PLAN ETA PĂMĂNT 2

Galaxia
fn genera4 se poate spune că
Universul este format din stele
Şi vid. Dar stelele nu sunt
răspdndite în spa#iu la
întămplare, ci sunt grupate în
"insule" enorme de stele,
galaxiile.

telele pe care le vedem noaptea pe cer,

ca şi Soarele, apartin galaxiei noastre, a
SSistemului Căii Lactee . Denumim Calea
Lactee fâşia argintie pe care o putem vedea pe
cer . Dacă privim această fâşie cu un ochean
sau cu un telescop, atunci putem observa că
este alcătuită din miliarde de stele . Noi însă
vedem în realitate doar marginea sau
sectiunea galaxiei . Galaxia însăşi este
asemănătoare unui disc enorm care se "umflă"
la mijloc . Această formaţiune este denumită
nucleu, se poate găsi în dreptul constelatiei

0 Sir William Herschel (1738 - 1822), 0 Centrul galaxiei noastre este înconjurat de
pionierul astronomiei, descoperitorul planetei multimi sferice de stele. Pot tontine până la un
Uranus . milion de stele bătrâne "ii, dar nu stele tinere.

0 Imaginea panoramică a Căii Lactee, reali- 0 Norul Magelan Mare, una dintre cele
zată prin desenarea celor mai luminoase 7000 două galaxii mai mici care se rotesc în jurul
de stele şi cartografierea distributiei norilor Sistemului Căii Lactee, este format din brace
galactici de pe fotografii. de spirală asemenea galaxiei noastre .

Sagittarius (Săgetătornl), zona cu cea mai mare de tlăcări, cu nuilte tepuşe .

densitate de aştri a Sistemului Căii Lactee . Nu
se poate privi în interiorul nucleului pentru ca
este înconjurat de nori de praf foarte denşi . În
discul înconjurător, stelele se grupează în jurul
anumitor brace de spirală ce pornesc din
nucleu . Galaxia noastră este una din galaxiile
spirală ale Universului . Asemănător cu alte
galaxii, şi aceasta se roteşte circular în Univers .
Privită de departe, poate fi văzută ca o roată
Specialiştii au definit câteva brace de spirale
de galaxie prin studierea răspândirii şi directiei
cle mişcare a stelelor . Cu ajutorul
radiotelescoapelor au constatat poziţia norilor
gazosi de hidrogen în braţele spiralei . Braţele
apropiate de noi sunt braţul Orion, bratul
Carina şi s-a demonstrat că exisLi şi un brat
Centaurus . Aceste brace se găsesc în
constelatiile de la care au primit numele .

5
2 GALAXIA

Nori de hidrogen luminos în galaxia

noastră . În zonele H II hidrogenul se găseşte
într-o stare ionizată,fierbinte.

O Spectrul realizat cu un obiectiv de

prismă . Prisma descompune lumina .
Elementele corespund cu Iiniile orizontale
din spectru .

oimportant
Un pas
în
cercetarea stelelor
I-a constituit camera
telescopică Schmidt,
inventată in 1975 .
m
4 Cu ajutorul lentilelor
corectoare, oglinzile
0
sferice dau o
imagine relativ largă
5 de pe bolta cerului .

Dimensiunile galaxiei noastre care se nasc din asemenea nori conţin şi

Galaxia noastră apartine grupului de galaxii
cu o dimensiune putin mai mare decât în ge-
neral . Contine aproximativ 100 de miliarde de
stele, având diametrul de aproximativ 100000
de ani lumină .
Soarele se află în discul galaxiei, in bratul
de spirală Orion, la o distanţă de centrul gala-
xiei de 30 .000 de ani lumină şi face o rotatie
în junil centrului in 225 milioane de ani - 1
an cosmic .
Asemenea stelelor care se grupează în
galaxii, si galaxiile formează grupuri de
galaxii . Galaxia noastră face parte din
formatiunea Grupul Local . Aici sunt incluse
si galaxiile vecine, Norul Maghelan Mie şi
Mare, galaxii mici si dezordonate, dar şi
renumita galaxie Andromeda face parte din
Grupul Local . Si aceasta este o galaxie cu
organizare în spirală, dar putin mai mare
decât a noastră .
Există o diferenţă vizibilă între nucleul şi
discul galaxiei . Stelele din disc sunt relativ
tinere . Sunt foarte multe stele albastre, albe-
albastre . Unele dintre ele s-au format împre-
ună, iar pe acestea le putem vedea ca pe nişte
formatiuni deschise; un exemplu elocvent îl
constituie Pleiadele din Constelatia Taur
(Taurus) . Porţiunea dintre stelele discului este
umplută cu nori mari de gaz . Din astfel de
nori se nasc stelele . După calcule se
presupune că 10% din masa galaxiei este
constituită din astfel de nori .
Norii de gaz şi de praf pot contine
materiale care s-au răspândit în spatiu în
timpul exploziei unor supernove . În aceste
materiale se găsesc şi metale, astfel că stelele
6 mai vezi
metale .
Stelele caracteristice discului sunt tinere,
fierbinţi şi coniin o cantitate mare de metale .
Astronomii le denumesc stele de primă
populaţie .
In nucleu
În nucleul Sistemului Căii Lactee se află
îndeosebi stele bătrâne, rosii . Cele mai multe
s-au format la naşterea galaxiei noastre, în
urma unor explozii, acum 12 miliarde de ani .
Stelele din disc sunt cu mult mai tinere,
Soarele având doar 5 miliarde de ani .
Stelele bătrâne, roşii ale nucleului sunt
denumite stele de a doua populaţie .
Compozitia lor diferă de cea a stelelor din
disc . S-au format din nori de hidrogen si heliu
şi inainte să intre în compozitia lor metale
rezultate din explozia supernovelor, aproape
nu conţineau metale .
Stele bătrâne, roşii se află şi în afara părţii
bombate a nucleului, şi formează halouri
sferice (zone luminoase circulare în jurul
galaxiei) . În unele locuri asemenea stele se
aclună (mai multe sute de mii) si formează un
grup asemănător cu o mănuşă de box
denumit multime sferică .
Cele mai luminoase formatiuni de acest fel
sunt Omega Centauri si 47 Tucanae, care se
pot vedea şi cu ochiul liber in emisfera
sudică .
În totalitate se cunosc 200 de asemenea
multimi sferice .
În mod ciudat stelele din multimile sferice
si din halouri nu se rotesc împreună cu
celelalte părţi ale galaxiei . Au o traiectorie
Planeta Pământ 4 - SISTEME SOLARE Planeta Pământ 5 - SISTEMUL SOLAR
proprie in jurul centrului galaxiei . Se crede că
traiectoria lor s-a format odată cu naşterea
galaxiei .
Cu ajutorul telescoapelor, astronomii
pot pătrunde adânc în interiorul galaxiei .
Au descoperit că nucleul contine inele de
gaz care se învârt si se lărgesc, unele dintre
ele având temperaturi extrem de ridicate
(10000 °C) .
Viteza inelelor de nori de gaz din
apropierea centrului galaxiei este foarte mare .
Pentru a mentine galaxia în formaţiunea
actuală este nevoie ca în centrul ci să se afle
un corp cu o masă enorm de mare - de
aproximativ 5 milioane de on mai mare decât
masa Soarelui din sistemul nostru solar .
Din centrul galaxiei noastre sosesc nişte
semnale radio foarte puternice : se crede că
sursa lor este Sagitarius A . Tot această zonă
emite şi raze Roentgen . După părerea
astronomilor, doar o gaură neagră poate să
forteze un obiect să emită o asemenea
cantitate de energie . Aceasta este în
concordantă cu părerea că trebuie să existe
un corp ceresc de masă imensă care poate
sustine norii de gaze . Se crede că în
majoritatea galaxiilor în centrul lor se află
găuri negre .