Nebuloase

O nebuloas (denumire provenit din latin n care nseamn cea) este un uria nor de gaze interstelar (98% hidrogen, 2% alte elemente in stare gazoas (O, , !) i silicai in "orm de pra" interstelar # nisip interstelar) i pra" cosmic situat n spaiul care se ntinde ntre stele$ %ri mai dense din nebuloase se pot str&nge at&t de tare nc&t pot da natere la stele$ 'oate stelele din univers au "ost nscute n nebuloase$ Nebuloasele sunt mari aglomerri de gaz sau pra"$ (le pot re"lecta sau obscura lumina stelelor vecine sau pot emite lumin dac sunt bombardate de ctre radiaia ultraviolet a stelelor "oarte "ierbini$ !telele de mrimea !oarelui trec spre s"&ritul vieii printr#o "az de instabilitate n timpul creia arunc n spaiu cantiti mari de gaz i n "inal e)pulzeaz straturile e)terioare$ !implu i "rumos$ *ar pentru c nucleul stelei este "oarte "ierbine, emite mai mult lumin ultraviolet i bombardeaz gazul ncon+urtor cu energie ("otoni ,-)$ .azul nu are dec&t o soluie/ s emit la r&ndul lui lumin$ 0st"el pentru c&teva zeci de mii de ani n +urul nucleului apare o bul luminoas de gaz, numit 1nebuloas planetar2$ Nebuloasele planetare sunt obiecte astronomice e"emere, cu o durat de via de ma)im 34$444 de ani$ .azul se ndeprteaz de stea i la un moment dat se stinge pentru c nu mai primete lumina ultraviolet$ tim c&t timp e)ist un asemenea obiect pentru c am observat cum ele se mresc i i modi"ic strlucirea n timp dar i pentru c nu se observ un numr impresionant de asemenea obiecte$ %entru c stele mor des ar trebui s observm milioane de nebuloase planetare ns din cauz c ele nu rezist mult n timp dispar i noi vom observa mereu un numr redus$ ()ist ns o perioad c&nd gazul emis de stea nc nu emite lumin ci o re"lect$ !teaua nu a devenit destul de "ierbinte i nu poate e)cita gazul ncon+urtor$ 'otui acesta reflect lumina stelei i pentru c&teva mii de ani vom vedea o nebuloas 1protoplanetar2, o raritate cosmic$ !unt rare pentru c "aza aceasta dureaz "oarte puin i obiectul este slab ca strucire (5greu de vzut)$

Nebuloasele protoplanetare sunt rare i preioase pentru c studiindu#le a"lm ce "ac stelele n acest stadiu$ -edem i viitorul ndeprtat al !oarelui pentru c i acesta va trece prin stadiul de gigant roie 6 nebuloas protoplanetar 6 nebuloas planetar 6 pitic alb$ ()ist, de asemenea, nebuloase rmase n urma e)ploziilor de supernove$ 0cestea poart numele de nebuloase planetare$ 7n "unc8ie de compozi8ia acestora, de "elul n care emit sau re"lect lumina 9i de modul n care au luat na9tere, nebuloasele se mpart n/

Nebuloase de reflecie %ra"ul interstelar 9i gazul din care sunt alctuite aceste nebuloase nu emite lumin proprie$ (l doar re"lect lumina stelei sau a stelelor nvecinate$ !ub un cer "oarte clar 9i cu a+utorul unor telescoape de mrime medie, se pot vedea ast"el de nebuloase n lusterul %leiadelor (:;<) din constela8ia 'aurul, cunoscut 9i sub numele de 1 lo9ca cu pui= sau 1 ele 9apte !urori=$ %entru a detecta ns nuan8a albstruie a acestei nebuloase din %leiade, trebuie avut n vedere accesul la telescoape mari, echipate cu oglinzi de calitate$ :ulte din nebuloasele de re"lec8ie se gsesc pe cer alturi de nebuloasele de emisie$

Nebuloase de emisie ,n e)emplu elocvent de nebuloase de emisie sunt nebuloasele >osettta din :onoceros 9i Omega din :onoceros (?ebda sau :3@)$ %rima dintre ele ncon+oar un cluster t&nr de stele 9i emite propria lumin datorit prezen8ei radia8iei ultraviolete provenit de la stelele din cluster$ 0ceast radia8ie, de9i imperceptibil cu ochiul liber, este destul de puternic pentru a e)cita atomii din pra"ul interstelar determin&ndu#i s sar pe di"erite nivele energetice 9i s emit propria lor radia8ie, observabil n spectrul de lumin al nebuloasei$ Nebuloasele de emisie pot "i nt&lnite oriunde pe cer, cea mai "aimoas "iind Nebuloasa Orion$ 7n termeni astronomici, aceste nebuloase sunt numite 9i regiuni A2, datorit ionizrii atomilor de hidrogen$

Nebuloase ntunecate ,nele dintre cele mai "rumoase dar 9i cele mai greu de observat obiecte noaptea sunt nebuloasele ntunecate$ !unt di"icil de observat, deoarece "undalul este doar o idee mai pu8in luminos dec&t norii interstelari ce blocheaz lumina$%rintre cele mai "ascinante se numr Nebuloasa apului de al, care, la r&ndul su, "ace parte din Orion$ Nebuloasele ntunecate reprezint nori de gaz interstelar ce absorb o parte din lumina izvor&t din spatele lor$ ?umina absorbit nclze9te particulele 9i acestea emit o parte din aceast energie sub "orm de lumin in"raro9ie$ O parte a luminii din "undal este di"uzat n mediul ncon+urtor interstelar, reduc&nd ast"el contrastul dintre "undal 9i obiect$

Nebuloase planetare Nebuloasele planetare se "ormeaz atunci c&nd stelele btr&ne, similare n mrime cu !oarele, 9i#au consumat aproape tot hidrogenul$ ea mai mare parte a hidrogenului a "ost convertit n heliu 9i steaua ncepe s se e)pandeze spre un .igant >o9u$ 'ot acum, steaua arunc n spa8iu, la viteze mici 9i la di"erite intervale de timp, gaze$ %e msur ce steaua evolueaz, miezul ei devine o pitic alb$ 'emperatura mare a radia8iei duce la strlucirea gazului ionizat$ 7n ciuda denumirii lor, ele nu au nimic n comun cu planetele$ ,n e)emplu de ast"el de nebuloas este Ochiul %isicii$ Rmie ale unor supernove (venimentul violent 9i catastro"ic care induce e)plozia unei stele ntr#o supernov va provoca o iluminare a gala)iei mult mai puternic dec&t cea dat de gala)ie per ansamblu$ !telele din alte gala)ii au avut o luminozitate de peste un miliard de ori mai mare ca aceea a !oarelui$ Bstoria omenirii ne o"er e)emplul din anul 34<; d$Ar$, c&nd o supernov cunoscut sub numele de :3 din constela8ia 'aurului a e)plodat, lumin&nd chiar 9i cerul zilei timp de c&teva sptm&ni$ !e crede c cele mai agresive supernove sunt produse de stele ce au drept companion o pitic alb$ &nd masa piticei albe dep9e9te o anumit limit, ea ncepe s ard

rapid carbon 9i e)plodeaz, elimin&nd n spa8iu echivalentul unei mase solare (masa total a !oarelui)$

Nebuloase celebre din gala)ia noastra

Nebuloasa Helix NGC 72 ! Numita babeste si 1Ochiul lui *umnezeu2, a "ost descoperita de Carl ?udDig Aarding in +urul anului 382;$ 0ceasta impresionanta nebuloasa planetara se a"la la apro)imativ @44 ani lumina in directia constelatiei -arsatorului si are un diametru de apro)imativ 2,< ani lumina$

Nebuloasa "ulturului NGC ##$$ %ilonii Creatiei Nebuloasa -ulturului a "ost descoperita intre anii 3@;<#3@;E de catre Fean#%hilippe de heseau)$ %oza reprezinta o parte a nebuloasei numita 1%ilonii reatiei2, si este locul in care iau nastere noi stele din compozitia de hidrogen, pra" si gaz interstelar$

&urnul Nebuloasei "ulturului 'essier $# 0"lata la @444 ani lumina in constelatia !arpelui, Nebuloasa -ulturului este un "el de 1sectie maternala2 a acestei parti din gala)ia noastra$ %oza prezinta 1turnul2 nebuloasei si ati "i surprinsi sa a"lati ca acesta are o inaltime de 34 ani lumina$

Nebuloasa Carina NCG !!72 Nebuloasa arina este una dintre cele mai mari

nebuloase si se a"la la o distanta intre E<44 si 34444 ani lumina de %amant in constelatia arina$

Nebuloasa (a)una NGC #*2! 0ceasta nebuloasa a "ost descoperita in anul 3@;@ de catre .uillaume ?e .entil si este una dintre cele 2 nebuloase, care dau nastere la noi stele, vizibile cu ochiul liber din anumite parti ale globului$ Nebuloasa ?aguna se a"la la apro)$ ;444#E444 ani lumina in constelatia !agetatorului si se intinde pe o supra"ata cuprinsa intre <4 si 334 ani lumina$ Nebuloasa +me)a NGC ##$, unoscuta si ca Nebuloasa %otcoava sau ?ebada a "ost descoperita de Fean#%hilippe de heseau) in anul 3@;< si a "ost catalogata ca :3@ in anul 3@E; de catre harles :essier$ !e poate vedea in constelatia !agetatorului la apro)$ <#E444 ani lumina si are un diametru de 3< ani lumina$ Nebuloasa Cap de Cal unoscuta si ca Garnard HH, este o nebuloasa intunecata si "ace parte din constelatia Orion$ Iorma ei ciudata a unui cap de cal a "ost prima oara observata in anul 3888 de catre Jilliamina Ileming$ Nebuloasa lungime de apro)imativ H,< ani lumina$ ap de al se a"la la apro)$ 3<44 ani lumina de %amant si are o

Nebuloasa Crabului NGC $ *2 Nebuloasa rabului a "ost descoperita in anul 3@H3 de catre Fohn Gevis si este primul obiect din catalogul :essier$ (a reprezinta e)plozia unei stele in anul 34<;, eveniment observat si consemnat din acele timpuri de astronomii chinezi, +aponezi si arabi$ Nebuloasa se a"la la o distanta de apro)$ E<44 ani lumina in constelatia 'aurului si se intinde pe 33 ani lumina$ Nebuloasa -ufletului si .nimii 0ceste doua nebuloase pot "i gasite in constelatia assiopeia la o distanta de apro)$ E444 ani lumina si acopera o arie de apro)$ <84 ani lumina$ Bn partea dreapta a imaginii si peate observat Nebuloasa Bnimii catalogata si ca B iar in stanga se a"la Nebuloasa !u"letului cunoscuta si ca B 38;8$ Nebuloasa California NGC $/ 0ceasta a "ost descoperita in anul 388; de catre (dDard (merson Garnard$ Nebuloasa ali"ornia se a"la la apro)$ 3844 ani lumina in constelatia %erseus si se intinde pe o distanta de apro)$ 344 ani lumina$ 384<

Nebulosa 0luture NGC #!12 (ste de"apt o nebulosa planetara bipolara si se a"la la apro)$ H844 ani lumina in constelatia !corpionului$ Bn centrul ei se a"la o stea pe moarte

iar 1aripile2 sunt +eturi de gas supraincalzit emis de catre stea care se intinde pe o distanta de peste 2 ani lumina$ Nebuloasa +c2iul %isicii NGC #*/! !plendida nebuloasa a "ost descoperita de catre Jilliam Aerschel in data de 3< "eb$ 3@8E$ *enumita si Nebuloasa Iloarea !oarelui, este situata la o distanta de %amant de apro)$ HH44 ani lumina in onstelatia *ragonului$ Nebuloasa 3sc2imosul sau 0ata de Clovn NGC 2! 2 :ai mult Iata de lovn decat (schimos, aceasta nebuloasa

planetara a "ost descoperita in anul 3@8@ de catre astronomul Jilliam Aerschel$ Nebuloasa lovnului este situata la apro)$ 2844 ani lumina in constelatia .emenilor$ Nebuloasa 0urnica 'en4el ! (ste situata in onstelatia (cherului la o distanta de

apro)$ 8444 ani lumina si este raspandita pe doar 3 an lumina$ Bn centrul ei se a"la o stea pe moarte care emite +eturi de gas supraincalzit la o viteza de apro)$ 3444 KmLs$

Nebuloasa 5umeran) Nebuloasa Gumerang este una dintre cele mai reci regiuni ale ,niversului, in interior inregistrandu#se o temperatura de #2@2 o $ (a este situata la apro)$ <444 ani lumina in sudul constelatiei entaurul$

5iblio)rafie6
http/LLDDD$drKnoD$roLneDsLcosmologie#astronomieLgalerie#"oto#nebuloase#celebre#gala)ia# noastraL :arc (duard Irncu # .hid prin ,nivers http/LLro$DiKipedia$orgLDiKiLNebuloasL http/LLsonKab$Dordpress$comL2433L4@L3HLo#nebuloasa#pretioasaL

Cuprins