Sunteți pe pagina 1din 5

Bolile pestilor de acvariu

Modificarile de conduita ale pestilor, cat si aspectul exterior diferit fata


de celelalte exemplare din aceeasi specie trebuie sa va puna pe
ganduri si sa incercati sa determinati boala pe care o prezinta si modul
de tratare eficient.
Originea bolilor
Originea bolii poate fi externa:
- introducerea unui peste stresat de calatoria pe care a facut-o din tara de
origine sau de stocarea lui la respectivul comerciant: el se poate imbolnavi si
contamina alti pesti.
- introducerea unui peste purtator sanatos sau bolnav.
- introducerea de apa poluata de origine naturala.
- introducerea accidentala a unor diferite substante nocive, fum de tigara sau
aerosoli.
In mod evident trebuie luate toate masurile de prevenire pentru evitarea unor
astfel de accidente.
Bolile pot avea si origine interna, fiind vorba de o dereglare a echilibrului
general, care duce la dezvoltarea unor boli prezente la unii pesti purtatori
sanatosi.
- scaderea temperaturii sau socuri termice, adica variatii bruste, intr-un sens
sau in altul, provocate de o dereglare a sistemului de incalzire.
- scaderea nivelului oxigenului.
- exces de materii azotate, datorare unei proaste functionari a filtrului sau a
numarului mare de pesti.
- calitatea generala a apei.
- rani primite in cursul unei lupte sau al unei parade nuptiale putin agitate,
socuri sau rani in urma atingerii decorului.
- subalimentatie sau alimentatie incorect echilibrata.
- prezenta unor plante in descompunere.
Noile achiziţii se pun întâi în carantină
Obişnuindu-vă să observaţi zilnic peştii pe care îi aveţi în acvariu, veţi remarca
imediat dacă în aspectul sau comportamentul lor a intervenit vreo modificare.
De asemenea, este bine să ştiţi că peştii nou achiziţionaţi nu se introduc
imediat în acvariu, ci se ţin câteva zile într-un vas separat, sub observaţie, ca
un fel de carantină.
Aproape orice afecţiune se transmite
Apariţia stării de boală sau a mortalităţii la toţi peştii o dată înseamnă o
dereglare a proceselor fizico-chimice din acvariu. Atunci când starea de boală
se manifestă doar la un singur peşte sau la un grup restrâns, vinovat este un
organism. Boala şi mortalitatea cuprind apoi, în mod progresiv, toţi peştii.
Intr-un acvariu bine intretinut bolile apar foarte rar sau chiar deloc. De cele
mai multe ori bolile sunt observate prea tarziu sau neadecvat tratate ori
tratamentul este ineficient. De aceea, trebuie sa prevenim bolile sau, daca se
poate, sa intretinem acvariul in asa fel incat bolile sa fie intr-o forma cat mai
usoara.
Prevenirea bolilor
Mai bine sa previi boala decat sa o vindeci: acest vechi si intelept proverb este
perfect valabil in acvariofilie. Prevenirea bolilor implica o extrem de atenta
observare zilnica a pestilor si mai ales a mediului, lucru care necesita unele
cunostinte. Cea mai buna prevenire ramane echilibrul cat mai corect al
acvariului.
Bolile si tratamentele lor
In mod global distingem doua tipuri de boli: boli infectioase si boli
neinfectioase. Primele sunt provocate de microorganisme, cum sunt bacteriile,
ciupercile sau virusii purtati de pesti. Factorii declansatori sunt binecunoscuti:
stres, proasta alimentatie, scaderea temperaturii. Unele organisme patogene
au un ciclu de viata mixt: o parte in organismul pestelui, o parte in apa.
Maladiile neinfectioase nu sunt provocate de organisme patogene, ci de mediul
poluat si sarac in substante hranitoare (proasta calitate a apei,
subalimentatie). Se vor evita cocteilul de medicamente si supradozajul, inutile
sau daunatoare. Se va respecta durata tratamentului chiar daca in aparenta
simptomele dispar repede. Totusi starea de sanatate va ramane in atentia
voastra pe tot parcursul vietii pestilor. In timpul tratamentului, alimentatia
pestelui trebuie sa fie moderata, dar cu alimente naturale. Dupa vindecare, ii
vom furniza o alimentatie variata si bine echilibrata in substante organice,
vitamine si saruri minerale pentru a-i intari starea generala.
Diferitele etape ale unui tratament
1. Plasarea pestelui intr-un acvariu-spital
2. Cresterea temperaturii pana la 27-28° C
3. Oprirea filtrarii, iar in cazul apei de mare a absorbantului de spuma,
crescand aerajul
4. Diluarea medicamentului, daca e necesar
5. Varsarea pogresiva a medicamentului in acvariu, operatiunea va dura
minimum o ora, chiar o zi in cazul sulfatului de cupru
6. Respectarea intocmai a duratei tratamentului
7. Golirea pe jumatate a acvariului, apoi umplerea pana la nivelul anterior cu
apa identica cu cea de origine
8. Schimbarea 1/10 din volum in fiecare zi timp de 5 zile, utilizand o apa
identica
9. Reinnoirea tratamentului daca acest lucru este necesar
10 Repunerea in functiune a filtrului si eventual, a absorbantului de spuma
11. Readucerea progresiva a temperaturii la nivelul initial - operatie ce dureaza
3 zile
12. Restabilirea aerajului la nivel initial.
Intr-un acvariu de ansamblu se incepe de la punctul 2.
Acvariul-spital
Se utilizeaza o cuva mica din sticla lipita, in care se pune numai materialul
necesar ingrijirii pestilor. Nu exista plante, nici de sol nici de decor, cu exceptia
cazurilor de pesti timizi prin structura: in acest caz li se ofera un adapost din
material artificial, de exemplu PVC. Nu este necesara o filtrare normala, putem
utiliza un mic filtru interior continand doar spuma. In schimb, aerajul este
foarte important, unele produse influentand nivelul oxigenului. Temperatura va
fi ridicata pana la 27-28° C.
Este preferabil ca acvariul-spital sa fie situat intr-un loc linistit si putin luminos,
pentru a favoriza vindecarea pestelui. Geamurile acvariului pot fi acoperite cu
perdele pentru filtrarea luminii. Dupa utilizare, acvariul precum si materialul
folosit vor fi dezinfectate: se vor folosi 4 ml de apa de Javel la 100 l de apa, se
va face o primenire timp de 24 de ore, apoi mai multe curatari succesive.
Medicamente pentru pesti de acvariu
Exista un anumit numar de medicamente vandute in toate magazinele de
specialitate, specifice uneia sau mai multor boli. Progresele deosebite facute in
acest domeniu sunt constante: noi medicamente extrem de eficace pentru
pestii marini au aparut in ultimii ani. Este important sa respectam doza si
durata tratamentului.
Bolile bacteriene pot fi tratate cu mult succes cu antibiotice. Totusi, nu va
sfatuim sa folositi aceste substante greu de procurat, si care pot duce la
crearea unor tulpini rezistente. Putem utiliza diferite produse chimice, cu
conditia sa respectam dozele.
In primul rand, sarea de bucatarie este eficace in anumite cazuri doar pentru
pestii de apa dulce. Ea se introduce in apa progresiv pana la 5-10 g/litru, dar
nu trebuie depasita aceasta doza! Dupa vindecare, revenim progresiv la apa
initiala nesarata, prin schimburi succesive a 25% din volumul recipientului pe
zi.
Albastrul de metil este eficace impotriva ciupercilor. Se dizolva 1g pe pudra,
pe care o putem gasi in farmacie, in 1 l de apa. Se trateaza pestii cu 0,5 pana
la 1 ml/litru din aceasta solutie, iar ouale cu 1 ml/litru. Apoi se schimba in mod
progresiv cate 25% din volumul de apa pentru a elimina produsul. Albastrul de
metil nu se foloseste in apa de mare.
Verdele de malahit este deosebit de eficace impotriva ciupercilor, dar si
impotriva ihtioftiriozei. O solutie de 1,5 g la 10 litri se prepara chiar in
momentul folosirii, durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca 2 ore.
Formolul este activ impotriva parazitilor externi. Se va utiliza o solutie de
formaldehida 40%, disponibila in comert, care se va dilua in proportia de
20ml/100litri de apa. In general tratamentul dureaza intre 15 si 20 de minute,
in nici un caz el nu trebuie sa depaseasca 30
Sulfatul de cupru este un produs adeseori utilizat in apa de mare, dar este
toxic pentru nevertebrate si unele vegetale. Pestii trebuie sa fie tratati intr-un
acvariu-spital daca nu sunt singurii ocupanti ai recipientului marin. Se dizolva
16 g de cristale in 1 litru de apa, doza de tratament este de 10ml/100 litri de
apa avand ca baza acest nivel de diluare. Din motive de precautie, se introduce
in acvariu doar doza pentru o singura zi.
ATENTIE!!!
Albastrul de metil, verdele de malahit si sulfatul de cupru se dizolva in
apa distilata. Toate produsele, cu exceptia sarii, trebuie sa fie
conservate in loc intunecos si rece, ideal fiind frigiderul. In acest caz
trebuie sa fim atenti la eventualele pericole, mai ales pentru copii, care
ar putea fi atrasi de lichidele colorate.
Principalele boli in acvariu
Ihtioftirioza
Simptome: Puncte albe pe corp si pe inotatoare (de marimea unei gamalii,
maximum 1 mm)
Cauza: Protozoar parazit, Ichthyophtirius
Tipul de apa: Apa dulce
Tratamente: Cresterea temperaturii, formol, verde de malahit, medicamente
din comert
Observatii: Contagioasa, ea se declara daca temperatura scade de o maniera
importanta.
Oodinioza
Simptome: Puncte albe mai mici decat cele precedente, formand chiar un strat
subtire, inotatoarele uneori lipite, atingeri ale decorului
Cauza: Parazit unicelular, Oodinium, prevazut cu un flagel pentru deplasare
Tipul de apa: Apa dulce, dar mai ales apa de mare
Tratamente: Sulfat de cupru, medicamente din comert
Observatii: Uneori dificil de depistat la debutul ei.
Cryptocarioza
Simptome: Identic cu precedentul, dar punctele sunt mai mari
Cauza: Protozoar parazit, Cryptocarion
Tipul de apa: Apa de mare
Tratamente: Sulfat de cupru, medicamente din comert
Observatii: Uneori este insotita de mici pete sangerande, pestii au dificultati
respiratorii.
Saprolegniaza (Spuma)
Simptome: Smocuri albe cu aspect pufos
Cauza: Ciuperci, dintre care Saprolegnia
Tipul de apa: Apa dulce, rar apa de mare
Tratamente: Sare, verde de malahit sau albastru de metil (cu exceptia apei de
mare: sulfat de cupru, medicamente din comert)
Observatii: Dezvoltarea bolii este favorizata de rani.
Exoftalmie
Simptome: 1 sau ambii ochi umflati anorlam
Cauza: Bacterii, virusuri, ciuperci, cateodata impreuna
Tipul de apa: Apa dulce si apa de mare
Tratamente: Medicamente din comert, sulfat de cupru
Observatii: Uneori dificil de tratat.
Hidropizie
Simptome: Abdomen umflat, inotatoare dezlipite de corp
Cauza: In principal bacterii
Tipul de apa: Apa dulce si apa de mare
Tratamente: Sulfat de cupru, medicamente din comert
Observatii: Contagios, uneori dificil de tratat.
Girodactiloza
Simptome: Operculii indepartati, inot nesigur, viermi minusculi pe branhii
Cauza: Vierme parazit, Gyrodactylus
Tipul de apa: Apa dulce
Tratamente: Sare, sulfat de cupru
Observatii: Dificil de depistat.
Lipsa de oxigen
Simptome: Inspiratia aerului de la suprafata
Cauza: Aeratie defectuoasa, echilibrul general al acvariului perturbat
Tipul de apa: Apa dulce si apa de mare
Tratamente: Cresterea aerajului, verificarea si ajustarea parametrilor apei
Observatii: Inspirarea aerului de la suprafata este uneori simptom de boala
infectioasa.
Probleme alimentare
Simptome: Slabire, crestere perturbata
Cauza: Subalimentare sau lipsa de vitamine
Tipul de apa: Apa dulce si apa de mare
Tratamente: Alimente proaspete si hrana vie in alternanta
Observatii: Posibilitatea de a incorpora solutii vitaminizate din comert.
Proaste conditii de crestere
Simptome: Agitatie, inot dezordonat, comportament neobisnuit
Cauza: Probleme de oxigen, slaba calitate a apei (mai ales substante azotate)
Tipul de apa: Apa dulce si apa de mare
Tratamente: Cresterea cantitatii de oxigen, schimbarea unei treimi din apa,
verificarea calitatii sale (nitriti, pH)
Observatii: Simptomele se pot aplica si la o boala infectioasa.
Problema ereditara
Simptome: Deformare a scheletului alevinilor
Cauza: Origine genetica (genitorii)
Tipul de apa: Apa dulce si apa de mare
Tratamente: Daca multi alevini sunt afectati, inseamna ca exista o problema
genetica a parintilor, deci trebuie separati
Observatii: Este frecvent cazul in care cativa alevini dintr-o generatie sunt
afectati

S-ar putea să vă placă și