Biologie

CONȚINUT
UNITATEA I: FUNCȚIILE DE RELAȚIE

1. Sensibilitatea și mișcarea la plante 2

2. Sistemul nervos la om 3

3. Organele de simț la om 10

4. Particularități ale sensibilității la vertebrate 19

5. Glandele endocrine la om 22

6. Sistemul locomotor la om 27

7. Adaptarea locomoției la diferite medii de viață 34

8. Integrarea funcțiilor de relație 35

9. Elemente de igienă și prevenire a îmbolnăvirilor 37
UNITATEA II: FUNCȚIA DE REPRODUCERE

1. Reproducerea la plantele cu flori 38

2. Alte tipuri de înmulțire 43

3. Reproducerea la om 46

4. Particularități ale reproducerii sexuate la vertebrate 52
UNITATEA III: MECANISME DE AUTOREGLARE

1. Feedback 53

2. Termoreglare 54

3. Bioritmuri 55
EXPERIMENTE 56
Răspunsuri teste de autoevaluare 60
1
I. FUNCȚIILE DE RELAȚIE
I.1. SENSIBILITATEA ȘI MIȘCAREA LA PLANTE
1 Notează, în dreptul fiecărei descrieri, denumirea tipului de mișcare realizat de către plante.
nastii, tactisme, tropisme
mișcări de orientare ale mișcări ale plantelor mișcări ale plantelor,

organelor plantei, libere sau ale celulelor determinate de variația
determinate de prezența (de exemplu, gameți) intensității stimulilor
stimulilor din mediu către un stimul din mediu
tropisme tactisme nastii
2 Analizează următoarele imagini. Scrie sub fiecare imagine: a) denumirea plantei reprezentate și
b) tipul de mișcare pe care îl realizează.
a) floarea-soarelui lalea plantă carnivoră
b) fototropism termonastie seismonastie
3 Asociază tipul de mișcare din casete cu stimulul specific.
fototropism
hidrotropism
geotropism
termonastii
4 Privește cu atenție imaginea de mai jos și descrie în câteva cuvinte tipul de mișcare reprezentat.
În imaginea alăturată este reprezentat procesul de răspân-
dire a semințelor de păpădie. Semințele de păpădie sunt răs-
pândite cu ajutorul vântului, deci procesul are loc fără con-
sum de energie și face parte din categoria mișcărilor pasive
realizate de către plante.

2
I.2. SISTEMUL NERVOS LA OM
CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS (SN)
1 Topografic, sistemul nervos este organizat ca în imaginea de mai jos. Privește cu atenție și notează,
în spațiul alocat, tipul de sistem nervos, precum și structurile nervoase indicate de cifre.
1 encefal
2 măduva spinării
4 ganglioni nervoși
3 spinali și cranieni
Sistem nervos central Sistem nervos periferic
2 Încercuiește varianta corectă. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Centrul de control al organismului este: 2. Reacția de „luptă sau fugă” este coordonată de:
A. SN central A. SN vegetativ parasimpatic

B. SN periferic B. SN central
C. SN vegetativ parasimpatic C. SN somatic
D. SN vegetativ simpatic D. SN vegetativ simpatic
3. Adaptarea organismului la mediul său 4. Rețeaua de neuroni din peretele tractului

de viață este realizată de: intestinal reprezintă:
A. SN periferic A. SN vegetativ
B. SN central B. SN somatic
C. SN somatic C. SN periferic
D. SN vegetativ D. SN enteric
3
3 Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor propoziții:
A F
a) Funcțional, sistemul nervos este format din sistem nervos somatic și sistem nervos vegetativ.
b) Sistemul nervos vegetativ realizează legătura dintre organism și mediul de viață, controlând
activitatea mușchilor scheletici.
c) SN parasimpatic intervine în situațiile neobișnuite, de suprasolicitare.
d) SN simpatic controlează organele interne, adaptând activitatea lor la situațiile obișnuite.
e) SN vegetativ sau al vieții de nutriție reglează și coordonează activitatea organelor interne.
ALCĂTUIREA SISTEMULUI NERVOS (SN)

1 Completează spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare.
encefal
SN central este format din ……………………………… măduva spinării
și …………………………………………….,
organe nervoase localizate în centrul corpului, pe linia mediană. Organele nervoase centrale sunt
cenușie
formate din substanță …………………………. albă
și substanță ………………………… și au protecție triplă:
cutia craniană
protecție osoasă: ………………………………. canalul vertebral
și………………………………….;
meninge
protecție membranoasă: ……………………………… format din trei foițe cu rol de protecție și de
hrănire a SN central;
lichid cefalorahidian
protecție fluidă: …………………………………………………….. cu rol de protecție și de hrănire a SN
central.
2 Encefalul este format din mai multe componente, fiecare fiind colorată diferit în imaginile date.
Alege dintre structurile nervoase enumerate mai jos pe cea potrivită fiecărei imagini și scrie-o în
spațiul liber alocat.
emisfere cerebrale (creier mare), cerebel (creier mic), diencefal, mezencefal, punte, bulb
A B C
emisfere cerebrale
(creier mare) punte diencefal
D E F
cerebel (creier mic) bulb mezencefal
4
3 Suprafața emisferelor cerebrale este împărțită în lobi. Scrie numele fiecărui lob în casete.
1. lob frontal 3. lob parietal
2. lob temporal 4. lob occipital
4 Organele nervoase sunt formate din substanță albă și substanță cenușie. Precizează dispunerea
acestora la nivelul fiecărui organ din SNC, menționând structura pe care o formează, ca în
modelul dat.
Organele SNC La interiorul organului La exteriorul organului

• substanță albă; • substanță cenușie; formează
emisfere cerebrale • substanță cenușie sub formă scoarța cerebrală
de nuclei
substanță albă; substanță cenușie substanță cenușie; formează

creier mic
sub formă de nuclei scoarța cerebeloasă
substanță cenușie sub formă substanță albă sub formă
trunchi cerebral
de nuclei de cordoane
substanta cenusie sub forma substanță albă, dispusă sub formă
măduva spinării
literei H de cordoane
5 Descrie structura externă a măduvei spinării completând casetele din desenul de mai jos și
răspunzând la cele trei întrebări.
a) Care dintre regiunile din imagine prezintă

1. regiunea cervicală dilatații?
Regiunea cervicală și regiunea lombară
2. regiunea toracală ..............................................................

b) Care crezi că este motivul apariției acestor
dilatații?
3. regiunea lombară ......... Sunt responsabile de inervarea
membrelor, iar mișcările mai complexe
.....ale acestora necesită centrii nervoși
mai dezvoltați.
............................................................
4. regiunea sacrală
c) Ce este „coada de cal”?
În partea inferioară, măduva se
prelungește cu un fir terminal care,
5. regiunea coccigiană împreună cu ultimele perechi de nervi
spinali, formează „coada de cal”.
5
6 Atribuie noțiunile enumerate mai jos structurii corespunzătoare, completând casetele.
corn anterior, cordon posterior, canal ependimar, fisură mediană anterioară, corn lateral, cordon anterior,
șanț median dorsal, corn posterior, cordon lateral
1. sanț median dorsal
9. corn posterior 2. cordon posterior
3. cordon lateral
8. corn lateral
4. canal ependimar
7. corn anterior 5. cordon anterior

6. fisură mediană anterioară
7 Sistemul nervos periferic este format din ganglioni și nervi. Realizează corespondența între cele
două coloane, conturând astfel o descriere a SNP.
A B
A. 12 perechi 1. senzitivi, motorii, micști

B. 31 perechi 2. duc comenzile de la SNC la organele care execută comanda
C. nervii cranineni 3. nervi cranieni
D. nervii spinali 4. aduc la SNC impulsurile nervoase preluate de la diferite organe
E. fibrele senzitive 5. conțin atât fibre aferente, cât și eferente
F. fibrele motorii 6. micști
G. fibrele mixte 7. nervi spinali
FUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOS (SN)

1 Ordonează schematic componentele actului reflex conform traseului pe care îl urmează impulsurile
nervoase.
efector, cale senzitivă, centru nervos, receptor, cale motorie
2. 4.
cale cale
1. senzitivă motorie
3. 5.
receptor centru efector
nervos
6
2 Asociază noțiunile din cele două coloane.
scoarța cerebrală reflexul lacrimal
cerebel reflexul rotulian
trunchi cerebral menținerea echilibrului
măduva spinării scrisul
3 Stabilește valoarea de adevăr a afirmațiilor despre funcția reflexă a sistemului nervos. Rescrie
afirmațiile incorecte într-o formă corectă în spațiul alocat.
A F
a) Reflexele involuntare sunt comandate doar de scoarța cerebrală.
b) Reflexele somatice au ca efectori toate tipurile de mușchi.
c) Ariile motorii participă la înțelegerea semnificației senzațiilor formate.
d) Reflexele condiționate sunt comune tuturor oamenilor și se mențin toată viața.
e) Ariile senzoriale contribuie la formarea senzațiilor de văz, auz, gust, miros.
f) Efectorii sunt reprezentați de mușchi și glande.
Reflexele involuntare sunt comandate de toate etajele nervoase.
Reflexele somatice au ca efectori mușchii striați.
Ariile motorii participă la elaborarea comenzilor voluntare și involuntare.
Reflexele necondiționate sunt comune tuturor oamenilor și se mențin toată viața.
4 În etajele SNC se închid o serie de reflexe. Notează reflexele exemplificate mai jos în categoria
indicată.
sughițul, mersul, cititul, instinctul alimentar, respirația, masticația, învățarea unei limbi străine, condusul,
tusea, înghițitul
reflexe condiționate mersul, cititul, învățarea unei limbi străine, condusul
reflexe necondiționate sughițul, instinctul alimentar, respirația, masticația,

tusea, înghițitul
7
NEURONUL – CELULA NERVOASĂ
1 În imaginea de mai jos este reprezentat neuronul cu componentele sale. Scrie în casete
denumirea structurii corespunzătoare, conform modelului.
a. corp celular
b. dendrite g. butoni terminali
d. axon e. celula Schwan
h. nucleu
c. teaca
c. de mielină f. nod Ranvier
2 Realizează asocierea corectă între cele două coloane.
axon susține și hrănește neuronul
corp neuronal prezintă butoni terminali
dendrita format din membrană, citoplasmă și nucleu
celula glială nu are teci de protecție
3 Definește proprietățile neuronului.
este proprietatea
Excitabilitatea neuronului de a răspunde la stimuli interni și externi.
Proprietăți
NEURON
este proprietatea
Conductibilitatea de a conduce excitația sub formă de influx nervos.
4 Corectează greșelile din următorul text:

mare nu
Neuronii au durată mică de viață, se divid intens și nu se refac (cu foarte puține
mari
excepții). Neuronii consumă cantități mici de glucoză și de oxigen. Viteza de
5 100
conducere a impulsurilor variază între 500 și 10000 m/s în neuronii senzitivi și
50 120
între 5 și 12 m/s în neuronii motori. Neuronii transmit impulsurile nervoase prin
sinapse
conexiuni funcționale numite celule gliale.
8
TEST DE AUTOEVALUARE
1. Alege varianta corectă. Este corectă o singură variantă de răspuns. 2p
A Funcția de relație asigură: C Componente ale sistemului nervos periferic sunt:
a) integrarea organismului în mediul său de viață a) emisferele cerebrale
b) schimburile de materie și energie b) diencefalul
c) transmiterea caracterelor la urmași c) nervii cranieni
d) eliminarea produșilor toxici d) măduva spinării
B Celula nervoasă nu este formată din: D Componenta arcului reflex care recepționează
a) axon stimulul și îl transformă în impuls nervos este:
b) corp celular a) calea senzitivă
c) dendrite b) receptorul
d) ganglion c) centrul nervos
d) calea eferentă
2. Completează spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare. 2p
Sistemul nervos coordonează activitățile organismului prin mesaje numite impulsuri nervoase, asigurând adaptarea la
organelor
modificările din mediului înconjurător. SN este alcătuit din totalitatea .............................
nervoase . Topografic, sistemul nervos este
SN central și .............................
format din ............................ SN periferic. După rolul îndeplinit, sistemul nervos se clasifică în SN somatic și .............................
............................ SN vegetativ.
măduva
encefal
Organele nervoase centrale sunt reprezentate de: ............................ spinării
și .............................. . Unitatea structurală și funcțională
a acestora este ............................ ganglioni
neuronul . Sistemul nervos periferic este format din .................................... nervi
și ................................................ .
3. Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor propoziții. Modifică parțial afirmațiile false pentru ca
acestea să devină adevărate, rescriindu-le în spațiul dedicat. Nu folosi negația! 3p
A F
a) Sistemul nervos somatic controlează activitatea mușchilor scheletici.
b) Neuronii transmit impulsurile nervoase altor neuroni sau altor tipuri de celule, prin conexiuni
funcționale numite celule gliale.
c) Encefalul este protejat de canalul vertebral.
d) În creierul mic se află centrii nervoși care reglează echilibrul, tonusul muscular și precizia mișcărilor
voluntare comandate de scoarța cerebrală.
e) Reflexele voluntare sunt comandate doar de trunchiul cerebral.

Neuronii transmit impulsurile nervoase altor neuroni sau altor tipuri de celule,
prin conexiuni funcționale numite sinapse.
Encefalul este protejat de craniu.
Reflexele involuntare sunt comandate doar de scoarța cerebrală.
4. Suprafața scoarței cerebrale este de 2 200 cm2. Presupunând că scoarța cerebrală are un număr de
18 miliarde de neuroni, calculează: 2p
a) numărul aproximativ de neuroni pe fiecare cm2 de scoarţă cerebrală;
aproximativ 8 milioane de neuroni
b) numărul de axoni ai neuronilor dintr-un cm2, dacă presupunem că fiecare neuron are în medie 10 prelungiri.
aproximativ 8 milioane de axoni
* Notă: Punctajul total este de 10 puncte. Se acordă 1 punct din oficiu. Punctajul obținut:
9
I.3. ORGANELE DE SIMȚ LA OM
OCHIUL. SIMȚUL VEDERII
1 Atribuie fiecărei noțiuni litera corespunzătoare.
G Retina A F J Corpul vitros
C Pupila B G H Pata galbenă
D Irisul C H I Pata oarbă
E Corpul ciliar D I K Sclerotica
B Cristalinul E J A Corneea
F Coroida K
2 Precizează componentele tunicii externe și medii ale globului ocular.
Tunica externă Tunica medie
- coroida
- corneea
- corpul ciliar
- sclerotica
- irisul
3 Completează structura corespunzătoare fiecărei descrieri.
conține celule care răspund la lumină (fotoreceptori) retina
structură albă și opacă, reprezentând „albul ochiului” sclerotica
locația de pe retină în care nu există nicio celulă sensibilă

la lumină pata oarbă
țesut transparent care acoperă partea din față a globului

corneea
ocular
lentilă biconvexă (bombată pe ambele fețe), elastică și

cristalinul
nevascularizată
orificiu în globul ocular prin care trece lumina pupila
10
4 Încercuiește varianta corectă dintre termenii enumerați în casete.
Structura vascularizată cu rol în hrănirea Structura asemănătoare jeleului, ocupând

și reglarea temperaturii ochiului este: cea mai mare parte a ochiului este:
retina / corneea / coroida / irisul umoarea apoasă / umoarea sticloasă /

cristalinul / corneea
5 Asociază defectul de vedere din casete cu tipul de lentilă corespunzător și cu imaginea

corespunzătoare.
astigmatism miopie hipermetropie
lentile divergente lentile convergente lentile cilindrice
6 Colorează următorul coș de fructe așa cum îl vede un daltonist.
11
URECHEA. SIMȚUL AUZULUI ȘI SIMȚUL ECHILIBRULUI
1 Completează desenul folosind cuvintele de mai jos.
pavilion, ciocan, melc osos, trompa lui Eustachio, canale semicirculare, nicovală
scăriță, conduct auditiv, labirint osos, lanț de 3 oscioare, timpan
6. lanț de 3 oscioare
1. pavilion
canale
7.
semicirculare
2. ciocan
8. labirint osos
3. conduct auditiv
9. melc osos
4. nicovală
10. scărița
5. timpan
trompa lui
11.
Eustachio
2 Enumeră componentele fiecărei zone din ureche.
Urechea externă pavilion, conduct auditiv extern
Urechea medie timpan, ciocan, nicovală, scărița, trompa lui Eustachio, fereastra
ovală, fereastra rotundă
labirint osos (conține perilimfa; vestibul osos, canale semicirculare,

Urechea internă
melc osos), labirint membranos (conține endolimfa; vestibul
membranos, canale semicirculare, melc membranos)
3 Bifează care propoziții sunt adevărate.
a) Pavilionul urechii are forma unei pâlnii, cu numeroase cute și denivelări și cu o prelungire (lobul urechii) în
partea de jos; are rol în conducerea undelor sonore la timpan.
b) Timpanul este o membrană elastică, bombată spre interior, care face legătura dintre urechea externă și
urechea medie, transmițând vibrațiile lanțului de oscioare.
c) Legătura dintre faringe și urechea medie pentru a egaliza presiunea pe ambele fețe ale timpanului este
realizată de conductul auditiv.
12
4 Completează schema transmiterii informației auditive de la stadiul de stimul până la cel de
senzație de auz.
perilimfă, celule auditive, creier, pavilion, endolimfă, timpan, impuls nervos,

lanț de 3 oscioare, conduct auditiv
unda sonoră pavilion conduct auditiv timpan
endolimfa perilimfa lanț de 3 oscioare
celule auditive impuls nervos creier senzația de auz
5 Realizează un text coerent utilizând următorii termeni:
ureche internă, labirint membranos, canale semicirculare membranoase, utriculă, saculă,

melc membranos, receptori pentru auz, receptori vestibulari, otolite, mișcare rectilinie, mișcare de rotație
Urechea internă este alcătuită din labirintul osos și labirintul membranos. Labirintul
membranos este situat în interiorul labirintului osos și este alcătuit din 3 canale
semicirculare membranoase, vestibul membranos și melc membranos. Vestibulul membranos
prezintă 2 zone cu receptori vestibulari, numite utriculă și saculă. Receptorii pentru auz se
află în melcul membranos. Receptorii vestibulari sunt stimulați de către otolite. Receptorii
aflați la baza canalelor semicirculare sunt stimulați de mișcările de rotație ale corpului, iar
receptorii aflați în vestibulul membranos sunt stimulați de mișcarea rectilinie.
LIMBA. SIMȚUL GUSTULUI

1 Completează spațiile libere cu termenii corespunzători dintre cei enumerați mai jos.
deglutiție, muguri gustativi, organ de simț, cavitatea bucală, vorbire,

mucoasa linguală, masticație, papile gustative
Limba este un organ localizat în cavitatea bucală

.................................... deglutiție
. Are mai multe roluri: .........................................., masticație
.................................,
vorbire
.........................................., organ de simț . Limba este acoperită de mucoasa
și .......................................... linguală pe care se găsesc
.........................................
papile gustative de diferite forme. Acestea conțin ..........................................,

.......................................... muguri gustativi în număr de aproximativ 10 000.
13
2 Indică zona limbii în care este perceput gustul fiecărui aliment, scriind în căsuța alocată cifra
corespunzătoare.
2 3
1 2 3 4
4
1
a) Celulele receptoare din mugurii gustativi sunt stimulate de substanțele sapide.

b) Papilele în formă de ciuperci (papile fungiforme) se află la baza și pe marginile anterioare ale limbii.
c) Substanțele sapide trebuie să aibă o temperatură între 1°C și 35°C pentru a stimula celulele
receptoare.
d) Celule receptoare gustative prezintă cili ce ies la suprafața limbii prin pori.
e) Sensibilitatea gustativă este mai redusă la vârstnici.
4 Enumeră 3 reguli de igienă a limbii.
1 evitarea alimentelor prea fierbinți sau prea reci
2 evitarea acțiunii factorilor de risc asupra limbii (fizici, mecanici, biologici)
3 păstrarea igienii cavității bucale
NASUL. SIMȚUL MIROSULUI

1 Asociază noțiunile enumerate mai jos cu structurile din imagine.
1. mucoasă olfactivă, 2. cavitate nazală, 3. bulb olfactiv, 4. fose nazale
2
1
palatul dur palatul moale

14
respirator și ....................................
Nasul este un organ cu rol dublu: .................................... olfactiv . Cavitatea nazală este formată din două
fose nazale separate de un perete numit ....................................

.................................... sept nazal . Fosele nazale se deschid la exterior prin
Mucoasa
nări coane olfactivă
...................................., iar spre faringe prin alte orificii, numite .................................... . .................................... este singura parte
a nasului care are rol în miros și este localizată în partea superioară și posterioară a cavității nazale având
....................................,
o suprafață de maximum 5 cm2.
3 Asociază, cu ajutorul săgeților, tipurile de mirosuri cu imaginea corespunzătoare.
caprilic balsamic aliaceu aromatic eteric
4 Alege varianta corectă.
1. Senzația de miros se formează în: bulbul olfactiv / scoarța cerebrală / mucoasa olfactivă / mucoasa nazală.
2. Substanțele care au miros se numesc: odorante / volatile / sapide / incolore.
PIELEA. SENSIBILITATEA CUTANATĂ

1 Atribuie fiecărei noțiuni cifra corespunzătoare.
8
9 nerv 4 glandă sudoripară
1 strat de grăsime 10 7 6 dermă
11 glandă sebacee 7 epidermă

11
9 6
5 hipodermă 10 strat bazal
12
3 venă 12 folicul pilos
5
8 strat cornos 2 arteră
1 2 3 4 15
2 Scrie denumirea structurii descrise.
Nr. crt. Structura Funcția îndeplinită
a. Conține vase de sânge, receptori cutanați, fibre nervoase și anexe

Dermul ale pielii.
b. Hipodermul Vine în contact cu organele de sub piele, în special cu mușchii.
c. Stratul cornos Stratul superficial, care vine în contact direct cu exteriorul corpului.
Epidermul Este format din celule care se divid continuu și conțin pigmentul
d.
melanină.
3 Asociază organele anexe ale pielii numerotate cu A, B, C, D, E cu descrierea potrivită.
A glandele mamare E lame cornoase
B glandele sebacee A au rol în secreția de lapte la femei
C glandele sudoripare B produc grăsime (sebum)
D firul de păr C secretă sudoarea
E unghiile D tulpina sa are celule cu cheratină și cu melanină
IGIENA ORGANELOR DE SIMȚ

1 Mai jos sunt enumerate diferite afecțiuni ale organelor de simț. Scrie în dreptul fiecărui organ de
simț bolile care îl pot afecta.
conjunctivită, polipi, dermatită, arsuri, cataractă, stomatită aftoasă, rinită, acnee, otită
ochiul conjunctivită, cataractă
urechea otită
AFECȚIUNE
nasul polipi, rinită
limba stomatită aftoasă
pielea dermatită, arsuri, oase
16
2 Asociază fiecărui organ de simț medicul la care se apelează în situația apariției unei afecțiuni.
oftalmolog orl-ist dermatolog stomatolog
3 Enumeră 3 modalități de prevenire a îmbolnăvirii organelor de simț.
– respectarea normelor de igienă și de protecție;
– evitarea acțiunii factorilor de risc (fizici, chimici, biologici);
– iluminatul suficient și corect.
4 Asociază noțiunile din cele trei coloane după modelul: a-3-B
A B C
a. acnee 1. alergeni A. secreție purulentă

b. rinită 2. infecție la nivelul urechii B. plăgi pe piele, inflamația
foliculului pilos
c. otită 3. bacterii
C. secreție nazală
d. conjunctivită 4. infecție la nivelul conjunctivei
D. durere, căldură locală
a - 3 - B c-2-D
b - 1 - C d -4 - A
17
A Lacrimile au rol antimicrobian datorită: C Oamenii sunt microsmatici deoarece:
a) conținutului de sare a) au miros slab dezvoltat
b) lizozimului b) au miros puternic dezvoltat
c) apei c) recepționează 50.000 de mirosuri primare
d) sebumului d) sunt anosmatici
B Unda sonoră este captată și direcționată de: D Senzația de gust dulce ia naștere:
a) canalul auditiv a) în papilele gustative
b) lanțul de 3 oscioare b) în muguri gustativi
c) timpan c) în scoarța cerebrală
d) pavilion d) la baza limbii

văz
Datorită simțurilor: ........................., auz
........................., pipăit .........................,
........................., miros .........................,
gust omul cunoaște tot ceea
stimulilor din mediul
ce se întâmplă în mediul său de viață. Astfel, organele de simț sunt specializate în recepția .........................
adaptării apărării și supraviețuirii
înconjurător, în scopul cunoașterii, ........................., ......................... . Impulsurile nervoase formate în organele
scoarța senzația
de simț sunt conduse până la .........................,
cerebrală unde se formează ......................... specifică fiecărui organ de simț.
A F
a) Conjunctiva este o membrană subțire, transparentă, vascularizată cu rol de mișcare.
b) În pata galbenă se află predominant celule fotoreceptoare cu con; în centrul ei se află doar celule
cu bastonaș.
c) Urechea internă se află în interiorul osului temporal, sub forma unor camere dispuse sub forma unui
„labirint“.
d) Legătura dintre urechea medie și faringe se face prin canalul auditiv.
e) Mucoasa linguală prezintă denivelări, numite papile gustative ce conțin muguri gustativi.
Conjunctiva este o membrană subțire, transparentă, vascularizată, cu rol protector.
În pata galbenă se află predominant celule fotoreceptoare cu con; în centrul ei se află
doar celule cu con.
Legătura dintre urechea medie și faringe se face prin trompa lui Eustachio.
4. Pielea are o suprafață de aproximativ 2 m2 și reprezintă 12% din greutatea corpului unei persoane.
Precizează: 2p
a) 6 kg
Greutatea pielii unei persoane care cântărește 50 kg: ......................................................................
b) epiderm, derm și hipoderm
Denumirile straturilor de piele ale acestei persoane: ........................................................................
18
I.4. PARTICULARITĂȚI ALE SENSIBILITĂȚII
LA VERTEBRATE
PARTICULARITĂȚI ALE SENSIBILITĂȚII LA VERTEBRATE
1 Notează denumirea grupei de vertebrate care prezintă următoarele însușiri:
▪ Piele groasă, uscată, acoperită cu solzi sau cu o carapace reptile
▪ Linia laterală este cel mai important organ de simț pești
▪ Urechea externă are doar conduct auditiv păsări
2 Taie varianta greșită.

Simțul mirosului este dezvoltat la mamiferele carnivore / balene.
Pavilionul urechii apare la păsări / mamifere.
La cârtiță vederea este slabă / perfecționată.
La pești pielea acoperită cu solzi / pene prezintă glande producătoare
de mucus ce favorizează alunecarea.
3 Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
Receptorii gustativi sunt prezenți și la nivelul tegumentului, mai ales la cap.
a) amfibieni b) păsări c) pești
Urechea externă are conduct auditiv extern și pavilion.

a) crocodil b) porumbel c) om
Piele subțire, umedă și bogat vascularizată cu rol respirator.

a) broasca de lac b) crapul c) balena
Au receptori vizuali speciali pentru infraroșu ce îi ajută să-și detecteze ușor prada.
a) mamifere b) șerpi c) păsări
4 Completează spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare dintre cele enumerate mai jos.
monoculară, binoculară, temperatură, acuitate olfactivă, chemoreceptori, reptile
a) monoculară .
La păsările răpitoare de zi ochii sunt dispuși lateral, asigurând vederea ...................................
b) binoculară
Unele mamifere au ochii în față, iar vederea este .................................................. .
c) temperatură
În piele se află receptori pentru atingere, durere și ................................................ .
d) acuitate olfactivă
Animalele cu ........................................................... redusă sunt păsările și maimuțele.
e) Chemoreceptorii
................................................. asigură perceperea mirosului și gustului.
f) Reptilele
....................................................... au ureche internă și medie.
19
PARTICULARITĂȚI ALE ORGANELOR DE SIMȚ
1 Marchează valoarea de adevăr a afirmațiilor de mai jos.
A F
Peștii au ochi bine dezvoltați.
La amfibieni, odată cu trecerea pe uscat a apărut și urechea medie.
Omul are mai puțini muguri gustativi decât vaca.
Mamiferele prezintă peri tactili.
Papilele gustative sunt localizate la om, pe limbă.
Iepurele are pavilioanele urechilor mari cu rolul de a capta mai bine sunetele.
La cameleon globii oculari sunt imobili.
2 Scrie particularități ale organelor de simț pentru următoarele vertebrate:
sunt surzi; au ochii dispuși în față, acuitatea olfactivă

receptează vibrațiile asigurând vederea este dezvoltată (sunt
solului binoculară macrosmatici).
urechea externă este formată se orientează cu ajutorul

din conduct auditiv și pavilioane ecolocației, deoarece emit
mari cu rolul de a capta sunetele și percep ultrasunete
Vertebrate Particularități
păsări diurne acuitate olfactivă redusă
pești în piele sunt înfipte pene, fulgi și puf
maimuțe ochi slab dezvoltați, văd doar la distanță mică
20
I.4. PARTICULARITĂȚI ALE SENSIBILITĂȚII
LA VERTEBRATE
TIPURI DE COMPORTAMENTE
1 Notează în casete numele animalelor ce prezintă particularitățile indicate. Selectează dintre
animalele enumerate mai jos.
mamifere subterane, mamifere carnivore, păsări răpitoare de zi, broaște țestoase, șerpi
se orientează în galerii organisme complet

cu organele tactile surde
mamifere subterane șerpi, broaște țestoase
își identifică hrana cu simțul văzului foarte

simțul olfactiv bine dezvoltat dezvoltat
mamifere carnivore păsări răpitoare de zi
2 Formulează câte un enunț despre subiectele din casete.
perceperea gustului la Balenele sunt vertebrate anosmatice, adică sunt lipsite

balenă de sensibilitate gustativă.
auzul la șerpi Șerpii recepționează vibrațiile solului prin oasele craniului.
perceperea culorilor
Unele mamifere, precum taurii, văd alb-negru.
de către mamifere
văzul animalelor Peștii nu văd la distanțe mari, deoarece au cristalin sferic și

acvatice rigid.
vederea cromatică La păsările răpitoare de zi există pe lângă fovea centralis și

la păsări o a doua fovee, fovea lateralis.
3 Completează rebusul de mai jos și descoperă cuvântul cheie format din literele din căsuțele verzi.
1. Reptilă cu pielea groasă, uscată, acoperită cu solzi 1. C R O C O D I L

2. Pasăre din Delta Dunării cu vedere monoculară 2. E G R E T Ă
3. Pește care ucide prada prin șocuri electrice 3. Ț I P A R
4. Mamifer inferior cu cioc, ce percepe câmpurile electrice
4. O R N I T O R I N C
5. Animal subteran cu vedere slabă
5. C Â R T I Ț Ă
6. Mamifer zburător cu pavilioanele urechilor mari
6. L I L I A C
7. Reptilă care poate detecta lumina infraroșie
7. Ș A R P E
Cuvântul cheie: R E P T I L E
21
I.5. GLANDELE ENDOCRINE LA OM
1 Completează următorul text cu termenii corespunzători dintre cei enumerați mai jos.
hormoni, glande endocrine, sânge, glande mixte
Sistemul endocrin este format din totalitatea glandelor endocrine și glandelor mixte
din corp. Glandele endocrine secretă substanțe chimice numite hormoni , care sunt vărsați în
sânge . Hormonii acționează la distanță față de locul unde au fost creați, generând efecte caracteristice
→ controlând activitatea multor organe.
2 Utilizează termenii de mai jos pentru a completa casetele.

pancreas, timus, epifiza (glanda pineală), hipofiza (glanda pituitară), suprarenalele, ovare,
placenta (temporar), testicule, tiroida
1. hipofiza
2. epifiza
3. tiroida
4. timus
5. pancreas
7. ovare 6. suprarenalele
8. placenta (temporar)
9. testicule
HIPOFIZA
adenohipofiza, creierul mare, lobul anterior, 0,4-0,6 g, lobul intermediar, lobul posterior, cutia
craniană, neurohipofiza
creierului
Hipofiza (glanda pituitară) este situată în cutia craniană , la baza mare , pe șaua turcească
a osului sfenoid și are mărimea unui bob de fasole și o greutate de 0,4 – 0,6 g . Glanda este formată din trei
lobul
lobi: lobul anterior , intermediar , lobul posterior . Lobul anterior împreună cu lobul intermediar for-
mează adenohipofiza , iar lobul posterior formează neurohipofiza .
22
2 Enumeră hormonii corespunzători fiecărei structuri.
Adenohipofiza Neurohipofiza
1. hormonul de creștere 1. ocitocina
2. prolactina 2. vasopresina – ADH
3. MSH – melanocitostimulant
3 Completează casetele libere cu hormonul corespunzător fiecărei acțiuni. Alege dintre termenii
enumerați mai jos.
ocitocina, hormonul de creștere (somatotrop), prolactina, hormonii tropi, vasopersina (ADH)
stimulează creșterea oaselor lungi hormonul de creștere
menține volumul normal al lichidelor extracelulare din organism vasopresina
controlează dezvoltarea și activitatea secretorie a tiroidei,

suprarenalelor și gonadelor hormonii tropi
stimulează secreția laptelui prolactina
contractă musculatura uterului cu rol în expulzarea fătului în timpul nașterii ocitocina
4 Completează următorul tabel cu noțiunile care lipsesc.
Disfuncții ale secreției de hormoni hipofizari

Hormonul
Hipersecreție Hiposecreție
- la copil: produce piticism
Hormonul de creștere – gigantism, dacă intervine în copilărie
- la adult: produce
(STH) – acromegalie, dacă intervine la adult îmbătrânire prematură
Diabet insipid, boală caracterizată
prin poliurie (eliminarea unei
Vasopresina (ADH) - hipertensiune arterială cantități mari de apă sub formă de
urină) și polidipsie (ingerarea unei
cantități mari de lichide)
TIROIDA
a. Tiroida, numită și glanda creșterii, este localizată la baza gâtului. laringe
glanda
b. Tiroida este formată din 3 lobi și un istm. tiroida
trahee
c. Tiroida secretă hormonii: tiroxina și triiodotironina.
istm
23
A. creșterea în volum a glandei; globi oculari

1. nanism tiroidian
proeminenți
2. gușa endemică
B. mărirea în volum a glandei; zone cu deficit de iod
3. gușa exoftalmică
(boala Basedow-Graves) C. talie redusă; retard psihic
3 Precizează principalele manifestări ale fiecărei disfuncții tiroidiene.

a) Hiposecreția de hormoni tiroidieni la adult se manifestă prin diminuarea atenției, memoriei, creștere
în greutate, piele uscată și îngroșată, senzație de frig
b) Hiposecreția de hormoni tiroidieni la copil se manifestă prin corp disproporționat, întârziere mintală
- cretinism
c) Boala Basedow (hiperfuncția tiroidiană) se manifestă prin scădere în greutate, insomnii, anxietate,
ochi proeminenți, apariția gușei
4 La Institutul de Endocrinologie din București se prezintă la medic o persoană din regiunea Sibiului în
vederea efectuării unor analize. Această persoană acuză: senzație de nod în gât, răgușeală, creștere în
greutate, oboseală.
Precizează:
gușă endemică
A. afecțiunea de care suferă persoana: .....................................................................................................
deoarece boala apare la persoanele
B. de ce este importantă precizarea regiunii de domiciliu a persoanei: ce ......................................................................................................
locuiesc în zone în care apa și solul
sunt sărace în iod
GLANDELE SUPRARENALE
1 Completează spațiile libere cu termenii de mai jos.
rinichi, situații de stres, medulosuprarenala, corticosuprarenala
Glandele suprarenale sunt localizate deasupra rinichilor

..................................,
având o formă piramidală. Fiecare glandă suprarenală are două regiuni:
externă – corticosuprarenala
............................................. și internă – medulosuprarenala
.................................................. .
Hormonii secretați de suprarenale pregătesc corpul
situații de stres .
pentru ...............................................
Right Kidney Left Kidney
Iferior Vena Cava Abdominal Aorta
24
2 Asociază efectele adrenalinei înscrise în casete cu organul asupra căruia se răsfrânge acțiunea.
tahicardie inhibarea micţiunii
inhibarea digestiei tensiune musculară
eliberare de glucoză tahipnee
3 Completează tabelul de mai jos cu noțiunile corecte.
Regiunea glandei Hormoni secretați Rol

menține echilibrul sodiului și
mineralocorticoizi potasiului în organism
Corticosuprarenala glucocorticoizi influențează imunitatea corpului
influențează apariția și dezvoltarea
sexosteroizi
caracterelor sexuale secundare
adrenalina
pregătesc organismul pentru
Medulosuprarenala
noradrenalina efort, pericol, emoții, stres etc.
PANCREASUL ENDOCRIN
1 Precizează hormonii secretați de pancreas completând spațiile libere.
insulina
Pancreasul endocrin secretă doi hormoni: ............................................. glucagonul
și ............................................ .

a) Insulina este hormonul care scade concentrația glucozei în sânge.
b) Glucagonul este hormonul care crește concentrația de glucoză și lipide din sânge.
c) În urina unui bolnav de diabet zaharat se găsesc cantități mari de glucoză.
d) Pacienții care înregistrează valori mici ale concentrației glucozei în sânge își administrează insulină.
3 De curând, prietenul tău cel mai bun ți-a spus că a fost diagnosticat cu diabet zaharat și va trebui să își
administreze singur, cu ajutorul unei injecții, insulină. Caracterizează această boală, urmărind cerințele.
polidipsie, polifagie, poliurie, hiperglicemie
Cum se manifestă această boală?
sedentarism, consum exagerat de dulciuri

Care sunt cauzele acestei boli?
Insulina determină scăderea concentrației de glucoză

De ce va trebui să folosească insulină?
din sânge.
25
A Oxitocina stimulează: C Gușa endemică este asociată cu:

a) contracția musculaturii uterului gravid a) hipertiroidism; exces de iod
b) secreția de lapte a glandei mamare b) hipotiroidism; deficit de iod
c) creșterea oaselor lungi c) anxietate; exces de iod
d) secreția de melanină d) hipertiroidism; deficit de iod
B Hipofiza: D Care dintre următorii hormoni afectează

a) este localizată la baza gâtului retenția de apă din organism?
b) este cea mai mare glandă endocrină a) insulina
c) controlează celelalte glande endocrine b) cortizolul
d) are 25 g c) vasopresina (ADH)
d) tiroxina
2. Completează spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare. 2,5 p

endocrine și ............................
În corpul uman există trei tipuri de glande: glande exocrine, ............................ mixte . Glandele endocrine și
hormoni . Aceștia sunt substanțe care se varsă direct în ..............................
glandele mixte secretă ............................. sânge . Secreția excesivă
a unui hormon este numită hipersecreție hiposecreție . Glandele
............................, iar secreția insuficientă a unui hormon este numită .............................
hipofiza ......................,
......................., tiroida
endocrine sunt: ............................, suprarenalele
............................; iar dintre glandele mixte face parte pancreasul
.......................................;
............................, ............................ endocrin
.
A F
a) STH sau hormonul de creștere are ca organe-țintă oasele, mușchii și majoritatea organelor interne
(cu excepția creierului), determinând creșterea și dezvoltarea normală a corpului.
b) Cantitatea mică de iod din apă și alimentele din unele regiuni poate produce gușă exoftalmică.
c) Bolnavii de diabet insipid au nevoie de injecții cu insulină, deoarece valorile glicemiei cresc foarte mult.
d) Hormonii tiroidieni joacă un rol important în dezvoltarea și funcționarea sistemului nervos.
e) Cortizolul pregătește organismul pentru „luptă sau fugă”.

Cantitatea mică de iod din apă și alimentele din unele regiuni poate produce gușa endemică.
Bolnavii de diabet zaharat au nevoie de injecții cu insulină, deoarece valorile glicemiei cresc
foarte mult.
Adrenalina pregătește organismul pentru „luptă sau fugă”.
4. O femeie în vârstă de 50 de ani a observat că în ultimii 4 ani și-a cumpărat mănuși și pantofi, de
fiecare dată cu un număr mai mari. 1,5 p
Precizează:
a) Hipofiza
Ce glandă endocrină generează, în patologie, această problemă? ......................................
b) Creșterea limbii, nasului, buzelor, bărbii
Ce alte simptome mai prezintă persoana în cauză? ............................................................
c) Hormonul de creștere
Ce hormon este responsabil de această problemă? ............................................................
26
I.6. SISTEMUL LOCOMOTOR LA OM
mișcare, mușchi, tendoane, organe pasive, schelet, oase, articulații
mișcarea . Organele active ale

Sistemul locomotor este format din totalitatea componentelor care asigură …………….
mușchii
mișcării sunt ……………………………. oase
prinși pe ………………………… tendoanelor . Oasele sunt
cu ajutorul …………………..
articulații
legate unele de altele prin ……………………………. organele pasive ale sistemului locomotor.
și reprezintă …………………………..
scheletul
Totalitatea oaselor din corp formează …………………………… .
OASE – TIPURI, COMPOZIȚIE ȘI ROLURI

1 Grupează oasele de mai jos în cele 4 categorii: lungi, scurte, late și neregulate.
omoplat, calcaneu, vertebră, os temporal, stern, os frontal, femur, ulna, radius, tibia, humerus, oasele coxale,
falange, metacarpiene, tarsiene, oasele palatine, sfenoid
Oase lungi Oase scurte Oase late Oase neregulate
femur, humerus calcaneu omoplat sfenoid
ulna, falange metacarpiene os temporal oasele palatine
radius tarsiene stern, oasele coxale vertebre
tibia os frontal
2 În imaginea de mai jos este reprezentată structura unui os lung. Scrie în căsuțe cifrele
corespunzătoare structurii anatomice.
1. epifiza, 2. diafiza, 3. periost, 4. măduvă galbenă, 5. țesut osos spongios, 6. țesut osos compact,
7. cartilaj articular
3 6 4
5
1 7
27
3 Enumeră funcțiile oaselor completând spațiile libere.
1. dau forma generală a corpului
2. protejează organe vitale (cutia craniană protejează encefalul)
3. au rol în formarea elementelor figurate ale sângelui
4. depozitarea calciului și a fosforului
SCHELETUL UMAN
1 În imaginea 1a sunt exemplificate oasele viscerocraniului, iar în imaginea 1b, oasele neurocraniului.
Completează casetele cu denumirile corespunzătoare ale oaselor indicate.
6. frontal 1. parietal
8. nazal
5. sfenoid
7. lacrimal 2. temporal
1. palatin
4. etmoid
6.
cornetele
nazale
2. zigomatic
5. maxile 3. occipital
4. mandibula 3. vomer
1a 1b
2 Sortează oasele enumerate la exercițiul anterior în cele două categorii precizate mai jos.
temporale, parietale, maxile, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice,

pereche
cornetele nazale
frontal, etmoid, sfenoid, occipital, vomer, mandibula

nepereche
28
3 În imaginea de mai jos sunt notate cu cifre oase 4 Recunoaște regiunile coloanei vertebrale
ale cutiei toracice. Completează căsuțele libere și notează în dreptul fiecăreia numărul de
din dreptul casetelor, asociind cifra cu osul pe vertebre.
care îl indică.
1. cervicală - 7
3. 2. toracală - 12
2.
3. lombară - 5
4.
1. 4. sacrală - 5
stern 2 coastă falsă 4

5. coccigiană - 4-5
coastă flotantă 1 coastă adevărată 3
5 Notează în căsuțe cifra corespunzătoare 6 Precizează denumirea osului indicat

structurii denumite. de fiecare cifră.
1. claviculă, 2. radius, 3. falange, 4. humerus,
5. omoplat, 6. ulna, 7. carpiene 1. coxal
1 2. pubis
5 3. femur
4. rotulă
4
5. fibulă
6. tibia
6
2 7. metatarsiene
8. tarsiene
7
9. falange
3
29
ARTICULAȚII – TIPURI
1 Stabilește tipul articulației indicate în desen din categoriile enumerate mai jos.
fixă, mobilă, semimobilă
mobilă fixă semimobilă
2 Realizează o scurtă descriere a articulațiilor, urmărind cerințele din tabel.
Tipul articulației Mobilitate Exemple

nu permite mișcarea oaselor care for-
fixă oasele craniului
mează articulația; oasele sunt sudate
mobilă permite mișcări rapide articulația șoldului, umărului,

și ample cotului, genunchiului
semimobilă permite mișcări limitate articulația vertebrelor
MUȘCHI – GRUPE ȘI PROPRIETĂȚI
1 Descoperă structura mușchiului scheletic notând în căsuțe termenii corespunzători dintre cei
enumerați mai jos.
fibra musculară, fascicul muscular, fascia musculară, tendon, os
1. os 3. fibră musculară
2. tendon
4. fascicul muscular
5. fascia musculară
30
BIOLOGIE
7
SENSIBILITATEA ȘI MIȘCAREA LA PLANTE SISTEMUL NERVOS LA OM
• mișcări pasive • Alcătuit din totalitatea organelor formate din țesut
• mișcări active: tropisme, nastii, tactisme nervos. Componentele structurale ale țesutului nervos
sunt neuronii și celulele gliale. Acestea sunt organizate
în rețele ce controlează funcții precum văzul, auzul,
SISTEMUL ENDOCRIN LA OM respirația, mișcarea, învățarea și, în cele din urmă,
• Format din glandele endocrine și glandele mixte; întregul comportament uman;
acestea secretă hormoni ce sunt eliberați direct în • Funcțional, sistemul nervos este format din sistem
sânge, acționând la distanță față de locul unde au fost nervos somatic – asigură legătura dintre organism
sintetizați. și mediul său de viață și sistem nervos vegetativ –
• Glandele endocrine sunt: hipofiza, epifiza, tiroida, coordonează activitatea organelor interne;
timusul, glandele suprarenale, temporar placenta; • Topografic, este format din sistemul nervos central
glandele mixte: pancreasul endocrin, testiculele, ovarele. (SNC) și periferic (SNP);
• Scoarța cerebrală are rol în: formarea senzațiilor de văz,
auz, gust, miros, pipăit; comandă mișcările voluntare
și involuntare; intervine în luarea deciziilor, gândire,
PARTICULARITĂȚI ALE SENSIBILITĂȚII LA VERTEBRATE
ideație, logică, raționament, creativitate, voință.
• Particularități ale vederii:
– există vertebrate diurne și nocturne;
– perceperea culorilor este diferită de la o specie la alta;
– dispunerea ochilor este laterală la majoritatea ver- ORGANELE DE SIMȚ
tebratelor, ceea ce asigură o vedere monoculară; la • Datorită simțurilor – văz, auz, miros, gust, pipăit – omul
păsările răpitoare de noapte și o parte din mami- cunoaște tot ceea ce îl înconjoară.
fere, ochii sunt așezați în față, asigurând o vedere • Ochiul
binoculară. – vederea furnizează 90% din informațiile primite
• Particularități ale auzului: din mediul extern, permițând diferențierea formei,
– urechea internă este întâlnită la toate vertebratele; luminozității și culorii obiectelor;
– urechea medie apare la amfibieni; – receptorii vizuali transformă energia luminoasă în
– urechea externă apare la păsări; impuls nervos.
– pavilioanele, de diferite forme și mărimi apar la ma- • Urechea
mifere. – organ pereche care asigură perceperea undelor
• Particularități ale gustului și mirosului: sonore, menținerea echilibrului, orientarea în spațiu;
– la animale, mirosul depășește sfera comportamentu- – percepe vibrațiile/undele sonore – transmise prin –
lui alimentar; prin substanțe mirositoare, animalele aer, apă, corpuri solide – care au frecvența între 16 și
își marchează teritoriul, își găsesc partenerii, își iden- 20 000 Hz (vibrații/secundă) și intensitatea între 0–120
tifică puii, pot depista prada de la distanță; dB (decibeli).
– gustul are importanță diferită; peștii prezintă recep- • Nasul
tori gustative în gură, faringe, pe buze, pe mustăți; la – este căptușit cu mucoasa nazală formată din mucoasa
păsări, simțul gustului este redus sau lipsește. olfactivă – asigură olfacția prin chemoreceptorii săi, și
• Particularități ale pielii: mucoasa respiratorie
– pielea peștilor este acoperită cu solzi și prezintă glan- • Limba
de care secretă un mucus ce înlesnește alunecarea; – prezintă pe suprafața ei papile gustative în care se
linia laterală a peștilor percepe curenții de apă; găsesc muguri gustativi – prin chemoreceptorii lor
– pielea amfibienilor este subțire, umedă, vasculariza- contribuie la depistarea calității alimentelor și la
tă, cu rol în respirație; declanșarea secrețiilor digestive
– pielea reptilelor este groasă, uscată, acoperită cu • Pielea
solzi (la șopârle, șerpi și crocodili) sau țest format – acoperă și protejează corpul; este cel mai mare organ
din carapace și plastron (la țestoase); șerpii prezintă de simț; conține numeroși receptori cu rol în a sesiza
la nivelul capului organe ce detectează căldura; diferențele între cald și rece, atingerea, apăsarea,
– pielea păsărilor este acoperită cu pene, fulgi și puf, vibrațiile, durerea;
cu excepția picioarelor, unde este acoperită cu solzi; – pielea protejează corpul de factorii mecanici, radiațiile
– pielea mamiferelor este acoperită cu păr, care for- UV, substanțele chimice; este impermeabilă pentru
mează blana. apă și gaze. Intrevine în termoreglare și excreție.
* Paginile de sinteze și desene sunt detașabile, putând fi utilizate atât pentru consolidarea cunoștințelor, cât și pentru
lecțiile de recapitulare.
7 BIOLOGIE
scărița (sprijinită pe fereastra ovală)
SISTEMUL NERVOS LA OM
pavilionul urechii
nicovală vestibul nervul vestibular
creierul
ciocan nervul cohlear
măduva spinării
melc
nervi
trompa lui Eustachio
canalul auditiv extern timpan cavitatea timpanică
urechea externă urechea medie urechea internă
fir de păr stratul cornos
glandă sebacee
derm
mușchi erector
bulbul firului glandă

de păr sudoripară
folicul pilos strat de

Sistemul nervos central (SNC) grăsime
Sistemul nervos periferic (SNP)
GLANDELE ENDOCRINE LA OM
lob frontal lob parietal
hipotalamus lob occipital hipofiza
epifiza
mezencefal
cerebel tiroida
punte
bulb măduva
spinării
timus
pancreasul
ORGANELE DE SIMȚ LA OM
glandele
sclerotică coroidă ovarele suprarenale
iris corp vitros
pupilă retina placenta
pata galbenă testiculele

cristalin
cornee pata oarbă

BIOLOGIE
7
SISTEMUL LOCOMOTOR LA OM SISTEMUL REPRODUCĂTOR LA FEMEIE
Vedere anterioară
mușchii mimicii claviculă

mușchii masteri trompă uterină
sternocleidomastoidian stern uter

humerus
mușchiul pectoral ovar
coastă
biceps brahial
ulna col uterin
mușchii radius
antebrațului vagin
oase carpiene
oase metacarpine
falange
SISTEMUL REPRODUCĂTOR LA BĂRBAT
mușchiul croitor femur
cadricepsul femural rotula
fibula
mușchiul tibiei
tibia vezica urinară
oase tarsiene prostata
oase metatarsiene
duct spermatic
falange
Vedere posterioară
mușchiul trapez
omoplat
mușchiul deltoid
coloana vertebrală penis
triceps brahial
os coxal
testicul
mușchiul
marele dorsal
mușchii fesieri FLOAREA LA ANGIOSPERME

osul
sacrum gineceu
biceps femural
coccis stamine
mușchii gemeni
calcaneul stigmat
tendonul
lui Ahile antera
Oasele craniului stil

filament
os frontal
ovar
sfenoid
os parietal
petale
oase nazale
os temporal os lacrimal
sepale ovule
oase zigomatice
os occipital
receptacul
maxile
mandibula
7 BIOLOGIE
SISTEMUL LOCOMOTOR LA OM SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMEIESC

• Format din sistemul osos și sistemul muscular Gonadele femeiești sunt – ovarele; ovarele îndeplinesc
• Sistemul osos – format din totalitatea oaselor – organe două funcţii: exocrină – produc ovule (gameţi femeieşti) şi
pasive ale mișcării endocrină – secretă hormoni sexuali feminini (estrogeni,
• Oasele progesteron);
– organe, dure, vascularizate și inervate, legate
• Lunar, începând cu pubertatea şi până la menopauză, se
maturează câte un folicul, în interiorul căruia se formează
între ele prin articulații; oferă suport corpului și
ovulul. Uterul se pregătește în fiecare lună pentru a primi
protecție altor organe;
ovulul fecundat; dacă fecundarea nu are loc, mucoasa
– se formează prin osificarea țesutului cartilaginos
uterului se descuamează și însoțită de o ușoară sângerare,
sau fibros; părăsește corpul – menstruația;
– creșterea în lungime a oaselor se datorează • Concepția – totalitatea acțiunilor finalizate cu apariția unui
osificării cartilajelor de creștere situate la limita nou individ;
dintre epifiză și diafiză, iar creșterea în grosime • Dacă nu se dorește conceperea unui copil, femeia
se realizează pe seama periostului, care învelește sau cuplul apelează la diferite metode contraceptive,
osul și depune țesut osos nou, spre interior; care împiedică formarea gameților, fecundația, fixarea
– forme ale oaselor: lungi (ex. femur), scurte (ex. embrionului sau dezvoltarea acestuia. Metodele
oase ale încheieturii mâinii), plate (ex. oasele contraceptive pot fi definitive sau temporare.
craniului), neregulate(ex. vertebre).
• Sistemul muscular SISTEMUL REPRODUCĂTOR BĂRBĂTESC
– format din totalitatea mușchilor – organe active • Gonadele masculine sunt testiculele; acestea au funcţie
ale mișcării, care se prind de oase prin tendoane; dublă: exocrină – produc spermatozoizi (spermii),
– mușchii scheletici sunt formați din fibre muscu- şi endocrină – secretă hormoni sexuali masculini
lare, lungi, grupate în fascicule; (testosteron). Formarea spermatozoizilor are loc la
– fibrele musculare nu se înmulțesc pe parcursul nivelul tubilor seminiferi.
vieții, ci se măresc și se îngroașă pe măsură ce
acumulează componente contractile.
PARTICULARITĂȚI ALE REPRODUCERII SEXUATE LA
VERTEBRATE
• Majoritatea vertebratelor au reproducere sexuată;
REPRODUCEREA LA PLANTE • Fecundația poate fi:
• Reproducerea asexuată reprezintă formarea unui nou a) externă – are loc în mediu, este întâlnită la vertebratele
organism din celulele somatice ale corpului unui singur acvatice: pești, amfibieni;
individ; urmaşii sunt identici cu individul din care se b) internă – are loc în corpul femelei: masculul depune
formează; spermatozoizii în căile genitale ale femelei, iar dezvol-
tarea embrionilor are loc în ouă, depuse de femelă în
• Reproducerea sexuată reprezintă formarea unui nou
mediu (reptile, păsări) sau în corpul acesteia (mamifere
organism prin contopirea a două celule reproducătoare
vivipare).
(gameţi) provenind de la acelaşi individ sau de la doi
• După tipul de dezvoltare embrionară se deosebesc:
indivizi diferiţi; urmaşii au caractere de la ambii indivizi
a) animale ovipare – depun ouă în mediul exterior (pești,
din care se formează. amfibieni, reptile, păsări, mamifere monotreme);
• Floarea b) ovovivipare – depun ouă, acestea fiind incubate în
– organul care îndeplineşte funcţia de înmulţire interiorul organismului matern (unii pești, amfibieni,
sexuată a plantelor superioare cu flori reptile);
– funcțiile florii sunt: polenizarea și fecundația c) vivipare – nasc pui în diferite stadii de dezvoltare (ma-
• Reproducerea vegetativă a plantelor se realizează mifere marsupial și placentare).
pornind de la o singură celulă, un ţesut sau un organ
ce aparţine plantei-mamă. Se realizează natural prin
MECANISME DE AUTOREGLARE
structuri proprii ale plantelor – rizomi, tuberculi, bulbi • Feedback, termoreglare, bioritm;
sau artificial prin butășire, altoire, marcotaj. • Homeostazia este proprietatea organismelor vii de a-şi
menţine în limite apropiate constantele mediului lor
intern (temperatură, compoziţie chimică etc.) în condiţii
diferite de mediu.
2 Notează în căsuțe cifra corespunzătoare mușchiului indicat folosind mușchii enumerați mai jos.
6
17
8
7 10
4
1
9 12
11
15
2 18
5
13
14
16
Principalele
grupe de muşchi
vedere anterioară vedere posterioară
1. deltoid 7. sternocleidomastoidian 13. fesieri

2. oblici 8. pectoral 14. croitor
3. gemeni 9. drept abdominal 15. flexori ai degetelor
4. biceps brahial 10. trapez 16. biceps femural
5. cvadriceps femural 11. marele dorsal 17. maseteri
6. mimicii 12. triceps 18. extensori ai mâinii
3 Enumeră proprietățile mușchilor.
excitabilitatea
contractilitatea
extensibilitatea
elasticitatea
31
RELAȚIA MUȘCHI-OASE-ARTICULAȚII ÎN REALIZAREA MIȘCĂRII
1 În imaginea de mai jos sunt reprezentate cele 3 tipuri de pârghii ale sistemului locomotor.
= forța activă
= rezistența
= punctul de sprijin
Stabilește:
pârghie de ordinul II
a.1. tipul de pârghie dintre gambă și talpă: …………………………………………
a.2. Ce rol are în viața noastră această pârghie?

Pârghiile de ordinul II sunt pârghii de forță. Ajută la ridicarea pe vârfuri, astfel se poate sta pe
tocuri, dansa.
pârghie de ordinul I
b. 1. tipul de pârghie dintre cutia craniană și coloana vertebrală: ………………………………………….
b.2. Ce rol are în viața noastră această pârghie?

Pârghiile de ordinul I sunt pârghii de echilibru, deoarece realizează echilibrul static. Ajută la
păstrarea poziției drepte a capului, mișcarea capului pe spate.
pârghie de ordinul III
c.1. tipul de pârghie dintre braț și antebraț: ………………………………………….
c.2. Ce rol are în viața noastră această pârghie?

Pârghiile de ordinul III sunt pârghii de mișcare/deplasare. Ajută la îndoirea antebrațului.
2 Atribuie fiecărei imagini tipul de pârghie și realizează conexiunea cu pârghiile sistemului locomotor,
după model.
pârghie de gradul I pârghie de gradul III pârghie de gradul II
pârghia cap-coloană
pârghia braț-antebraț pârghia gambă-talpă
vertebrală
32
A Osul brațului este: C Mușchii pectorali sunt situați:

a) ulna a) pe partea anterioară a toracelui
b) femurul b) pe partea anterioară a membrului superior
c) humerusul c) pe partea anterioară a membrului inferior
d) tibia d) pe partea posterioară a toracelui
B Cutia toracică este formată din: D Mușchiul diafragm separă:

a) claviculă, stern, coaste, diafragm a) cavitatea craniană de cavitatea bucală
b) stern, coaste, coloană vertebrală b) cavitatea toracică de cavitatea pelviană
c) omoplat, claviculă, stern c) cavitatea toracică de cavitatea abdominală
d) claviculă, stern, coaste d) gâtul de trunchi

oase
Sistemul locomotor este format din ................................... mușchi
și ................................... dure
. Oasele, organe ................................... sunt
compact
formate din țesut osos ................................... spongios
și țesut osos .................................... pasive
. Pe lângă funcția de organe .........................
cavități
.......... ale mișcării, oasele îndeplinesc și alte funcții: formează ................................... protectoare pentru diferite organe,
minerale
constituie un depozit de ................................... pentru organism sau produc elemente figurateale sângelui. Mușchii,
...................................
active
organe ................................... ale mișcării.
A F
a) Mușchii mimicii realizează masticația.
b) Mușchiul deltoid este localizat la nivelul umărului și permite ridicarea membrului superior.
c) Cel mai lung mușchi din corp este croitorul.
d) Singurul os mobil dintre oasele capului este vomerul.
e) Pe linia mediană a toracelui se găsește femurul.

Mușchii mimicii realizează expresiile feței.
Singurul os mobil dintre oasele capului este mandibula.
Pe linia mediană a toracelui se găsește sternul.
4. În timpul orei de educație fizică, Matei execută diferite mișcări de încălzire. Stabilește tipul de
pârghie ce permite realizarea fiecărei mișcări. 2p
a) rotește și înclină capul pârghie de ordinul I

b) se ridică pe vârfuri pârghie de ordinul II
c) ridică greutăți pârghie de ordinul III
d) îndoaie coapsa pe bazin pârghie de ordinul III
33
I.7. ADAPTAREA LOCOMOȚIEI LA
DIFERITE MEDII DE VIAȚĂ
1 Asociază mamiferul cu tipul de mers în mediul terestru.
plantigrad unguligrad digitigrad
2 Marchează valoarea de adevăr a afirmațiilor de mai jos și rescrie corect afirmațiile false.
A F
a) Amfibienii fără coadă realizează salturi pe uscat, iar în mediul acvatic înoată.
b) Șerpii nu au membre, ci se deplasează prin mers, cu ajutorul mușchilor puternici ai trunchiului.
c) La rechin, locomoția în mediul terestru se realizează cu ajutorul înotătoarelor perechi și neperechi.
d) Alergatul și târârea presupun ridicarea corpului de la sol cu ajutorul picioarelor puternice.
e) Maimuța este animal cățărător, iar pentru a se sprijini folosește coada.
f) La păsările înotătoare, degetele sunt unite prin membrană interdigitală și transformate în vâsle.
Șerpii nu au membre, ci se deplasează prin târâre, cu ajutorul mușchilor puternici ai
trunchiului.
La rechini, locomoția în mediul acvatic se realizează cu ajutorul înotătoarelor perechi și
neperechi.
Alergatul și mersul presupun ridicarea corpului de la sol cu ajutorul picioarelor puternice.
3 Identifică modul de deplasare în mediul terestru al celor două animale vertebrate și precizează
câte o adaptare a locomoției la acest mediu de viață.
Mod de deplasare: târâre
Adaptare: are membrele atașate lateral față de trunchi, iar degetele

se termină cu gheare sau ventuze
Mod de deplasare: salturi
Adaptare: are membrele posterioare puternice și cu segmentele

dispuse în „Z”
34
I.8. INTEGRAREA FUNCȚIILOR DE RELAȚIE
1 În imaginea de mai jos este prezentat un sistem care contribuie la realizarea funcției de relație.
Precizează denumirea sistemului și notează organele sale componente în casetele din dreptul cifrelor.
1. hipofiza
2. epifiza
3. tiroida
4. timus
5. pancreas
7. ovar 6. suprarenale
8. testicul
Sistemul endocrin
relație asigură funcționarea organismului ca întreg și ………………

Funcțiile de ……………. integrarea sa în mediul de viață prin
schimb de informație endocrin controlează ………………….

……………. și energie. Sistemul nervos și sistemul ……………. activitatea
de simț și sistemul …………….

organismului și împreună cu organele ……………. locomotor asigură funcțiile de relație.
35
3 Bifează afirmațiile corecte.
a) Funcția de relație este îndeplinită de sistemele digestiv și respirator.
b) Glanda care se mai numește și creier endocrin este hipofiza.
c) Receptorii înregistrează stimuli din mediul intern și extern.
d) Legătura dintre sistemul nervos și sistemul endocrin se manifestă în condiții normale, obișnuite.
e) Hormonii au efecte și asupra dezvoltării organelor de simț.
4 Realizează corespondența dintre structurile anatomice de mai jos și rolul lor în organism.
hipotalamus coordonarea activității motorii
scoarță cerebrală coordonarea sistemului endocrin
glande suprarenale coordonare în situații de stres
receptori înregistrarea stimulilor din mediul extern
neurocraniu protecția creierului
5 Formulează câte un enunț afirmativ cu fiecare dintre noțiunile următoare:
reflexe condiționate: Reflexul condiționat este un răspuns „învățat”.
reflexe necondiționate: Reflexul necondiționat este înnăscut și este caracteristic speciei.
6 Completează în următorul tabel efectele sistemului nervos vegetativ asupra diferitelor organe.
Sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos

Organ/ sistem de organe
simpatic vegetativ parasimpatic
pupilă dilatarea pupilei constricția pupilei
inimă crește frecvența cardiacă scade frecvența cardiacă
plămâni dilatarea arborelui bronșic constricția arborelui bronșic
sistem digestiv diminuează secreția gastrică stimulează secreția gastrică
36
I.9. ELEMENTE DE IGIENĂ ȘI DE
PREVENIRE A ÎMBOLNĂVIRILOR
1 Completează următoarea hartă conceptuală:
igiena sistemului nervos

factori de risc
fizici chimici biologici
2 Notează afecțiunile în care se utilizează următoarele dispozitive:
fracturi entorse luxații
3 Notează sistemele de organe ce pot fi afectate de următoarele patologii:
luxație
fractură sistemul osos
entorsă
poliomielită
meningită sistemul nervos
depresie
arsură
organele de simț - pielea
degerătură
4 Încercuiește termenii ce indică afecțiuni ale organelor de simț.
gastrită, conjunctivită, diabet, febră musculară, micoză, gripă, rabie, miopie, rinită, afte bucale, infarct miocardic, cistită
5 Descrie pe scurt în ce constă deformarea din imaginea de mai jos, măsuri de prevenire și tratament.
Deformare: Cifoză
Măsuri de prevenire: menținerea unei poziții corecte a corpului; evitarea
statului în poziție aplecată timp îndelungat
Tratament: gimnastică medicală - exerciții fizice
37
II. FUNCȚIA DE REPRODUCERE
II.1. REPRODUCEREA LA PLANTELE CU FLORI
STRUCTURA ȘI FUNCȚIILE FLORII LA ANGIOSPERME
1 Completează desenul cu denumirea corectă a elementelor din structura florii, selectând din termenii
enumerați mai jos.
petale, anteră cu polen, filament, sepală, peduncul, receptacul, ovar, ovule, stil, stigmat
1. stigmat
6. antera cu polen
2. stil
7. filament
8. petale 3. ovule
4. ovar
9. sepală
5. receptacul
10. peduncul
2 Stabilește valoarea de adevăr a enunțurilor de mai jos.

A F
a) Florile hermafrodite au organele de înmulţire bărbăteşti şi femeieşti, situate pe indivizi diferiţi.
b) Staminele formează gineceul.
c) Ovarul este format din: stil, stigmat şi ovule.
d) Totalitatea petalelor formează caliciul.
e) Staminele sunt alcătuite din filament şi anteră cu polen.
f) Laleaua are sepale şi petale de aceeaşi culoare, numite tepale.
3 Precizează tipul de polenizare descris în imaginile de mai jos.
polenizare directă polenizare indirectă

(încrucișată)
38
4 Pune termenii de mai jos în chenarele ce îi caracterizează.
fruct, sămânță, petale, receptacul, sepale, peduncul
se formează în urma proceselor dacă sunt verzi, pot participa colorate, atrag insectele
de polenizare şi fecundaţie la fotosinteză
fruct, sămânță sepale petale
codiţa florii partea terminală

a pedunculului floral
peduncul receptacul
FRUCTUL
1 Completează, în spaţiile punctate, tipul de fruct, după consistenţa acestuia.
a) cărnos b) cărnos c) uscat
d) uscat e) cărnos f) uscat
2 Selectează, prin încercuire, fructele uscate dehiscente din casetele de mai jos.
silicva de mazăre achene de floarea-soarelui fructul de castan drupa la cais
capsula de bumbac samara de frasin păstaia de fasole
3 Bifează enunțurile adevărate. Rescrie enunțurile incorecte într-o formă corectă în spațiul alocat.
a) Fructul se formează din ovarul îngroşat al pistilului, ca urmare a procesului de fecundaţie.

b) Fructele dehiscente se deschid la maturitate.
c) Capsula de mac este un fruct cărnos.
d) La căpşun, fructul multiplu poartă denumirea de polidrupă.
e) La coacere, cromoplastele colorează fructele.
Capsula de mac este un fruct uscat.
La căpșun, fructul multiplu poartă denumirea de poliachenă.
39
4 Completează spaţiile punctate cu noţiunile corecte dintre cele enumerate mai jos.
mezocarp, dehiscent , endocarp, indehiscent, epicarp, fruct multiplu
mezocarp
Partea interioară a fructului poartă denumirea de ……………………………., în timp ce miezul fructului, redus la
endocarp
fructele uscate, se numeşte …………………………… indehiscent
. Cariopsa grâului este un fruct uscat ………………………, în
dehiscente . Zona din fruct cu rol de protecţie şi care
timp ce fructele cărnoase ale nucului şi castanului sunt ………………….
epicarp . Bujorul, căpşunul, zmeurul au ………………………………,
poate fi acoperită cu ceară se numeşte ………………. fruct multiplu
care se numesc polifoliculă, poliachenă şi polidrupă.
SĂMÂNȚA
1 Asociază componentele seminţelor cu rolurile lor în viaţa plantei.
tegument seminal va deveni tulpină
radiculă rol protector
tigelă rol de ţesut de rezervă
endosperm seminal se va tranforma în muguraş
gemulă va deveni rădăcină
2 Grupează corect factorii interni şi factorii externi de care depinde germinaţia seminţelor, din
enumerarea de mai jos.
maturitatea seminţei, apa, aerul, starea de sănătate, integritatea seminţei, temperatura
Factori interni Factori externi
maturitatea seminței apa
starea de sănătate aerul
integritatea seminței temperatura
3 Corectează greșelile din textul de mai jos cu termenii corespunzători.

fecundație
Spermatia se uneşte cu oosfera din ovul, în urma procesului de polenizare, care
urmează procesului de transport al grăunciorului de polen din anteră pe stigmatul

polenizare
pistilului, proces numit fecundaţie. După unele modificări ale florii, după
sămânță fruct
fecundaţie, ovulul se va transforma în fruct, iar peretele ovarului va deveni sămânţă.
40
CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA LA PLANTE
1 Grupează plantele din enumerarea de mai jos după durata ciclului de viaţă.
fasole, porumb, varză, ceapă, zmeur, măr, stejar, viţă de vie, sfeclă de zahăr
Anuale Bienale Perene

fasole varză zmeur
porumb ceapă măr, viță de vie
sfeclă de zahăr stejar
2 Pune etapele ciclului de viață al unei plante, enumerate mai jos, în ordinea corectă.
embrion, zigot, plantă adultă cu organe de reproducere, plantă tânără cu organe vegetative
zigot embrion
plantă adultă cu organe plantă tânără cu organe

de reproducere vegetative
a) Procesul de creştere al plantelor este ireversibil.
b) Plantele superioare pluricelulare au celule şi ţesuturi specializate pentru creştere, numite ţesuturi meristematice.
c) Tulpina are în structura sa o zonă de creştere situată sub scufie.
d) La plantele anuale creşterea este definită.
e) Creşterea şi dezvoltarea sunt în strânsă legătură şi se desfăşoară paralel.
4 Completează spațiile libere cu termenii potriviți.
mărire a corpului plantei şi a fiecăruia dintre organele sale. Dezvoltarea presu-

Creşterea este un proces de .......................
trecerea de la o etapă la alta sau de la o generaţie la alta. În timpul iernii, plantele ........................
pune .......................... anuale mor,
perene rezistă prin planta întreagă sau prin tulpini subterane. La plantele .......................,
iar cele .................... bienale în primul an se
formează doar organele vegetative, iar cele de reproducere în al doilea an. Dezvoltarea este un proces complex
genetic .
morfologic, fiziologic şi biochimic, coordonat perfect din punct de vedere .....................
41
ÎNMULȚIREA GIMNOSPERMELOR
1 Încercuiește litera corespunzătoare enunțurilor corecte și află cuvântul cheie.
C Conurile bărbăteşti sunt inflorescenţe. P Conurile mari se află în vârful ramurilor.
B Polenizarea coniferelor se realizează cu ajutorul vântului.
R Solzii carpelari sunt prezenţi la conurile femeieşti.
A Sacii cu polen conţin numeroase grăuncioare de polen. D Gimnospermele produc seminţe.
Cuvântul cheie: BRAD
2 În careul de cuvinte de mai jos, descoperă cuvintele ascunse, care reprezintă termeni specifici
înmulțirii gimnospermelor. Cuvintele pot apărea orizontal sau vertical.
a) Gimnospermele sunt plante care au / nu au sămânţa închisă în fruct.
b) Polenizarea se realizează cu ajutorul insectelor / vântului.
c) Conurile feminine sunt mai mari / mai mici.
d) Conurile masculine se află la baza / la vârful ramurilor.
4 Un molid are 9 rânduri de ramuri. Pe fiecare rând se află câte 4 ramuri. Pe cele 5 rânduri de la
bază se află câte 30 de conuri mari, iar pe cele 4 rânduri de la vârf se află câte 25 de conuri mici.
Câte conuri femeieşti se află în molid?
600 de conuri femeiești
42
II.2. ALTE TIPURI DE ÎNMULȚIRE
ÎNMULŢIREA VEGETATIVĂ LA PLANTE
1 Stabilește dacă enunțurile de mai jos sunt adevărate sau false, prin încercuirea literei din dreptul lui
A (adevărat) sau F (fals). La final vei descoperi un cuvânt cheie din literele încercuite.
A F
a) Înmulţirea prin marcotaj se face prin lăstari îngropaţi în pământ. R D
b) Ceapa se înmulţeşte prin bulbi. A E
c) Garoafa se înmulţeşte prin butaşi de frunze. T M
d) Altoirea presupune îmbinarea a două fragmente de plantă. U O
e) Stânjenelul se înmulţeşte prin bulbi. B R
f) Fragmentul de plantă cu rădăcină se numeşte altoi. F I
Cuvântul cheie: RAMURI
2 Completează organele vegetative folosite pentru tipurile de înmulţire vegetativă de mai jos.
Butășire Altoire Marcotaj
fragment de tulpină fragment de plantă cu rădăcină/ tulpină
frunză tulpină cu mugure al altei plante
3 Asociază corect tipul de înmulţire vegetativă cu plantele enumerate mai jos.

coacăz, măr, cartof, garoafă, ceapă, begonie, salcie
A. prin tulpini subterane cartof, ceapă
B. prin marcotaj garoafă, coacăz
C. prin altoire măr
D. prin butăşire begonie, salcie
4 Completează spaţiile punctate cu termenii potriviţi, din enumerarea de mai jos.

butăşire, altoire, tulpini subterane, marcotaj, portaltoi
Procesul prin care o parte din tulpina unei plante, lăstar sau butaş, este îndepărtată de planta-mamă şi replanta-
butășire
tă în sol, cu scopul obţinerii unei noi plante se numeşte ..................................... altoire un mugure al soiului
. Prin .................
de plantă dorit este transplantat pe tulpina unei specii sălbatice înrudite sau a unei specii cultivate. Portaltoiul ........................
Marcotajul
reprezintă fragmentul de plantă cu rădăcină. ............................ poate fi natural şi artificial. Ceapa, cartoful, feriga se
tulpini subterane .
înmulţesc prin ..............................................
43
ÎNMULŢIREA PRIN SPORI, ÎNMULŢIREA PRIN ÎNMUGURIRE LA DROJDII,
ÎNMULŢIREA LA BACTERII, CIUPERCI, FERIGI ŞI MUŞCHI
1 Taie litera corespunzătoare enunțurilor false.
a) Sporii se formează în sporangi la muşchi.

b) Protonema este un tal filamentos prezent la ferigi.
c) Înmulţirea la bacterii se poate realiza atât prin diviziune directă, cât şi prin spori.
d) În condiţii nefavorabile, celulele de drojdie se transformă în spori.
e) La ferigi, sporii se formează pe dosul frunzelor.
f) Drojdia de bere formează colonii.
2 Înmulţirea prin spori se realizează atât în condiţii normale, cât şi în condiţii nefavorabile, la
anumite organisme. Realizează corespondenţa corectă.
muşchi ferigi
se înmulţesc prin spori în condiţii normale
formează spori, ca formă de rezistenţă la

condiţii nefavorabile
bacterii drojdii
3 Diviziunea directă se poate realiza transversal şi longitudinal. Completează, în dreptul imaginilor,

tipul de diviziune.
a b
diviziune longitudinală diviziune transversală
4 Corectează greşelile din textul de mai jos.

sporogon sporange
Sporii se formează în protal la muşchi sau în protonemă la ferigi. În condiţii favorabile,
mușchi
drojdiile se înmulţesc prin spori. În condiţii nefavorabile, membrana bacteriilor se
spori
îngroaşă, funcţiile lor încetinesc şi se transformă în muguri. Formaţiunea cu aspect de
protal
inimă, întâlnită la ferigi, se numeşte sporogon. La muşchi, apare un tal filamentos, pe
protonemă
care se formează noi tulpiniţe ce vor purta organele sexuale. Acesta se numeşte sporange.
44
A Totalitatea staminelor formează: C Este plantă bienală:
a) caliciul a) fasolea
b) corola b) stejarul
c) androceul c) varza
d) gineceul d) porumbul
B Un singur fruct din enumerarea de mai D Se înmulţeşte prin bulbi:

jos este cărnos: a) garoafa
a) păstaia de fasole b) stânjenelul
b) nuca c) zambila
c) ghinda de stejar d) cartoful
d) capsula de mac
2. Completează spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare referitoare la transformările pe care le

suportă floarea după fecundaţie. 3p
Petalele şi staminele se usucă și cad
…………… stilul
. . Stigmatul şi ………………………. Sepalele
se ofilesc şi cad . .…………………… se reduc
embrionul
sau cad. Din zigot se va forma ……………………….. sămânță
. Ovulul fecundat se va transforma în …………………….. .
ovarului
Peretele ……………………….. se va transforma în fruct.
A F
a) Radicula are rol protector.
b) Endospermul seminal are rol de ţesut de rezervă.
c) Euglena verde se înmulţeşte prin diviziune longitudinală.
d) Ceapa se înmulţeşte prin marcotaj.
e) Polenizarea gimnospermelor se realizează prin vânt.
Tegumentul are rol protector.
Ceapa se înmulțește prin bulbi.
4. Î ntr-un coş se află 30 de fructe – mere, pere, nuci şi cireşe. Ştiind că în coş se află un număr egal de
mere şi pere, iar numărul de cireşe este dublu faţă de cel al nucilor, calculează numărul total de
fructe cărnoase. 1p

30 de fructe cărnoase
45
II.3. REPRODUCEREA LA OM
REPRODUCEREA ȘI SISTEMUL REPRODUCĂTOR LA OM
ovule, testicule, glande anexe, ovare, spermatozoizi, organe genitale externe
glande anexe și .................................................

Sistemul reproducător uman este alcătuit din: gonade, ....................................... organe genitale externe .
testiculele și .................................
Gonadele sunt .................................. ovarele spermatozoizi
. Acestea produc celulele reproducătoare: ...................................
ovule
și .......................................... .
2 Atribuie cuvintele de mai jos componentelor genitale corespunzătoare.
trompă uterină, vezică urinară, col uterin, duct spermatic, prostată, penis, ovar, uter, testicul, vagin
1. vezică urinară 6. uter
2. prostată 7. trompă uterină
3. duct spermatic 8. ovar
4. penis 9. col uterin
5. testicul 10. vagin
3 Alege varianta corectă. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Hormonul sexual masculin este: 2. Conductul comun pentru urină și

a) spermatozoidul spermă la bărbat este:
b) estrogenul a) penisul
c) testosteronul b) uretra
d) testiculul c) vaginul
d) canalul deferent
3. Testiculele sunt localizate în: 4. Organul genital extern al femeii este

a) scrot a) vaginul
b) abdomen b) vulva
c) cavitatea pelviană c) colul uterin
d) penis d) trompele uterine
4 „Ovarul este o glandă mixtă” – formulează două argumente care să susțină această afirmație.
Funcția exocrină a ovarului este reprezentată de procesul de formare a gameților
1. feminini, adică ovulele.
2. Funcția endocrină constă în secreția de hormoni ovarieni: estrogen și progesteron.
46
5 Scrie două asemănări și două deosebiri pe care le cunoști despre spermatozoid și ovul.
ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI
- ovulele sunt produse de ovare, iar
- ambele sunt celule sexuale; spermatozoizii de testicule;
- ovulul este sferic, fără flagel, de
- ambele sunt produse de organele sexuale. dimensiuni mari, iar spermatozoidul are
flagel, fiind de dimensiuni mici.
6 Realizează traseul pe care îl parcurge un spermatozoid de la locul de formare până la eliberarea lui în
vagin și întâlnirea cu ovulul. Utilizează termenii enumerați.
canal ejaculator, vagin, uretră, canal deferent, trompe uterine, canal epididimar, testicul, uter
testicul canal epididimar canal deferent canal ejaculator
trompe uterine uter vagin uretră
7 Stabilește valoarea de adevăr a afirmațiilor de mai jos.

a) Glandele anexe la bărbat sunt: veziculele seminale, prostata și glandele bulbo-uretrale.
b) Ovulul este o celulă mică și are un nucleu înconjurat de multă citoplasmă.
c) Organul genital extern al bărbatului este penisul.
MODIFICĂRI HORMONALE, SOMATICE, AFECTIV-EMOȚIONALE ȘI

COMPORTAMENTALE LA VÂRSTA PUBERTĂȚII
1 Completează următorul tabel:
Modificări hormonale la pubertate
Fete Băieți
- fire de păr în regiunea pubiană și in - testiculele cresc ușor în volum, se produce
regiunea axilei; testosteron, penisul crește, apar primele poluții;
-creșterea sânilor, creșterea în înălțime, - fire de păr în regiunea pubiană, axilară
zona bazinului se lărgește; și pe față;
-primele cicluri menstruale. - îngroșarea corzilor vocale, creșterea în
înălțime, dezvoltarea masei musculare.
47
2 Sortează procesele de mai jos după durată, de la stânga la dreapta, de la cel mai scurt la cel mai lung.
sarcina, ciclul menstrual, menstruația
menstruația ciclul menstrual sarcina
3 Mai jos este reprezentată diagrama unui ciclu menstrual de 28 de zile. Notează semnificația
perioadelor ce corespund celor patru litere.
27 28 1 2
26 3 a) menstruație
25 4
24 a 5
6 b) zile infertile
23
d 7
22 b 8 c) zile fertile (are loc ovulația)
21 9
20 10
c d) zile infertile
19 11
18 12
17 14 13
16 15
4 Ce se întâmplă cu ovulul nefecundat?
Ovulul nefecundat se transformă în corp galben și apoi în corp alb, fiind eliminat
la exteriorul corpului sub formă de menstruație.
AUTOCUNOAȘTERE ȘI RESPONSABILITATE ÎN CONCEPȚIE ȘI CONTRACEPȚIE

concepția, zigotul, definitive, embrionul, fecundația, metode contraceptive, temporare
Concepția
……………………… Fecundația
presupune totalitatea acțiunilor finalizate cu apariția unui nou individ. …………………………
zigotul
are loc în corpul femeii sau in vitro, …………………………… embrionul
se divide, …………………………… se fixează în uter,
se dezvoltă și după circa 280 de zile, la sfârșitul perioadei de sarcină, se produce nașterea. Dacă nu se dorește con-
ceperea unui copil, femeia apelează la diferite metode contraceptive, care împiedică formarea gameților, fecun-
……………………………
temporare
dația, fixarea embrionului sau dezvoltarea acestuia. Metodele contraceptive pot fi …………………………… sau
definitive
…………………………… .
48
2 În imaginile de mai jos sunt reprezentate metode contraceptive. În casetele alocate, denumește-le și
stabilește dacă sunt metode permanente (P) sau temporare (T).
P T P T
sterilet prezervativ contraceptive diafragmă
3 Care sunt cele mai eficiente metode contraceptive? De ce?
a) steriletul - împiedică formarea embrionului
b) contraceptivele orale - împiedică ovulația
c) prezervativul - împiedică pătrunderea spermatozoizilor în căile genitale feminine

metode definitive (vasectomia și legarea trompelor uterine) - nu se mai elimină
d) celulele sexuale
4 De ce crezi că este necesară utilizarea unei metode contraceptive?
Metodele contraceptive sunt utilizate în cazul în care nu se dorește conceperea unui
copil, împiedicându-se astfel avortul, hemoragii, infecții, sterilitate.

Singura metodă contraceptivă care previne și transmiterea bolilor sexuale este:
a) prezervativul b) diafragma c) spermicidele d) steriletul
ELEMENTE DE IGIENĂ ȘI DE PREVENIRE A ÎMBOLNĂVIRILOR SISTEMULUI REPRODUCĂTOR

1 Enumeră regulile de igienă necesare menținerii sănătății sistemului reproducător.
1. folosirea corectă a toaletei
2. spălarea zilnică a organelor genitale
3. evitarea contactelor sexuale neprotejate
4. păstrarea lenjeriei pentru uzul strict personal
5. control medical periodic
49
2 Bifează cu X semnele și simptomele asociate unei boli cu transmitere sexuală.
dureri sau orice senzații neplăcute la nivelul organelor genitale;

absența ciclului menstrual;
secreții neobișnuite, sângerări;
menstruații abundente;
usturimi la urinat;
pete, zone inflamate, umflături, iritații;
senzație de frig
3 Dă exemple de inflamații ale organelor genitale și boli cu transmitere sexuală în casetele de mai jos.
Inflamații ale organelor genitale Boli cu transmitere sexuală
gonoree
vaginita herpes
anexita sifilis
balanita SIDA
HPV
4 Scrie denumirea afecțiunii pe care o ai descrisă.
inflamații ale mucoasei genitale produse de ciuperci vaginită
inflamații ale trompelor uterine produse de infecții anexită
vezicule pline cu lichid în regiunea organelor genitale herpes genital
erupție de pete roșii contagioase pe corp sifilis
secreție purulentă galben-verzuie gonoree
secreție purulentă alb-gălbuie tricomoniază
50
A Sifilisul: C Nidația:
a) este provocat de un protozoar a) reprezintă fixarea corpului galben
b) afectează sistemul imunitar b) are loc în trompa uterină
c) poate fi prevenit prin folosirea prezervativului c) reprezintă expluzarea ovulului matur
d) se transmite doar prin contact sexual d) constă în implantarea ovulului fecundat în
mucoasa uterină
B Celula formată în urma procesului de fecundație
se numește: D Fecundația are loc în:
a) gamet a) vagin
b) embrion b) trompa uterină
c) zigot c) ovar
d) făt d) colul uterin
perpetuarea speciei umane prin apariția de ...................................
Funcția de reproducere asigură ................................... urmași și transmiterea
caracterelor ereditare de la părinți la copii. Pentru apariția unei noi vieți este necesară contopirea celulelor sexuale
spermatozoidul ovulul
................................... și ..................................., testicul
produse de ..................................., ovar
respectiv ................................... . Procesul
fecundație
se numește ..................................................... mamei
Aceasta are loc în organismul ................................... și determină apariția
celulei-ou sau ...................................
................................... zigotului .
A F
a) Steriletul blochează producerea de hormoni sexuali feminini.
b) Formarea spermatozoizilor are loc constant, de la pubertate până la andropauză.

c) La femei, ovarele încep să funcționeze la pubertate.
d) Pilulele contraceptive se administrează fără recomandarea vreunui medic.
e) SIDA este provocată de virusul HIV și se transmite doar prin conctact sexual.
Steriletul blochează nidația.
Pilulele contraceptive se administrează doar cu recomandarea medicului ginecolog.
SIDA este provocată de virusul HIV și se transmite prin contact sexual neprotejat sau
instrument medical nesterilizat.
4. O femeie de 45 de ani are un ciclu menstrual regulat de 28 de zile. Prima ovulaţie a avut loc la 14 ani
şi la fiecare ciclu s-a maturizat un singur ovul. 2p
Precizează:
a) zilele 12-16
Care sunt zilele fertile ale unui ciclu menstrual regulat? ......................................................................
b) 372 de ovule
Numărul minim de ovule care s-ar putea maturiza până la această vârstă: ........................................................................
51
II.4. PARTICULARITĂȚI ALE REPRODUCERII
SEXUATE LA VERTEBRATE
1 Din imaginile de mai jos, bifează ✓ clasa de vertebrate la care fecundaţia este externă.

A F
a) La reptile, incubaţia se realizează datorită căldurii externe.
b) Monotremele au glande mamare lipsite de mameloane.
c) Echidna prezintă o pungă tegumentară pentru clocirea ouălor.
d) Rechinul are fecundaţie externă.
e) Femela de cangur naşte pui complet dezvoltaţi.
3 Realizează asocierile corecte.
A metamorfoza D nasc pui în diferite stadii de dezvoltare
B dimorfism sexual C depun ouă în mediul extern
C ovipar A transformările mormolocului până la stadiul de adult
D vivipar B diferențe vizibile între indivizii celor două sexe
E ovovivipar E depun ouă ce vor fi incubate în interiorul corpului matern
4 Explică ce este dimorfismul sexual.
Dimorfismul sexual reprezintă deosebirile de dimensiune și comportament care există
între masculii și femelele aceleași specii și este accentuat la păsări.
52
III. MECANISME DE AUTOREGLARE
III. 1. FEEDBACK
1 Completează spațiile libere din următorul text cu termenii potriviți.
Sistemele biologice realizează schimburi permanente de substanță energie șiinformatie

.................., .................... ................. cu mediul înconjurător.
Deoarece condițiile de mediu variază, organismul este protejat prin sisteme deautoreglare
.................. sau mecanisme de
feedback negativ
................. . Mecanismele de feedback sunt de două tipuri: feedback ……………………………, prin care organismul
își păstrează homeostazia pozitiv

……………… și feedback …………………….., răspuns specific.
prin care se elaborează un …………….
2 Stabilește tipul de feedback din următoarea imagine și apoi explică-l.
hipotalamus ocitocină
pozitiv
Feedback …………………………
Ocitocina stimulează contracțiile uterului la naștere. Când se produce o contracție,
ocitocina transmite un mesaj către hipotalamus, care va produce și mai multă ocitocină,
având ca efect amplificarea contracțiilor.
3 Completează următoarea hartă conceptuală:
menținerea
constantele mediului
Homeostazia
intern
se realizează prin
osmoreglarea termoreglarea reglarea glicemiei feedback negativ
53
III. 2. TERMOREGLARE
1 Stabilește care dintre animalele din imaginile de mai jos sunt animale poikiloterme (P) și
homeoterme (H), notând litera P sau H în căsuțe.
P P P H
viperă salamandră broască țestoasă lebădă
H P H H
vultur pleșuv broască de lac vulpe lemur
2 Explică diferența dintre animalele poikiloterme și cele homeoterme.

Din punct de vedere al temperaturii corpului, animalele se clasifică în poikiloterme, a căror
temperatură variază în funcție de temperatura mediului și homeoterme, care își mențin
constantă temperatura corpului.

3 În casetele corespunzătoare, completează efectele creșterii, respectiv scăderii temperaturii
pentru realizarea termoreglării.
transpirație vasodilatație
Creșterea temperaturii
Scăderea temperaturii
contracția
vasoconstricție
musculaturii
54
III. 3. BIORITMURI
1 Completează următorul text lacunar:
bioritmurile reprezintă procese biologice sincronizate cu fenomene ritmice
Ritmurile biologice sau ……………………
universale. Ritmul circadian

………… apare ca adaptare la alternanța zi-noapte. Ritmul sezonier
………… presupune modificări ale
fizic reprezintă variația forței fizice, bioritmul

activității animalelor în funcție de anotimp. La om, bioritmul …………
emoțional intelectual reprezintă variația capacității intelectuale.

……… reprezintă variația stării de spirit, iar bioritmul ………………
2 Grupează următoarele specii de animale în funcție de bioritmul circadian:
vrabie, strigă, albină, liliac, pițigoi, țânțar, veveriță, arici, cucuvea, fluture cap de mort, cerb cu coadă albă
Animale diurne Animale nocturne Animale crepusculare
vrabie, veveriță cucuvea, arici țânțar
albină strigă fluture cap de mort
pițigoi liliac cerb cu coadă albă
3 Asociază fiecare anotimp cu factorii ecologici și aspectele fenologice corespunzătoare.
Factori ecologici Anotimp Aspecte fenologice
creșterea temperaturii amorțirea și hibernarea, repa-

și intensității luminii usul plantelor
ziua mai lungă decât îngrijirea puilor,

noaptea, temperaturi dezvoltarea și coacerea
ridicate fructelor
plecarea păsărilor
ziua scurtă și
călătoare, îngălbenirea
temperaturi scăzute
și căderea frunzelor
ieșirea din hibernare,

scăderea temperaturii și
umflarea și desfacerea
intensității luminii
mugurilor
55
EXPERIMENTE
EXPERIMENT 1: ALCĂTUIREA MUȘCHILOR
Materiale necesare: mușchi de porc sau pulpe de pui, tavă de disecție, lupă, bisturiu.
Mod de lucru:
a) Analizează materialul biologic, realizează desenul acestuia și notează părțile componente ale
mușchiului.
b) Secționează transversal mușchiul și cu ajutorul lupei observă structura acestuia și identifică

elementele de structură, comparând cu imaginea dată. Notează observațiile în spațiul alocat.
Structura mușchiului Am observat
perimisium
epimisium os
endomisium
fibră musculară
fascicul
vas de sânge tendon
* Răspunsurile se notează în momentul efectuării experimentului.

56
EXPERIMENTE
EXPERIMENT 2: STRUCTURA MACROSCOPICĂ A OASELOR
Materiale necesare: oase lungi de mamifer (porc) și de pui curățate, fierăstrău mic de mână, tavă de disecție.
Mod de lucru:
a) Analizează morfologia oaselor lungi, desenează osul și notează pe desen părțile componente.
b) Secționează osul transversal la nivelul diafizei și epifizei.
Identifică tipul de țesut osos:
La nivelul diafizei: ....................................
La nivelul epifizei: ....................................
c) Compară osul de mamifer cu cel de pasăre.
......................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................................

57
EXPERIMENTE
EXPERIMENT 3: ALCĂTUIREA FLORII LA DICOTILEDONATE ȘI MONOCOTILEDONATE
Materiale necesare: flori proaspete de dicotiledonate (măceș/măr/forsiția) și monocotiledonate (lalea/crin) sau
oricare alte flori de sezon, lupă, microscop, lame și lamele de sticlă, pensă.
Mod de lucru:
a) Observă aspectul exterior al florilor, apoi separă pe rând elementele florii și completează
tabelul de mai jos.
Înveliș floral Androceu

Floare pe
Floarea Gineceu
tipul
Nr. sepale Nr. petale Culoare Nr. stamine
b) Realizează desenul elementelor florilor studiate și alăturat lipește elementele florii.
c) Colectează polen de pe anteră, pune-l pe lama de sticlă într-o picătură de apă și acoperă lama cu o
lamelă. Observă la microscop.
......................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................................................
58
EXPERIMENTE
EXPERIMENT 4: FUNCȚIONAREA SISTEMULUI LOCOMOTOR
Efectuează exercițiile fizice reprezentate în tabel.
a) Precizează pentru fiecare tip de exercițiu ce mușchi se dezvoltă.

b) Identifică elementele pârghiei pe baza căreia se realizează mișcarea.
Mușchii antrenați Elementele pârghiei
• forța:
• punctul de sprijin:
• rezistența:
• forța:
• rezistența:
• forța:
• rezistența:

59
RĂSPUNSURI TESTE DE AUTOEVALUARE
Test de autoevaluare – Sistemul nervos la om
1. A. a; B. d; C. c; D. b
2. organelor nervoase; SN central; SN periferic; SN somatic; SN vegetativ; encefal; măduva spinării; neuronul; gan-
glioni; nervi.
3. a) A; b) F – Neuronii transmit impulsurile nervoase altor neuroni sau altor tipuri de celule, prin conexiuni funcți-
onale numite sinapse; c) F – Encefalul este protejat de craniu. Măduva spinării este protejată de canalul vertebral;
d) A; e) F – Reflexele voluntare sunt comandate doar de scoarța cerebrală.
4. a) aprox. 8 milioane; b) aprox. 8 milioane
Test de autoevaluare – Organele de simț la om

1. A. b; B. d; C. a; D. c
2. văz; auz; pipăit; miros; gust; stimulilor/informațiilor; adaptării; supraviețuirii; scoarța cerebrală; senzația.
3. a) F – Conjunctiva este o membrană subțire, transparentă, vascularizată, cu rol protector; b) F – În pata galbe-
nă se află predominant celule fotoreceptoare cu con; în centrul ei se află doar celule cu con; c) A; d) F – Legătura
dintre urechea medie și faringe se face prin trompa lui Eustachio; e) A.
4. a) 6 kg; b) epiderm, derm, hipoderm
Test de autoevaluare – Glandele endocrine la om

1. A. a; B. c; C. b; D. c
2. endocrine; mixte; hormoni; sânge; hipersecreție; hiposecreție; hipofiza; tiroida; suprarenalele; pancreasul endocrin.
3. a) A; b) F – Cantitatea mică de iod din apă și alimentele din unele regiuni poate produce gușă endemică; c) F –
Bolnavii de diabet zaharat au nevoie de injecții cu insulină deoarece valorile glicemiei cresc foarte mult; d) A; e) F
– Adrenalina pregătește organismul pentru „luptă sau fugă”.
4. a) hipofiza; b) creșterea limbii, nasului, buzelor, bărbii; c) hormonul de creștere/ STH
Test de autoevaluare – Sistemul locomotor la om

1. A. c; B. b; C. a; D. c
2. oase; mușchi; dure; compact; spongios; pasive; cavități; minerale; celulele/elementele figurate; active.
3. a) F – Mușchii mimicii realizează expresiile feței; b) A; c) A; d) F – Singurul os mobil dintre oasele capului este
mandibula; e) F – Pe linia mediană a toracelui se găsește sternul.
4. a) ordinul I; b) ordinul II; c) ordinul III; d) ordinul III.
Test de autoevaluare – Reproducerea la plantele cu flori și Alte tipuri de înmulțire

1. A. c; B. b; C. c; D. c
2. se usucă şi cad; stilul; sepalele; embrionul; sămânţă; ovarului.
3. a) F – Tegumentul are rol protector; b) A; c) A; d) F – Ceapa se înmulţeşte prin bulbi; e) A
4. 30 de fructe cărnoase
Test de autoevaluare – Reproducerea la om

1. A. c; B. c; C. d; D. b
2. perpetuarea; urmași; spematozoidul; ovulul; testicule; ovar; fecundația; matern; celulei-ou; zigotului.
3. a) F – Steriletul blochează nidația; b) A; c) A; d) F – Pilulele contraceptive se administrează doar cu recoman-
darea medicului ginecolog; e) F – SIDA este provocată de virusul HIV și se transmite de la o persoană la alta prin
contact sexual neprotejat cu o persoană infectată sau cu instrumentar medical nesterilizat – sau alte instrumente
ce pot intra în contact cu sângele uman: instrumente pentru manichiură sau pentru tatuaj, nesterilizate.
4. a) în zilele 12-16; b) 372 de ovule
60

Biologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONȚINUT

UNITATEA I: FUNCȚIILE DE RELAȚIE

UNITATEA II: FUNCȚIA DE REPRODUCERE

UNITATEA III: MECANISME DE AUTOREGLARE

mișcări de orientare ale mișcări ale plantelor mișcări ale plantelor,

tropisme tactisme nastii

a) floarea-soarelui lalea plantă carnivoră

b) fototropism termonastie seismonastie

3 Asociază tipul de mișcare din casete cu stimulul specific.

În imaginea alăturată este reprezentat procesul de răspân-

dire a semințelor de păpădie. Semințele de păpădie sunt răs-

pândite cu ajutorul vântului, deci procesul are loc fără con-

sum de energie și face parte din categoria mișcărilor pasive

realizate de către plante.

Sistem nervos central Sistem nervos periferic

2 Încercuiește varianta corectă. Este corectă o singură variantă de răspuns.

A. SN central A. SN vegetativ parasimpatic

3. Adaptarea organismului la mediul său 4. Rețeaua de neuroni din peretele tractului

ALCĂTUIREA SISTEMULUI NERVOS (SN)

cerebel (creier mic) bulb mezencefal

1. lob frontal 3. lob parietal

2. lob temporal 4. lob occipital

Organele SNC La interiorul organului La exteriorul organului

substanță albă; substanță cenușie substanță cenușie; formează

a) Care dintre regiunile din imagine prezintă

2. regiunea toracală ..............................................................

1. sanț median dorsal

9. corn posterior 2. cordon posterior

7. corn anterior 5. cordon anterior

A. 12 perechi 1. senzitivi, motorii, micști

FUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOS (SN)

scoarța cerebrală reflexul lacrimal

cerebel reflexul rotulian

trunchi cerebral menținerea echilibrului

măduva spinării scrisul

Reflexele involuntare sunt comandate de toate etajele nervoase.

Reflexele somatice au ca efectori mușchii striați.

Ariile motorii participă la elaborarea comenzilor voluntare și involuntare.

Reflexele necondiționate sunt comune tuturor oamenilor și se mențin toată viața.

reflexe condiționate mersul, cititul, învățarea unei limbi străine, condusul

reflexe necondiționate sughițul, instinctul alimentar, respirația, masticația,

2 Realizează asocierea corectă între cele două coloane.

axon susține și hrănește neuronul

corp neuronal prezintă butoni terminali

dendrita format din membrană, citoplasmă și nucleu

celula glială nu are teci de protecție

3 Definește proprietățile neuronului.

4 Corectează greșelile din următorul text:

c) Encefalul este protejat de canalul vertebral.

e) Reflexele voluntare sunt comandate doar de trunchiul cerebral.

G Retina A F J Corpul vitros

C Pupila B G H Pata galbenă

D Irisul C H I Pata oarbă

E Corpul ciliar D I K Sclerotica

2 Precizează componentele tunicii externe și medii ale globului ocular.

Tunica externă Tunica medie

3 Completează structura corespunzătoare fiecărei descrieri.

conține celule care răspund la lumină (fotoreceptori) retina

structură albă și opacă, reprezentând „albul ochiului” sclerotica

locația de pe retină în care nu există nicio celulă sensibilă

țesut transparent care acoperă partea din față a globului

lentilă biconvexă (bombată pe ambele fețe), elastică și

orificiu în globul ocular prin care trece lumina pupila

2. Completează spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare. 2p