Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tudor Mihai-Alexandru
January 5, 2023
Contents
1 Introducere 2
2 Istoric 2
4 Cres, terea 4
5 Evaporarea 4
6 REFERENCES 6
1
2 ISTORIC Referat gauri negre
1 Introducere
O gaură neagră este o regiune ı̂n spat, iu-timp
cu o fort, ă gravitat, ională atât de mare ı̂ncât
nimic — nici măcar particulele s, i radiat, ia
electromagnetică ca lumina — nu poate scăpa
odată intrat ı̂n ea. Teoria relativităt, ii gen-
erale prezice că o masă suficient de compactă
poate deforma spat, iul s, i timpul astfel ı̂ncât să
formeze o gaură neagră. Limitele unei astfel
de regiuni din care nimic nu poate scăpa este
numită orizontul evenimentelor. Chiar dacă
orizontul evenimentelor are un efect enorm
asupra sort, ii s, i circumstant, ele unui obiect
care trece prin aceasta, nicio caracteristică Figure 1: Masive Black Hole
aparentă nu poate fi observată. În multe mod-
uri o gaură neagră se comportă ca un corp ne-
gru ideal, deoarece nu reflectă lumină deloc. Mai mult, teoria câmpului cuantic
ı̂n spat, iu-timp curbat prezice un orizont al evenimentelor invers proport, ional
masei acestuia. Temperatura este de ordinul miliardelor de grade Celsius ı̂n
cazul găurilor negre de masă stelară, făcându-le, esent, ial, imposibil de observat.
2 Istoric
Ideea existent, ei unui corp atât de masiv ı̂ncât nici lumina nu poate scăpa, a
fost propusă init, ial de către pionierul astronom s, i clericul englez John Michell
ı̂ntr-o scrisoare publicată ı̂n noiembrie 1784. Calculele simple ale lui Michell au
presupus că un astfel de obiect poate avea aceeas, i densitate ca soarele nostru,
s, i a concluzionat că un astfel de obiect s-ar forma când diametrul unei stele ı̂l
depăs, es, te pe cel al soarelui nostru la o scară de 500, s, i viteza cosmică o ı̂ntrece
pe cea a luminii. Michell a notat corect că astfel de obiecte supermasive dar
non-radiante pot fi observate prin studierea efectelor lor gravitat, ionale asupra
obiectelor din vecinătate. Învăt, at, ii vremii au fost ı̂ncântat, i ı̂n primă fază de
ideea că stele gigant pot apărea ca invizibile, dar entuziasmul s-a stins us, or,
odată cu descoperirea ı̂n secolul al 19-lea, a faptului că lumina este o undă.
Dacă lumina era o undă ı̂n loc de un crepuscul”, a devenit neclar dacă s, i ce
influent, ă poate avea gravitat, ia asupra razelor de lumină. Relativitatea modernă
discreditează not, iunea lui Michell de rază de lumină care se ı̂mprăs, tie direct de
pe suprafat, a unei stele supermasive, fiind ı̂ncetinită de gravitat, ia stelei, oprită,
s, i apoi eliberată ı̂napoi ı̂n cădere pe suprafat, a stelei
2
3 PROPRIETĂT, ILE S, I STRUCTURA Referat gauri negre
Din cauza fort, ei relativ mare al fort, ei electromagnetice, găurile negre care se
formează din colapsarea stelelor sunt as, teptate a ret, ine o ı̂ncărcătură aproape
neutră a stelei. Rotat, ia, oarecum, este as, teptată a fi o caracteristică universală a
obiectelor astrofizice compacte. Candidatul binar al unei găuri negre cu o sursă
X-Ray GRS 1915+105 apare a avea un impuls unghiular aproape de valoarea
maximă admisă.
În timp ce masa unei găuri negre poate avea orice valoare pozitivă, ı̂ncărcătura s, i
impulsul unghiular sunt constrânse de masă. În unităt, ile lui Planck, ı̂ncărcătura
electrică totală Q s, i impulsul unghiular total J sunt as, teptate a satisface:
J 2
Q2 + ( M ) ≤ M2
Din cauza fort, ei relativ mare al fort, ei electromagnetice, găurile negre care se
formează din colapsarea stelelor sunt as, teptate a ret, ine o ı̂ncărcătură aproape
neutră a stelei. Rotat, ia, oarecum, este as, teptată a fi o caracteristică universală a
obiectelor astrofizice compacte. Candidatul binar al unei găuri negre cu o sursă
X-Ray GRS 1915+105 apare a avea un impuls unghiular aproape de valoarea
maximă admisă. Limita neı̂ncărcată este:
2
J ≤ ( GM cJ
c ) permit, ând definit, ia unui spin nedimensional precum: ( GM 2 ) ≤ 1
Găurile negre sunt deseori clasificate după masa acestora, independentă de im-
pulsul unghiular, J. Mărimea unei găuri negre, după cum este determinată
de raza orizontului evenimentelor, sau Raza Schwarzschild, este aproximativ
3
5 EVAPORAREA Referat gauri negre
4 Cres, terea
Odată ce o gaură neagră este formată, aceasta poate continua să crească prin
absort, ia de materie adit, ională. Orice gaură neagră absoarbe continuu gaz s, i praf
interstelar din imprejurimi. Un proces similar a fost sugerat pentru formarea
găurilor negre de masă intermediară găsite ı̂n grupurile globulare. Găurile negre
se pot fuziona s, i cu alte obiecte cum ar fi stele sau chiar s, i alte găuri negre. Acest
lucru se crede a fi important, ı̂n mod special ı̂n cres, terea timpurie a găurilor
negre supermasive, care ar fi putut fi formate prin agregarea a multe obiecte
mai mici. Acest proces a fost propus s, i pentru originea unor găuri negre de
masă intermediară.
5 Evaporarea
In 1974, Hawking a prezis ca găurile negre nu sunt complet negre s, i că emit
o mică cantitate de radiat, ie termală; acest efect a ajuns să fie cunoscut sub
numele de Radiat, ia Hawking. Aplicând teoria câmpului cuantic unui fundal
static al unei găuri negre, a determinat că o gaură neagră ar trebui să emită
particule care arată un spectru al unui corp negru perfect. Odată cu publicarea
lui Hawking, mult, i alt, ii au verificat rezultatul prin diferite metode. Dacă teoria
lui Hawking cu privire la radiat, ia găurilor negre este corectă, atunci găurile
negre sunt as, teptate a se mics, ora s, i evapora după cum trece timpul deoarece
acestea pierd masă prin emisia de fotoni s, i alte particule.
4
5 EVAPORAREA Referat gauri negre
5
6 REFERENCES Referat gauri negre
6 REFERENCES
1. Stephen Hawking 1988. A Brief History of Time
2. Jo Marchant 2020. The Human Cosmos: A Secret History of the Stars
3. Carl Sagan 1980. Cosmos
4. Ian Ridpath and Wil Tirion 2017. Stars and Planets: The Most Complete
Guide to the Stars, Planets, Galaxies, and Solar System
5. Tyler Nordgren 2016 Sun Moon Earth