recunoasterea vocilor familiare, identificarea si reproducerea unor stari
de spirit , dupa tonul vocii;
 Dezvoltarea memoriei vizuale;
 Educarea si exersarea auzului fonematic.

Antrenamente pentru dezvoltarea acuitatii auditive

 Ce se aude? – joc-concurs pentru dezvoltarea capacitatii de percepere si

analiza senzoriala auditiva
Copiii asculta atent, cu ochii inchisi, zgomote produse in direct: rasfoirea unor
carti, miscarea unui manunchi de cjei, miscarea unei cutii de chibrituri, deplasarea unui
scaun, clopotei, hartie rupta, sifonata, taiata, deschiderea usii, ferestrei, sertarului, robinetului.
Castiga cel care recunoaste mai multe zgomote auzite.
Intr-o alta varianta, se vor asculta zgomote inregistrate, specifice diverselor medii:
gradina zoologica, padure, sala de spectacol, bucatarie, cabinet stomatologic etc.
 Cum se face? – exercitiu de recunoastere a unor onomatopee si de imitare a
acestora
Se citeste o poveste, conceputa special, care contine, din loc in loc, cuvinte ca:vant,
crengi rupte, sarpe, cioara, fus, albina etc. povestirea este intrtupta la auzul acestora, iar copiii
intervin reproducand, prin imitatie sau independent, onomatopee corespunzatoare: vajj!,
trosc!, sss!, carr!, sfarr!, bazz! etc.
 Animale si pasari – exercitiu pentru identificarea si imitarea onomatopeelor
Pe un disc rotativ, pozitionat vertical, sunt desenate animale si pasari. Acul
indicator al discului se opreste in dreptul unui desen. Copilul recunoaste vietatea, o numeste,
imita cantecul pasarii sau strigatul specific animalului.
 Deschide urechea bine! – exercitiu-joc pentru sesizarea directiei din care vin
sunetele, a duratei si intensitatii acestora
Intr-un spatiu deschis (o curte, un parc etc.), copiii se joaca astfel: unul, legat la
ochi asculta si identifica directia, durata si intensitatea sunetului emis de jucarii musicale, pe
care ceilalti copii le folosesc, asezati fiind in directii diferite (in fata, in spate, in stanga, sus
pe banca, langa pom, aproape, departe etc.).
Copilul legat la ochi arata directia din care s-a auzit sunetul.
 A cui e vocea? – exercitiu-joc pentru recunoasterea vocilor familiare dupa
timbrul carasteristic
In grupul de copii, unul este legat la ochi si recunoaste (arata sau numeste)
colegul, parintele, profesorul care vorbeste.
 Ce simte personajul? – exercitiu pentru identificarea unor stari de spirit, dupa
tonul vocii

28
 Copiii asculta, pe banda inregistrata, secvente din povesti cunoscute si isi dau
seama de trairi afective ale unor personaje, dupa tonul vocii:manie, bucurie, tristete si spun ce
fac personajele (rad, plang etc.)
 Tine minte! – exercitiu pentru exersarea memoriei auditive
Se asculta o poveste scurta (cu vocabulary de baza).
Se formuleaza intrebari simple si copiii raspund:
- prin gesturi;
- verbal.
Se reia povestirea, omitand sau adaugand elemente, la auzul carora copiii trebuie sa
reactioneze.
 Surda sau sonora – exercitiu-joc pentru dezvoltarea auzului fonematic
Conducatorul jocului foloseste, in spatele unui paravan, obiecte care, prin lovire sau
agitare, produc sunete: pahare, sticle, cutii, cartoane, ceramida etc.
Copii spun daca sunt surde (slabe, inabusite) sau sonore (puternice, rasunatoare).
Intr-o varianta, conducatorul jocului rosteste o pereche de consoane surda-
sonora(exemplu c – g), iar copiii identifica caracterul sonor sau surd, folosind una din
tehnicile urmatoare:
- isi pun dosul mainii sub barbie si apasand unor laringele sesizeaza vibratia, cand se
emite o sonora;
- isi acopera urechile cu palmele si simt vibratia mai puternica a sonorei.
 Cu ce sunet incepe cuvantul? – exercitiu pentru diferentierea sunetelor in
cuvinte
Se prezinta un desen; un copil denumeste obiectul desenat, precizeaza sunetul cu
care incepe cuvantul rostit si numeste un coleg care sa gaseasca un alt cuvant un alt cuvant ce
incepe cu acelasi sunet.

3.10. INITIEREA IN GRAFISM

Initierea in grafism este o activitate complexa, interdisciplinara, desfasurata ata de

educatoare sau de profesorul de psihopedagogie speciala cat si de kinoterapeut sau logoped.
Ca etapa anterioara invatarii actului grafic propriu-zis, ea previne aparitia unor dificultati de
scriere. Nivelurile acestei etape sunt divertismentul grafic si desenul figurative, dupa ele
urmand alte doua nivele:pregrafic sau de prescriere si scrierea propriu-zisa.
Activitati pregatitoare insisirii actului lexico-grafic
Formarea si dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice:
schema corporala, lateralitate, culoare, forma, spatiu, timp
Educarea motricitatii globale: capacitati fizice si gesturi
fundamentale manifestate in actul pregrafic si in comunicarea
nonverbala
Dezvoltarea acuitatii vizuale
Dezvoltarea acuitatii auditive

29
 A. Divertismentul grafic
Este necesara o distinctie metodica limpede intre divertismentul grafic si nivelul
grafic. Divertismentul grafic, in esenta este mazgaleala, care se realizeaza cu instrumente de
lucru variate, pe suprafete diferite ca material, format si dimensiune, in scopul acomodarii
copilului cu instrumente si suprafete de scris, precum si pentru educarea unor comportamente
motrice ca:efortul, apasarea, prehensiunea, miscarea rectilinie si de rotatie. Nivelul pregrafic
se refera la insusirea semnelor grafice prin activitati agreabile, dar care restrang libertatea de
miscare a copilului si il constrang sa respecte spatiul delimitat, liniat al foii caietului.
La nivelul divertismentului grafic, “mazgaliturile” se realizeaza pe asfalt, pe coli
mari prinse pe perete sau puse pe mese, apoi, treptat, pe asemenea spatii, din ce in ce mai
mici. La inceput, intrumentele de lucru pot fi: degetul, muiat in culoare, cand e cazul,
pensule, carioca si creioane colorate groase, ajungandu-se treptat la creioane obisnuite.
Trasarea se poate efectua cu exersarea unei presiuni mai puternice sau mai slabe asupra
creionului, putand fi insotita de muzica sau verbalizare, copilul urmandu-si ritmul propriu sau
un ritm impus de muzica.
Prin aceste exercitii grafice, copilul ia un prim contact cu anumite notiuni (linie
verticala, orizontala etc) si isi formeaza deprinderi, obiective atinse cu ajutorul caracterului
ludic, obligatoriu al acestora.
Gesturile grafice insusite in aceasta etapa sunt: gestul grafic curbiliniu si gestul
grafic rectiliniu, exersate in toate directiile: sus – jos, jos – sus, stanga – dreapta, dreapta –
stanga etc.
Gesturile curbilinii se realizeaza prin trasarea de:
- LINII SERPUITE VERTICALE
 Drumul catre casa – exercitiu-joc de trasare a liniei serpuite, intre doua
puncte, cu ocolire de obstacole
X
 Sfoara balonului – exercitiu-joc de trasare a liniei serpuite verticale, cu
miscari mai putin ample
X
- LINII SERPUITE ORIZONTALE

30
  Traseul pestelui in acvariu – exercitiu-joc de trasare a liniei serpuite
orizontale
X
 Valuri – exercitiu-joc de trasare a liniilor serpuite, cu si fara reper
X
- CERCURI SI OVALE
 Insiram margelele! – exercitiu joc pentru trasarea cercurilor
X
 Deseneaza scoica! – exercitiu-joc de trasare a ovalului
X
- SPIRALE
 Melcul – exercitiu-joc de trasare a spiralei
X
- BUCLE
 Fumul – exercitiu-joc de trasare a buclelor
X
Gesturile rectilinii se pot realize prin trasarea de:
- LINII VERTICALE
 Zborul buburuzei – exercitiu-joc de trasare a liniilor verticale, mai lungi sau
mai scurte
X
- LINII ORIZONTALE
 Ariciul la mere – exercitiu-joc de trasare a liniilor orizontale
X
- LINII OBLICE
 Fluturii si floarea – exercitiu-joc de trasare a liniilor oblice
X
 Pasarea isi cauta cuibul – exercitiu joc de trasare a liniei oblice
X

31
 B. Desenul figurative
Desenul figurativ il solicita pe copil sa execute operatii multiple; pe langa trasare, el
coloreaza, hasureaza, imbina liniile pentru a obtine forme, respecta, conform cerintei,
alternanta sau simetria in realizarea unor frize.
Desenele figurative pot fi:
 Desen dupa sablon:fructe, flori, figure geometrice etc.; se traseaza conturul si
apoi se umple spatiul:cu o culoare uniforma, cu linii drepte sau oblice, mai groase sau mai
subtiri, cu creion negru sau cu creioane colorate, cu respectarea conturului sau a distantei de
hasurare;
 Frize decorative, alcatuite din figure geometrice in diferite pozitii sau
combinatii; ele se coloreaza si se hasureaza dupa cerinte, variate;
 Desene dupa obiecte intuite: ac, undita, ou, umbrella;
 Desen figurativ al unor imagini mentale: casa, vapor, chipul mamei etc.
Cu aceste desene copiii vor decora copertile copertile unor caiete, albume etc.

32
 ANEXE
FISA de dezvoltare psihomotrica Portage
V.M. 0-6 ani
LIMBAJ
1. Repeta sunetele facute de alte persoane
2. Repeta aceeiasi silaba de 2-3 ori.
3. Raspunde la gesturi cu gesturi.
4.Indeplineste comenzi simple insotite de gesturi.
5. Inceteaza activitatea 75% din cazuri cind i se spune : NU!
6. Raspunde prin gesturi la intrebari simple.
7. Combine doua silabe diferite in jocul vocal.
8. Imita intonatia vocii altuia.
9. Foloseste un cuvant cu sens ca sa denumeasca o persoana sau un obiect.
10. Vocalizeaza ca raspuns la vorbirea altei persoane.
11. Spune cinci cuvinte diferite (poate folosii acelasi cuvant pentru obiecte diferite).
12.Poate cere "mai mult" .
13. Spune:"Gata/Nu e".
14. Executa comenzi simple fara a i se da indicatii prin gesturi.
15. Poate da sau arata la cerere (cind i se spune: da-mi sau arata-mi).
16.Arata 12 obiecte familiare cind sint numite.
17. Indica 3-5 imagini dintr-o carte, cind acestera sint denumite.
18. Arata 3 parti ale propriului corp.
19. Isi spune la cerere numele sau porecla (diminutivul).
20. Raspunde la intrebarea: "Ce e asta?"-denumund obiectul.
21. Combina cuvintele si gesturile pentru a-si face cunoscute dorintele.
-2-
1-2 ani
22. Numeste altiu membri din familie, inclusiv animalele preferate.
23. Numeste 4 jucarii.
26. Pune intrebari folosind o intonatie urcatoare la sfarsitul cuvantului sau a propozitiei.
27. Numeste 3 parti la o papusa sau o alta persoana.
28. Raspunde afirmativ sau negativ la intrebari care cer raspunsuri tip DA/NU
2-3 ani
29. Alatura un substantiv si un adjectiv sau doua substantive in propozitie de 2 cuvinte
(mingea mea,
mingea, masa)
30.alatura un substantiv si un verb in propozitia de doua cuvinte (tata pleaca).
31. Foloseste un cuvant anumit pentru nevoia de a merge la toaleta.
32. Alatura un verb cu un substantiv cu acolo sau aici in propozitia de doua
cuvinte:“Scaunul aici”.
33. Alatura doua substantive ca sa exprime posesia (masina tatalui).
34. Foloseste NU in vorbirea spontana.
35. Raspunde la intrebarea: ce face? Pentru activitati spontane.
36. Raspunde la intrebarea: “unde este?”.

33
37. Numeste sursa unor sunete familiare din mediu.
38. Da cel mult un obiect cand i se cere folosind pluralul (cuburi).
39. In vorbire se refera la sine prin numele proprii.
40. Indica imaginea unui obiect uzual descris prin imaginatia lui.
41. Arata pe degete cati ani are.
42. Isi spune sexul cind este intrebat (baiat-fata).
43. Indepline4ste doua comenzi legate intre ele.
44. Foloseste forma continua (limba romana).
45. Foloseste forma obijnuita apluralului (cub-cuburi).
46. Foloseste cateva verbe neregulate la trecut (a fost; aplecat; a facut).
47. Pune intrebarea: “ce e asta?”.
48. Isi controleaza volumul vocii 90% din timp.
49. Foloseste “Asta” si “Aia” in vorbire.
50. Foloseste “este” si “e” in afirmatia: “asta e mingea”.
51. Foloseste mai mult “eu: sau “al meu” decat numele propriu.
52. Indica un obiect care nu este: “nu este o minge”.
53. Raspunde la intrebari cu : “cine?” indicand numele.
54. Foloseste forma de posesiv: “a lui tata”.
55. Foloseste articolul hotarat si nehotarat in vorbire pentru masculin si feminin.
56. Foloseste cateva substantive care desemneaza categorii (animale, mancare, jucarii).
57. Foloseste uneori “Pot” si forme de viitor.
58. Poate descrie lucruri ca fiind “inchis” sau “deschis”.
-3-
62. Isi spune numele intreg cind I se cere.
63. Raspunde la intrebari simple de tip “cum”, “cand”.
64. Foloseste trecutul verbului.
65. Povesteste despre lucruri care i s-au intamplat recent.
66. Spune la ce folosesc obiectele uzuale.
67. Exprima ce se va intampla folosind formula “Vreau” , “doresc sa”.
68. Schimba ordinea cuvintelor in modul adecvat pentru a pune intrebari:”Pot sa merg
la?”.
69. Foloseste cateva substantive.
70. Relateaza doua evenimente in ordinea intamplarii lor.
4-5 ani
71. Indeplineste o serie de comenzi legate intre ele.
72. Demonstreaza intelegerea propozitiilor:”Iata ca a fost lovita de baiat”.
73. Poate alege o pereche de obiecte sau imagini la cerere.
74. Foloseste verbe la optiune (conditional-operativ: “As dori, etc).
75. Foloseste fraze: “Am lovit mingea si a sarit in strada”
76. Poate gasi partea de jos si de sus a diferitelor obiecte.
77. Poate sa sesizeze si sa indice absurditatile din imagini.
78.
79.Foloseste cuvinte: “sora”, “frate”,”bunic”,”bunica”.
80. Spune cuvintele corespunzatoare care lipsesc:”fratele baiat”,”sora este…?”
81. Poate spune o poveste familiara fara ajutorul imaginilor.
82. Numeste o imagine care nu se incadreaza intr-o anumita categorie.

34
83. Spune daca doua cuvinte rimeaza sau nu.
84.Foloseste propozitii complexe: “ea vrea ca eu sa intru pentru ca…”
5-6 ani
85. Poate sa spuna daca un sunet este tare sau incet.
86. Poate indica unde sint cateva, multe, sau mai multe obiecte.
87. Isi spune adresa.
88. Isi spune numarul de telefon.
89. Spune glume simple.
90. Poate sa-ti indice unde sint putine, mai multe sau cateva obiecte.
91. Poate sa relateze intimplari din experienta sa zilnica.
92. Descrie pozitia sau miscarea folosind propozitii: “Prin”, “de la”, “catre”, “peste”,
“departe”.
93. Raspunde la intrebarea :”de ce?” cu o explicatie.
94. Aseaza in ordine 3-5 imagini reprezentand o poveste si poate spune povestea.
95. Defineste cuvinte.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE
V.M. 0-6 ani
SOCIALIZARE
1. Urmareste persoane care se misca in fata sa.
2. Zambeste ca un raspuns la atentia acordata.
3. Vocalizeaza ca un raspuns la atentia acordata.
4. Priveste la propriile maini ,zambeste si vocalizeaza.
5. In cercul familiei, zambeste, vocalizeaza si inceteaza plansul.
6. Zambeste si vocalizeaza la imaginea din oglinda.
7. Zambeste la expresia faciala de adult
8. Bate si trage (par, nas, ochelari) cand este in brate.
9. Ajunge la obiectele oferite.
10.Ajunge la persoanele cunoscute.
11.Ajunge sau bate in oglinda cind vede imaginea unui copil.
12.Tine si examineaza obiecte primite (1 minut).
13.Scutura obiectele din mana facand zgomot neintentionat.
14.Se joaca nesupravegheat 10 minute.
15.Cauta contactul ochilor 2-3 minute.
16.Se joaca linistit langa adult timp de 15-20 minute.
17.Vocalizeaza cand i se da atentie.
18.Imita jocul Bau-Bau.
19.Bate din palme – imitatie.
20.Face din mana pa-pa – imitatie.
21.Ridica mainile “asa mare” – imitatie
22.Ofera jucarii, obiecte, hrana, dar nu intodeauna le elibereaza.
23.Imbratisaza, saruta persoane cunoscute.
24.Raspunde la propriul nume privind sau intinzand mainile.
25.Scutura obiecte pentru a face zgomot.
26.Manipuleaza jucarii sau obiecte.
27.Ofera jucarii la adulti si le elibereaza.
28.Imita miscarile unui copil in joc.

35
-2-
1-2 ani
29. Imita daultul in si9mple obiceiuri (scuturarea hainelor).
30. Se joaca cu alt copil fiecare facind o activitate separata.
31. I-a parte la jocuri, impinge o masina, arunca o minge la alt copil (2-5 minute).
32. Accepta absenta parintilor continuindu-si jocul.
33. Activ, vrea sa cunoasca imprejurarile.
34. I-a parte la jocuri de manipulare – impinge, intoarce mainile cu alte persoane.
35. Imbratisaza sau cere papusi sau jucarii noi.
36. Repeta actiuni care produc ris si atentie.
37. Tine cartea adultului sa o citeasca sau trage de el.
38. Trage de o persoana pentr a-i arata o actiune sau un obiect.
39. Retrage mana, spune :nu: cand este langa un obiect interzis.
40. Asteapta sa fie luat de pe un scaun in altul.
41. Se joaca cu 2-3 copii.
42. Imparte obiecte sau hrana cand I se cere.
43. Saluta egalii, sau adultii familiari cind sint cunostinte.
44. Coopereaza cu parintii 50% din timp.
2-3 ani
45. Poate aduce sau lua obiecte sau gasi persoana din alta camera.
46. Asculta muzica sau povesti 5-10 minute.
47. Spune “te rog” – multumeste cand i se aminteste, i se cere.
48. Incearca sa ajute parintii cu sarcini, facand o parte din munca.
49. Se joaca de-a imbracatul cu hainele adultului.
50. Face o alegere cind e intrebat: “Pe cine iubesti?”.
51. Intelege sentimentele prin verbalizare : dragoste, tristete, ris.
3-4 ani
52. Respecta reguli de joc imitand actiunile altor copii.
53. Saluta adulti din familie fara a i se aduce aminte.
54. Respecta reguli din joc condus de adulti.
55.Cere voie sa foloseasca o jucarie cu care se joaca alt copil.
56. Spune “te rog” si “multumesc” fara sa i se aminteasca in 50% din cazuri.
57. Raspunde la telefon, cheama adultul sau o persoana cunoscuta.
58. Asteapta sa-i vina randul.
59. Respecta reguli de joc in grup condus de un copil mai mare.
60. Indeplineste cerintele formulate de adulti in 75% din cazuri.
-3-
61. Sta in zone delimitate de curtea spitalului, cresei, casei.
62. Se joaca alaturi si vorbeste cu alti copii timp de 30 minute.
4-5 ani
63. Cere ajutor cand intimpina greutati.
64. Contribuie la conversatia parintilor.
65. Repeta versuri, cantece sau danseaza pentru altii.
66. Lucreaza independent la o sarcina de rutina timp de 20 minute.
67. Isi cere scuze fara a i se aduce aminte in 75% din cazuri.
68. Isi asteapta randul intr-o activitate de grup de 8-9 copii.

36
69. Se joaca pe rand cu 2-3 copii timp de 20 minute.
70. Foloseste comportamente asociale d.p.d.v. social cand e de fata public.
71. Cere voie sa foloseasca obiecte care apartin altora in 70% din cazuri.
5-6 ani
72. Numeste sentimente pe care le incearca: suparare, furie, fericire, dragoste.
73. Se joaca cu 4-5 copii cooperand intr-o activitate fara sa fie supravegheat.
74. Explica altora regulile unui joc, ale unei activitati.
75. Imita roluri de adult.
76. Participa la conversatii in timpul mesei.
77. Isi consoleaza prietenii de joc cand acestia sint suparati.
78. Isi alege singur prietenii.
79. Proiecteaza si construieste folosind obiecte simple: plan inclinat.
80. Isi fixeaza singur obiectivele si le duce la bun sfarsit.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORIE PORTAGE
V.M. 0-6 ANI
AUTOSERVIRE
0-1an
1. Suge si inghite lichide
2. Mananca alimente l;ichefiate (fulgi pentru copii, etc)
3. Vara si apuca biberonul.
4. Mananca alimente strecurate.
5. Tine biberonul fara ajutor timp de 1 minut.
6. Controleaza miscarea biberonului-il apropie sau il departeaza de la gura.
7. Mananca alimente facute piure gata de parinti.
8. Bea din ceasca tinuta de parinti.
9. Mananca alimente semi-solide date de parinti.
10. Se hraneste singur cu degetele.
11. Bea lichide din ceasca tinind-o cu ambele maini.
12. Duce ajutat la gura lingura umpluta cu mancare.
13. Intinde mainile si picioarele atunci cind il imbracam.
1-2 ani
14. Mananca independent la masa , folosind lingura.
15. Tine ceasca cu mana si bea din ea.
16. Introduce mainile in apa si isi pune mainile ude pe fata in semn de
spalare – imitatie.
17. Sta pe olita sau pe scaun de toaleta timp de 5 minute.
18. Pune palariuta sau caciulita pe cap si si-o scoate.
19. Isi scoate sosetele.
20. Introduce mainile in maneci si picioarele in pantaloni.
21. Isi scoate pantofii cind sireturile sint dezlegate, slabite.
22. Isi scoate haina cind este descheiata.
23. Isi scoate pantalonii cand sint descheiati.
24. Inchide si deschide fermoare mari fara sa actioneze inchizatorul.
25. Foloseste vorbe sau gesturi prin care indica nevoia de a merge la baie.
26. Se hraneste singur folosind lingura sau ceasca (varsa putin continutul).
2-3 ani

37
27. Ia prosopul de la parinti, isi sterge mainile si fata.
28. Suge, inghite din pahar sau ceasca.
29. Foloseste furculita.
30. Mesteca si inghite numai substante comestibile.
31. Isi sterge mainile fara ajutor cind i se da prosopul.
32. Cere sa mearga la toaleta chiar daca este tarziu pentru a evita
accidentele.
33. Isi controleaza scurgerea salivei din gura.
34. Urineaza sau are scaun la olita, de 3 ori pe saptamana atunci cand e
asezat pe ea.
35. Isi pune pantalonii, se incalta.
36. Se spala pe dinti imitand adultul.
37. Isi scoate hainele simple care au fost descheiate.
38. Foloseste toaleta pentru scaun, un singur accident pe saptamana.
39. Ia apa de la robinet fara ajutor, atunci cind este pus la dispozitie un
scaun sau o treapta.
40. Se spala pe maini si pe fata folosind sapunul, cand adultul ii potriveste
temperatura apei.
41. Cere sa mearga la baie in timpul zilei pentru a evita accidentele.
42. Isi aseaza haina intr-un cuier pus la inaltimea sa.
43. Mananca incet in timpul somnului de dupa-amiaza.
44. Evita pericolul, cum ar fi colturile de mobilier intilnite, scarile deschise
45. Foloseste servetelul atuncicand i se aminteste.
46. Infige furculita in alimente si le duce la gura.
47. Toerna dintr-un ibric intr-un pahar fara ajutor.
48. Desface capsa de la imbracaminte fara ajutor.
49. Se spala singur pe maini si pe picioare atunci cand este imbaiat.
50. Isi pune sosetele.
51. Se imbraca cu haine, jachete, camasa.
3-4 ani
52. Mananca singur inteaga masa.
53. Se imbraca ajutat, cu pulover peste cap si se incheie singur.
54. Isi sterge nasul cind i se aminteste.
55. Din sapte dimineti se trezeste uscat doua dimineti.
56. Baietii urineaza la toaleta stand in picioare.
57. Incepe si termina imbracatul cu exceptia inchizatorilor in 75% din
cazuri.
58. Incheie haina cu capse si copci, isi sufla nasul.
59. Evita pericolele comune (sticla sparta) isi pune hainele pe umeras si
umerasul, pe o bara joasa la indicatia adultului.
60. Se spala pe dinti cand i se dau indicatii verbale.
61. Isi pune manusi cu un deget, deschide nasturii mari la jacheta pusa pe o
platforma pentru invatare.
62. Isi incalta ghetele cu ajutor.
63. Isi incalta ghetele fara ajutor.
4-5 ani

38
64. Curata locul unde a varsat ceva, luandu-si singur carpa, evita otravurile
si substantele periculoase.
65. Isi descheie hainele singur.
66. Isi incheie singur hainele.
67. Curata locul la masa si poate inchide un fermoar, se spala pe maini si
fata.
68. Foloseste tacamurile pentru a manca.
69. Se trezeste din somn noaptea pentru a folosi toaleta.
70. Isi sterge si isi sufla nasul in 70% din cazuri fara sa i se aduca aminte,
se spala singur cand face baie cu exceptia gatului si a spatelui.
71. Foloseste cutitul pentru a unge unt sau gem pe paine, inchide si
deschide catarama la haine.
72. Se imbraca singur complet, se serveste la masa din castron cu polonic (
castronul tinut de adult).
73. Ajuta la pusul mesei folosind corect farfuriile, servetelele.Se spala pe
dinti, merge la toaleta la vreme, se dezbraca, se sterge si se imbraca
fara ajutor.
74. Se piaptana sau se perie daca are parul lung.
75. Poate merge in vecinatatea casei fara sa fie supravegheat permanent.
76. Insira sireturile la pantofi si ii leaga.
5-6 ani
77. Este responsabil pentru o sarcina gospodareasca, una pe saptamana si o
indeplineste la cerere.
78. Isi alege imbracamintea potrivita in functie de timp si ocazie.
79. Se opreste la colt, se uita in ambele parti si traverseaza strada fara
indicatii verbale.
80. Se serveste la masa si da mai departe platoul.
81. Isi prepara singur mancarea simpla (Fulgi de ovaz cu lapte, etc).
82. Este responsabil pentru sarcina gospodareasca zilnica (dusul gunoiului
din casa sau alta sarcina).
83. Isi poate potrivi temperatura apei pentru baie sau dus si isi poate
pregati singur o tartina.
84. Merge la scoala, gradinita sau magazin la distanta de cel mult 2 strazi.
85. Incearca sa taie alimente mari cu cutitul (banane, cartofi fierti), gaseste
toaleta potrivita cu sexul in locuri publice.
86. Deschide o sticla cu lapte.
87. Poate lua, duce si aseza cu putin ajutor tava, in cantina cu autoservire.
88. Isi poate incheia sireturile la gluga si-si poate incheia centura de
siguranta la masina.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTRICA PORTAGE
V.M. 0-6 ANI
Comportament cognitiv (108 items)
0-1an
1. Isi indeparteaza de pe fata o panza care-I acopera vederea.
2. Cauta un obiect care a fost indepartat de linia directa avederii.
3. Poate indeparta un obiect dintr-un container deschis.

39
4. Plaseaza un obiect intr-un container deschis.
5. Plaseaza un obiect intr-un container la comanda verbala.
6. Scutura o jucarie sunatoare agatata pe o sfoara
7. Poate pune trei obiecte intr-un container.
8. Poate transfera un obiect dintr-o mana-n alta.
9. Lasa sa cada o jucarie si o ridica.
10.Gaseste un obiect ascuns intr-un container.
11.Face un tren din trei cuburi si apoi il impinge.
12.Se poate juca cu un cerc pe o ata.
13.Poate pune o piesa cilindrica in planseta cu orificii.
14.Executa gesturi simple la cerere – bate din palme.
1-2 ani
15.Scoate unul cate unul sase obiecte dintr-un container.
16.Poate indica o parte a corpului.
17.Suprapune trei cuburi la cerere.
18.Asociaza obiecte asemanatoare.
19.Mazgaleste cu creionul.
20.Arata spre sine cind este intrebat.
21.Pune cinci obiecte cilindrice in planseta cu orificii.
22.Asociaza obiectele cu imaginea lor.
23.Indica o imagine numita.
24.Indica paginile din carte 2-3 odata.
2-3 ani
25.Gaseste o anumita carte de copii la cerere.
26.Completeaza un incastru de trei figuri.
27.Numeste imagini ale unor obiecte asemanatoare pana la patru.
28.Deseneaza o linie verticala imitativ.
29.Deseneaza o linie orizontala imitativ.
30.Copiaza un cerc.
31.Asociaza materiale dupa textura.
32.Indica obiecte mari si mici la cerere.
33.Deseneaza o cruce imitativ.
34.Asociaza trei culori.
35.Plaseaza obiecte ”in”, “pe”, “sub”, la cerere.
36.Numeste obiecte ce produc sunete.
37.Pune cuburi unu intr-altul, dupa marime.
38.Numeste actiunea din imagine.
39.Asociaza forme geometrice cu imagini ale formelor.
40.Aseaza pe un baston inele sau discuri in ordinea marimii.
3-4 ani
41.Numeste obiecte mari si mici in numar mare.
42.Indeca zece parti ale corpului la comanda verbala.
43.Indica un baiat si o fata la comanda verbala.
44.Poate spune de un obiect ca e mai usor sau mai greu.
45.Alatura doua parti ale unei forme pentru a face un intreg.
46.Numeste doua evenimente sau doua personaje familiare din povesti.

40
47.Repeta jocuri cu degete saucu mainile, cu cuvinte sau actiuni.
48.Asociaza cate una, pana la trei sau mai multe obiecte.
49.Indica obiecte lungi sau scurte.
50.Spune care obiecte sau categorii de obiecte se potrivesc.
51.Numara pana la trei imitativ.
52.Arenjeaza obiecte pe categorii.
53.Deseneaza o linie diagonala de la un colt la altul al unui patrat cu latura de 10 cm.
54.Deseneaza o linie in forma de v imitativ.
55.Numara zece obiecte imitativ.
56.Construieste un pod din trei cuburi (imitativ).
57.Realizeaza un sir de culori sau margele, respectand o secventa.
58.Poate sa copieze o serie de linii frante unite.(vvvvv)
59.Adauga un picior sau o mana la un desen incomplet.
60.Completeaza un joc din sase culori fara incercari sau erori.
61.Numeste obiecte care sint lafel si diferite.
62.Deseneaza un patrat imitativ.
63.Numeste trei culori la cerere.
64.Numeste trei forme geometrice (cerc, patrat, triunghi).
4-5 ani
65.Ia un numar specificat inainte la cerere.
66.Numeste tipuri de texte.
67.Copiaza un triunghi la cerere.
68.Isi aminteste patru obiecte dintr-o imagine.
69.Numeste timpul de zi asociat cu anumite activitati.
70.Repeta rime familiare.
71.Spune ca un obiect este mai greu sau mai usor cu diferenta de 500 grame.
72.Spune ce lipseste cind se indeparteaza un obiec dintr-un grup de trei.
73.Numeste opt culori.
74.Numeste trei monede diferite: 1 leu, 5 lei, 10 lei.
75.Asociaza simboluri, litere si numere.
76.Spune culoarea obiectelor denumite.
77.Reda 5 fapte importante dintr-o poveste auzita de 3 ori.
78.Deseneaza un om: un cap, un trunchi si 4 membre.
79.Canta cinci versuri dintr-un cantec.
80.Construieste o piramida din 10 cuburi.
81.Numeste obiecte lungi si scurte.
82.Plaseaza obiecte in spate, langa si dupa.
83.Asociaza seturi egale de la 1 la 10 obiecte.
84.Numeste sau arata o parte, lipsa imaginii unui obiect.
85.Numara de la 1 la 20.
86.Numeste propozitiile: prima, cea de la mijloc si ultima.
5-6 ani
87.Numara pana la 20 obiecte si spune cite sint.
88.Numeste 10 numere scrise.
89.Numeste stanga si dreapta raportat la propriul corp.
90.Spune literele alfabetului in ordine.

41
91.Isi scrie numele cu litere de tipar.
92.Numeste 5 litere ale alfabetului scrise.
93.Aranjaza obiecte in secventa dupa latime si lungime.
94.Numeste litere mari ale alfabetului.
95.Pune numere de la 1 la 10 in secventa adecvata.
96.Numeste pozitiile obiectelor: primul, al doilea, al treilea.
97.Numeste literele mici ale alfabetului.
98.Asociaza literele mari cu literele mici ale alfabetului.
99.Arata numere numite de la 1 la 25.
100. Copiaza un romb.
101. Completeaza un labirint simplu.
102. Numeste zilnic adunari si scaderi.
103. Poate face adunari si scaderi cu numere pana la 3.
104. Isi poate spune ziua si data nasterii.
105. Recunoaste 10 cuvinte scrise.
106. Poate face unele prevederi,inlegatura cu ce se va intimpla.
107. Arata obiecte intregi si jumatati.
108. Poate numara de la 1 la 100.
FISA DE DEZVOLTARE PSIHOMOTORICA PORTAGE
V.M. 0-6 ANI
COMPORTAMENT MOTOR
0-1 an
1. Intinde mana dupa un obiect la 15-20 cm.
2. Apuca un obiect suspendat in fata sa la 7-8 cm.
3. Se intinde dupa obiecte suspendate in fata sa si le apuca.
4. Intinde mana dupa un obiect preferat.
5. Introduce un obiect in gura.
6. Se sprijina pe brate in timp ce sta pe abdomen.
7. Sustine capul si pieptul sus cu sprijin pe un brat.
8. Pipaie si cerceteaza obiectul cu gura.
9. Se intoarce pe abdomen pe o parte si isi mentine aceasta pozitie 50% din timp.
10.Se rostogoleste de pe burta pe spate.
11.Inainteaza pe burta pe o distanta egala cu lungimea corpului.
12.Se rostogoleste de pe spate pe o parte.
13.Se intoarce de pe spate pe burta.
14.Sta in pozitie sezanda cind apuca degetele adultului.
15.Intoarce capul nestingherit cind corpul este sprijinit.
16.Isi mentine 2 minute pozitia sezanda.
17.Da jos din mana un obiect pentru a se intinde dupa altul.
18.Ridica si lasa sa cada un obiect intentionat.
19.Se tine pe picioare cu sprijin maxim.
20.Salta in sus si-n jos fiind sprijinit sa stea in picioare.
21.Merge deabusilea pentru a lua obiecte de la o distanta egala cu lungimea lui.
22.Sta singur sprijinit.
23.Din pozitia sezanda se intoarce in pozitia de mers de-a busilea.
24.Se ridica de pe burta.

42
25.Sade fara sa se sprijine cu mainile.
26.Arunca obiecte la intimplare.
27.Sprijinit pe genunchi si coate se leagana inainte si inapoi.
28.Transfera un obiect dintr-o mana-n alta fiind in pozitia sezand.
29.Retine doua cuburi cu latura de 2,5 cm intr-o mana.
30.Se ridica singur in pozitia pe genunchi.
31.Se ridica singur in picioare.
32.Foloseste penseta pentru a lua un obiect.
33.Se taraste.
34.Apuca cu o mana din pozitia titire.
35.Sta in picioare cu minimum de sprijin.
36.Isi linge mancarea din jurul gurii, cand se murdareste.
37.Sta singur in picioare un minut.
38.Indeparteaza un obiect dintr-un container.
39.Intoarce paginile unei carti mai multe odata.
40.Incearca sa ia mancare singur cu lingurita.
41.Pune obiecte mici intr-un container.
42.Se coboara singur din pozitia in picioare in pozitia sezanda.
43.Bate din palme.
44.Merge cu minimun de ajutor.
45.Face cativa pasi fara ajutor.
1-2 ani
46.Urca scarile deabuselea.
47.Se ridica singur in picioare din sezand.
48.Rostogoleste o minge imitand adultul.
49.Se urca singur pe un scaun de adult si incearca sa se aseze pe el.
50.Poate pune inele pe un suport metalic.
51.Scoate piese cilindrice cu 2,5 cm din planseta cu orificiu.
52. Pune piese cilindrice cu 2,5 cm in planseta cu orificii.
53.Face un turn din trei cuburi.
54.Face semne cu creionul.
55.Merge independent.
56.Coboara scarile deabuselea cu picioarele inainte.
57.Se aseaza singur intr-un scaun de copil.
58.Se aseaza pe vine si se ridica din aceasta pozitie in picioare.
59.Impinge si trage o jucarie in timp ce merge.
60.Se da intr-un balansor.
61.Urca scarile cu ajutor.
62.Se apleaca de la mijloc ca sa ridice obiecte fara sa cada.
63.Imita o miscare circulara.
2-3 ani
64.Insira patru margele mari in 2 minute
65.Rasuceste butoane, apasa pe clanta.
66.Sare pe loc cu ambele picioare odata.
67.Merge cu spatele.
68.Coboara treptele cu ajutor.

43
69.Arunca o minge adultului la o distanta de 1,5 m.
70.Construieste un turn din 5-6 cuburi.
71.Intoarce paginile una cite una.
72.Despacheteaza un obiect mic.
73.Indoaie o jumatate de hartie in scop imitator.
74.Desface si imbina jucarii.
75.Monteaza si demonteaza jucarii ce intra una in alta.
76.Da cu picioarele intr-o minge ce sta pe loc.
77.Face bilute din plastelina.
78.Apuca creionul intre degetul mare si aratator,sprijinind-ul pe degetul mijlociu.
79.Poate face tumba inainte cu ajutor.
80.Loveste cu ciocanul 5 cuie din 5.
3-4 ani
81.Taie cu foarfeca.
82.Poate pune doua papusi fata in fata sa se sarute.
83.Sare la o inaltime de 20 cm.
84.Da cu piciorul intr-o minge care vine inspre el.
85.Merge pe varfuri.
86.Alearga 10 pasi cu miscari coordonate alternand bratele.
87.Pedaleaza pe tricicleta.
88.Se da in leagan daca este balansat initial de adult.
89.Se urca si isi da drumul pe topogan.
90.Se da tumba inainte fara ajutor.
91.Urca scarile alternand picioarele.
92.Merge in pas de mars la comanda.
93.Prinde o minge cu ambele maini.
94.Traseaza dupa sabloane.
95. Taie dealungul unei linii drepte lunga de 20 cm cu abatere de 6 mm in medie.
4-5 ani
96.Sta intr-un picior 4-5 secunde.
97.Alearga schimband directia.
98.Merge in echilibru pe o scandura lata.
99.Sare intruna de 10 ori.
100.Sare peste o sfoara ridicata la 5 cm inaltime.
101.Sare inapoi de sase ori.
102.Loveste si prinde o minge mare.
103.Face forme de plastelina si le pune impreuna cate 2-3.
104.Taie de-a lungul unei linii curbe.
105.Poate sa insurubeze un obiect fixat pe un filet.
106.Coboara scarile alternind picioarele.
107.Pedaleaza pe tricicleta si face intoarcere la colt.
108.Sare intr-un picior de 5 ori.
109.Decupeaza un cerc cu diametrul de 5 cm.
110.Deseneaza masini, case, pomi.
111.Decupeaza si lipeste imagini simple.
5-6 ani

44
112.Poate scrie litere de tipar mari separate pe hartie.
113.Merge pe o scindurica lata inainte, inapoi, lateral.
114.Poate sa faca diferite sarituri.
115.Se da in leagan imitand si mentinind miscarea.
116.Desface degetele si isi atinge fiecare deget cu degetul mare.
117.Poate sa scrie litere mici.
118.Urca scari cu trepte sau treptele unui topogan, inalt de 3 metri.
119.Bate un cui cu ciocanul.
120.Dribleaza migea cu directie.
121.Coloreaza in interiorul unui contur (forme), 90% din desen.
122.Poate decupe poze din reviste la 0.5 cm de contur.
123.Foloseste ascutitoarea de creioane.
124.Poate face unele desene mai complicate.
125.Rupe din ziare figuri simple.
126.Impatureste ziarul de 2 ori pe diagonala pentru a face un patrat.
127.Prinde o minge cu o mana.
128.Poate sari coarda.
129.Loveste mingea cu o paleta sau un bat.
130.In timp ce alearga ridica de jos obiecte.
131.Poate sa patineze 3-4 m.
132.Merge pe tricicleta.
133.Se da pe gheata (derdelus) cu sania.
134.Merge sau se joaca in bazinul de inot inalt pina la talie.
135.Conduce un carucior avansand cu un picior.
136.Sare si se invarte intr-un picior.
137.Isi poate scrie numele pe o hartie gata liniata.
138.Sare de la inaltime de 20 cm si aterizeaza fara sa cada.
139.Sta intr-un picior fara ajutor cu ochii inchisi 10 secunde.
140.Se tine de o bara orizontala 10 secunde, sprijinindu-si greutatea pe un brat.
82 83 98 99 103 104 105 106 107 108 135 136 137 138 139 140
80 81 95 96 97 100 101 102 101 102 103 104 105 129 130 131 132 133 134
77 78 79 92 93 94 97 98 99 96 97 98 99 100 123 124 125 126 127 128
75 76 98 90 91 94 95 96 91 92 93 94 95 117 118 119 120 121 122
73 74 86 87 88 91 92 93 87 88 89 90 112 113 114 115 116
71 72 83 84 85 87 88 89 90 83 84 85 86 108 109 110 111
69 70 80 81 82 82 83 84 85 86 78 79 80 81 82 105 106 107
67 68 77 78 79 77 78 79 80 81 73 74 75 76 77 102 103 104
65 66 74 75 76 72 73 74 75 76 68 69 70 71 72 99 100 101
64 71 72 73 68 69 70 71 65 66 67 96 97 98
61 62 63 68 69 70 64 65 66 67 59 60 61 62 63 64 92 93 94 95
58 59 60 65 66 67 60 61 62 63 53 54 55 56 57 58 88 89 90 91
55 56 57 62 63 64 56 57 58 59 47 48 49 50 51 52 84 85 86 87
52 53 54 59 60 61 53 54 55 41 42 43 44 45 46 81 82 83
51 53 54 55 56 57 58 48 49 50 51 52 37 38 39 40 77 78 79 80
49 50 47 48 49 50 51 52 42 43 44 45 46 47 34 35 36 73 74 75 76
47 48 41 42 43 44 45 46 36 37 38 39 40 41 31 32 33 70 71 72

45
 46 35 36 37 38 39 40 31 32 33 34 35 28 29 30 67 68 69
45 29 30 31 32 33 34 27 28 29 30 25 26 27 64 65 66
41 42 43 44 25 26 27 28 23 24 25 26 22 23 24 60 61 62 63
37 38 39 40 20 21 22 23 24 19 20 21 22 19 20 21 55 56 57 58 59
33 34 35 36 15 16 17 18 19 16 17 18 17 18 50 51 52 53 54
29 30 31 32 11 12 13 14 14 15 15 16 46 47 48 49
24 25 26 27 28 9 10 12 13 12 13 14 38 39 40 41 42 43 44 45
19 20 21 22 23 7 8 9 10 11 9 10 11 30 31 32 33 34 35 36 37
14 15 16 17 18 5 6 7 8 7 8 22 23 24 25 26 27 28 29
9 10 11 12 13 3 4 5 6 5 6 14 15 16 17 18 19 20 21
4 5 6 7 8 2 3 4 3 4 6 7 8 9 10 11 12 13
1231121212345
0-1 2-3 3-4 4-5 5-6 1-2
0-2

Scenariul didactic

Obiective Evenimentele Continutul invatarii Materiale Metode Evaluare

operationale scenariului
Organizarea grupe Se asigura linistea si ordinea Papusa, Conversatia
in clasa pentru buna piese
desfasurare a activitatii : se leggo, fise
pregatesc materialele
necesare.
Reactualizarea Exercitii de cunoastere a Conversatia Evaluare
cunostintelor. propriului corp – ridicat mana frontala
/ piciorul / mainile pe cap.
Captarea atentiei- Profesorul va spune o poveste Papusa, Conversatia
idei ancora in care papusica s-a piese
imbolnavit si trebuie sa leggo, fise
mearga la doctor, dar ea nu
stie sa spuna ce o doare.
Anuntarea temei, Profesorul anunta copii ca Papusa Explicatia
obiectivelor urmeaza sa repete partile
componente ale corpului ca sa
poate sa o ajute pe papusica.
Dirijarea invatarii 1. Profesorul indica o parte a Papusa, Conversatia, Evaluare
corpului si copii trebuie sa piese explicatia, frontala
raspunda ce este : leggo, fise demonstratia.
« papusa noastra spune ca o
doare aici (indicat cu degetu)-
ce o doare ? ». copii trebuie sa
raspunda : - pe papusa o doare

46
 mana/piciorul/capul/burta.
2. Am adus niste piese loggo
sa construim impreuna
ursuleti veseli si tristi.
Obtinerea Copii primesc fise cu corpul Fise Explicatia, Evaluare
performantei omemesc din care lipsesc demonstratia individuala
elementele evidente – o mana,
un picior, un ochi, ei au
sarcina sa completeze aceste
desene.
Asigurarea feed- Copii trebuie sa isi aminteasca Conversatia
back-ului tema lectiei – corpul omenesc , Evaluare
frontala

Asigurarea Aprecieri globale asupra Stimulente Conversatia, Evaluare

retentiei, felului in care s-au descurcat explicatia individuala
continuarea copiii, cine a raspuns cel mai
invatarii frumos, felului in care s-au
comportat in timpul activitatii,
se ofera stimulente

Model de proiect didactic

Aria curriculara :EDUCATIE PSIHOMOTRICA

Obiectul de invatamant: TERAPIE PSIHOMOTRICA

Tema lectiei: Orientare spatiala

Subiectul lectiei : « Spune unde se afla » -joc didactic

Tipul lectiei : Transmitere si insusire de noi cunostinte

Propunator : Profesor Geabau Marilena

Obiectiv de referinta :
 Formarea si dezvoltarea abilitatilor de comunicare verbala – pronuntarea corecta a
sunetelor, silabelor, cuvintelor, proprozitiilor, orientare corecta in spatiu

Obiective operationale :

47
 cognitive
O1 : Respectarea regulilor jocului – sa isi astepte fiecare randul la raspuns, sa se anunte
cu mana sus cand stie raspunsul.
O2 : Folosirea corecta a cuvintelor care exprima localizarea spatiala pe, sub, in, langa,
peste, intre.
O3 : Sa formuleze corect proprozitii dezvoltate in conformitate cu intrebarea « Unde se
afla jucaria » ? (Ex : - « Papusa se afla pe scaun/ in cutie / sub masa / intre camion si
trenulet / langa dulap / peste carte.
psihomotrice
O.4 : sa indice cu mana in raport cu corpul, pozitia lucrului despre care se vorbeste
Afective
O.5 : sa se implice in joc
Tip de invatare : Reproductiva

Tip de interactiune : dialogata

Tip de strategie didactica : algoritmica

Metote si procedee : conversatia, explicatia, demonstratia.

Material didactic : jucarii, masa, scaun, dulap, cutie.

Scenariul didactic

Obiective Evenimentele Continutul invatarii Materiale Metode Evaluare

operationale scenariului
Organizarea grupe Se asigura linistea si Jucarii, Conversatia
ordinea in clasa pentru masa,
buna desfasurare a scaun,
activitatii : se pregatesc dulap,
materialele necesare. cutie
Reactualizarea Se cere copiilor sa isi Conversatia Frontala
cunostintelor. aminteasca ce au invatat de
cand au venit la scoala
despre anotimpul de
toamna, despre animale,
cantece, poezii, povesti
frumoase
Captarea atentiei- Profesorul ii anunta pe Jucarii, Conversatia Frontala
idei ancora copii ca astazi vor face un masa,
concurs cu premii speciale scaun,
pentru cine aduna cele mai dulap,

48
 multe buline adica cele mai cutie
multe raspunsuri corecte.
Anuntarea temei, Profesorul anunta copii ca Explicatia
obiectivelor astazi vor face un nou
concurs in care vor invata
sa foloseasca cuvinte noi,
« Spune unde se afla ? ».
Dirijarea invatarii Profesorul explica regulile Jucarii, Conversatia, Frontala,
jocului : copii trebuie sa masa, explicatia, individuala
inchida ochii, in timp ce scaun, demonstratia,
profesorul plaseaza jucaria dulap, exercitiul
in/pe/sub/intre. Copiii cutie
deschid ochii si cine se
anunta primul cu mana sus
va raspunde « unde se afla
jucaria ». cine raspunde
corect va primi bulina, cine
greseste i se ia o bulina din
cele adunate, copilul care
aduna cele mai multe
buline castiga concursul.
Obtinerea Profesorul imparte fisele si Fisa de Explicatia individuala
performantei explica sarcina : sa taie evaluare
mingea de pe masa, sa
coloreze mingea de sub
masa.
Asigurarea feed- Copiii sunt solicitati sa isi Conversatia frontala
back-ului aminteasca cum se numeste
jocul invatat azi.
Asigurarea Aprecieri globale asupra Stimulente Conversatia, individuala
retentiei, felului in care s-au explicatia.
continuarea descurcat copiii, cine a
invatarii raspuns cel mai frumos,
felului in care s-au
comportat in timpul
activitatii, se ofera
stimulente

49