Basmul este opera epică în proză, de dimensiuni medii, în care se prezintă lupta dintre bine și

rău, care este încheiată odată cu victoria binelui. Basmul cult, ca gen literar, prezintă mai multe
particularități care îl diferențiază de alte forme de literatură. Fragmentul din "Fat-Frumos din
lacrimă" de Mihai Eminescu ilustrează câteva dintre aceste caracteristici, pe care le vom analiza
în continuare.

Prima si una dintre cele mai importante particularitati ale basmului cult evidențiată în fragment
este contrastul bine-rau. Fat frumos reprezentant al binelui se confruntă cu provocări și
obstacole în calea lui, precum și cu rivali, cum ar fi Genarul și baba cu ipele, care reprezintă
forțele malefice. Această dualitate adaugă tensiune și drame poveștii, fiind un element recurent
în basmele culte.

A doua particularitate evidenta in basmul cult este prezența fantasticului. Acesta reprezinta
aparitia supranaturalului intr-un cadru realist, mai exact aparitia unor fapte inexplicabile.
Fragmentul din “Fat-Frumos din lacrima” de Mihai Eminescu ne introduce fantasticul prin
transformarea eroului intr-o floare si scoaterea inimilor din cai de catre baba cu iepele.

Mijloacele de expresivitate sunt numeroase in acest fragment, iar comparatia si metafora sunt
folosite de catre autor pentru a crea imagini vii si sugestive. Comparatia “floare rosie inchisa ca
visina coapta” reprezinta o culoare foarte stridenta care este asemanatoare cu importanta lui Fat
Frumos in aceasta misiune. De asemenea, metafora "floarea din fereasta veghea printre frunzele
ei, ca o stea rosie prin încretiturile unui nor." descrie cum floarea roșie, care simbolizează
transformarea lui Fat-Frumos, atrage atenția și strălucește în ciuda frunzelor care o înconjoară.

Comparand cu un text similar, precum “Povestea lui Harap Alb” putem observa ca ambele basme
sunt structurate pe lupta dintre bine si rau. Asemanarea consta si in actiune deoarece ambele
personaje principale sunt supuse unor provocari dure pentru a isi atinge scopul adica invingerea
raului. Cu toate aceastea apar si deosebiri la nivelul structurii basmelor, “Povestea lui Harap-Alb”
are un ton amuzant si satiric, pe cand “Fat-Frumos din lacrima” are un ton mai solemn si
fantastic.

Sunt de parere ca acest fragment este remarcabil prin originalitatea sa deoarece se distinge prin
numeroase elemente. Unul dintre elemente ar fi chiar atmosfera mistica si poetica pe care
Eminescu o foloseste ca basmul sa fie plin de imagini vii si sugestive. Complexitatea personajelor
este introdusa in aceste elemente deoarece autorul creeaza caractere mai evoluate si simbolice
decat cele din alte basme.

In concluzie, fragmentul din “Fat-Frumos din lacrima” ilustreaza cateva dintre particularitatile
basmului cult, cum ar fi lupta dintre bine si rau, elemente fantastice, dar si utilizarea mijloacelor
de expresivitate. Acest basm reprezintă o operă cu o atmosferă aparte și un mesaj profund, care
contribuie la frumusețea și diversitatea genului basmului cult.