Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Detalii despre sturctura unei gauri negre au fost calculate prin teoria
relativitatii a lui Albert Einstein. Astronomul german Karl Schwarzschild a
prezis in anul 1916 existenta unor corpuri stelare prabusite care nu emit
radiatii. Pentru o gaura neagra cu masa de zece ori mai mare decat a
soarelui, raza ar fi de 30 km.
Gaurile negre nu pot fi observate direct din cauza marimii mici si
pentru ca nu emit lumina. Pot fi observate doar prin intermediul efectelor
enormelor campuri gravitationale ale materiei din jurul lor.
In centrul Caii Lactee se afla o gaura neagra gigantica cu o masa de
4,3 milioane de sori.
Pe 11 feburarie 2017, LIGO (Laser Interferometer Gravitational-
Wave Observatory) a anuntat prima detectare a unor unde gravitationale,
care reprezinta si prima observare a unei fuziuni a unei gauri negre. In
decembrie 2018, unsprezece unde gravitationale au fost observate ele
apartinand a zece gauri negre in fuziune.
Pe data de 10 aprilie 2019 a fost publicata prima imagine directa a
unei gauri negre si a vecinatatii acesteia, in urma observatiilor facute cu
ajutorul Telescopului Event Horizon in 2017 a unei gauri negre gigante in
centrul galaxiei Messier 87.
Existenta unui alt tip de gaura neagra non stelara a fost propusa de
astrofizicianul Stephen Hawking. Potrivit teoriei lui, numeroase gauri
negre mici primordiale cu o masa egala sau mai mica decat a unui asteroid
au fost create in timpul Big Bang-ului, care a presupus temperaturi si
densitate foarte inalte din care se crede ca s-a nascut universul acum 14
miliarde de ani. Aceste asa numite mini gauri negre isi pierd masa de-a
lungul timpului si dispar.
GÃURILE NEGRE