Basmul cult este un gen literar cu particularități distincte, iar fragmentul din "Făt-Frumos din lacrima" de

Mihai Eminescu ilustrează două dintre acestea într-un mod remarcabil. În acest eseul structurat, vom
evidenția aceste particularități, vom discuta mijloacele de expresivitate utilizate și vom compara acest
fragment cu un alt text din aceeași categorie, exprimând în final o opinie argumentată despre
originalitatea acestui basm.

Prima particularitate a basmului cult evidențiată în fragment este prezența elementelor fantastice și a
miracolului. În momentul în care Făt-Frumos își recapătă conștiința și privește în jur, el se confruntă cu un
peisaj desprins din lumea visului. Domnul merge pe valurile mării, care se pleacă în fața lui ca pe uscat,
iar sfântul Petrea îl urmează, devenind din capul lui. Această scenă deschide ușile către un univers magic
și mistic, elemente definitorii ale basmului cult.

A doua particularitate notabilă este legată de caracterizarea personajelor și a acțiunilor lor. Făt-Frumos,
personajul principal, este prezentat ca un erou puternic și nobil, dar și cu o sensibilitate profundă,
evidentă în momentele în care se confruntă cu propriile promisiuni. Pe de altă parte, fata Genarului
reprezintă frumusețea și puterea feminină, având un rol activ în poveste, determinându-l pe Făt-Frumos
să îndeplinească o nouă misiune pentru a o răpi. Această caracterizare complexă a personajelor
contribuie la adâncimea basmului.

În ceea ce privește mijloacele de expresivitate, autorul folosește imagini vizuale puternice pentru a crea
atmosfera magică din poveste. De exemplu, chipul strălucit al Domnului care aruncă o dungă de lumină
pe luciul apei amintește de o scenă de basm clasică, dar cu o interpretare poetică unică. De asemenea,
folosirea culorilor, cum ar fi floarea roșie închisă sau batista roșie, adaugă o notă de simbolism și mister
în poveste.

Pentru a compara acest fragment cu un alt text din aceeași categorie, putem menționa "Harap-Alb" de
Ion Creangă. Acest basm prezintă și el elemente fantastice și miraculoase, dar are un ton mai comic și
mai umoristic în comparație cu tonul solemn și poetic din "Făt-Frumos din lacrima". Ambele basme au
propriile lor farmecuri și mesaje, dar stilurile lor sunt diferite, ilustrând versatilitatea genului basmului
cult în literatura română.

În concluzie, fragmentul din "Făt-Frumos din lacrima" de Mihai Eminescu demonstrează două
particularități importante ale basmului cult: elementele fantastice și caracterizarea profundă a
personajelor. Autorul utilizează mijloace de expresivitate vizuale și simbolice pentru a crea o poveste
magică și misterioasă. Comparat cu alte basme, acesta se remarcă prin stilul său poetic distinct și
abordarea sa unică asupra temelor clasice.