Găurile negre

{ Bugheanu Ileana, Secară Luca

  Termenul de gaură neagra este de origine
foarte recentă. El a fost inventat 1969 de
savantul american John Wheeler ca o descriere
grafică a unei idei care are o vechime de cel
puțin două sute de ani, într-o vreme când
existau doua teorii asupra luminii: una,
susținută de Newton, era ca lumina este
formata din unde.

Ce sunt gaurile negre?

 Oamenii de știință nu pot observa direct găuri negre cu telescoape care
detectează razele X, lumina, sau alte forme de radiații electromagnetice.
Putem, totuși, deduce prezența găurilor negre pentru ale studia prin
detectarea efectul lor asupra altor corpuri cerești. Dacă o gaură neagră
trece printr-un nor de materie interstelar, de exemplu, aceasta va atrage
materia activă într-un proces cunoscut sub numele de acumulare.
 Un proces similar poate apărea în cazul în care o stea normală trece
aproape de o gaură neagră. În acest caz, gaura neagră poate rupe
steaua trăgând-o spre sine. Descoperirile recente oferă dovezi clare că
găurile negre au o influență dramatică asupra corpurilor cerești din
jurul lor, emițând puternice explozii de raze gamma, devorează stele
din apropiere, și stimulând dezvoltarea de noi stele în anumite domenii
în timp ce trage de timp în altele.
 Găurile negre vin in multe dimensiuni diferite. Multe dintre ele sunt
doar de câteva ori mai masive decât Soarele. Cele mai multe galaxii,
inclusiv Calea Lactee, au găuri negre supermasive la centrele lor.
Acestea pot fi de milioane sau miliarde de ori mai grele decât Soarele
nostru.
 Găurile negre de masa stelară se formează prin colapsul stelelor de masă
mare într-o supernova la sfârșitul vieții lor. După formare, gaura neagră
poate continua să crească absorbind masă din vecinătatea ei. În ciuda
invizibilității interiorului, prezența unei găuri negre poate fi dedusă prin
interacțiunea cu restul materiei. În momentul de față se înregistrează o
puternică tendință spre consens asupra acceptării ideii că în centrul
majorității galaxiilor se află o gaură neagră super-masivă. Ca un caz
particular, există dovezi solide care indică existența unei găuri negre de
peste patru milioane de mase solare în centrul Căii Lactee.
  Teorema unicităţii găurilor negre afirmă că, odată ce devine
stabilă, după formare, o gaură Neagră este caracterizată de
doar trei parametri fizici independenţi: masă, sarcina electrice
şi momentul cinetic. Oricare două găuri negre ce au aceleaşi
valori pentru aceşti trei Parametrii, nu pot fi diferenţiate
conform mecanicii clasice (non-cuantică).
 Aceste proprietăţi sunt speciale prin aceea că sunt observabile
din exterior. De exemplu, o gaură neagră încărcată electric
respinge alte sarcini de acelşi sens la fel ca oricare alt obiect.
În mod similar, masa totală din interiorul unei sfere ce
conţine o gaură neagră poate fi aflată folosind
corespondentele gravitaţionale ale legii lui Gauss, la distanţe
mari de gaura neagră. De asemenea momentul cinetic poate fi
măsuratde la distanţă

Proprietăți fizice
  https://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/
305-ce-sunt-gaurile-negre.html
 https://infoastromie.weebly.com/gauri-negre.ht
ml
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Gaur%C4%83_ne
agr%C4%83
 https://descoperauniversul.ro/gaura-neagra-cel-
mai-misterios-fenomen-din-univers/

bibliografie