Sunteți pe pagina 1din 6

Gaură neagră

Tudor Mihai-Alexandru

January 5, 2023

Contents

1 Introducere 2

2 Istoric 2

3 Proprietăt, ile s, i structura 3

3.1 Proprietăt, i fizice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

4 Cres, terea 4

5 Evaporarea 4

6 REFERENCES 6

1
2 ISTORIC Referat gauri negre

1 Introducere
O gaură neagră este o regiune ı̂n spat, iu-timp
cu o fort, ă gravitat, ională atât de mare ı̂ncât
nimic — nici măcar particulele s, i radiat, ia
electromagnetică ca lumina — nu poate scăpa
odată intrat ı̂n ea. Teoria relativităt, ii gen-
erale prezice că o masă suficient de compactă
poate deforma spat, iul s, i timpul astfel ı̂ncât să
formeze o gaură neagră. Limitele unei astfel
de regiuni din care nimic nu poate scăpa este
numită orizontul evenimentelor. Chiar dacă
orizontul evenimentelor are un efect enorm
asupra sort, ii s, i circumstant, ele unui obiect
care trece prin aceasta, nicio caracteristică Figure 1: Masive Black Hole
aparentă nu poate fi observată. În multe mod-
uri o gaură neagră se comportă ca un corp ne-
gru ideal, deoarece nu reflectă lumină deloc. Mai mult, teoria câmpului cuantic
ı̂n spat, iu-timp curbat prezice un orizont al evenimentelor invers proport, ional
masei acestuia. Temperatura este de ordinul miliardelor de grade Celsius ı̂n
cazul găurilor negre de masă stelară, făcându-le, esent, ial, imposibil de observat.

2 Istoric
Ideea existent, ei unui corp atât de masiv ı̂ncât nici lumina nu poate scăpa, a
fost propusă init, ial de către pionierul astronom s, i clericul englez John Michell
ı̂ntr-o scrisoare publicată ı̂n noiembrie 1784. Calculele simple ale lui Michell au
presupus că un astfel de obiect poate avea aceeas, i densitate ca soarele nostru,
s, i a concluzionat că un astfel de obiect s-ar forma când diametrul unei stele ı̂l
depăs, es, te pe cel al soarelui nostru la o scară de 500, s, i viteza cosmică o ı̂ntrece
pe cea a luminii. Michell a notat corect că astfel de obiecte supermasive dar
non-radiante pot fi observate prin studierea efectelor lor gravitat, ionale asupra
obiectelor din vecinătate. Învăt, at, ii vremii au fost ı̂ncântat, i ı̂n primă fază de
ideea că stele gigant pot apărea ca invizibile, dar entuziasmul s-a stins us, or,
odată cu descoperirea ı̂n secolul al 19-lea, a faptului că lumina este o undă.
Dacă lumina era o undă ı̂n loc de un crepuscul”, a devenit neclar dacă s, i ce
influent, ă poate avea gravitat, ia asupra razelor de lumină. Relativitatea modernă
discreditează not, iunea lui Michell de rază de lumină care se ı̂mprăs, tie direct de
pe suprafat, a unei stele supermasive, fiind ı̂ncetinită de gravitat, ia stelei, oprită,
s, i apoi eliberată ı̂napoi ı̂n cădere pe suprafat, a stelei

2
3 PROPRIETĂT, ILE S, I STRUCTURA Referat gauri negre

3 Proprietăt, ile s, i structura


Cele mai simple găuri negre statice au masă
dar fie nu au ı̂ncărcătură electrică sau impuls
unghiular. Aceste găuri negre sunt deseori
numite ca găurile negre ale lui Schwarzschild
după Karl Schwarzschild care a descoperit
această solut, ie ı̂n 1916. Conform teoremei
lui Birkhoff, este singura solut, ie care este si-
metrică sferic. Acest lucru ı̂nseamnă că nu
există nicio diferent, ă din punct de vedere
observat, ional ı̂ntre câmpul gravitat, ional al
unei astfel de găuri negre s, i al unui alt obiect
Figure 2: Masive Black Hole sferic cu aceeas, i masă. Not, iunea populară de
gaură neagră care trage totul ı̂năuntru” este,
as, adar, doar corect ı̂n apropierea orizontului
găurii negre; departe, câmpul gravitat, ional extern este identic cu cel al oricărui
corp cu aceias, i masă.

Din cauza fort, ei relativ mare al fort, ei electromagnetice, găurile negre care se
formează din colapsarea stelelor sunt as, teptate a ret, ine o ı̂ncărcătură aproape
neutră a stelei. Rotat, ia, oarecum, este as, teptată a fi o caracteristică universală a
obiectelor astrofizice compacte. Candidatul binar al unei găuri negre cu o sursă
X-Ray GRS 1915+105 apare a avea un impuls unghiular aproape de valoarea
maximă admisă.

3.1 Proprietăt, i fizice

În timp ce masa unei găuri negre poate avea orice valoare pozitivă, ı̂ncărcătura s, i
impulsul unghiular sunt constrânse de masă. În unităt, ile lui Planck, ı̂ncărcătura
electrică totală Q s, i impulsul unghiular total J sunt as, teptate a satisface:

J 2
Q2 + ( M ) ≤ M2

Din cauza fort, ei relativ mare al fort, ei electromagnetice, găurile negre care se
formează din colapsarea stelelor sunt as, teptate a ret, ine o ı̂ncărcătură aproape
neutră a stelei. Rotat, ia, oarecum, este as, teptată a fi o caracteristică universală a
obiectelor astrofizice compacte. Candidatul binar al unei găuri negre cu o sursă
X-Ray GRS 1915+105 apare a avea un impuls unghiular aproape de valoarea
maximă admisă. Limita neı̂ncărcată este:
2
J ≤ ( GM cJ
c ) permit, ând definit, ia unui spin nedimensional precum: ( GM 2 ) ≤ 1
Găurile negre sunt deseori clasificate după masa acestora, independentă de im-
pulsul unghiular, J. Mărimea unei găuri negre, după cum este determinată
de raza orizontului evenimentelor, sau Raza Schwarzschild, este aproximativ

3
5 EVAPORAREA Referat gauri negre

proport, ională cu masa, M, chiar dacă : rs = 2GMc2 ≈ 2.95 MMsun


km, unde rs
este raza Schwarzschild s, i MSoare este masa Soarelui. Pentru oqgaură neagră cu
2
rotat, ie nenulă s, i/sau sarcină electrică, raza este mai mică: M + M 2 − (J/M ) − Q2 .

Clasificarea gaurilor negre


Clasa Aprox. masa Aprox. dimensiune
Gaură neagră supermasivă 105 − 1010 Msoare 0.001 -400 UA
Gaură neagră cu masă interme- 103 MSOARE 103 m ≈ RP AM AN T
diară
Gaură neagră stelară 10Msoare 30km
Gaură neagră micro pana la Mluna pana la 0,1mm

4 Cres, terea
Odată ce o gaură neagră este formată, aceasta poate continua să crească prin
absort, ia de materie adit, ională. Orice gaură neagră absoarbe continuu gaz s, i praf
interstelar din imprejurimi. Un proces similar a fost sugerat pentru formarea
găurilor negre de masă intermediară găsite ı̂n grupurile globulare. Găurile negre
se pot fuziona s, i cu alte obiecte cum ar fi stele sau chiar s, i alte găuri negre. Acest
lucru se crede a fi important, ı̂n mod special ı̂n cres, terea timpurie a găurilor
negre supermasive, care ar fi putut fi formate prin agregarea a multe obiecte
mai mici. Acest proces a fost propus s, i pentru originea unor găuri negre de
masă intermediară.

5 Evaporarea
In 1974, Hawking a prezis ca găurile negre nu sunt complet negre s, i că emit
o mică cantitate de radiat, ie termală; acest efect a ajuns să fie cunoscut sub
numele de Radiat, ia Hawking. Aplicând teoria câmpului cuantic unui fundal
static al unei găuri negre, a determinat că o gaură neagră ar trebui să emită
particule care arată un spectru al unui corp negru perfect. Odată cu publicarea
lui Hawking, mult, i alt, ii au verificat rezultatul prin diferite metode. Dacă teoria
lui Hawking cu privire la radiat, ia găurilor negre este corectă, atunci găurile
negre sunt as, teptate a se mics, ora s, i evapora după cum trece timpul deoarece
acestea pierd masă prin emisia de fotoni s, i alte particule.

4
5 EVAPORAREA Referat gauri negre

Temperatura acestui spectru termal (temper-


atura Hawking) este proport, ională cu gravi-
tatea suprafet, ei unei găuri negre, care este,
pentru o gaură neagră Schwarzschild, invers
proport, ională cu masa. De unde, găurile ne-
gre mari emit mai put, ină radiat, ie decât cele
Figure 3: Evaporarea Unei mici. Radiat, ia Hawking pentru un obiect as-
Gauri Negre trofizic este foarte mică s, i as, adar ar fi extrem
de dificil de a fi detectată de pe Pământ. O
except, ie posibilă, ı̂n orice caz, este o izbucnire de raze gamma emise ı̂n ultimul
stagiu de evaporare al găurilor negre primordiale. Căutarea după astfel de lu-
mini a fost dovedită un es, ec până acum s, i a oferit limite riguroase cu privire
la posibilitatea existării a găurilor negre cu masă mică. Telescopul spat, ial de
căutare a razelor gamma Fermi al NASA lansat ı̂n 2008 va continua căutarea
acestor izbucniri de radiat, ie gamma.

5
6 REFERENCES Referat gauri negre

6 REFERENCES
1. Stephen Hawking 1988. A Brief History of Time
2. Jo Marchant 2020. The Human Cosmos: A Secret History of the Stars
3. Carl Sagan 1980. Cosmos
4. Ian Ridpath and Wil Tirion 2017. Stars and Planets: The Most Complete
Guide to the Stars, Planets, Galaxies, and Solar System
5. Tyler Nordgren 2016 Sun Moon Earth

S-ar putea să vă placă și