cest ma al este proprietatea i ister l i d ca iei și ercetării.

cest proiect de ma al școlar este reali at co formitate c Pro rama o ară

apro a ă prin r inu mini ru ui e u a iei na iona e nr .

. măr l de telefo de asiste ă pe tr copii

Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației și Cercetării prin ordinul de ministru nr. 5703/07.10.2020.

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari,
începând din anul școlar 2020 – 2021.
Inspectoratul Școlar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Școala / Colegiul / Liceul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Clasa Anul școlar Aspectul manualului*
Anul Numele elevului format tipărit format digital
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Referenți științifici:
Prof. univ. dr. docent Petre Gâștescu, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Prof. dr. Steluța Dan, inspector general de specialitate, Ministerul Educației și Cercetării
Prof. gr. I Constantin Dincă, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu“, Sibiu

Redactor-șef: Roxana Jeler

Redactor: Ionuț Popa
Corector: Theodor Zamfir
Design: Faber Studio
Tehnoredactor: Monica Manolache
Cartografie: Ionuț Popa, Răzvan Mădălin Spiridon; Institutul de Geografie al Academiei Române,
Institutul Național de Fizică a Pământului, Administrația Națională de Meteorologie,
Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Copertă: Alexandru Daș, Anca Chiriță
Activități digitale interactive și platformă e-learning: Learn Forward Ltd. Website: https://learnfwd.com
Înregistrări și procesare sunet: ML Sistems Consulting
Voce: Camelia Pintilie
Credite foto și video: Shutterstock, Dreamstime, iStock Photo, Science Photo Library, NASA/Earth Observatory,
Wikimedia Commons, Organizația Națiunilor Unite, Ionuț Popa, Carmen-Camelia Rădulescu, Viorel Paraschiv,
Nicolae Damian, Keresztes Péter, Institutul Național de Fizică a Pământului/Dragoș Toma
Animații: SC Buzilan Studio SRL

ISBN 978-606-076-474-8

Pentru comenzi vă puteţi adresa Departamentului Difuzare

C.P. 12, O.P. 63, cod poștal 014880, sector 1, Bucureşti
Telefoane: 021.796.73.83, 021.796.73.80
Fax: 021.369.31.99
www.art-educational.ro

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Art Klett.
Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă, sub nicio formă (electronic,
mecanic, fotocopiere, înregistrare sau altfel), fără acordul prealabil scris al Editurii Art Klett.

© Editura Art Klett SRL, 2022

 Cuvânt-înainte

ara pe teritori l căreia se ti de cel mai l g la lca ic sti s di ropa și cel mai
l g defile de pe co ti e t.
Prima ară di l me care a fost e portatoare de e i ă și prima di ropa care a
e portat ga e at rale pe teritori l căreia a f c io at prima so dă comercială prima
so dă c e trac ie meca ică și prima rafi ărie di l me.
tat pe teritori l căr ia a fost descoperite primele estigii ale eia di tre cele mai
echi ci ili a ii ale l mii care s a ma ifestat c de a i . r. preced d c
c te a s te de a i cele mai echi așe ări di mmer și di gipt l a tic și care a creat o
ceramică ică ropa.

i l g l șir de s perlati e despre om ia poate co ti a c cele mai echi pict ri r pes

tre di ropa e trală ac m de a i c a di tre cele mai echi fosile
ale om l i moder di ropa de a i c cea mai mare colo ie de lilieci și cea mai
meroasă colo ie de pelica i di ropa c cea mai mare clădire ca s prafa ă co str ită
di ropa și a do a di l me d pă lădirea Pe tago l i di tatele ite...
ele di tre aceste s perlati e i s t desig r c osc te despre altele ei afla chiar
di acest ma al. ot di acest ma al ei afla că geografia ării tale c pri de o gamă foarte
ariată de eleme te de at ră fi ico geografică relief climă ape egeta ie fa ă sol ri
și socio eco omică pop la ie așe ări agric lt ră i d strie tra sport ri comer t rism
care pri rela ii și i terac i i formea ă a sam l de realită i comple și c t se poate
de i teresa t pe care l mim simpl om ia.

e pe cele mai alte rf ri ale arpa ilor p ă elta ării și de pe ărm l ării
egre p ă cele mai t ecate peșteri ei descoperi om ia pas c pas de la simpl
la comple ghidat de acti ită i de ă are atracti e me ite să i p ă aloare spirit l de
o ser a ie logica și g direa și care te or a ta să elegi ceea ce se petrece r l tă .
remea co ti ă schim are și căl irea glo ală creșterea s prafa ă a eltei ării
și tra sformarea or i s le tr o pe i s lă pri chiderea or cordoa e litorale m ă
tr irea pop la iei și emigrarea i măr foarte mare de rom i chiderea or ce tre
i d striale și deschiderea or li ii moder e de prod c ie co str c ia de a tostră i și decla
rarea or oi arii at rale prote ate s t realită i ale om iei de a i pe care este i e să
le c oști pe tr că ele or defi i l mea care ei trăi iitor l apropiat.
itește e plorea ă o ser ă a ali ea ă aplică și e plică. escrie ceea ce e i și e
legi. ola orea ă c colegii c profesor l/profesoara de geografie implică te acti ită i
pe echipe i formea ă te di di erse s rse folosește i a ilită ile digitale și creati itatea și
reali ea ă proiecte fișe sa pre e tări. ăsoară calc lea ă și i terpretea ă datele grafi
cele și hăr ile pe care le am creat special pe tr ca t să descoperi și să elegi om ia
așa c m este ea astă i: o ară ce tral e ropea ă mem ră a i ii rope e și a lia ei
ord tla tice di amică ie pli ă tra sformare defi ită di p ct de edere geografic
de atri tele arpa i ă anu iană pon i ă.
tr c t clasele a terioare ai do dit c oști e despre ări de pe toate co ti e tele
errei ei a ea ac m oca ia să compari om ia c acestea și mod sig r ei fi m dr
de ara ta. i dacă o să i placă om ia ei drăgi și geografia. a ice ersa
torii
4 re entarea anualului

oder act al perfect adaptat ă ării ce trate pe ele pri formarea

a al l c pri de: și de oltarea de compete e ma al l de geografie pe tr clasa
arianta tipărită a a i prop e ele l i o model didactic: ă area pri
o ser are e plorare a ali ă și i terpretare.
Por i d de la c oști ele do dite a ii a teriori de st di la
arianta i itală similară c cea tipărită Geografie dar și la alte discipli e prec m Istorie a ema i ă i i ă
are pl s acti ită i m ltimedia i teracti e Biologie sa iin e a e na urii fiecare lec ie de tea ă c o sec e ă
de ă are c rol l de a spori aloarea de act ali are plasată st ga pagi ii pe coloa a laterală și marcată
cog iti ă . c titl l tiu pri care se disc tă se act ali ea ă și se alorifică
aria ta digitală este accesi ilă pe platforma o i i de a c osc te demers l este ecesar pe tr stim larea
.ma ale.ed .ro. i teres l i ele ilor ederea a ordării oilor co i t ri.
tegr d teh ici și mi loace moder e de predare ă are e al are
static de asc ltare acti ă și ma al l oferă posi ilitatea asimilării c oști elor at t ma ieră
o ser are diri ată a ei imagi i clasică pri i termedi l a iliarelor de tip hartă atlas sa caiet c t și
sem ificati e pri i termedi l mi loacelor m ltimedia act ale pas c teh ologia
digitală pri trimiteri către pagi i e de pot fi elese diferite
cti itate a imată film le sa tip ri de fe ome e și realită i geografice rom ești act ale.
sc rtă a ima ie a ordarea temelor de geografie a om iei fie că este or a
despre cadr l at ral despre aspecte ale geografiei ma e sa
cti itate i teracti ă de tip e erci i despre starea act ală a medi l i l crarea pre i tă pe tr fiecare
sa oc rma căreia ele l are temă legăt ra acestora c realitatea cotidia ă și acolo de este
feed ac imediat ca l pre i tă co tri iile rom ești la c oașterea regi ii sa
fe ome l i respecti . acest fel i se oferă ele l i șa sa de a
co ecta e perie a perso ală imediată di ori o t l apropiat și local
c meca ismele ge erale ale realită ii geografice a io ale și glo ale.
Pe tr a facilita o ser area și citirea optimă a hăr ilor toate
repre e tările cartografice importa te s t alorificate ca acti ită i
m ltimedia de ă are statice sa a imate ma al l digital p t d
fi i ali ate pe ideoproiector dispo iti e sa ta le i telige te.

tructura unită il r e n ă are

Lecții de predare – învățare

ec iile rmea ă do ă direc ii de a ordare:

1 sit a iile care se de oltă eleme tele i trod cti e de geografie
parc rse a ii a teriori de st di se face apel la achi i iile a terioare
și pri sarci i de l cr și acti ită i de ă are ded cti e sa i d cti e
g direa ele l i este direc io ată către răsp s rile de care are e oie
pe tr a elege oile co i t ri.
2 d se i trod c i forma ii oi pe tr a facilita elegerea și asimilarea
acestora e plica iile s t oferite grad al tr o formă atracti ă
dar me ită să de olte observarea logica pri i termedi l r ricii
E plorez și gândirea pri i termedi l r ricii Analiză critică tr
lim a adec at i el l i de rstă al ele ilor și partic larită ilor lor
cog iti e și afecti atit di ale.
Rețin este si te a lec iei care co i e o i ile ecesare de oltării
compete elor. Practic această sec e ă s t co de sate c oști ele
oi care fac o iect l de st di al geografiei om iei. a tor l
acestora ele l elege realitatea co rătoare fe ome ele geografice
locale și și formea ă depri derile ecesare prote ării medi l i.
eografia tili ea ă o m ltit di e de terme i de specialitate gr pa i
r rica ermeni noi și sem ali a i disti ct pe parc rs l lec iei al căror
eles este e plicat și detaliat ma al l digital.
 anualul e te tructurat n pt unită i e n ă are

Studii de caz/Aplicații practice Recapitulare și autoevaluare Test secvențial

co corda ă c programa școlară temii prop și a grad ridicat de iecare itate de

ma al l prop e măr ge eros aplica ilitate ia a cotidia ă respect d co i t fi ali ea ă
de Stu ii e caz de e empl itirea și pri cipiile/reg lile de proiectare. act l ă ării c test
i terpretarea or profile geografice cadr d se at t tipologia itemilor sec e ial me it să
trem rele di om ia și de Aplicații o iecti i c t și a celor semio iecti i e al e e do direa de
practice ol l relief l i ame a area și s iecti i itemii și metodele c oști e și de oltarea
teritori l i de tificarea or fe ome e compleme tare de e al are s t so i i/ de compete e. estele
de risc ori o t l local alorificarea so ite de modele i dica ii și s gestii s t ela orate
res rselor alter ati e de e ergie și de re ol are. Pe tr fiecare sec e ă co formitate c metodele
ca rmare po derea co i t rilor c de toe al are este pre e tată o grilă moder e de e al are
rele a ă pe tr realitatea co rătoare de acordare a p cta elor. ec e e di geografie fii d rele a te
și aplica ilitate ia a de i c i este egală pagi ile de Recapitulare i autoe aluare și c i el ridicat de
c cea a o i ilor teoretice. orto oliul s t i teracti e ma al l digital. aplica ilitate ia a de
proiectele acti itățile pe ec ipe sa Aplic este sec e a pri i termedi l i c i. fel l acesta
perec i ituațiile problemă se găsesc căreia se e al ea ă clasă aliditatea e al ările sec e iale
pe coloa ele laterale. le l pătr de pe c oști elor do dite: tre ări sc rte se scri o iecti ele
teritori l creati al aplicării co i t rilor sit a ii pro lemă c alt grad de as mate pri programa
ă ate: colec io ea ă fotografia ă se rele a ă pe tr temă și sarci i de l cr școlară.
i formea ă reali ea ă fișe pe tr portofoli pri care se de oltă g direa critică și
și participă la proiecte. creatoare.
 uprin

Pag. Lecții
U A EA 1 10 L1: Poziția geografică. Elemente definitorii și consecințe. Statele vecine
Poziția geografică 12 L2: România – țară carpatică, dunăreană, pontică și central-europeană
U A EA 2 16 L1: Relieful – caracteristici generale
Relieful României Studiu de caz: Citirea și interpretarea profilelor geografice
Studiu de caz: Cutremurele din România. Reguli de comportament în caz de cutremur
22 L2: Unitățile majore de relief: Carpații Românești
Carpații Orientali
Carpații Meridionali
Carpații Occidentali
28 L3: Unitățile majore de relief: Depresiunea Colinară a Transilvaniei
30 L4: Unitățile majore de relief: dealurile și podișurile extracarpatice
30 Subcarpații și Dealurile de Vest
32 Podișul Getic și Podișul Mehedinți
34 Podișul Moldovei și Podișul Dobrogei
36 L5: Unitățile majore de relief: câmpiile. Câmpia Română și Câmpia de Vest
38 L6: Unitățile majore de relief: Delta Dunării și platforma continentală a Mării Negre
Aplicație practică: Relieful orizontului local/localității/județului natal
Aplicație practică: Rolul reliefului în amenajarea teritoriului
Aplicație practică: Identificarea unor fenomene și procese de risc din orizontul local (alunecări
de teren, șiroire/torențialitate) și stabilirea unor măsuri de prevenire/combatere/diminuare
44 Recapitulare și autoevaluare
45 Test secvențial
U A EA 3 48 L1: Clima României
Clima, apele, vegetația, 54 L2: Apele României
fauna și solurile 60 L3: Vegetația, fauna și solurile
Aplicație practică: Reguli de comportament în cazul producerii unor fenomene climatice,
hidrografice, biogeografice de risc
66 Recapitulare și autoevaluare
67 Test secvențial
U A EA 4 70 L1: Populația – elemente și structuri demografice
Populația, Studiu de caz: Citirea și interpretarea reprezentării grafice a structurii populației
așezările omenești pe grupe de vârstă și sexe
și organizarea 74 L2: Așezările omenești
administrativ-teritorială 78 L3: Organizarea administrativ-teritorială
Aplicație practică: Caracterizarea unor orașe mari
82 Recapitulare și autoevaluare
83 Test secvențial
U A EA 5 86 L1: Agricultura
Activitățile economice 90 L2: Resursele naturale și industria
94 L3: Serviciile
Studiu de caz: Rolul căilor de comunicație în dezvoltarea economică
Aplicație practică: Activități economice din localitatea/județul natal
Aplicație practică: Valorificarea resurselor alternative de energie
Aplicație practică: Potențialul turistic al județului natal
102 Recapitulare și autoevaluare
103 Test secvențial
U A EA 6 106 L1: Diferențieri regionale
Regiuni geografice și 108 L2: Regiunile geografice pe baze naturale
dezvoltare regională Aplicație practică: Caracterizarea geografică a Podișului Dobrogei –
regiune geografică distinctă a Dobrogei
U A EA 7 114 L1: Calitatea mediului înconjurător în România. Evoluții recente
Caracteristici ale 116 L2: Resurse, populație și elemente ale dezvoltării sustenabile
mediului înconjurător
U A EA 120 L1: Valorile naturale şi culturale ale României
România în Europa 122 L2: România ca membru al ONU, NATO şi UE
și în lume
124 Recapitulare finală
126 Test final
 ompete e ge erale și compete e speci ce
Competențe specifice
1.1., 2.2., 2.3., 3.1.
1.1., 1.2., 2.1., 2.2., 3.1., 3.2., 3.3., 4.1., 4.2, 4.3., 4.4.
2.1., 3.1., 3.2., 3.3., 3.4., 4.1., 4.2, 4.3., 4.4.
1.2., 2.1., 2.2., 2.3., 3.1., 3.3., 4.1., 4.2, 4.3.
1.1., 2.1., 2.2., 2.3., 3.1., 3.4., 4.1., 4.2., 4.3., 4.4.
1.2., 2.2., 3.3., 3.4., 4.3.
1.1., 2.2., 2.3., 3.2., 3.4., 4.1., 4.4.
3.1., 3.4., 4.1., 4.3.
Competențe generale
1 Prezentarea realităţii geografice utilizând mijloace
şi limbaje specifice
2 Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale
la reprezentări cartografice
3 Studierea spaţiului geografic realizând conexiuni
cu informaţii dobândite la alte discipline şcolare
4 Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva
educaţiei permanente şi pentru viaţa cotidiană
Competențe specifice
1 1 Utilizarea limbajului specific în explicarea unor
elemente, fenomene şi structuri geografice
1 2 Prezentarea structurată a informaţiei geografice
2 1 Reprezentarea unor elemente geografice pe un
suport cartografic dat
2 2 Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice
utilizând reprezentări grafice şi cartografice
2 3 Construirea de reprezentări grafice şi cartografice
pe baza datelor şi/sau suporturilor date
3 1 Explicarea unor elemente, fenomene şi procese
geografice folosind noţiuni din matematică, ştiinţe
şi TIC/GIS
3 2 Formularea de soluţii la probleme date din
realitatea înconjurătoare utilizând elemente din
matematică, ştiinţe şi TIC/GIS
3 3 Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale
a realităţii geografice realizând corelaţii cu informaţiile
dobândite la alte discipline şcolare
3 4 Argumentarea importanţei patrimoniului local
şi naţional în context european şi mondial
4 1 Realizarea unui demers investigativ
4 2 Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor
din realitatea observată direct sau indirect
4 3 Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după
un algoritm dat
4 4 Identificarea soluţiilor de protecţie a mediului
geografic din orizontul local sau îndepărtat în
contextul dezvoltării sustenabile
U1 Poziția
geografică

Lecția 1 10 Poziția geografică. Elemente definitorii și consecințe. Statele vecine

Lecția 2 12 România – țară carpatică, dunăreană, pontică și central-europeană

10 U1 i ia e rafică

i ia e rafică le ente efinit rii i c n ecin e

tatele ecine
U
Analiză critică
mi tește i de la orele de
geografie și de istorie ce știi A ser ă repre e tările cartografice de mai os.
despre așe area om iei
pe glo și ropa.

Po i ia geografică a om iei pe glo Po i ia geografică a om iei pe co ti e t l ropa

itește e rile rmătoare și sta ilește dacă s t ade ărate sa false.

1 pa i l geografic pe care l oc pă teritori l om iei este sit at la i tersec ia paralelei
de lat. c meridia l de lo g. .
2 om ia este o ară sit ată emisfera ordică și respecti emisfera estică.
3 Plas d se la dista e apro imati egale fa ă de cea l tla tic cea l rctic și
ii ral om ia se scrie ce tr l geometric al ropei.
Punctele extreme
ale României B Po i ia geografică a ali ea ă mpre ă 1 ompleta i afirma iile c
Punctul om iei este il strată c coleg l/colega de terme ii coresp ători
Coor ona e
extrem de coordo atele a că i forma iile oferite di tre para te e:
: orodiștea lat. geografice pri cipale de harta de mai os și a om ia este sit ată
S: im icea lat. care i tra ersea ă de ta el l di st ga mi loc l emisferei
: e a eche lo g. teritori l și de p ctele și apoi răsp de i la ordice deoarece
E: li a lo g. sale e treme. rmătoarele ceri e: teritori l ării oastre
25° este tra ersat de
Pru (meridianul de
oro i tea
Satu Mare
i a
on E / paralela
SATU MARE SUCEAVA e a .
otoșa i
b atit di al s prafa a
Baia Mare cea a
Pr

P
u

ală ării oastre este

Oradea istri a
ași mpăr ită do ă
l apoca
Piatra eam
păr i apro imati
rg reș Vaslui egale de paralela de
acă
eba ec e Arad ( / latit di e
46°
ure
l a lia
ierc rea i c
ordică și lo git di al
imișoara
e a f t heorghe
46°
de meridia l de
Sibiu
ă ăra lo git di e estică.
rașo
ocșa i
c o git di al teritori l
ala i
eși a
răila
un
ăre
om iei este mpăr it
45° a Sulina
do ă păr i apro imati
m ic
rg i lcea
ă lcea
P

ună ro eta r rgo iște

Ploiești
45° egale de meridia l
rea e eri Pitești
de lo g. care
lati a lo o ia e ide ia ă totodată
po i io area ării oastre
raio a
ălărași
o sta a
MAREA
le a dria la mătatea dista ei
E
di tre coasta atla tică
Giurgiu
m ună
rea

imnicea
și un ii Carpa i /
Rom nia oziția eo ra ică i punctele e treme 25° un ii Ura .
 o i ia eo ra ic Elemen e e ini orii i con ecin e a ele ecine L1

2 mi i de ele om iei 3 Preci a i mele oraș l i și apoi calc la i pe c te A

aflate e act la mătatea sit at cel mai aproape de grade de latit di e și pe
dista ei di tre ce tr l geometric al ării. c te grade de lo git di e a mai m de
e tremele emisferei 4 de tifica i p ctele se desfășoară teritori l localitatea e a eche
nordice. e treme ale om iei ării oastre. p ct l e trem estic
al om iei se găsește
E plorez rip e Con inium lim a
lati ă gra i a triplă
loc l care se t l esc
1 atorită așe ării pe glo clima ării 2 Pri po i ia sa cadr l ropei fro tierele de stat ale
oastre pre i tă patr a otimp ri teritori l ării oastre este lipsit at t om iei gariei și
registr d se pe parc rs l ia o de ploile și ce rile specifice climat l i er iei.
modificare perma e tă a d ratei ilelor ocea ic di est c t și de aria iile
și a op ilor. esfăș rarea latit di ală mari de temperat ră tre ară și iar ă
pe apro imati m imp e sa de seceta ce caracteri ea ă est l
difere e de temperat ră tre s d l și co ti e t l i. Pe spa i l rom esc se
ord l ării iar ca rmare a e ti derii trepătr de limita estică a păd rilor de
lo git di e pe apro imati m fag specifică ropei estice c limita
răsărit l oarel i are loc mai de reme c estică a stepei caracteristică ropei
aproape de mi te est l ării. ăsărite e . pecific l climei se o ser ă
plică de ce tre i t rile ordice și și reparti ia or c lt ri agricole pe
cele s dice ale om iei e istă difere e teritori l om iei afl d se și limita
tip l de c lt ri agricole e iste te spre ordică a i ei de ie.
e empl se c lti ă i ă de ie s d și Preci ea ă tip l de climă specific om iei
prepo dere t secară și cartofi ord . co form așe ării sale pe co ti e t. acest p ct este
amplasată o or ă
Rețin mo me tală piramidală
c trei lat ri fiecare lat ră
fii d orie tată către a
o s prafa ă de m a do ăspre ecea ară ca mărime di ropa om ia este di tre ări și a d aplicată
tra ersată de paralela e 45 lat și de meri ianul e 25 lon E fii d sit ată la mătatea stema stat l i respecti .
emisferei ordice și emisfera estică. Pri așe area latit di e ara oastră se plasea ă fiecare di tre steme
zona climei temperate al cărei caracter continental moderat este dat de po i ia i terior l este marcată data ridicării
scat l i e ropea : s d est l ropei e trale mai aproape de area editera ă dar mo me t l i: . . .
la dista e apro imati egale de coastele atla tice de cele arctice și de ii ral.

Pri po i ia sa geografică cadr l co ti e t l i om ia se eci ea ă c U raina

Republica Moldova Bulgaria Serbia și Un aria a d totodată o largă ieșire la area ea ră.

Aplic

ali a i harta de la pagi a a terioară și 3 plica i afirma ia: Frontierele României rsa datelor: Institutul
ta el l alăt rat și mpre ă c colegii e n in pe m in re are a iona e a i i ă
răsp de i la rmătoarele ceri e: m au e eni n rani e ifere a o repre i tă
a e Uniunii Europene gra i a maritimă
1 mi i statele eci e om iei și
gimea fro tierelor m
pre e ta i pe sc rt fiecare stat. P te i eci ii om iei
otală erestră l ială
a ea edere rmătoarele aspecte:
lgaria
așe area geografică aspect specific
ep lica oldo a
al relief l i al climei oraș l capitală o
er ia
caracteristică a pop la iei etc.
crai a
2 Pre e ta i mpre ă c profesor l/ garia
profesoara de geografie fro tierele area eagră
om iei l gime tip c ările eci e. otal rani e 3 14 10 56 1 16
12 U1
R nia ară carpatică unăreană
p ntică i central eur peană
U
mi tește i de la orele de
geografie po i ia om iei A unții arpați se arc iesc tre
cadr l co ti e t l i
și importa a e ropea ă
a ilor arpa i a
ării și a ării egre.
e aseme ea ami tește i
care s t statele ropei
e trale.
m statelor carpatice c t și a celor
i ia e rafică
E plorez
a i l ie ei și alea imoc l i pe
o l gime de apro imati m.
Pri altit di ile relati red se pri
măr l mare de depresi i și ăi care
i tra ersea ă și pri grad l mare de
mpăd rire arpa ii a fa ori at că
di preistorie o i te să loc ire.
Pe tr oi arpa ii a o importa ă
ma oră: alăt ri de epresi ea oli ară
a ra sil a iei ei repre i tă cle l de
formare a popor l i rom .
hiar dacă se e ti d pe teritori l
mai m ltor state mite astfel ări
carpatice ii arpa i a cea
mai ti să de oltare pe teritori l
om iei: mai m lt de mătate di
treaga l gime.
1 de tifică pe harta de mai os statele
carpatice și apoi otea ă le pe caiet.
are di tre aceste state apar i
ropei e trale
2 isc tă c ceilal i colegi și mpre ă
c profesor l/profesoara de geografie
e plica i afirma ia: un ii Carpa i
constituie coloana vertebrală a
om niei
B eritori l om iei este limitat partea
s dică și tra ersat de unăre regele
fl iilor e rope e așa c m l a mit
apoleo . ector l i ferior al ării
i cl si g rile sale de ărsare formea ă
gra i a ării oastre c patr state eci e
și colectea ă aproape toate c rs rile
de apă de pe teritori l om iei. ol l
acest i fl i ca a ă de com ica ie
e ropea ă și de schim ri eco omice
a cresc t foarte m lt secol l trec t
pri reali area ca alelor a iga ile hi
ai ăre erma ia și ăre
area eagră om ia care esc
port rile otterdam și o sta a.
1 de tifică pe harta alăt rată statele
tra ersate de ăre statele
d ăre e și otea ă le pe caiet.
mește le pe cele care apar i
ropei e trale.
2 alc lea ă l gimea ării pe
teritori l om iei știi d că aceasta
repre i tă di l gimea de
de ilometri a fl i l i.
C o deschidere la area ea ră de
apro imati m l gime om ia
de i e pe o lă ime de circa mile
mari e o milă mari ă m
platforma co ti e tală c toate
ogă iile ac atice și di scoar a terestră
și totodată are acces spre treg l cea
Pla etar. Pri ieșirea la area eagră
și pri po i ia la g rile ării om ia
este si g ra ară po tică ce facilitea ă
acces l ărilor ropei e trale către
area eagră și rie t l i loci .
de tifică pe hartă alt stat
care se regăsește at t lista
d ăre e și po tice.
România ar car a ic , un rean , on ic i cen ral euro ean L2

Rețin

eritori l om iei m i ă trei eleme te geografice de importa ă e ropea ă care i co feră

stat t l de țară carpato anubiano pontică.
Carpa ii om ne i sa Carpa ii u E i i s mea ă mai m lt de mătate di la l
carpatic și oc pă apro imati di s prafa a ării.
tre a iaș și area eagră om ia este delimitată și tra ersată de cursul inferior al
unării pe o dista ă de m adică di l gimea fl i l i partea cea mai impor
ta tă ca de it și a iga ie. om ia ară
carpato da ia o po tică
partea de s d est om ia are e i ere a area ea ră ceea ce i oferă oport
ită i de de oltare eco omică și legăt ri comerciale c ările l mii.
tatele ropei e trale

Analiză critică

șe area geografică a om iei cadr l

ropei a fost s iect i te s disp tat
de a l g l timp l i. l i cercetători a
i cl s om ia tre statele alca ice
a d edere că de a l g l istoriei
teritoriile rom ești di tre ăre și
arpa i a fost s p se i fl e ei otoma e.
aceeași măs ră să oldo a a fost
s p să i fl e ei r sești timp ce m
ra sil a ia s a aflat reme de secole s
i fl e ă germa ică și a stro gară.

isc tă c ceilal i colegi și mpre ă

c profesor l/profesoara de geografie
răsp de la rmătoarele ceri e:
1 plica i de ce om ia poate fi
co siderat stat al Pe i s lei alca ice.
2 ali a i harta alăt rată și e plica i
fapt l că timp de apro imati patr
dece ii tre și om ia a
fost co siderată ară a ropei stice.
3 rg me ta i afirma ia: par enen a
om niei a ări e en ra europene
e e e i en ia ă a e i uarea a
mi o u i an ei in re eanu
an i i un ii Ura i e ee
rei oor ona e ma ore are i e ine
i en i a ea eo ra i ă Carpa ii unărea m
i area ea ră
tatele e rope e care a făc t
parte di loc l com ist
oncluzii

om ia este țară carpatică unăreană pontică și central europeană aflată tr o

regi e de i terfere e climatice și iogeografice la i tersec ia a trei mari religii
catolică ortodo ă și m s lma ă ărea repre e t d limita ordică a răsp dirii
religiei m s lma e dar și a or importa te a e eco omice. Pri po i ia sa om ia
este poarta ropei către ările alca ice rie t l i loci sia și ările e so ietice.
U2 Relieful
României

Lecția 1 16 Relieful – caracteristici generale

Studiu de caz 16 Citirea și interpretarea profilelor geografice

Studiu de caz 19 Cutremurele din România.

Reguli de comportament în caz de cutremur
Lecția 2 22 Unitățile majore de relief: Carpații Românești.
Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Carpații Occidentali
Lecția 3 28 Unitățile majore de relief: Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Lecția 4 30 Unitățile majore de relief: dealurile și podișurile extracarpatice. Subcarpații și Dealurile de Vest,
Podișul Getic și Podișul Mehedinți, Podișul Moldovei și Podișul Dobrogei
Lecția 5 36 Unitățile majore de relief: câmpiile României.
Câmpia Română, Câmpia de Vest
Lecția 6 38 Unitățile majore de relief: Delta Dunării și platforma continentală a Mării Negre

Aplicație practică 40 Relieful orizontului local/localității/județului natal

Aplicație practică 41 Rolul reliefului în amenajarea teritoriului

Aplicație practică 42 Identificarea unor fenomene și procese de risc din orizontul local (alunecări de teren,
șiroire/torențialitate) și stabilirea unor măsuri de prevenire/combatere/diminuare
Recapitulare 44
și autoevaluare
Test secvențial 45
16 U2 Relieful României

Relieful caracteri tici enerale

U
Analiză critică
mi tește i de la orele
de geografie ce știi despre ali ea ă arta fi ică a om iei di atlas l geografic și răsp de la rmătoarele ceri e:
formele treptele și tip rile 1 ompletea ă afirma ia de mai os c terme l coresp ător di tre para te e.
de relief despre rocile care eritori l om iei se caracteri ea ă pri tr o mare diversitate/omogenitate a formelor
i tră alcăt irea scoar ei de relief.
terestre prec m și despre 2 raficele de mai os pre i tă po derea celor trei trepte pri cipale de relief s prafa a
c trem re și eleme tele lor ării. ce cifră este marcat grafic l care i dică po derea corectă a treptelor de relief
caracteristice hipoce tr pe teritori l om iei
epice tr de seismice
mag it di e i te sitate . 15% 15%
25% 30% 28%
48% 60%
15% 60% 37% 25%
42%
A

imio ehedi i m i deal ri și podiș ri c mpii

este
co siderat pări tele
geografiei rom ești fii d
cel care a fo dat prima
catedră de geografie la
i ersitatea di c rești
și care a format calitate
de profesor i ersitar
ge era iile rmătoare
de mari geografi rom i
pri tre care eorge lsa
i tilă ihăilesc ihai
a id o sta ti rătesc .
3 itește c ate ie te tele a și b. ta ilește care di tre cele do ă te te pre i tă corect
disp erea relief l i om iei. rg me tea ă răsp s l dat.
a Păm t l rom esc pre i tă mi loc l să șes ri etede și largi trer pte
meroase loc ri de șir ri ti se de deal ri și podiș ri. oate acestea s t chise
la e terior de c lmile carpatice care ca iște id ri alte se șiră p ă la gra i ă
trec d pe aloc ri și di colo de aceasta.
b mi loc l i t l i loc it de eam l rom esc se află podiș care co rat fii d
de c a c lmilor carpatice apare ca o astă depresi e. a e terior l m ilor
rmea ă o ce t ră de deal ri co ti ată de podiș ri care ca iște al ri tot mai
măr te se pierd ete imea c mpiilor.
Stu iu e caz itirea i interpretarea pro ilelor eo ra ice

Profilul geografic co stit ie o modalitate de p ctele cardi ale iar pe profil s t

espre relief l om iei
imio ehedi i scria:
Păm t l rom esc este
clădit mai simetric i mai
armo ios dec t orice alt
i t al pla etei.
de c oaștere a relief l i deoarece
e ide ia ă de oltarea sa pe erticală.
Pe tr a elege acest tip de repre e tare
grafică ce redă ca l de mai os o
sec i e erticală pri relief l om iei
este e oie să parc rgi rmătorii pași:
1 ser ă a a erticală pe care este otată
altit di ea formelor de relief și a a
ori o tală pe care este marcată dista a
di tre p ctele de cep t și sf rșit
ale profil l i. Pe tr a fi repre e tate
cele do ă mărimi ăl imea și dista a
a fost micșorate de o icei scara
altit di ilor diferă de scara dista elor .
2 Pe margi i este i dicată direc ia pe care
se desfășoară li ia de profil f c ie
marcate a mite i forma ii altit di i
rf ri ită i/s ită i de relief ăi etc. .
• Pri ește margi ile și ide tifică direc ia
desfăș rării profil l i spa i . i iile
trer pte delimitea ă ită ile de relief
tra ersate. mește aceste ită i
de relief.
• ăge ile i dică ăile r rilor i tersectate
de li ia de profil. mește aceste r ri.
• Pri ește a a altit di ilor și rmărește
li ia ori o tală care marchea ă m.
e ită i de relief depășesc această
altit di e otea ă pe caiet toate
i forma iile pe care le ai o i t pri
i terpretarea acest i profil.
Relie ul carac eri ici enerale L1

Aplic

Profil l de mai os por ește de pe litoral l ării egre di oraș l o sta a și stră ate
li ie dreaptă teritori l ării p ă oraș l i i i cl d toate formele de relief: c mpii
deal ri podiș ri și m i.

emo strea ă că știi să i terprete i profil răsp d la rmătoarele ceri e:

1 Pe ce direc ie este reali at profil l e dista ă c apro ima ie este li ie dreaptă
tre cele do ă orașe ale om iei
2 mește ită ile/s ită ile de relief și apoi ăile r rilor tra ersate de profil tre
cele do ă orașe.
3 mește cei mai al i m i tra ersa i de acest profil care totodată s t și cei mai
al i m i di om ia. de tifică pe harta fi ică a om iei di atlas l geografic cel roporționalitatea i i punerea
mai alt rf di acești m i. e altit di e are concentrică a treptelor ma ore
e relie

Rețin

Pri cipalele caracteristici ale relief l i om iei s t:

• varietatea formelor: pe teritori l om iei se găsesc m i deal ri și podiș ri depresi i și
ăi largi c mpii i cl si o deltă elta ării fale e și pla e la ărm l ării egre
• propor iona i a ea rep e or ma ore: c mpiile deal rile și podiș rile m ii oc pă s prafe e
compara ile ca ti dere
• i punerea on en ri ă i ime ri ă: ce tr s t sit a i m ii i terior l lor afl d se
o mare depresi e c relief de podiș r l acestora se s cced co ce tric deal ri
podiș ri și la margi e c mpii
• diversitatea tipurilor de relief: pe teritori l om iei pot fi t l ite forme ale relief l i
tecto ic de ac m lare lca ic glaciar carstic fl ial litoral etc.
• relieful de altitudini medii: apro imati mătate di s prafa a ării pre i tă altit di i s
m și doar peste m altit di ea mi imă este de m i el l mării și cea
ma imă este de m rf l oldo ea di ii ăgăraș .

i erențierea relie ului Rom niei upă eneză

E plorez (reprezentare
eneralizată i
impli icată)
A fă ișarea act ală a relief l i di om ia este
re ltat l proceselor de modificare a scoar ei terestre
desfăș rate pe parc rs l s telor de milioa e de a i s
ac i ea age ilor/factorilor i ter i și e ter i.
1 ali ea ă harta alăt rată și apoi arg me tea ă
afirma ia: arie a ea orme or e re ie e e r n e a ă
de modul lor diferit de formare.
2 ită ile de relief formate pri c tarea stratelor de
roci s t de rste diferite. ali ea ă harta alăt rată
și folosi d și arta fi ică a om iei completea ă m

e rile rmătoare c i forma iile coresp ătoare:

a ea mai eche itate c strate c tate se află partea elief format pri : cre irea scoar ei er p ii lca ice și
ac m larea de depo ite sedime tare pe diferite tip ri de f dame t
ce trală a o rogei fii d mită Podiș l .
18 U2 Relieful României

b ord l o rogei se află rest di tr echi la m tos e ropea c osc t s

mele de ii .
c dată c ăl area arpa ilor pri c tarea scoar ei s a format la e terior l lor
deal rile mite .
d ea mai mică itate de relief c strate c tate este Podiș l .

B i ersitatea tip rilor de relief este co seci a caracteristicilor geologice ale

s strat l i ariate tip ri de roci a co di iilor de formare ac i ea diferi ilor age i
și a e ol iei del gate timp.
1 Pe a a imagi ilor de mai os a ali ea ă și come tea ă mpre ă c colegii
di ersitatea tip rilor de relief imp să de caracteristicile s strat l i.

ii ăgăraș relief ii i caș oloa ele de a alt heile ica l i

masi de oltat relief de oltat pe de la acoș relief relief de oltat
pe șist ri cristali e co glomerate sc lptat roci lca ice pe calcare/relief carstic

ti derea calotei 2 mi tește i de la orele de geografie di

glaciare ropa clasa a a despre p ter ica răcire a
ac m apro imati do ă
milioa e de a i climei care a a t ca efect acoperirea c
ghe ari a păr ii ordice a ropei ghe ari
de calotă și a o elor mo ta e aflate la
peste m ghe ari mo ta i .

ali ea ă c colegii harta alăt rată

și e plica i de ce astă i deși e istă
ghe ari arealele carpatice ce
depășesc m se găsesc circ ri și ăi
specifice relief l i glaciar.

Rom nia C f c ie de altit di i de a mite

Unități ma ore e relie caracteristici ale s strat l i tip ri de
roci d ritatea acestora etc. de formele
și tip rile de relief predomi a te pe
a mite s prafe e cadr l relief l i
om iei a fost ide tificate delimitate
și defi ite mai m lte uni ă i ma ore e
relief care c pri d la r d l lor diviziuni
ce pot fi di ce ce mai mici.
1 ali ea ă harta alăt rată și ide tifică
pri cipalele ită i ma ore de relief ale
om iei.
2 crie pe caiet aceste ită i ma ore
de relief gr p d le d pă marile
trepte de relief: ită i mo ta e ită i
m de deal ri și podiș ri și ită i de
c mpie.
 Relie ul carac eri ici enerale L1

Stu iu e caz utremurele in Rom nia U

Re uli e comportament n caz e cutremur
Cu remuru este o mi care
A utremurele in Rom nia r scă a scoar ei terestre
ara oastră este sit ată la co tact l or ali ea ă harta de mai os ide tifică care ge erea ă trepida ii
microplăci tecto ice și di această ca ă o a seismică cea mai apropiată de c impact p ter ic
c trem rele s t frec e te a d ele localitatea care trăiești și mpre ă as pra peisa l i a
ca ri co seci e de astr oase. Pri cipalele c coleg l/colega de a că sta ili i a e ărilor i a oame ilor.
o e seismice di ara oastră s t: ra cea ce mag it di e ma imă pot a ea ele mai meroase i
o rogea a at ri a a aram re . c trem rele localitatea oastră. mai p ter ice c trem re
se prod c l g l
Se pot produce:
co tactelor di tre plăcile
Zona seismică cutremure de peste tecto ice. repida iile
Crișana-Maramureș 8 grade pe scara Richter
Satu Mare seismice g d it rile d c
BOTOŞANI cutremure de 7 – 8 grade
SATU MARE MARAMUREŞ
Suceava pe scara Richter la fis rarea distr gerea
Botoșani
Baia Mare SUCEAVA
cutremure de 6 – 7 grade i pră irea clădirilor la
pe scara Richter
Zalău BISTRIŢA-NĂSĂUD Iași cutremure de 5 – 6 grade mari pag e materiale i
IAŞI
Oradea SĂLAJ
Bistrița NEAMŢ pe scara Richter pierderi de ie i ome e ti.
CLUJ
BIHOR
Piatra-Neamț dele seismice pot să
Cluj-Napoca Târgu-Mureș
Vaslui decla e e al ecări de
HARGHITA Bacău
Arad ARAD ALBA MUREŞ Miercurea-Ciuc VASLUI tere pră iri apari ia
BACĂU
Alba-Iulia sa reacti area or falii
Deva Zona seismică Vrancea
Timișoara SIBIU COVASNA tecto ice formarea or
Sfântu-Gheorghe
TIMIŞ BRAŞOV
Sibiu VRANCEA GALAŢI al ri ria e etc.
Brașov
HUNEDOARA Focșani Galați
ARGEŞ
Reșița
Zona seismică Râmnicu-Vâlcea BUZĂU Brăila
CARAŞ-SEVERIN Târgu-Jiu PRAHOVA Tulcea
Banat
VÂLCEA Ploiești Buzău BRĂILA
GORJ Pitești TULCEA
Drobeta-Turnu Severin Târgoviște
DÂMBOVIŢA IALOMIŢA Slobozia
MEHEDINŢI BUCUREȘTI
Slatina
Craiova CĂLĂRAŞI Călărași Constanța
OLT GIURGIU
Alexandria CONSTANŢA
DOLJ Giurgiu
TELEORMAN
m
Zona seismică Dobrogea

ele mai meroase i mai p ter ice c trem re se decla ea ă o a de se t l esc

plăcile st ropea ă oesică i tra lpi ă spre care ai tea ă i Placa ării egre.
eplasarea plăcilor tecto ice d ce la apari ia or te si i la diferite ad cimi scoar a
terestră i la prod cerea de c trem re.
f c ie de ad cimea la care se decla șea ă care sem ifică hipoce tr l seism l i
c trem rele pot fi:
• superficiale ad cimi s m
• crustale sa normale ad cimi de reg lă tre și m Plăci tectonice

• intermediare ad cimea poate să a gă la m acestea s t și Zone de contact între plăci

Direcția de deplasare a plăcii

cele mai p ter ice.

Suceava
Baia Mare

Iași
PLACA
trem re s perficiale pot a ea loc diferite regi i ăgăraș m Cluj-Napoca EST-EUROPEANĂ
Bacău
PLACA INTRA-ALPINĂ
p l g a at rișa a aram reș ra sil a ia mpia om ă etc.
dar aria c cea mai i te să acti itate c seisme de mare ad cime este Timișoara

sit ată la c r ra arpa ilor rie tali. Focșani Galați

1 ali ea ă c colegii harta alăt rată și e plica i di ce ca ă cele mai Pitești Buzău
Tulcea
PLACA
p ter ice c trem re i termediare se decla șea ă o a ra cea. MĂRII
Craiova NEGRE
2 isc tă c colegii despre efectele c trem relor as pra medi l i BUCUREȘTI Constanța

at ral și a tropic. e ce este ecesară ed ca ia ele ilor și a tregii m

Zimnicea

pop la ii c pri ire la c trem re PLACA MOESICĂ

20 U2 Relieful României

A ali ea ă ta el l. Preci ea ă apoi care a fost cel mai p ter ic c trem r de pe teritori l
om iei. e ce se poate oferi o aloare e actă a mag it di ii acest i seism
ișcările stratelor de roci
ge erate de c trem re ata a nitu ine nten itate e criere
s t registrate c a tor l fost cel mai iole t c trem r di secol l al
lea a d loc timp l dom iei l i tefa
or aparate mite
a g st . iole t cel are. prod s al ecări de tere replicile
seismografe.
sale sim i d se oldo a și alahia pe tr
d are loc o mișcare că ile.
a a seismograf l i a t loc aceeași i c cel descris a terior
se deplasea ă odată a g st . te s
și a fost co siderat o replică.
c acesta schim a resim it toate cele trei pro i cii
i ie . te s
pe d l l m lt mai gre rom ești.
răm e pe loc co form ag it di ea estimată tre și grade
pri cipi l i i er iei . pe scara ichter l clasifică drept cel mai
.
Pe i a sa ac l di rf l octom rie p ter ic c trem r r cea prod s reodată.
atastrofic
pe d l l i registrea ă d rat de sec de și s a resim it toată
pe o rolă di h rtie mită ropa.
seismogramă amplit di ea ia arie . iole t Peste de mor i și măr mare de ră i i.
acestor deplasări. ala i mal rile Pr t l i s a pră șit pe
a g st . istr cti
aproape mătate de ilometr .
trem r l a a t loc area eagră
martie . te s pro oc d pe ărm l rom esc al seismic
alt de metri.
oiem rie . te s de mor i peste de ră i i.
fost cel mai distr cti seism registrat
om ia. d rat de sec de și a
martie . trem ge erat de decese de ră i i
pag e materiale ma ore meroase clădiri
fii d p se la păm t.
d are loc o mișcare a a g st . istr cti Peste de mor i și de ră i i.
sol l i a a seismograf l i . oarte mor i de ră i i. ste ltim l c trem r
se mișcă odată c sol l dar mai
p ter ic p ter ic registrat om ia.
pe d l l amorti at răm e
pe loc.
stfel se creea ă o mișcare
relati ă la mișcarea sol l i care
este registrată a alogic sa
digital repre e tarea grafică
a acestei mișcări se mește
seismogramă.
eismografele registrea ă
mișcarea at t pe erticală c t și loc l arlto ai te și d pă c trem r l
pe ori o tală. di oiem rie

Pe teritori l ării oastre

e istă amplasate astă i
peste de sta ii seismice
moder e digitale cea
mai performa tă fii d
sta ia r cioaia di o a r l ol ei ai te și d pă c trem r l loc l ărea ai te și d pă c trem r l
di octom rie di martie
seismică ra cea.
seara ilei de martie a a t loc cel mai distr gător di tre seismele registrate
ara oastră. a t grade pe scara ichter s a resim it pe treg teritori l ării i a
pro ocat mari distr geri i a arii peste de loc i e deose i c re ti i
o ă de e ale ării.
ra l im icea i m lte sate a fost distr se tregime.
lterior alte c trem re sem ificati e dar fără mari pag e a a t loc la a g st
i mai .
Relie ul carac eri ici enerale L1

B eg li de comportame t ca de c trem r
ișcările seismice se decla șea ă r sc a o perioadă de ac i e sc rtă de apro ima
ti de sec de și pri rmare este foarte importa t să știi c m să te prote e i
ca l prod cerii or astfel de fe ome e at rale. fiecare școală a loc e erci ii practice
de sim lare ca de seism și tre ie să re ii c ma imă serio itate toate recoma dările
făc te de profesori. ri de te ar s rpri de seism tre ie să fii pregătit t dia ă c
ate ie și fișele p se la dispo i ie ma al l digital.

itește a ali ea ă și come tea ă mpre ă c colegii rmătoarele reg li de

comportare și de ac i e ca de c trem r.

e trebuie ă ace i
n timpul unui cutremur

• Păstra i ă calm l i tra i pa ică

• dăposti i ă imediat tr loc sig r R E
s o masă iro sa o piesă solidă
de mo ilier i i e i ă i e de aceasta. itul e upra iețuire
ăm e i calm p ă la cetarea i pregătit r csac
c trem r l i. pe tr sit a ii de rge ă
• acă s te i i terior l ei clădiri acă este mome t l
răm e i pe loc cerca i să ie i i să o faci. ste i e ca
afară i ă d ce i pe alco . acă treaga familie să ai ă
s te i pe hol a e a i ă ghem it pregătit astfel de it
l gă perete i terior. Prote a i ă e trebuie ă ace i upă cutremur de s pra ie ire pe tr
cap l i fa a. depărta i ă de ferestre • cerca i prim l r d să răm e i o perioadă de ile
geam ri ogli i i lioteci mo ile alte calm. i i ti i persoa ele speriate pe tr că c trem r
aparate de il mi at. ie i i afară colegii fra ii mai mici persoa ele p ter ic distr gător se
de a i p tea fi ră it. tili a i lift l. rstă . poate decla șa oric d.
acă s te i lift timp l prod cerii P e r csac apă
• erifica i dacă s te i ră i i i apoi mi im litri de persoa ă/
c trem r l i apăsa i to l de rge ă. ita i ă i la persoa ele di r. ca l
d lift l se opre te ie i i c t mai i alime te co ser e
care s t ră ite acorda i prim l a tor atoa e e ergi a te
repede posi il di lift i adăposti i ă dar mai dacă ști i c m să o face i.
tr loc sig r. isc i i o păt ră o tr să
• acă a e i e oie de a tor i de prim a tor o la ter ă
• acă s te i e terior l clădirii mai p te i ie i di loc i ă p e i la fl ier c it e e t al
adăposti i ă tr loc sig r departe fereastră afi pe care să scrie c litere o ealtă m ltif c io ală
de ferestre clădiri pod ri ca l ri foarte mari: o richetă o aterie
electrice sa st lpi. ta i la cel p i e ter ă pe tr telefo l
m de ca l rile electrice r pte • acă rma prod cerii i c trem r
a i fost s rpri s s dăr măt ri sa mo il și ca l de
sa că te. alime tare copii d pă
i ci te la a mite i ter ale de timp
• acă s te i tr ehic l răm e i dacă este posi il lo i i c o iect tare doc me tele importa te
a tot rism. pă cetarea partea cea mai compactă a loc l i aparat de radio porta il.
c trem r l i ie i i di ehic l dacă care s te i loca i pe tr a tra smite csac l se poate
a că t r ca l ri electrice. acest sem ale care să permită locali area. completa c o iecte de
ca a tepta i for ele de i ter e ie. m răcămi te mai groase
pri i ă tr loc sig r fără a loca • folosi i telefo l dec t pe tr a a i articole de igie ă etc.
dr m l departe de pod ri iad cte sem ala o rge ă.
i imo ile. • sc lta i la radio i str c i ile
• acă ă afla i tr o dr me ie că ta i a torită ilor.
loc sig r de să ă adăposti i. • folosi i ma i a dec t sit a ii
Pe pa tele i sta ile s t posi ile căderi e treme. ăile de circ la ie tre ie
de pietre sa de copaci ori al ecări lăsate li ere pe tr ma i ile de
de tere . i ter e ie.
22 U2 Relieful României

nită ile a re e relief arpa ii R ne ti

U
mi tește i de la orele
de geografie ce știi despre
la l carpatic despre
arpa ii om ești și
depresi ea pe care o
co oară
A otodată
ii arpa ii repre i tă
ade ărat castel al
apelor aici găsi d i
i oarele ma oritatea
r rilor om iei. ele
c rs ri de apă a re it
să străp gă tregime
sa par ial la l carpatic
d d a tere or defile ri
ade ărate por i care a
fa ori at legăt rile di tre
o ele i terioare i cele
e terioare lor.
E plorez
o e ti dere e trer ptă
de la gra i a de ord c
crai a p ă la alea ă de cerc
rii s d est iar de aici c
aspect disco ti spre
ord p ă la alea arcă
l i arpa ii om ești se
Ramurile arpaților Rom ne ti
desfășoară pe teritori l ării de origi alitate imp să de
s forma i ime s arc arietatea altit di ală a c l
r l epresi milor de la m la peste
ii oli are a ra sil a iei. m di ersitatea petro
omparati c alte la ri grafică și a tip rilor de relief
m toase e rope e ar și m ltit di ea depresi ilor
pa ii om ești a o otă i tramo ta e care oc pă
di spa i l mo ta .
arpa ii imp
eta area climei și a eliș
l i iogeografic disp erea
radiar co ce trică a r ri
lor a mite peisa e și tili
ări ale tere rilor.
ali ea ă harta
alăt rată și mește cele
trei ram ri sectoare
care formea ă arpa ii
om ești marcate
c literele și . e
de pro i e de mirea
m
acestora

A arpa ii rientali

Analiză critică

arpa i rie tali.

1 ti d se p ă la alea Praho ei arpa ii rie tali repre i tă cel mai l g sector
chi ă geologică simplificată al arpa ilor om ești. e remarcă pri tr paralelism al culmilor montane fapt rar
t l it pe glo de oltate pe rei ii e ro i.
ali ea ă harta alăt rată citește apoi e rile rmătoare și
sta ilește dacă s t ade ărate sa false:
a arpa ii rie tali s t forma i at t di m i de cre ire c t și di
lca i sti și care se gr pea ă cel mai l g la lca ic di ropa.
b cept d sector l c r rii c lmile paralele di arpa ii rie tali s t
orie tate pe direc ia .
c arpa ii rie tali s t alcăt i i di trei f șii de roci: la est roci lca ice
ce tr șist ri cristali e mai d re iar la est roci sedime tare c tate
de mite fliș care oc pă treaga lărgime a sector l i de c r ră.
d d edere mod l de formare al m ilor și tip rile de roci di
arpa ii rie tali preci ea ă trei tip ri ge etice de relief pre e te
această ram ră carpatică.
2 ali ea ă mpre ă c coleg l/colega de a că harta arpa ilor
rie tali de pe pagi a alăt rată și apoi scrie i pe caiet mele m ilor
m
marca i c merele și care repre i tă si g rele cate e mo ta e
c altit di i de peste m rf l Pietros di m ii marca i c
ati ge m cea mai mare altit di e di arpa ii rie tali. l doilea
rf de peste m se găsește m ii marca i c are m și
se mește tot Pietros .
Uni ile ma ore e relie ar a ii Române i L2

E plorez

arpații rientali
1 hiar dacă se desfășoară m lt lă ime
m arpa ii rie tali s t
lipsi i de masi itate fii d fragme ta i de
meroase depresi i și ăi.
ali ea ă mpre ă c colegii harta
alăt rată și ide tifica i depresi ile
i tramo ta e di arpa ii rie tali
l d calc l rmătoarele i forma ii:
a cea mai mare depresi e se află
sector l de c r ră și poartă mele
oraș l i aflat la poalele m ilor marca i
c măr l
b a do a mare depresi e se află partea
ordică mele să fii d ide tic c al
m ilor marca i c măr l
c depresi ea este tra ersată de la
s d spre ord de r l reș p rt d
același me c al m ilor marca i
c măr l
d depresi ea este tra ersată de la
ord spre s d de r l lt mele să
fii d ide tic c al m ilor marca i c
măr l .

2 hiar dacă pot fi di i a i pe f șii

lo git di ale f c ie de cele trei
categorii de roci di care s t forma i
f șia estică a m ilor lca ici
f șia ce trală a m ilor de olta i pe
rocile cristali e f șia estică a m ilor
di fliș se o iș iește o di i are
tra s ersală a arpa ilor rie tali
trei gr pe. Prima gr pă se desfășoară
de la gra i ă p ă la ali iame t l mai
co or t ce leagă epresi ea or elor
de se află oraș l atra or ei c
cea a mp l g l i sit ată pe alea
oldo ei peste pas l estecă iș.
r pa rmătoare se ti de p ă la
marea depresi e a rașo l i și
alea it l i iar de la această limită
rmea ă p ă la alea Praho ei gr pa
di s d.
Rețin
m
ali ea ă harta de mai s s și mpre ă c
colegii ide tifica i:
a cele trei gr pe mo ta e di arpa ii
rie tali
b c lmile mo ta e ce i tră alcăt irea
fiecărei gr pe.
ompara i cele trei gr pe mo ta e di
p ct de edere al mod l i de formare a
m ilor al tip rilor de roci al altit di ii
și al disp erii c lmilor mo ta e.
A
Pietrele oam ei s t trei
st ci prismatice de calcar
di masi l ară care se
a tă gola e deas pra
co or l i egetal. Potri it
lege dei Petr are ar fi
găsit aici adăpost pe tr
familia sa iar doam a sa se
rca deseori pe piramidele
di calcar i scr ta ările
a teptarea dom itor l i.

Carpa ii rien a i se desfășoară de la gra i a de ord p ă la alea Praho ei repre e

t d sector l mo ta carpatic format di șir ri de c lmi paralele de oltate pe trei f șii
de roci lca ice cristali e sedime tare c tate . altit di i medii ma imele depășesc
m și s t fragme ta i de o m l ime de depresi i și ăi. e impart trei gr pe: Grupa
or i ă rupa Cen ra ă și rupa u i ă.
24 U2 Relieful României

A
B arpa ii eri i nali
• cegii s t esti i
pri fr m se ea lor tre
Analiză critică
m ii ării oastre ... .
d i pri e ti de os di
alea Praho ei ai crede 1 pri și tre alea Praho ei și loar l imiș er a arpa ii eridio ali a o
că toată l mea acestor desfăș rare diferită comparati c celelalte ram ri carpatice. e disti g pri a ă uirea
m i e crestată ca pre ominan ă in ro i ure deose i șist ri cristali e doar spre margi i apar c lmi
ferăstră . formate di calcare și co glomerate fapt reflectat de pre e a a numeroase culmi
mon ane u a i u ini e epă e re en m c te a pisc ri a peste m și
de număru re u e epre iuni in ramon ane i ăi.
a Pe ce direc ie ge erală se desfășoară arpa ii eridio ali
b e tip de m i d pă mod l de formare se află acest sector carpatic dacă lipsesc
rocile lca ice
c e ce arpa ii eridio ali s t co sidera i cea mai masi ă ram ră a arpa ilor
2 ele mai c osc te rf ri di arpa ii eridio ali c altit di i de peste m
s t: f. m m f. oldo ea m f. egoi m f. Par g are
m și f. Peleaga m.
a rdo ea ă descrescător rf rile pre e tate și apoi otea ă le pe caiet.
b a tor l ăr ii fi ice a om iei di atlas l geografic ide tifică m ii cărora le
apar i aceste rf ri. otea ă acești m i pe caiet drept l rf rilor.
acă rci să e i dată
că spi area m tel i
e asc ită ci e plată
ade ărat podi peste
care stă a ter tă ăpada
aproape p ă la mi loc l
erii. imion e e inţi
irc glaciar ii alea glaciară lea reasta cristali ă fi l pe co glomeratele
• it ate ii rea ăgăraș ii ăgăraș a ilor ăgăraș di ii cegi

apropierea Pas l i
erișor care face
legăt ra tre alea i l i
și cea a trei l i heile
ă i ei se mără pri tre
cele mai spectac loase
di om ia at t
heile lte l i di tre Peștera ierilor efile l lt l i drept l alea i l i separă ii
datorită ăl imii și
ii Par g și ăpă ii di i Par g ilor o ia Par g de ii lca
erticalită ii ersa ilor
ci pe tr fel l c tot l 3 hiar dacă pre i tă relief mai p i di ersificat acesta este spectac los pri
aparte care apa a peisa ele pe care le creea ă.
modelat pere ii calcaroși. a ali ea ă imagi ile de mai s s marcate de la la și ide tifică tip rile de relief
specifice arpa iilor eridio ali
b are tip de relief este repre e tati d d acest i sector carpatic o fă ișare
asemă ătoare lpilor arpa ii eridio ali a mai fost mi i Alpii Transilvaniei
rg me tea ă răsp s l dat.
4 arpa ii eridio ali repre i tă ea mai uni ară ramură arpa i ă c lmile de aici form d
gr p ri i e chegate. otă de disco ti itate o i trod c ăi e ran er a e care taie
total sa par ial masa mo ta ă il strate imagi ile de mai s s marcate c și .
a ali ea ă aceste imagi i și pe a a hăr ii de pe pagi a alăt rată preci ea ă care
di tre cele do ă r ri taie totalitate sector l meridio al a d aspect l tipic de
defile c do ă sectoare mai g ste r oș la ord și o ia la s d .
b plică fapt l că acest sector carpatic este i tersectat de p i e ăi pre e t d
schim meroase lac ri ca to ate m l imea de circ ri glaciare.
Uni ile ma ore e relie ar a ii Române i L2

arpații eri ionali

A
E plorez
ltă reme cel mai alt
1 arpa ii eridio ali se mpart patr disp erea c lmilor este deose ită. rf di ii ăgăraș și
gr pe care s ccesi ea lor de la est gr pa cegi masi ele mo ta e apare t totodată di ară a fost
la est s t separate de ăile r rilor par lipite tre ele. reasta ăgăraș l i co siderat egoi .
m o i a lt i și trei. ali ea ă se pre i tă ca si g ra mare s itate
harta și mpre ă c colegii ide tifica i: c o orie tare ge erală a c lmilor
a gr pele mo ta e di arpa ii est est fii d rmată către s d de masi e
eridio ali și r rile tre care despăr ite de rgeș și afl e ii săi. ii
acestea se e ti d Par g și respecti odea co stit ie
b c lmile mo ta e care i tră od ri orografice p ter ice di care se
alcăt irea fiecărei gr pe despri d radiar celelalte c lmi.
c depresi ile i tramo ta e di acest ali ea ă harta arpa ilor eridio ali ia la sf rșit l secol l i al
sector carpatic. și mpre ă c colegii compara i lea ca rmare a or
2 acă șir rile de c lmi paralele defi esc gr pele mo ta e di p ct de edere măs rători mai e acte
perso alitatea geografică a arpa ilor al ti derii tip rilor de roci altit di ii s a co statat tot și că
rie tali arpa ii eridio ali disp erii c lmilor mo ta e. oldo ea m
l depășește c mai
metri. stfel c cei
Rețin
m egoi a rămas
al doilea fii d să la fel
Carpa ii eri iona i e ti și tre alea Praho ei și loar l imiș er a co stit ie cel de că tat de pasio a ii de
mai repre e tati sector mo ta di ara oastră deoarece: dr me ii mo ta e ca și cel
• a cele mai mari altit di i di arpa ii om ești ma imele depășesc m mai alt rf al om iei.
• s t alcăt i i predomi a t di roci d re ceea ce co feră relief l i aspect masi
pre e a rocilor sedime tare calcare m ii cegi Piatra rai l i ehedi i er ei
co glomerate ii cegi co tri ie la di ersificarea relief l i și a peisa elor
• a cel mai e ti s și mai spectac los relief glaciar re ltat l ac i ii ghe arilor di
perioada glaciară
• a cea mai mare masi itate c aspect de m i loc p i fragme ta i de depresi i și ăi.
pri d patr gr pe mo ta e: Bucegi ă ăra Parâng e e a o eanu.
26 U2 Relieful României

A
C arpa ii cci entali
• it ată pe alea
cel l i sa a
E plorez
răiesei di ii
ihor l i Peștera rșilor
a fost descoperită 1 it a i tre alea ării la s d și 3 ii etaliferi se află st cile
a l . Pre i tă o ăile arcă l i și omeș l i la ord mite Detunatele. cestea se mără
mare aloare știi ifică arpa ii ccide tali repre i tă eriga pri tre cele mai importa te atrac ii
datorită rmelor de ia ă care chide spre ap s arc l arpa ilor t ristice ale regi ii datorită aspect l i
și meroaselor schelete om ești. lor de coloa e erticale asemă ătoare
i cl si schelet ali ea ă arta fi ică a om iei or orgi at rale riașe. t formate
complet o raritate di atlas l geografic și arg me tea ă di a alte adică di roci vulcanice
ropa ale rs l i de afirma ia: Carpa ii i en a i repre in ă care mpre ă c cele metamorfice
peșteră Ur u pae eu ramura arpa i ă a ărei ara eri i ă deose i șist ri cristali e și
dispăr t di fa a prin ipa ă e e discontinuitatea. sedimentare calcare co glomerate etc.
co ti e t l i rmă c i tră alcăt irea acestor m i.
peste de a i. 2 arpa ii ccide tali repre i tă sectorul a Preci ea ă mod l de formare al m ilor
carpatic cu cele mai reduse altitudini. di arpa ii ccide tali.
lmile mo ta e a ia depășesc m b plică afirma ia: Carpa ii i en a i e
la s d de alea reș l i și m remar ă prin marea i er i a e a ro i or.
la ord de această ale .
a ali ea ă arta fi ică a om iei di 4 arpa ii ccide tali a cel mai bine
atlas l geografic și ide tifică m ii dezvoltat relief carstic. ici se află c te a
• ascada igăr face c altit di i de peste m și mii de peșteri meroase chei plato ri
parte di Parc l a io al respecti de peste m di arpa ii calcaroase c doli e lapie ri și alte
heile erei e ș i a ccide tali. otea ă pe caiet m ii forme carstice de s prafa ă.
și se află pe alea r l i rf rile și altit di ile coresp ătoare. a de tifică imagi ile de mai os patr
i iș di ii i ei. li ia ă cei mai al i m i di di tre cele mai i teresa te peșteri di
pa cade de la o ăl ime arpa ii ccide tali. gr pa arpa ilor ccide tali sit ată la
de apro imati metri b plică de ce arpa ii ccide tali ord de reș.
de pe prag st cos repre i tă singurul sector carpatic în b oc me tea ă te di di erse s rse și
acoperit de m șchi și se care lipsesc formele specifice reliefului descoperă alte peșteri di arpa ii
arsă i iș s forma glaciar. ccide tali.
mai m ltor p e ce par
că formea ă oal.
r m se ea cascadei este
rec osc tă treaga
l me fii d i itată a al
de mii de t riși.

oloa ele erticale di a alt Peștera t l i di ii ihor Peștera cărișoara di ii ihor

ale et atei oale co siderată de specialiști cel mai adăpostește l di tre cei mai mari
di ii etaliferi l g la iri t s tera di ropei ghe ari s tera i di ropa

departe tot
ii i ei se găsesc
cascadele e ș i ei o
s ccesi e de căderi
de apă și de a i ete
s spe date care se arsă
l celălalt cre d
ascadele e ș i ei di ii Peștera e iad di ii Păd rea trarea etă ile Po or l i di
relief carstic pe c t de rar a at l i co siderată a di tre rai l i c ade ărate săli s tera e ii ihor cel mai mare comple
pe at t de spectac los. cele mai fr moase di l me de peste m ăl ime carstic di om ia
Uni ile ma ore e relie ar a ii Române i L2

Analiză critică

1 arpa ii ccide tali s t i te s fragme ta i

de depresi i și ăi.
ali ea ă harta alăt rată și ide tifică
depresi ile di arpa ii ccide tali prec m
și r rile care i orăsc di acești m i sa i
delimitea ă.

2 otă de origi alitate o co feră pre en a

epre iuni or o . t depresi i sit ate pe
c loarele or ăi riș l l riș l egr
riș l epede care pătr d ca iște golf ri
ad ci i terior l m ilor și se deschid
larg către c mpie.
de tifică pe harta alăt rată depresi ile
golf și apoi scrie le pe caiet.

3 arpa ii ccide tali se i di id ali ea ă trei

gr pe mo ta e deși a d ca reper alea
tra s ersală a reș l i masi ele sit ate la
s d ar p tea co stit i o gr pă ică. hiar
dacă s t restr și ca s prafa ă ii
Poia a scă co stit ie o gr pă disti ctă
pri i olarea datorată c loarelor de ăi
care i delimitea ă. lcăt i i predomi a t
di șist ri cristali e marm ră și calcare a
aspect l i masi itar. r pa s dică
i e delimitată de o e depresio are largi
c lmi mai alte spre est și foarte oase
m spre est. ea mai e ti să este
gr pa de la ord de reș care se disti ge
pri altit di ile cele mai mari mozaicul
petrografic marea di ersitate de roci c
disp ere e iformă relief l carstic foarte
e ti s c lmile care se despri d radiar di
partea ce trală ii ihor.
ali ea ă harta alăt rată și mpre ă
c colegii ide tifica i gr pele mo ta e
di arpa ii ccide tali și c lmile m arpații cci entali
repre e tati e.

R U
Rețin
Pas rile și trecătorile
co stit ie o caracteristică
pri și tre ăre la s d arcă și omeș la ord Carpa ii i en a i se remarcă mai a arpa ilor
cadr l arpa ilor om ești pri : ccide tali ci și a treg l i
• cea mai mare disco ti itate a masei mo ta e la carpatic. escoperă
• cele mai scă te altit di i ma ima m ii ihor ma al l digital cele
• cea mai mare di ersitate petrografică mo aic petrografic mai importa te pas ri
• lipsa relief l i glaciar și trecători di arpa ii
• cel mai e ti s și repre e tati relief carstic di treg l la al arpa ilor om ești. om ești și atașea ă lista
Pre i tă trei gr pe mo ta e: un ii ana u ui un ii Poiana u ă un ii pu eni. la portofoli .
28 U2 Relieful României

nită ile a re e relief

epre iunea linară a ran il aniei

E plorez

1 a o ă mai oasă aflată i terior l fost sc lptat relief l act al.

arc l i carpatic epresi ea oli ară
a ra sil a iei pare o astă depresi e
dar realitate repre i tă cea mai
e ti să itate de deal ri și podiș ri di
om ia. egăt ra str să c arpa ii
deri ă at t di po i ie c t mai ales di
mod l de formare fii d fapt o regi e
c f dame t de loc ri carpatice
sc f date acoperite lterior de o
c ert ră groasă de sedime te pe care a
epresi ea pre i tă limite foarte
e ide te i cl si spre ord est de
c lmile del roase Pris el eal l are și
Prel ca co siderate m i sc f da i
separă această itate de deal rile di
est l arpa ilor ccide tali.
ali ea ă harta de mai os și ide tifică
ită ile ma ore de relief c care se
eci ea ă epresi ea oli ară a
ra sil a iei.

pa oșie este
mo me t al at rii ce
co stă forme piramidale
roșiatice create de apele
de șiroire. iecti l
este sit at apropiere
de e eș departe de
localitatea a crăm care
s a ăsc t scriitor l cia
laga. ro ic l și
c tec l rstelor acesta
descria pa oșie astfel:
area mea spre răsărit era
c pri să de coastele c
ii și c r pele roșii iște
forma i i geologice i are
ca arhitect ră r pte parcă
di po este semă d
c o așe are de temple
egipte e c col m e de
creme e și foc.

m
epre iunea olinară a ran il aniei
Uni ile ma ore e relie e re iunea olinar a Tran il aniei L3 29

2 Relieful Depresiunii Colinare a 3 epresi ea oli ară a ra sil a iei este A

Transilvaniei (ce cuprinde po i uri, o unitate de relief cu altitudini generale
ea uri și epre iuni) s-a dezvoltat pe de 500–600 m. • rădi a meilor di
strate sedimentare necutate, exceptând alorile ma ime depășesc c p i depresi ea lmaș gri
partea margi ală de e istă pe m ele deal ri di est icheș sit ată la e tremitatea
alocuri, strate cutate cu iviri de sare. În m irt ș m iclod ord estică a Podiș l i
partea din mijloc apar boltiri ale stratelor m iar cele mi ime co oară s omeșa a fost
sedimentare (numite omuri) care au în 300 m spre vest, în culoarul depresionar declarată arie at rală
i terior ac m lări de ga meta . Alba Iulia-Turda. prote ată a l .
itește e rile și alege aria ta ali ea ă harta de la pagi a Aici sunt conservate
corectă de răsp s. crie pe caiet și preci ea ă: forma i i st coase c
e rile corecte. a mele s care este c osc tă forme bizare (turnuri,
Relieful Depresiunii Colinare a partea margi ală estică a epresi ii ci perci ace pere i
Transilvaniei este format din: oli are a ra sil a iei de se află verticali), pe care factorii
a c mpii deal ri și podiș ri cele mai mari altit di i di această e ter i difere ele
b deal ri depresi i și podiș ri. itate de relief de temperat ră care
Pre e a frec e tă a argilelor mai ales b mele r l i care tra ersea ă au generat procese
partea ce trală a epresi ii oli are a epresi ea oli ară a ra sil a iei repetate de ghe
ra sil a iei fa ori ea ă: de la est la est și l g l căr ia se de ghe t rile apele
a apari ia al i ilor află c loar l depresio ar l a lia di precipita ii care a
b prod cerea al ecărilor de tere . Turda, cu cele mai mici altitudini. determinat procese de
eroziune – le-au modelat
gresii și alte roci de
Analiză critică d rită i diferite.

1 Pri caracteristicile diferite ale relief l i epresi ea oli ară a ra sil a iei se
i di id ali ea ă ona mar ina ă cea estică fii d formată di șir ri de depresi i și
deal ri asemă ătoare celor s carpatice și partea ce trală care poartă de mirea de
Po i u ran i aniei.
a ali ea ă harta de la pagi a și preci ea ă:
• mele depresi ilor margi ale formate la co tact l c arpa ii eridio ali
• Primele documente
• mele deal l i la poalele căr ia se află oraș l l apoca.
b de tifică mpre ă c colegii pe harta de la pagi a alăt rată cele trei s di i i i
care atestă e iste a
ma ore ale Podiș l i ra sil a iei și r rile care le delimitea ă. ăcămi telor de sare și
exploatarea acestora
2 elief l de la ord de reș format domi a t pe argile și mar e se comp e di regi ea oraș l i
deal ri rot ite m i te s tili ate pe tr agric lt ră. a s d de reș rda datea ă di a l
relief l c pri de c lmi del roase orie tate est est mai alte spre s d peste m deși mi ele s t
și mai oase spre s d est. itatea de ord est pre i tă deal ri mai alte c osc te că di
m separate de omeș și afl e ii săi. a tichitate iar sarea de
plică fapt l că deși are relief de deal ri s itatea di partea ce trală a aici era apreciată că de
Podiș l i ra sil a iei poartă mele de c mpie . la cep t l l i edi .
stă i mi a de sare de la
Rețin Turda este un important
obiectiv turistic, fiind
amenajat în acest scop
epresi ea oli ară a ra sil a iei repre i tă cea mai mare itate de deal ri și podi- și deschis p lic l i
ș ri di om ia. re f dame t cristali carpatic acoperit de strate sedime tare anul 1992.
groase care age ii e ter i deose i apele c rgătoare a modelat pri ero i e relie-
f l act al predomi a t del ros c altit di i ge erale de m. Pri partic larită ile
diferite ale relief l i epresi ea oli ară a ra sil a iei se deose esc:
• ona mar ina ă c șir ri de deal ri și depresi i est carpa ii ra sil a iei
depresi i largi s d deal ri și mai ales depresi i est și ord
• Po i u ran i aniei ce tr di i at la r d l să trei s ită i tra s ersale
(Po i u ome an, C mpia ran i aniei, Po i u rna e or).
30 U2 Relieful României

nită ile a re e relief ealurile i p i urile

U
mi tește i de la orele
de geografie ce știi
despre deal rile sit ate
la e terior l arc l i
carpatic eci ătatea și
prel girea celor trei ram ri
carpatice.
e tracarpatice u carpa ii i ealurile e e t
Analiză critică
1 u arpa ii o treaptă de tra i ie eal l hiciora m. t
tre m i și regi ile e terioare alcăt i i di strate sedime tare c tate
mai oase se desfășoară tre alea co glomerate gresii argile etc. pe
oldo ei și alea otr l i. elief l lor aloc ri c i iri de sare.
c pri de o asociere de depresi i și
deal ri c altit di i diferite ompletea ă e l rmător c
m ca ate de mișcările tecto ice terme ii coresp ători di tre
care le a c tat sa le a ridicat para te e:
e iform tre m o i a și otr se carpa ii s a format pri
registrea ă at t altit di ea mi imă (depunerea de sedimente n re irea
c t și cea ma imă: eal l ra m oar ei ere re .

Subcarpații 2 P ă la alea rot ș l i carpa ii a

o alcăt ire mai simplă a d si g r
șir de depresi i mărgi ite spre e terior
de deal ri Pleș Petricica . tre
rot ș și m o i a areal l s carpatic
este m lt mai complicat pri forma
c r ată str ct ra foarte c tată pri
cele șir ri de depresi i i ter e
și i tracoli are și deal ri de e empl
ăg ra do eștilor . co ti are
p ă la alea otr l i apar do ă șir ri
de depresi i și deal ri dar de ti deri
diferite.
tele de sare de la lă ic
Praho a: rota iresei foto
a a tor l profesor l i/ profesoarei
echea sali ă irea foto de geografie e plica i difere a di tre
m depresi ile i ter e și cele i tracoli are
s raport l po i iei lor areal l
s carpatic.
b ali ea ă c colegii harta alăt rată
și ide tifica i di i i ile ma ore ale
carpa ilor.
c a i e emple de depresi i s carpatice
i ter e și respecti i tracoli are.

A
Rețin
it a i ra a com ei
erca di carpa ii u arpa ii se desfășoară la e terior l arpa ilor rie tali și eridio ali tre ăile oldo
r rii lca ii oroioși ei și otr l i.
de la P clele ari și P clele e ltată pri cre irea și ăl area e iformă a stratelor de roci sedime tare această
ici repre i tă fe ome itate repre i tă o asociere de depresi i și deal ri c altit di i ce depășesc pe aloc ri
geologic foarte rar m . f c ie de caracteristicile relief l i carpa ii se mpart trei mari di i i i:
ropa. u arpa ii o o ei sector l cel mai simpl u arpa ii Cur urii sector l cel mai com
ple și u arpa ii e i i.

Aplic

ompară mpre ă c colegii relief l celor trei sectoare s carpatice. ta ili i asemă ări și
deose iri di p ct de edere al mod l i de formare al altit di ilor și al str ct rii relief l i.
Uni ile ma ore e relie ealurile i o i urile e racar a ice
ubcar a ii i ealurile e e L4

E plorez

1 Dealurile de Vest fac trecerea de la

arpa ii ccide tali spre mpia de
est desfăș r d se cep d de la
r l era s d p ă la omeș
ord . epre i tă o f șie del roasă
disco ti ă trer ptă de ăile care se
lărgesc la ieșirea di m i și mai ales de
pătr derea c mpiei p ă spre poalele
m ilor.
ealurile e e t
ali ea ă harta alăt rată și ide tifică:
a m ii drept l cărora lipsesc
deal rile i tr d astfel co tact
direct c c mpia
b r l care tra ersea ă eal rile de
est dar i oarele sale se află
arpa ii ccide tali.

2 eal rile de est s a format pri

dep erea de sedime te tra sportate de
r ri prepo dere t isip ri și pietriș ri .
altit di i red se m
depăși d doar pe aloc ri m
deal rile formate di roci cristali e
sa lca ice ăg ra imle m
lmea odr l i m.
itește e rile rmătoare și
sta ilește dacă s t ade ărate sa false.
rg me tea ă răsp s rile date.
• eal rile de est s t alcăt ite
deose i di roci metamorfice și
lca ice și doar pe aloc ri di roci m
sedime tare.
• eal rile di această itate de relief
scad treptat altit di e di spre est deal rile a o desfăș rare mai si oasă
spre est. c lmile lor prel gi pătr d ad c
i terior l m ilor. a s d de reș A
3 o desfăș rare aria ilă est est pe sector l del ros cel mai compact este
apro imati m lă ime eal rile repre e tat de eal rile ipo ei. tră ite la ord de reș
de est a cea mai mare e ti dere ser ă pe harta de mai s s și la s d de r l ega
ăl ime și co ti itate la ord de alea partic larită ile locale ale relief l i eal rile ipo ei foto s s
arcă l i. tre arcă și ersa t l pre e tate te t. mpre ă c colegii se al ă la alt t di i de
ord estic al ilor ara d l i ide tifică di i i ile eal rilor de est. de metri. a
di tre cele mai compacte
s ită i ale eal rilor
Rețin de est se desfășoară pe
o l gime de apro imati
Dealurile de Vest co stit ie o f șie disco ti ă de deal ri care se i terp tre arpa ii m și are aspect l i
ccide tali și mpia de est. pre deose ire de carpa i această itate de relief s a podiș piemo ta di care
format pri dep eri de sedime te are altit di i mai red se și c pri de o serie de deal ri se al ă i olat măg ri
c c lmi etede sa o d late rareori so ite de depresi i. e la ord la s d se mpart : alcăt ite di roci cristali e
eal rile il a iei eal rile riș rilor/ rișe e și eal rile a at l i. sa er pti e.
32 U2 Relieful României

nită ile a re e relief ealurile i p i urile

e tracarpatice i ul etic i i ul e e in i
U
Analiză critică
mi tește i de la orele
de geografie deose irile literele și s t marcate pe hartă podiș rile ehedi i și etic. ali ea ă harta și
pri cipale di tre m i ide tifică litera c care este marcat fiecare podiș a d edere fapt l că pri relief l
deal ri și podiș ri. să l poate fi co siderat frate mai mai mic al m ilor c care se eci ea ă.
o i ul etic i o i ul e e inți

elief șor ăl rit c aspect de

deal ri domoale tipic Podiș l i
etic di Platforma trehaiei
regi ea di tre ăre și otr m
apropierea localită ii trehaia.

E plorez

A șe at partea ce tral s dică a ării 2 ompletea ă e rile rmătoare c

Po i u e i se desfășoară tre alea terme ii coresp ători di tre para te e.
• atorită ete imii m o i ei la est și alea ării la • Podiș l etic este format di roci
deose ite a relief l i est . eși este str s legat de carpa i sedime tare disp se strate u a e
Podiș l etic mai este Podiș l etic s a format pri dep erea înclinate .
c osc t și s mele de sedime te strate șor cli ate de • ltit di ile relief l i di Podiș l etic
de Platforma etică de pre i tă și caracter l de piemo t se ( re a de la ord spre s d.
t mplător s ită ile mai mește și Piemontul Getic . elief l 3 ali ea ă harta de mai s s și mpre ă
sale s t mite să de oltat tr o c ert ră groasă de c colegii ide tifica i pri cipalele
platforme . pietriș ri și isip ri pe aloc ri c i tercala ii di i i i ale Podiș l i etic.
• Podiș l etic de argile este alcăt it di c lmi del roase
apropiere de otr se foarte etede c altit di i ce aria ă tre
află l di tre cele m și m a căror lă ime
mai importa te a i e crește ge eral spre s d. cadr l
car o ifere otr acest i podiș se disti g mai m lte di i i i
o i ari de căr ele c osc te s mele de platforme.
este e ploatat la 1 ali ea ă harta de mai s s și
s prafa ă. preci ea ă ită ile de relief c care se
eci ea ă Podiș l etic. lmile etede ale deal rilor di Platforma lte l i

Rețin

Po i u e i se e ti de tre m o i a și ăre. orm d se apropierea ei regi i

mai alte pri dep eri sedime tare cli ate repre i tă o formă tipică de piemo t. eli
ef l să este alcăt it di deal ri c aspect foarte eted care scad altit di e spre s d.
ste fragme tat de ăi ad ci platformele dești rgeș l i otmea a la est de lt și
platformele lte l i i l i trehaiei la est.
Uni ile ma ore e relie ealurile i o i urile e racar a ice
o i ul e ic i o i ul e e in i L4

Aplic
Profil l de mai os
i tersectea ă o por i e
di Platforma otmea a și
e ide ia ă partic larită ile
relief l i aflat tre
localită ile or ă el și
re marcate pe harta
alăt rată c litele și
. pă c m o ser i pe
hartă li ia de profil
tra ersea ă do ă p r ri
afl e i ai r l i edea.
ali ea ă acest profil și
preci ea ă:
A
literat ra geografică
1 aspect l ge eral al c lmii rom ească terme l
del roase pri cipale de piemo t apare
aleg d di tre aria tele: me io at pe tr prima
asc it rot it eted dată l crarea l i i tilă
2 altit di ea la care se ihăilesc . Piemo t l
desfășoară acest deal etic care se
care face parte di arată că piemo t l este
s itatea Platformei o formă de ac m lare c
otmea a mită aspect de c mpie or
Podiș l pi e ilor cli ată co stit ită pri
3 mele celor doi al io ări masi e de către
afl e i ai r l i edea r rile ce de ea ă de la
i tersecta i de li ia de m te .
profil.

Analiză critică

hiar dacă oc pă doar di s prafa a

ării Po i u e e in i co stit ie a
di tre ită ile ma ore de relief ale
om iei. șe at s d est l ării tre
otr și ăre și alăt rat Podiș l i etic
este o itate origi ală pri partic larită ile
deose ite ale relief l i. Pe s prafa a sa
restr să Podiș l ehedi i m i ă aspecte
specifice m ilor c cele caracteristice trate c tate de calcare și alte loc ri de șist ri cristali e

regi ilor del roase așa c m il strea ă și

imagi ile alăt rate.
ali ea ă c colegii aceste imagi i
și mpre ă c profesor l/profesoara
de geografie sta ili i caracteristicile
ge erale ale relief l i Podiș l i
ehedi i care i da stat t l de
icat tre ită ile ma ore di
lmile del roase ale Pod. ehedi i largi și etede Peștera opol i a
om ia. c altit di i de m aflată ate ia speologilor

Rețin

Po i u e e in i cea mai mică itate ma oră de relief di om ia este sit at tre otr
și ăre. Pre i tă relief aparte asemă ător m ilor str ct ră c tată șist ri cristali e
și calcare c relief carstic dar și deal rilor aspect l eted al c lmilor altit di i red se
c pri se tre și m.
34 U2 Relieful României

nită ile a re e relief ealurile i p i urile

e tracarpatice i ul l ei i i ul r ei

E plorez
o i ul ol o ei

1 it at ord est l ării modelat de age ii e ter i

Po i u o o ei este roci sedime tare
mai cel mai ti s pre i tă aspecte diferite
podiș ci și si g r l care legate de cli area
se eci ea ă direct at t stratelor și de re iste a
c m ii c t și c c mpia la ero i e a rocilor.
și este tra ersat și/sa a ser ă pe harta
delimitat de do ă r ri alăt rată direc ia de
mari afl e i ai ării sc rgere a r rilor și apoi
dar c i oarele aflate pe sta ilește dacă e l
teritori l ei ări eci e rmător este ade ărat
om iei. sa fals: cli area
ali ea ă harta și ge erală a stratelor de
preci ea ă: ită ile roci deci și a relief l i
de relief c care se Podiș l i oldo ei este
eci ea ă Podiș l pe direc ia .
oldo ei r l care b ompletea ă e rile
tra ersea ă și apoi rmătoare c terme ii
m delimitea ă acest coresp ători di tre
podiș de o altă itate para te e:
de relief eci ă r l • Pe rocile mai d re
care limitea ă Podiș l prec m gresiile relief l
oldo ei și co stit ie Podiș l i oldo ei are
totodată gra i ă fl ială a altit di i mai mari/mici .
om iei. • arealele formate
2 Podiș l oldo ei s a predomi a t di argile
format pri dep ere relief l Podiș l i
lmi del roase paralele de sedime te pe oldo ei este mai
oli ele to ei
f dame t echi. elief l (înalt/scund .

Analiză critică

Podiș l oldo ei are trei mari di i i i c trăsăt ri diferite:

a di i i ea di ord est este cea mai oasă a d deal ri sc de m c o
i te să tili are agricolă este tra ersată de i ia și afl e t l să ahl i
b sector l di tre iret și Pr t are ord altit di i de peste m și aspect de podiș și
deal ri oase s m etede s d la est de r l rlad pre i tă o s ccesi e
de c lmi del roase g ste și paralele
c pre i tă podiș ri depresi i c loare mari de ale cea a iret și este di i i ea c
cele mai mari altit di i eal l i gi m.
Pe a a acestor caracteristici și de miri geografice ide tifică pe harta de mai s s cele
trei di i i i ale Podiș l i oldo ei. crie apoi pe caiet mele di i i ii asociat c litera
elief de plato
Podiș l e tral oldo e esc
coresp ătoare caracteristicilor pre e tate upă mo e u Po i u u e ei .

Rețin

Po i u o o ei este cea mai mare itate de podiș di ară. a format pri dep ere de
sedime te și pre i tă relief ariat alcăt it di podiș ri propri ise deal ri și pe aloc ri
depresi i. ltit di ile diferă f c ie de cli area stratelor și de d ritatea rocilor. i i i
elief l plat al mpiei oldo ei ile Podiș l i oldo ei s t: Po i u u e ei C mpia o o ei (Jijiei) Po i u r a u ui.
Uni ile ma ore e relie ealurile i o i urile e racar a ice
o i ul ol o ei i o i ul obro ei L4

E plorez
o i ul obro ei

1 Po i u o ro ei este sit at s d est l

ării și oc pă cea mai mare parte a
pro i ciei istorice o rogea.
ali ea ă harta alăt rată și e plică
afirma ia: i g ra itate de relief di
om ia delimitată pe trei lat ri de
do ă eleme te hidrografice diferite
și c altit di ea mi imă ce ti de spre
m este Podiș l o rogei.

2 Po i u o ro ei repre i tă cea mai

tipică și cea mai comple ă itate de
podiș di om ia datorită ge e ei
alcăt irii petrografice și formelor
specifice de relief. partea sa ce trală
se află Podiș l asimcei cea mai eche
itate de relief formată pri c tarea
scoar ei alcăt ită di șist ri er i
cele mai echi roci de la s prafa a
om iei. ord est s t sit a i
ii ăci l i rest di tr echi
la m tos e ropea p ter ic eroda i
c altit di i de deal ri m rf l
reci dar c relief a r pt de oltat
pe roci d re. egi ea s dică mită
Podiș l o rogei de d s a format pri
dep eri de sedime te pe f dame t
foarte echi. Pe rocile disp se strate
m
aproape ori o tale calcare și gresii
acoperite de loess s a de oltat
relief șor o d lat c altit di i red se
format di podiș ri deal ri c c lmi mai
rot ite ăi pe aloc ri ad ci dar relief c aspect r i iform pe gra ite ersa i a r p i săpa i calcare
ge eral lipsite de apă.
ali ea ă harta și imagi ile alăt rate
și ide tifică di i i ile Podiș l i
o rogei. ocali ea ă pe hartă
s ită ile de relief apoi come tea ă
mpre ă c colegii aspecte ale relief l i
il strate fotografii. ii ăci l i heile o rogei di Podiș l asimcei

ersa i calcaroși al i și a r p i
Rețin a

Podiș l o rogei c pri s tre l ca și

elta ării și area eagră repre i tă
itatea e tracarpatică c cel mai comple m
relief. Pre i tă do ă di i i i c partic la al ie lipsită de apă
rită i diferite ale relief l i date de ge e ă
altit di e roci și forme de relief : Masivul
ale de tip ca ara Podiș l lti ei o a itorală a ărm alt/fale ă
o ro ei e or și Po i u o ro ei e u ac m lări de isip/pla e
36 U2 Relieful României

nită ile a re e relief c piile

U
mi tește i de la orele
de geografie ce știi despre
formele de relief c osc te
s mele de c mpii.
pia R nă i pia e e t
E plorez
mpiile co stit ie treapta cea mai oasă și
cea mai o ă a relief l i ării. a format
pri ac m larea de sedime te ad se de
r rile ce co ora di arpa i foste
lac ri. lterior peste pietriș ri și isip ri
s a ac m lat o păt ră de loess.
1 ali ea ă arta fi ică a om iei di
atlas l geografic și preci ea ă po i ia
geografică prec m și limitele celor do ă mpiile pre i tă ge eral s prafe e
ită i de c mpie. (abrupte/netede mite pop lar
2 ser ă imagi ea alăt rată și apoi c mp ri c pa te (foarte mari/aproape
completea ă e l c terme ii inexistente i tercalate tre ăi c maluri
coresp ători di tre para te e. oa e er an i na i și l ci largi.

Analiză critică

1 C mpia om nă are mpiei om e. mi i cele trei di i i i

ăl imi c pri se tre cea mai altă și cea mai sectoare se
și m ma imele oasă s itate. i di id ali ea ă
lt ri agricole depăși d m la ieșirea 2 mpia om ă pre i tă mai m lte tip ri de
mpia iret l i ferior
rgeș l i di Podiș l relief di ers datorat c mpii disp se f șii
etic iar mi imele mod l i de formare lo git di ale:
a g d la c i a metri • c mpii formate la
proces l i de co or re
ord est la ărsarea ( ă are u i en ă a ieșirea r rilor di
iret l i ăre. scoar ei ac i ii apelor regi ile del roase a
ali ea ă pe harta c rgătoare și tip rilor altit di ile cele mai mari
de mai os direc ia de de roci pe isip ri s a m
mpia ărăga l i • c mpii formate arealele
c rgere a r rilor și de oltat relief eolia
sta ilește mpre ă c d e iar pe loess de se ma ifestă
c colegii cli area s a format depresi i proces l de lăsare le tă
ge erală a relief l i mite crovuri . a tere rilor s t cele
mai oase
mpia Rom nă • c mpii etede c aspect
plat tabular a altit di i
de m frec e t
s t acoperite de loess
și pe aloc ri de isip ri
de e empl pe dreapta
ăilor ă și alomi a
l ca iret l i etc. .
m
ali ea ă mpre ă c
colegii harta și c a tor l
profesor l i/profesoarei
de geografie ide tifica i
di i i ile mpiei
om e și tip rile de
c mpii di această
itate de relief. Pe tr
fiecare tip de c mpie da i
c te e empl .
Uni ile ma ore e relie câm iile âm ia Român i âm ia e e L5

Rețin

orm d se ca și mpia de est pri dep erea de sedime te pe loc l i fost lac
mpia om ă este alcăt ită di isip ri și pietriș ri peste care s a ac m lat o păt ră de
loess c grosimi mai mari la est de lt. elief l să cli ă de la ord la s d și de la est la
est și are altit di i c pri se tre m mpia Piteștilor și c i a metri mpia iret
l i ferior . Pre i tă trei tip ri de c mpii diferite ca ge e ă altit di i aspect prec m și
forme tipice relief l i de oltat pe isip ri dune și pe loess crovuri . e mparte trei mari elief de d e mpia lte iei
di i i i sectoare tra s ersale: sectorul vestic c osc t s mele de C mpia eniei
sectorul central tre lt și rgeș și sectorul estic.

mpia e e t
Analiză critică

1 C mpia e e are comparati c mpia om ă o ti dere m lt mai red să

și relief mai iform ca str ct ră și altit di i c pri se apro imati tre
și m de oltat tot pe roci sedime tare isip ri pietriș ri acoperite
ele loc ri de strat de loess .
itește e rile rmătoare și sta ilește dacă s t ade ărate sa false.
Pe tr a răsp de a ali ea ă arta fi ică a ropei și arta fi ică a
om iei di atlas l școlar.
a elief l de c mpie se co ti ă est și di colo de gra i ă mpia
de est făc d parte di ti sa arie depresio ară e ropea ă
c osc tă s mele de mpia Pa o ică.
b esfăș r d se s forma ei f șii pe direc ia ord s d
mpia de est pătr de mpre ă c eal rile de est
i terior l ilor p se i s forma depresi ilor golf.

2 mpia de est a l at aștere mai m lte tip ri de

c mpii care pot fi gr pate :
• c mpii alte di care fac parte câmpiile
piemontane sit ate prel girea
deal rilor mpia i găi cea mai
altă aproape m și cele c
aspect eted ori o tal acoperite
c loess și isip ri câmpii
tabulare: rad l i arei
• c mpii oase sit ate por i ile
de se ma ifestă proces l de
co or re i da iile și mlăști irile
di aceste câmpii de coborâre a fost
dimi ate pri l crări de dig ire și
desecare pri ca ali area r rilor.
ali ea ă harta alăt rată și mpre ă c
colegii ide tifica i tip rile de c mpii di m
această itate de relief.

Rețin

mpia de est are pe a sam l relief eted c altit di i mi ime de m și ma ime

care se apropie spre est de m. Pre i tă câmpii înalte c aspect coli ar mpia i găi
sa ori o tale etede și pe aloc ri c c mp ri de d e și câmpii joase sit ate pe c rs rile
r rilor omeș riș ri și imiș p ă dem lt i da ile. ega l di tre r rile ca ali ate
38 U2
U
mi tește i de la orele
de geografie ce știi despre
delte și despre platformele
co ti e tale.
elta sec dară a hiliei
formarea a cep t ac m
peste de a i
A
a ărsarea ra l i f t
heorghe mare se află
pli ă formare cea mai
rece tă formă de relief
a om iei Pe i s la
acali . r la l i
la o depărtare de
m de ărm s a format
o primă i s lă iar apoi a
apăr t ce a mai spre s d
o a do a lim ă de scat.
l i ile tra sportate de
ăre a cep t să fie
dep se de c re ii mari i
r l acestor do ă i s le
care timp s a it.
ece t spa i l di tre g ra
de ărsare a ra l i f t
heorghe și i s lă a fost
mpl t c al i i astfel că
s a format o o ă por i e
co ti ă de scat iar
acali a de e it pe i s lă.
Relieful României
nită ile a re e relief elta unării
i platf r a c ntinentală a ării e re
E plorez
1 a titatea mare de al i i tra sportate de ăre pa ta red să a fl i l i dar și a
platformei co ti e tale mareea foarte red să cm și pre e a c re ilor mari i
s t factorii care a co d s pe parc rs l ltimilor de a i la formarea tr
fost golf al ării egre a cel i mai estic păm t al ării: e a unării teritori l c pri s
tre cele trei ra e ale fl i l i hilia li a și f t heorghe .
Pe a a i forma iilor di te t l de mai s s e plică afirma ia: elta ării s a format
pri ac i ea com ă a fl i l i și a mării.
2 elta ării este cea mai rece tă itate at rală di om ia fii d co siderată de
specialiști o c mpie formare c mpie fl io mari ă . ra sformarea acestei regi i
este co ti ă fapt e ide iat de perma e tele dep eri de al i i c pri s l eltei
dar și de a a sarea acesteia spre mare. ra l cel mai ordic al eltei hilia și a creat
la ărsare propria deltă mită e a e un ară a C i iei care ai tea ă mare c
apro imati m/a .
deltă sec dară este formare și la ărsarea ra l i s dic f t heorghe . c m
de a i drept l ra l i a apăr t do ă mici scat ri care a primit mele de
i s lele acali . timp i s lele s a it iar pre e t capăt l de ord est al i s lei
de a s a alipit eltei tra sform d se tr o pe i s lă c o l gime de m și
o s prafa ă de apro imati m .
ali ea ă imagi ea alăt rată și harta de la pag. și e plică fapt l că doar
apro imati di s prafa a eltei ării apar i e om iei.
Analiză critică
elta ării repre i tă ea mai oa ă ali ea ă mpre ă c coleg l/colega
uni a e ma oră a ării. hiar dacă aproape de a că harta de la pagi a și
di s prafa a sa se află deas pra ide tifică tip rile de gri d ri e iste te
i el l i de m cele mai m lte scat ri elta ării. mi i pri cipalele
de aici a ăl imi s m fii d deseori gri d ri mari e și co ti e tale.
acoperite de ape. elief l deltaic se
comp e di forme po iti e aflate
deas pra i el l i mării: ostroave și
grinduri și forme egati e co stit ite di
depresi i c formă și dime si i aria ile
acoperite de apă . ele mai repre e tati e
scat ri s t gri d rile care f c ie de
origi ea lor se gr pea ă :
• grinduri fluviale f șii g ste de scat
aflate l g l ra elor formate di
elta ării gri d ri fl iale
dep erile de al i i tra sportate de
fl i a ăl imi red se m
• grinduri maritime c o po i ie oarec m
perpe dic lară pe direc ia ra elor
co stit ite di isip rile ad se de mare
a ti deri și altit di i mai mari m
etea m araorma și pre i tă d e
create s ac i ea t l i
• grinduri continentale sit ate ord l
eltei repre e t d fragme te ale i
scat e iste t ai tea formării acestei ri d l etea c relief de d e pe acest gri d se află
ită i s t acoperite c loess. păd rea asmac are etea mo me t al at rii
Uni ile ma ore e relie el a un rii i la orma con inen al a rii Ne re L6

Rețin

elta ării a do a ca mărime di ropa repre i tă cea

mai nouă i ea mai oa ă uni a e a relief l i om iei la
formarea ei co tri i d at t ărea c t și area eagră.
elta este o câmpie în formare al cărei relief act al
c pri de o asociere de forme po iti e repre e tate de
gri d ri și ostroa e și forme egati e adică o e depresio
are diferite ca aspect și dime si i oc pate de ape ra ele
fl i l i lac ri mlaști i ăl i etc. .
elta ării este cea mai i e co ser ată o ă medă
di ropa și pri origi alitatea peisa l i co stit ie a
di tre cele mai importa te o e t ristice di ară. epre i tă m
m e i al iodi ersită ii și a fost declarată e er a ie
a iosferei.

Analiză critică

ali ea ă harta de mai os și sta ilește dacă e rile rmătoare s t ade ărate sa false:
1 Platforma co ti e tală repre i tă
prima treaptă a relief l i a i l i
ării egre care se desfășoară de
la li ia ărm l i p ă la apro imati
m ad cime.
2 Platforma co ti e tală a ării egre
este mai e ti să partea de ord est
a a i l i drept l ărm rilor crai ei
m
și om iei și mai g stă partea
de s d și s d est drept l ărm rilor
eorgiei și rciei .

E plorez

Platforma co ti e tală repre i tă o veche m platforma co ti e tală și apele R U

mpie in a a ă e ape e mării rmă c mari e coresp ătoare apar i om iei
apro imati de a i pe s prafa a form d așa mita mare eri oria ă. e oc me tea ă te di
acesteia fii d ide tificate rmele or aici spre larg p ă la o dista ă de mile diferite s rse i lioteca
echi c rs ri de apă care se ărsa la o mari e de ărm se ti de ona e onomi ă școlii e ciclopedii
a mită depărtare de ărm c d ti derea e u i ă de ara oastră are drept l de i ter et etc. și descoperă
ării egre era m lt mai red să. ă imea e ploatare a res rselor mari e i cl si i forma ii pri i d ariile
platformei co ti e tale di drept l ărm l i petrol l și ga ele at rale di platformă . at rale prote ate di
rom esc crește de la s d spre ord arii d orm lea ă o părere pri care să e primi ită ile de relief di
tre și m. e la ărm spre larg pe ce a a ta e co sideri că a ările c om ia. eali ea ă o fișă
o dista ă de mile mari e apro imati ieșire la o mare sa ocea . de doc me tare pe care
o ei atașa la portofoli l
tă . lăt ri de i forma ii
Rețin
ada gă și imagi i care
să ateste arietatea și
om ia de i e por i ea di p a orma on inen a ă a ării e re aflată drept l litora fr m se ea peisa elor
l l i rom esc. ceasta repre i tă o c mpie s mari ă care co oară le t p ă la apro i și importa a prote ării
mati m ad cime. acestora.
40 U2 Relieful României

Relieful ri ntului l cal l calită ii u e ului natal

elief l repre i tă s port l pe tr aproape toate acti ită ile desfăș rate de om de la co
str c ia loc i elor și a așe ărilor p ă la acti ită ile eco omice agric lt ră i d strie tra s
port ri terestre și co str c ia de căi de com ica ie . Practic ia a fiecăr ia di tre oi depi de
de relief de aceea este foarte importa t să c oști caracteristicile relief l i di localitatea
care trăiești și di regi ea co rătoare.
Pe tr caracteri area relief l i di ori o t l local di localitatea sa de l care tră
iești tre ie să rme i rmătorii pași:
1 pa i l care este sit at ori o t l local poate a ea o fă ișare și caracteristici ale relief l i
asemă ătoare pe toată ti derea sa dar poate pre e ta și aspecte foarte diferite. e
aceea orice caracteri are a acest i spa i tre ie să por ească de la locali area ori o t l i
local.
olosește c oști ele de la orele de geografie doc me tea ă te pe i ter et găsești
i forma iile ecesare pe . i ipedia.org și completea ă pe caiet propo i iile rmătoare
c i forma iile corecte:
ocalitatea care trăiesc se mește .....................................................................................
și este sit ată partea de ...................................... a om iei itatea ma oră de relief
mită ...................................................................................................................................... .
oordo atele geografice ale localită ii s t ......................... lat. și ......................... lo g. .
2 cadrea ă altit di al și di p ct de edere al s ită ii de relief regi ea a ali ată.
ompletea ă pe caiet propo i iile:
ocalitatea mea se sit ea ă la o altit di e de ............... metri s itatea de relief mită
.........................................................................................................................................................
de e empl epresi ea i c epresi ea aram reș eal rile ipo ei sa mpia
ărăga l i .
ocalitatea este amplasată apropierea/pe alea r l i ...................................................... .
elief l de l i care trăiesc este ge eral de .................................................... și are
altit di ile c pri se tre ................. m altit di e ma imă și ................. m altit di e mi imă .
u etul rancea
3 eali ea ă profil geografic care să ească p ct l c altit di ea cea mai mare
arta izică localitatea care trăiești și p ct l c altit di ea cea mai mică di de l tă d pă
model l il strat.

ompletea ă profil l c i forma ii legate de ită ile de relief tra ersate de c rs rile de
apă i tersectate și de localită ile pri care trece. Pe tr fiecare eleme t otat profil com
pletea ă altit di ea la care se află.
4 a tă pe i ter et o hartă fi ică a de l i care trăiești și completea ă caiet l de
geografie ită ile de relief gr p d le pe trepte altimetrice: m i depresi i deal ri
podiș ri c mpii.
5 de tifică pe harta fi ică a de l i sa co s lt d di erse alte s rse ce forme de relief
deose ite se află pe teritori l localită ii sa al de l i care trăiești. lege di tre
imagi ile de mai os pe cele care il strea ă forme de relief care se regăsesc și ori o t l
tă local sa de l care trăiești.

st ci c forme ci date chei sa defile ri peșteri relief trepte terase ăi și l ci largi

 A lica ie rac ic

R lul reliefului n a ena area terit riului

ser ă imagi ile citește te tele e plicati e apoi răsp de ceri elor. cetatea rașo l i
oraș l
cartier l chei nou
raș l rașo foto s a de oltat la poalele masi elor mo ta e mpa
și Postă ar . raș l medie al cetatea rașo l i s a de oltat c cle
compact de co str c ii sit ate o a depresio ară mărgi ită de ăl imi
mătatea di dreapta a imagi ii .
etape lterioare oraș l s a e ti s oc p d mai t i toată depresi
ea mătatea st gă care adăpostește cartier l chei apoi afara o ei
adăpostite larga depresi e a rașo l i pla l sec dar . perioada
moder ă gospodăriile și loc i ele a apăr t i cl si pe pa tele masi elor
co rătoare dar c o de sitate m lt mai mică.
isc ta i clasă mpre ă c profesoara/profesor l de geografie și e plica i ce rol a a t
relief l e ol ia oraș l i rașo . e ce de sitatea loc i elor este mai mare o a
oasă plată ori o tală și mai mică pe ersa i

magi ile il strea ă fapt l că așe ările

s a de oltat la poalele m ilor sa dea
l rilor special depresi i foto l
g l dr m rilor care s t adaptate relief l i
foto sa l g l r rilor oc p d s pra
fe ele pla e di apropierea acestora foto .
plică aceste realită i geografice. eali
ea ă pe caiet ta el asemă ător c cel
de mai os care să ote i factorii fa o
osea a care stră ate
ra ili și factorii defa ora ili pe tr apari alea i l i
ia și de oltarea așe ărilor f c ie de
treptele și formele de relief.

elief actori de fa ora ilitate actori de defa ora ilitate restricti i

egi i mo ta e
epresi i
loare de ale
egi i del roase osea a care stră ate
egi i de podiș alea lt l i
egi i de c mpie
ci și ăi i da ile

afară de i fl e a pe care o are apari ia și e ol ia așe ărilor relief l se co stit ie

ca factor fa ora il sa ca o stacol de oltarea re elei de tra sport.
ser ă imagi ile de pe coloa a alăt rată și ide tifică le pe cele care relief l fa ori
ea ă de oltarea căilor de com ica ie. e sol ii a fost adoptate pe tr co str c ia
de șosele și căi ferate regi ile mo ta e c relief accide tat mai p i /deloc fa ora il osea a și calea ferată
care stră at efile l ării
or astfel de ame a ări a tropice

oncluzii

elief l oacă rol determi a t ame a area teritori l i pri cipal de oltarea
localită ilor și co str c ia căilor de com ica ie. ar relief l i fl e ea ă și alte acti ită i:
co str c ia de facilită i t ristice pe tr sport rile de iar ă co str c ia de ara e și ame a ări ra sfăgărașa l care rcă
hidroteh ice co str c ia de pod ri ca ale sa ame a ări ecesare e ploatării res rselor. pe alea glaciară lea
42 U2 Relieful României

entificarea un r fen ene i pr ce e e ri c

in ri ntul l cal alunecări e teren
ir ire t ren ialitate i ta ilirea un r
ă uri e pre enire c atere i inuare

i tre procesele geomorfologice de risc cele mai importa te s t cele care depi d de for a
de gra ita ie pră șirile al ecările de tere a ala șele prec m și procesele care pre
cipita iile oacă rol sem at ero i ea s prafa ă șiroirea ra e area și tore ialita
tea . oate aceste procese a loc special regi ile de deal podiș și m te acolo de
e istă s prafe e cli ate.
1 răbu irile s t căderi r ște ale or roci sa mase de roci st ci s efect l gra ita iei
care determi ă deplasarea materialelor a se stare de de echili r di diferite ca e.
Pră șirile se pot prod ce rma or e plo ii a or c trem re sa a or ploi deose it
de p ter ice. Pră șirile mai s t c osc te și s mele de s rpări sa ăr iri.
2 Alunecările e teren s t acele procese de deplasare le tă eori rapidă a masei de roci
de pe ersa t s efect l gra ita iei. Prod cerea al ecării este facilitată de pre e a
pa tei argilelor și a apei. rgilele s t impermea ile și permit circ la ia apei pri ele
dar odată m i ate c apă al ecă p d mișcare toată masa de roci de deas pra.
3 iroirea și torențialitatea s t legate de precipita ii care di locă fragme te di sol și
le p mișcare pe pa te p ă tr o regi ea mai oasă. Pri co ce trarea apei de
ploaie pe făgașe di l g l ersa ilor aceasta erodea ă tra sportă și apoi dep e
materialele la a a pa tei. a rmare ia aștere șa ri de diferite dime si i cele mai
mari păstr d se și d pă ploaie mite ra e e și ogașe . ca l ploilor tore iale sa
pri topirea r scă a ăpe ii ș oaiele de apă re ltate erodea ă p ter ic s prafe ele
R E pa tă și se formea ă așa mi ii tore i.

timp l e c rsiilor c oate ace te proce e pot a ecta căile e comunicație terenurile a ricole con trucțiile
colegii sa c pări ii locuințele i uneori c iar iețile oamenilor
cearcă să ide tifici r l ali ea ă imagi ile de mai os și asocia ă fiecare proces il strat c de mirea coresp
localită ii sa pe teritori l ătoare pe care o po i alege di rmătoarea listă de terme i: alunecare de teren pră u ire
de l i tă astfel de ra enare crie pe caiet asocierile corecte d pă model l ipotetic: c rgere oroioasă.
fe ome e și procese de
risc. Plasea ă pe o hartă
a de l i loc rile care
le ai o ser at. om i a i
i forma iile str se de
ele ii clasei și reali a i o
hartă ică.

f c ie de tip l fragme telor/rocilor/maselor care se deplasea ă pe ersa t și de

fl iditatea acestora deplasările gra ita io ale pot l a di erse forme. e aseme ea
deplasările de materiale pe ersa i se pot clasifica f c ie de ite a de mișcare:

e a deplasări foarte le te ale sol l i de la s prafa a

c ersa t l i pot a ea ca efect cli area ar orilor și
d
a st lpilor sa mici al ecări s prafa a afectată de
a fe ome
b al ecări masă s t caracteri ate de o o ă de
despri dere r pă i i ilă și de mase de rocă/sol ce
cad trepte
c c rgerile oroioase s t deplasări c ite ă foarte mare
ale partic lelor fi e p se mișcare de ploi a de te
d al ecările tip c rgere a tre ea ă pe ersa i
fragme te de roci de diferite dime si i care se
ac m lea ă s forma i co la a a ersa t l i
e căderile de pietre și olo a i s t cele mai rapide și pot
re e i e a u are e ep a ea ă ma e e e ro i pe er an s rpri de mi loace de tra sport a imale sa oame i.
 en i icarea unor enomene i roce e e ri c in ori on ul local A lica ie rac ic

Elemente e reper pentru i enti icarea (recunoa terea) unei alunecări: e iste a or
al ri de al ecare e iste a or depresi i oc pate de ochi ri de apă dacă este egeta
ie forestieră ar orii pot a ea cli ări diferite ale tr chi rilor etc.

ă uri e pre enire combatere iminuare

a unor po ibile enomene i proce e e ri c n orizontul local
pre deose ire de pră șiri care se petrec r sc și se cheie d pă o perioadă foarte sc rtă c
de timp al ecările de tere s t procese care a loc c ite ă ge eral scă tă și care pot
a ea o e ol ie del gată timp. areori al ecările de tere s t s rpri ătoare de aceea
decla șarea lor poate fi pre ă tă odată ce areal l c pote ial de risc a fost ide tificat. Pri
măs rile de ame a are a ersa ilor și de fi are a masei al ecate/c pote ial de al ecare
pot fi pre e ite efectele de astatoare pe care le pot a ea al ecările de tere și pră șirile.
ser ă imagi ile alăt rate a și c și ide tifică măs rile care s a adoptat pe tr com
aterea al ecărilor de tere și a pră șirilor de pe ersa i. isc ta i clasă despre
aceste ame a ări. i ă t timp l e c rsiilor de astfel de l crări escrie i le

Acti itate pe ec ipe

mpăr i i ă clasă trei echipe. iecare echipă și alege a di tre cele trei imagi i de pe
coloa a alăt rată și se doc me tea ă pri i a proces l i de risc il strat și pro
p e sol ii de pre e ire/remediere/dimi are a proces l i.

E emple e mă uri e pre enire combatere iminuare a alunecărilor e teren i a

prăbu irilor
l ecare de tere
1 asig rarea i sistem de dre are a apei di masi l ersa t l i pri tr sistem de
dre ri
2 mpăd rirea i ier area ersa ilor se pot folosi i plase geote tile sa geosi tetice
3 e itarea amplasării or o iecti e i d striale sa a altor co str c ii o ele care
asig rarea sta ilită ii strat l i se mai poate reali a sa este foarte costisitoare
4 i formarea c re tă a pop la iei di o a de risc.
ersa t afectat de tore i sit at
E emple e mă uri e pre enire combatere iminuare a proce elor e iroire i tr o regi e c precipita ii rare
torențialitate care cad mai ales s formă de
a erse
1 mpăd rirea ersa t l i c specii i itoare de apă care a sor apa di sol și care pri
rădăci ile lor fi ea ă sol l la s prafa ă
2 reali area i sistem de scoatere a apei di masa ersa t l i dre are
3 i ter icerea co str irii de loc i e sa de alte o iecti e regi ea de la a a ersa t l i
4 i formarea pop la iei di regi e as pra pericolelor ca l prod cerii or ploi tore iale
care pot di loca mase de rocă di ersa t
5 i ter icerea acces l i o ă p ă la sta ili area fe ome l i de risc.
a e ă e ol ată ad cită care
ca l decla șării or astfel de e e ime te este i e să fii pregătit și i format. ată a de oltat la a ă co de
ce tre ie să ai edere ca l care are loc o pră șire sa o al ecare de tere . materiale spălate de pe ersa t

Re uli e comportament n caz e prăbu iri Re uli e comportament n caz e alunecări e teren
• ită pe c t posi il deplasarea l g l acă o al ecare de tere este pe cale să afecte e o com
pere ilor erticali mai ales regi ile itate loc i e clădiri sa o iecti e eco omice a torită ile
mo ta e de de se pot despri de ia rmătoarele măs ri:
fragme te de st ci sa olo a i. • pregătesc e ac area persoa elor și rilor co form
• espectă sem ifica ia sem elor de pla rilor de e ac are sit a ii de rge ă
a erti are. • se deco ectea ă re ea a de alime tare c c re t electric.
• acă ești s rpri s de astfel de fe ome pă e ac area sig ra ă se face e al area pag elor și
s ă de rge ă la . se trece la sta ili area al ecării.
44 U2 Relieful României

Recapitulare i aut e aluare

Grilă de autoevaluare I. Scrie pe caiet litera core punzătoare ră pun ului corect pentru iecare intre a ir
mațiile e mai o upă mo elul 1 – a 2 – b 3 – c etc.
n icație e te corectă o in ură ariantă e ră pun
de p cte. 1 reptele ma ore care alcăt iesc relief l om iei se remarcă pri fapt l că:
iect l 5 × 3 p = 15 p a a altit di i foarte ridicate
iect l 7 × 4 p = 28 p b a fost acoperite de ghe ari de calotă
iect l 8 × 4 p = 32 p
c oc pă s prafe e compara ile ca ti dere
iect l 5 × 3 p = 15 p
d s a format pri c tarea și ăl area scoar ei.
Din oficiu 10 puncte. 2 re caracter tipic de piemo t itatea de relief mită:
Total: 15 + 28 + 32 + 15
a mpia om ă b elta ării c Podiș l etic d Podiș l ehedi i.
+ 10 p din oficiu =
3 Peșterile și ăile de tip chei s t specifice regi ilor formate di :
de p cte
a a alte b calcare c isip ri d șist ri cristali e.
4 r pa arpa ilor eridio ali c cea mai mare ti dere s prafa ă este c pri să tre
ăile r rilor:
a m o i a și lt b i și otr c lt și i d Praho a și m o i a.
5 ro rile s t depresi i formate pe:
a argile b co glomerate c gra ite d loess.

II. Scrie pe caiet in ormația care completează iecare intre a irmațiile următoare
1 ea mai estică itate de relief di om ia se mește .... .
2 arpa ii eridio ali se ti d de la loar l imiș er a p ă la alea ... .
3 ele mai e ti se și mai alte s prafe e di elta ării s t mite ... .
4 o a margi ală estică a epresi ii oli are a ra sil a iei este c osc tă s mele
de ... .
5 i i i ea eal rilor de est c cea mai mare e ti dere co ti itate și altit di e
poartă mele de ... .
6 por i ile c isip ri di mpia om ă e istă relief de ... .
7 itatea ma oră de relief limitată la est de r l Pr t se mește ... .

III. Analizează arta alăturată pe care unt

A marcate cu litere puncte e ob er are a late
N pe tra eul unei aplicații e tu iu a relie
ului Scrie pe caiet litera care marc ează
punctul e ob er are
B 1 sit at tr o regi e c relief eted
D ori o tal
2 sit at tr o regi e c relief de deal ri
C oase i te s tili ate pe tr agric lt ră
E 3 de de poate fi i itată Peștera
cărișoara
4 sit at tr o regi e care relief l este
H format di șir ri de deal ri și depresi i
F
I 5 sit at eci ătatea rf l i Peleaga
G
6 care pot fi st diate șist rile er i
J 7 sit at tr o regi e care e istă strate
oltite mite dom ri
8 sit at tr o regi e care altit di ile
0 60 120 km
relief l i scad de la ord la s d.

IV. Scrie pe caiet numele

1 celor mai al i m i di ara oastră
2 celei mai oase ită i de relief di ara oastră
3 ită ii de relief c cel mai e ti s și mai spectac los relief carstic di ara oastră
4 ită ii de relief c cea mai mică ti dere/s prafa ă
5 cel i mai e ti s podiș di ara oastră.
Relieful României

e t ec en ial

I. Scrie pe oaia e te t in ormația care completează iecare intre a irmațiile următoare

1 elief l om iei are o disp ere simetrică și ... . imp de l cr : mi te.
2 am ra arpa ilor om ești c cea mai mare masi itate și aspect de m i loc i ofici : p cte.
poartă mele de ... .
3 epre i tă o c mpie formare itatea de relief mită ... . otal: de p cte.
4 el mai tipic și mai comple podiș di om ia se mește ... .
5 r pa arpa ilor rie tali care e istă mai roci sedime tare c tate fliș poartă
mele de ... .
6 ace trecerea de la arpa ii ccide tali la mpia de est itatea de relief mită ... .
7 Proces l de co or re a scoar ei se ma ifestă regi ile c relief de ... .
8 elief l glaciar lipsește ram ra arpa ilor om ești mită ... .
32 e puncte

II. Scrie pe oaia e te t a ocierile corecte intre unitățile ma ore e relie menționate n
coloana A i i iziunile ace tora menționate n coloana după modelul: F – 5.
n icație unul intre elementele coloanei A nu are core pon ent n coloana
A
. mpia de est . mpia i iei
. mpia om ă . mpia Piteștilor H
. arpa ii rie tali . mpia i găi
. Podiș l o rogei . ii ăci l i
. Podiș l oldo ei
12 puncte
A D
ar a a ă ura ă e re eră a u ie e e
i Pe ar ă un mar a e u i ere
e a a uni ă i u uni ă i e re ie

III. Scrie pe oaia e te t litera care mar

J
c ează pe artă unitatea ubunitatea e
E
relie numită
1 Podiș l ce ei
2 mpia ra sil a iei
3 Podiș l rlad l i
4 mpia lte iei. m
12 puncte

IV. enti ică unitatea ubunitatea e relie pe baza caracteri ticilor peci ice prezentate
mai o Scrie pe oaia e te t litera cu care unitatea ubunitatea re pecti ă e relie e te
marcată pe artă
1 trei f șii paralele de roci relief lca ic
2 str ct ră c tată relief carstic altit di i de m
3 mo aic petrografic depresi i golf
4 șist ri cristali e masi itate ridicată
5 dep ere perma e tă de al i i altit di ea ma imă de m
6 depresi i i ter e și i tracoli are deal ri formate pri c tarea scoar ei.
24 e puncte

V. Scrie pe oaia e te t ouă ar umente care ă u țină arietatea relie ului Rom niei
10 puncte
U3 Clima, apele,
vegetația, fauna
și solurile

Lecția 1 48 Clima României: factorii genetici ai climei, elementele climatice,

particularități climatice regionale (etaje și influențe climatice)
Lecția 2 54 Apele României:
Dunărea, râurile interioare, lacurile și apele subterane, Marea Neagră
Lecția 3 60 Vegetația, fauna și solurile

Aplicație practică 64 Reguli de comportament în cazul producerii unor

fenomene climatice, hidrografice, biogeografice de risc
Recapitulare 66
și autoevaluare
Test secvențial 67
48 U3 li a apele e eta ia fauna i lurile

Clima României

U
mi tește i de la orele
de geografie ce este
clima. De asemenea,
ami tește i care s t
elementele meteorologice
și fe ome ele ce se petrec
atmosferă.
Romania
Eta e i in luente climatice
A Factorii genetici ai climei
Analiză critică
Una dintre cele mai impor- Po i ia ropa pe
ta te co seci e ale po i iei meridia l de lo g.
geografice a României pe departe atât de ploile spe-
glob, în lungul paralelei de cifice climatului oceanic din
lat. la mătatea dis est c t și de aria iile mari
ta ei di tre c ator și Pol l de temperat ră tre ară
Nord, este caracterul tempe- și iar ă sa seceta di est l
rat al climei. co ti e t l i co feră climei
temperate caracteristice
N ării oastre a e conti-
nentale moderate.
ali ea ă harta alăt rată
și completea ă pe caiet
fiecare di tre afirma iile
rmătoare c si tagma
corectă di tre para te e:
1 Po i ia om iei pe co
tinent face ca deasupra
ării oastre să a gă
diferite tipuri de mase de
aer at t di est l ro
m
pei c t și di est s d și
ord. ceste i fl e e
sunt datorate (circula-
iei enera e a ma e or e
aer n inării a ei Păm n
tului).
2 Pri altit di i și pri ori
e tarea ersa ilor
ii arpa i repre i tă un
a or e ri un ara )
în calea maselor de aer,
determi d ma ifestări
( i eri e imi are) de o
parte și de cealaltă.
3 loarele de ale și
depresiunile ( a ori ea ă
mpie i ă pătr derea
maselor de aer.
4 Pri ri e miditate mai
mare și temperat ri mai
moderate area eagră
(nu are ni io in uen ă i
e er i ă in uen a) asupra
regiunii din apropierea
litoralului.

Rețin

actorii care determi ă clima ei regi i se mesc a ori ene i i ai imei. Pe tr teri
tori l om iei aceștia s t:
• po i ia eo ra i ă – România are o imă empera on inen a mo era ă;
• ir u a ia enera ă a ma e or e aer face ca deas pra teritori l i ării oastre să se
trepătr dă mai m lte i fl e e climatice: estice specifice climat l i med ocea ic
s dice c mase de aer cald și med de deas pra ării editera e estice co ti e tale
c a e de scăci e și ordice c mase de aer rece
• relieful ii arpa i pri altit di i și pri orie tarea marilor la ri mo ta e repre i tă
ade ărate ariere calea maselor de aer iar depresi ile și c loarele de ale permit
pătr derea maselor de aer di e terior de aseme ea de oltarea altit di e a relief l i
impune o etajare a tipurilor de climate;
• area ea ră și e ercită i fl e a doar pe litoral pe o f șie de apro imati m
printr-un climat specific.

Aplic

ali ea ă harta de mai s s și sta ilește dacă afirma iile rmătoare s t ade ărate sa
false. otea ă pe caiet asocierea corectă upă mo e u au .
1 fl e ele climatice ocea ice se ma ifestă păr ile estică și ce trală ale ării.
2 partea de s d est a om iei se ma ifestă i fl e ele climatice s meditera ee e.
3 limat l alpi se ma ifestă arpa i la peste de metri altit di e.
 lima României L1

B le entele cli atice e peratura aerului

E plorez

i ersitatea i fl e elor climatice și marea arietate a formelor de relief de pe teritori l

om iei imprimă o distri ie e iformă a alorilor medii a ale ale temperat rii emperatura me ie anuală (º )
aer l i.
ali ea ă harta alăt rată și completea ă pe caiet
afirma iile rmătoare c i forma iile coresp ătoare
astfel c t acestea să fie corecte di p ct de edere
știi ific.
1 ele mai mari temperat ri medii a ale de peste ...
se registrea ă s d l a at l i s d l mpiei
om e de a l g l ăii ării i cl si eltă și pe
litoral l ării egre.
2 regi ile de c mpie temperat ra medie a ală se
cadrea ă tre și ... .
3 regi ile de podiș și de ... oase alorile medii ale
temperat rii a ale se cadrea ă tre și .
4 ele mai mici temperat ri medii a ale de pe teritori l
om iei s se registrea ă la cele mai mari ...
rsa: mini ra ia a iona ă
de Meteorologie
Analiză critică

c rs l a l i temperat ra aer l i regis

a
trea ă cele mai mari alori medii l ile de
ară peste l a i lie pe tr a ati ge
alori medii mi ime l a ia arie s
pe cele mai alte rf ri ale arpa ilor .
ali ea ă ta el l de mai os c temperat
rile medii l are și a ale la diferite sta ii de
pe teritori l om iei și hăr ile alăt rate care
e ide ia ă temperat rile medii pe tr l ile
i lie a respecti ia arie apoi răsp de peste peste
rmătoarelor ceri e: s s
rsa datelor: mini ra ia
Stația unile
Anual a iona ă e e eoro o ie
altit di ea metri
li a m 11 6
c rești ilaret m 11 0
imișoara m 10 7
ași m 5
l apoca m 4
rf l m m 27
rsa datelor: prel crare d pă mini ra ia a iona ă e e eoro o ie

1 alc lea ă amplit di ea termică pe tr l a i lie știi d că mediile acestei l i se

cadrea ă tre la sta ia li a metri altit di e și apro imati la sta ia
rf l m metri altit di e .
2 alc lea ă amplit di ea termică pe tr l a ia arie știi d că mediile pe tr această
l ă se cadrea ă tre apro imati la sta ia li a și apro imati la sta ia
rf l m di ii cegi.
3 ali ea ă prima coloa ă di ta el cea care s t me io ate altit di ile la care se
găsesc sta iile meteo la care s a registrat temperat rile și ltima coloa a di ta el
cea c temperat rile medii a ale. e o ser i plică
50 U3 li a apele e eta ia fauna i lurile

S UA E
Rețin
R E

itește te t l rmător:
ea mai ridicată
temperat ră ma imă
a sol tă di ara oastră
registrată de la cep t l
o ser a iilor meteorologice
și p ă pre e t este de
sem alată pe data
de a g st la sta ia
o io di de l răila.
emperat ra mi imă record
mi ima a sol tă pe tr
ara oastră a fost de
și s a registrat
pe ia arie
la sta ia meteorologică
od di de l rașo
( mini ra ia a iona ă
e e eoro o ie C ima
României .
alc lea ă amplit di ea
ma imă a sol tă a
temperat rii aer l i pe
teritori l om iei.
a
f c ie de circ la ia ge erală a maselor de aer pe teritori l i om iei de orie tarea și
altit di ea formelor de relief și de a mite co di ii locale depresi i c loare de ale pre
e a ării egre etc. temperat rile medii a ale di ara oastră aria ă tre
s d ord și s pe rf rile de peste de metri di arpa i așadar tempe
ra ura me ie a e pe e a u pre nor i o a ă u re erea n a i u ine.
mp i u inea me ie anua ă a empera urii aeru ui aria ă pe teritori l om iei de la
peste regi ile de c mpie di s d l și s d est l ării aflate s i fl e a maselor
de aer co ti e tal la apro imati pe rf rile mo ta e de peste m altit di e.
Pe litoral amplit di ea medie a ală este moderată de apro imati datorită i fl
e ei ării egre i fl e e po tice .
B le entele cli atice recipita iile at ferice
E plorez
ara oastră se găsește regi ea de
i terfere ă a maselor de aer mede
ocea ice estice c masele de aer scate
co ti e tale estice . i această ca ă
reparti ia și regim l precipita iilor s t
e iforme timp și spa i .
ali ea ă harta și sta ilește dacă
afirma iile rmătoare s t ade ărate
antitatea anuală e precipitații (mm)
sa false. otea ă pe caiet asocierile rsa: mini ra ia a iona ă e e eoro o ie
corecte upă mo e u au .
1 ele mai mari ca tită i de precipita ii etic Podiș l oldo ei și Podiș l
se registrea ă arpa i și regi ile o rogei registrea ă ca tită i mai
estice și ce trale rișa a ra sil a ia . red se de precipita ii.
2 ii arpa i oacă rol l de 3 a tită ile medii a ale de precipita ii
ara orografic astfel că regi ile scad de la est la est și cresc odată c
e tracarpatice mpia om ă Podiș l altit di ea.

Analiză critică

peste mm mm ali ea ă datele di ta el și hăr ile alăt rate care pre i tă ca tită ile medii de precipita ii
mm mm mm pe tr l ile i lie a și ia arie apoi răsp de ceri elor.
mm mm Stația unile
Anual
mm s mm altit di ea metri
t a de ale m 1 604 0
lădeasa m 1 225 1
rf l m m 1 063
eahlă oaca m 771 6
imișoara m 613 2
c rești ilaret m 5 3
ași m 533 4
li a m 330 5

1 mește l a care se registrea ă cele mai mari ca tită i de precipita ii di a pe tr

peste mm mm
ma oritatea sta iilor de pe teritori l om iei. e io ea ă c m aria ă acestă l ă
mm s mm ca tită ile de precipita ii de la est l la est l ării și de la altit di i oase la altit di i mari.
rsa datelor: mini ra ia 2 ali ea ă prima coloa ă di ta el cea care s t me io ate altit di ile la care se
a iona ă e e eoro o ie găsesc sta iile și ltima coloa a di ta el cea c ca tită ile medii a ale. e o ser i
 lima României L1

oncluzii

a tită ile medii a ale de precipita ii scad pe teritori l om iei de la est mm/a
mpia de est spre est s mm/a o rogea și elta ării pe măs ră ce
i fl e ele ocea ice estice se red c și cresc schim i fl e ele estice co ti e tale.
Precipita iile cresc c altit di ea dar registrea ă aria ii f c ie de co di iile locale
și de e p erea ersa ilor.

Aplic

se o l rece al a l i di decem rie p ă fe r arie precipita iile atmosferice cad pre

po dere t s formă de ăpadă. a ali a acest i eleme t meteorologic se ia calc l para
metri prec m cei me io a i ta el l de mai os. ali ea ă datele și răsp de ceri elor:
ata de ata de ata ata rata rosimea
rosimea ma imă
prod cere prod cere prim l i ltim l i ma imă a medie
ta ia altit di ea metri a strat l i de ăpadă
a primei a ltimei strat de strat de strat l i de a strat l i
a l
i sori i sori ăpadă ăpadă ăpadă de ăpadă
c rești ă easa m oct. aprilie oct. aprilie de ile cm cm fe r.
ro eta r e eri m oct. aprilie o . martie de ile cm cm ia .
rf l m m sept. a g st sept. a g st de ile cm cm aprilie
a e pre ua e i pre u ra e upă mini ra ia a iona ă e e eoro o ie C ima om niei

1 de tifică sta ia meteorologică la care are loc prima i soare di a și sta ia la care se
registrea ă cel mai gros strat de ăpadă.
2 ompară sta iile meteo aflate la aceeași altit di e. Preci ea ă dacă grosimea strat l i
de ăpadă crește sa scade de la est la est.

B le entele cli atice nturile

Analiză critică

Vântul este eleme t meteorologic deose it de aria il timp și spa i care se ma ifestă
pri deplasarea c re ilor de aer di tr loc alt l ca rmare a difere elor de temperat ră
și presi e di tre masele de aer. t l este caracteri at de doi parametri: ire ia in are
bate și viteza (intensitatea). Pe tr a se a ali a ire ia meteorologii ia calc l po derea
a ală pe direc iile pri cipale asociate p ctelor cardi ale. ifere a o repre i tă calmul
atmosferic. e aseme ea ite a se măsoară pe direc iile pri cipalelor p cte cardi ale și
se e primă metri pe sec dă. ei doi parametri se scri tr grafic special ce poartă
de mirea de roza vânturilor.
ali ea ă ta elele și ro ele t rilor alăt rate și sta ilește dacă afirma iile s t
ade ărate sa false. otea ă pe caiet asocierile corecte upă mo e u au .
rec e a medie a ală a t l i pe direc ii
irecțiile
Stația
E E SE S S calm
acă
radea
c rești ă easa
rf l m

ite a medie a t l i pe direc ii m/s

irecțiile
Stația
E E SE S S calm
acă
radea
c rești ă easa
rf l m
a e pre ua e i pre u ra e upă mini ra ia a iona ă e e eoro o ie C ima om niei
52 U3 li a apele e eta ia fauna i lurile

ES A E
Pe teritori l om iei at și
vânturi locale. cestea pot
fi zilnice ri ele mari e
mo ta e sa sezoniere.
ser ă harta și ide tifică
t rile locale care at
om ia.
1 oraș l acă direc iile predomi a te ale t l i ord s d ord est și s d est s t
determi ate de po i ia cadr l loar l i iret l i.
2 Pe tr că s t sit ate regi i de c mpie pe tr orașele c rești și radea direc iile
di care ate t l s t aceleași.
3 a f. m t l ate predomi a t di spre est și tot aici registrea ă și cele mai mari ite e.
Rețin

a altit di i medii circ la ia ge erală a maselor de aer este de

la est spre est. e aceea i terior l arc l i carpatic și la alti
t di i de peste m predomi a te s t Vânturile de Vest.
rol importa t deplasarea maselor de aer l a ii
arpa i care pri orie tare și altit di i repre i tă ade
ărat ara calea t rilor de est. ot și c loarele de
ale și depresi ile fa ori ea ă ca ali area și pătr derea
maselor de aer pe direc iile acestora.
a e terior l arc l i carpatic frec e a t l i este deter
mi ată de altit di ea și orie tarea relief l i. oldo a
caracteristice s t t rile di spre ord ca ali ate de ăile
iret l i și Pr t l i care mai spre s d și schim ă direc ia
rm d c r ra arpa ilor domi a te fii d t rile di spre
m ord est și est. ce tr l mpiei om e s t domi a te
t rile pe direc iile est și est l g l ăii ării.
Romania nturile

C articularită ile cli atice re i nale eta e i influen e cli atice

Analiză critică

isp erea trepte co ce trice a relief l i om iei rol l

de ara orografic al arpa ilor și di amica maselor de aer
permit i di id ali area pe teritori l ării a mai m ltor regi i
climatice care se s prap peste eta ele climatice.
ali ea ă harta alăt rată și completea ă afirma iile de
mai os c terme ii coresp ători di tre para te e:
1 cadr l climat l i mo ta se deose esc do ă eta e:
climat l alpi la altit di i de peste m și
climat l de culmi/depresiuni la altit di i mai oase.
2 limat l litoral este datorat unării ării e re .
3 limat l de c mpie este caracteristic mpiei om e
mpiei de est și eltei/s d l i Podiș l i o rogei .
Romania
Eta e i in luente climatice

oncluzii

cadr l eta elor climatice și pe fo d l caracter l i ge eral temperat al climei de la lati

t di i medii pe teritori l om iei se pot i di id ali a șase nuan e ima i e diferite:
1 sector l estic climat moderat di p ct de edere termic c precipita ii ogate
2 sector l s d estic i fl e at de aer l cald și med de deas pra ării editera e
3 sector l de tra i ie caracteri at de scăderea precipita iilor de la est spre est
4 sector l estic climat c a e de ariditate precipita ii tore iale și ier i aspre c iscol
5 sector l ord estic este i fl e at de aer l rece sca di a o altic mai rece și mai med
6 sector l po tic ier ile s t l de erile s t calde și scate.
 lima României L1

n e ti ație lima Rom niei n conte tul ncălzirii lobale

enomene climatice e ri c

a i el glo al schim ările climatice așa mitele res rse e ergetice er i

pro oacă modificări ale distri iei și ale
ma ifestărilor eleme telor meteorologice.
n ă irea o a ă este fe ome pri care
temperat ra medie a aer l i la i el l tregii
pla ete crește co sta t de apro imati
de a i ca rmare a acti ită ilor oame ilor
care eli erea ă atmosferă ca tită i tot
mai mari de ga e c efect de seră. Pri cipala
co seci ă a căl irii glo ale este creșterea
măr l i și a agresi ită ii fe ome elor
e treme. ar e istă și alte efecte sec dare
pe terme l g:
• topirea ghe arilor și creșterea i el l i
cea l i Pla etar
• sporirea măr l i i ce diilor de
păd re care or distr ge tot mai m lte
s prafe e mpăd rite di regi ile
tropicale și ec atoriale
• creșterea s prafa ă a deșert rilor.
ot mai m lte state ale l mii l ptă astă i
pe tr a stopa emisia atmosferă a
ga elor c efect de seră pe tr găsirea
or res rse de e ergie epol a te
sa ecologice și pe tr creșterea
s prafe elor mpăd rite de pe erra.
om ia te di a ge erală de căl ire
a climei se ma ifestă pri :
• creșterea alorilor medii ale temperat rii
aer l i ier ile de i mai calde iar ara
crește măr l ilelor tropicale care
temperat ra rcă la alori de peste
• scăderea a ală a ca tită ilor de
precipita ii și co ce trarea acestora
perioade tot mai sc rte de timp astfel
cad ca tită i tot mai mari de precipita ii
tr timp tot mai sc rt cresc d
astfel risc l de prod cere a iit rilor și a
or adă
i da iilor
• se e ti d perioadele de secetă și pri
aceasta a mite regi i se poate
ma ifesta fe ome l de deșertificare
• cresc i te sitate t rile care pot
l a aspect de i elie și se pot tra sforma
chiar tor ade pe scat și trom e
pe mare . rom ă

de tifică imagi ile de mai os ele di tre fe ome ele peric loase e treme care
se pot prod ce pe teritori l om iei. orelea ă măr l imagi ii care il strea ă
a mit fe ome c de mirea acest ia di rmătoarea listă de terme i: incendiu
e e e a ie ea ă ger orna ă e ăr ări e e ri e u ere e e ă e er i i are
ani u ă rin ină polei p oaie oren ia ă viscol ur ere e oiuri po e ea ă
rumă. crie pe caiet asocierea corectă d pă model: po ei.
54 U3 li a apele e eta ia fauna i lurile

pele R niei

U
mi tește i de la orele
de geografie ce știi
despre r ri lac ri și ape
s tera e ge eral și
despre ăre r rile
și lac rile di om ia
și despre area eagră
special. eact ali a i
clasă mpre ă c
profesoara/profesor l de
geografie c oști ele
referitoare la bazin și re ea
i ro ra i ă la afluent
colector și on uen ă dar
și la clasificarea lac rilor
d pă ge e ă.
m
azinul i ro ra ic al unării
A unărea
E plorez
unărea este al doilea
fl i ca l gime al
ropei d pă olga dar
pri sistem l de legăt ri
eco omice pe care l
creea ă și pri rol l să
de arteră de a iga ie care
tra ersea ă co ti e t l
repre i tă fapt cel mai
important fluviu european.
ărea i orăște de pe
teritori l erma iei di
ii Păd rea eagră
tra ersea ă state și patr
capitale și d pă de
ilometri se arsă area
eagră pri tr o deltă.
a i l hidrografic al
ării acoperă o s prafa ă
de m di care
m s t pe
teritori l om iei.
ali ea ă harta
a i l i hidrografic
al ării și răsp de
rmătoarelor ceri e.
1 de tifică și scrie pe
caiet ordi e de la
i oare spre ărsare cele
ece state tra ersate
de ăre. patr
di tre aceste state
ărea tra ersea ă
oraș l capitală. crie
cele patr capitale pri
care trece fl i l.
2 de tifică trei perechi de
state pe tr care ărea
repre i tă gra i ă fl ială
și otea ă le pe caiet
d pă model l: om ia
crai a.
3 ompletea ă rmătoa
rele propo i ii c i for
ma iile coresp ătoare:
a a trecerea di erma ia
stria drept l
oraș l i Passa ărea
primește ca afl e t pe
partea st gă r l ... .
b Pe teritori l er iei
apropiere de elgrad
ărea primește mai
m l i afl e i: isa
ora a și ... .
c sector l rom esc
cel mai importa t
afl e t care c rge
totalitate pe teritori l
om iei este r l ... .

Analiză critică

Pe teritori l om iei ărea c rge tre C ector l ălărași răila are o l gime
a iaș și li a pe o l gime de m de m și mai este mit și sector l
di l gimea totală pe a mite ăl ilor tr c t aici ărea se
sectoare fii d gra i ă fl ială c er ia despletește de do ă ori c te do ă
lgaria ep lica oldo a și crai a. ra e mari care chid tre ele s la
ărea stră ate mai ara oastră doar alomi ei și s la răilei i ci te
sector l c pri s tre ălărași și ala i. trec t i da ile pre e t dig ite
Pe teritori l rom esc ărea este desecate și tra sformate teritorii
mpăr ită patr sectoare: agricole
A ector l a iaș ra ăii ro eta D ector l răila li a de m este
ărea defile l de la a a e
r e eri are o l gime de m cel care pot a iga asele maritime
și este tăiat arpa i a d aspect l de aceea mai este mit și sector l
i defile . a ra ăii s a co str it maritim .
ara l și hidroce trala de la Por ile de
ier iar amo te s a format lac de ali ea ă harta și detali l de la
ac m lare l g de apro imati m. pagi a și sta ilește dacă rmătoarele
B ector l ro eta r e eri afirma ii s t ade ărate sa false.
ălărași l g de m este sector crie pe caiet afirma iile ade ărate și
de l că care al ia se lărgește a d reform lea ă afirma iile false astfel
ărea sector l de l că o lă ime medie de m c t să coresp dă realită ii geografice.
A ele României L2

1 Port rile fl iale r ăg rele

im icea și i rgi se găsesc sector l
ăl ilor ării.
2 Port l ala i este sit at sector l
maritim al ării.
3 s la răilei este delimitată de ra ele
orcea și ărea eche.
4 ector l maritim al ării este cel mai
sc rt di tre toate cele patr sectoare ale
fl i l i de pe teritori l om iei.
m
ectoarele ării pe teritori l om iei

ES A E
oncluzii
magi ea ă i că por ești
unărea este cel mai importa t fl i al ropei e trale și de aseme ea cea tr o croa ieră pe ăre
mai importa tă arteră a iga ilă a om iei pe tr care repre i tă gra i ă de de la Por ile de ier la
stat c alte patr ări eci e. li a. mește trei port ri
Pe teritori l rom esc ărea este mpăr ită patr sectoare toate a iga ile dar c fl iale și trei port ri
a e de to a e diferite. fl io maritime care
a ărsarea area eagră ărea formea ă o deltă cea mai mare parte di aceasta as l tă ar p tea opri. e
afl d se pe teritori l om iei apro imati di s prafa ă . orașe port d ăre e i ar
localitatea Pătlăgea ca di ăre se despri de ra l hilia care formea ă gra i a plăcea să i ite i această
c crai a. a al de lcea ărea se desparte alte do ă ra e li a și f t croa ieră
heorghe.

B R urile interi are

E plorez

Pe teritori l om iei c rge o ogată re ea pe fiecare direc ie asociată p ctelor

de r ri. i p ct de edere al c rs l i cardi ale. crie pe caiet asocierea
r rile se mpart mai m lte categorii: corectă d pă model l: istri a
arta principalelor r uri
• r ri care i orăsc c rg și se arsă s d est. in Rom nia
tr colector poate fi alt r
fl i l ărea lac sa area
eagră mai pe teritori l om iei
• r ri care i orăsc di afara om iei de
pe teritori l i stat eci dar care c rg
și se arsă pe teritori l ării oastre
• r ri care i orăsc di om ia dar se
arsă tr colector aflat tr stat
vecin.

1 ser ă arta pri cipalelor r ri di

om ia și de mește c te do ă r ri
di fiecare categorie l a calc l
ărea .
2 plică afirma ia: e ea a hidrografică
di om ia are caracter radiar.
3 ali ea ă harta ide tifică și apoi m
mește cel p i r care c rge
56 U3 li a apele e eta ia fauna i lurile

oncluzii

Po i ia ce trală a arpa ilor om ești și așe area trepte co ce trice a relief l i om

iei imp re elei hidrografice o disp ere radiară și di erge tă. rile de pe teritori l
ării oastre c rg di spre ce tr spre e terior rmări d ge eral direc iile p ctelor
cardi ale prec m ra ele i cerc.
a oritatea r rilor și a i oarele arpa i dar e istă și r ri care i orăsc de pe
teritori l statelor eci e. e cep ia c tor a r ri di o rogea care se arsă lac rile
de pe ărm l ării egre ărea colectea ă toate celelalte r ri di om ia fie direct
fie pri i termedi l or afl e i.

Analiză critică

f c ie de pri cipal l r colector și • gr pa r rilor estice: i cl de r rile

de po i ia a i l i hidrografic cadr l colectate de iret și Pr t am ele
om iei r rile care c rg pe teritori l ărs d se ăre
ării a fost gr pate mai m lte sisteme • gr pa r rilor do roge e: c pri de r ri

l imiș
hidrografice: mici care se arsă lac ri de tip lima
• gr pa de ord est: c pri de r rile di sa lag ă aflate pe litoral l ării egre
aram reș ișe a colectate de isa asimcea ai a eli a și la a .
pe teritori l ării ali ea ă arta a i elor hidrografice
• gr pa de est: c pri de r rile omeș
și răsp de rmătoarelor ceri e.
cele trei riș ri și reș l toate 1 ompletea ă pe caiet propo i iile de mai
colectate de isa pe teritori l stat l i os c i forma iile corecte:
eci garia a orăsc di arpa ii rie tali tra ersea ă
• gr pa de s d est: i cl de r rile
carpa ii și s t afl e i pe dreapta ai
ă ă e e ega care se arsă isa iret l i r rile mite ... și ... .
l lt
imiș r a a araș și era care se b el mai importa t afl e t al iret l i
arsă ăre pe partea st gă care dă și de mirea
• gr pa de s d: c pri de r rile care se
ită ii de relief pe care o stră ate
arsă direct ăre: i lt edea este r l ... .
rgeș și alomi a cărora li se ada gă c omeș l are care i orăște di
c te a mici r ri ostiștea ălmă i arpa ii rie tali și omeș l ic care
arta bazinelor i ro ra ice imita bazinelor
hidrogra ce rinci ale
i orăște di ii p se i se esc
in Rom nia
omeș
Tisa

uc
ea
Jijia
imita bazinelor
hidrogra ce secundare drept l oraș l i e și formea ă r l ... .
ele do ă r ri care i orăsc di asi l
Satu Mare va Botoșani Argeș
d
ișe
Baia Mare u Suceava
Bega-Cerna-Nera-Timiș-
Caraș
ășmaș l are di arpa ii rie tali și
ăpuș
Crasna

Crișuri
arcău
a Dobrogea
M

lui

care se arsă ăre l pe teritori l

ol

Bazine secundare
Siret
ist

Zalău
ov

Iași
riț

Bistrița aferente Dunării

a
a

Crișul eped
e
Ialomița
Oradea Piatra-Neamț

egru Mic
Jiu
Mureș
om iei celălalt pe teritori l stat l i
ul

eci garia s t ... și ... .

Criș omeșul Olt
Cluj-Napoca Vaslui
Târgu-Mureș Bacău Prut

ta ilește dacă rmătoarele afirma ii

rotu Siret
Prut

2
Cri ă ș
șul a Mic
rnav Tisa-Someșuri
Arad
lb Miercurea-Ciuc
eletin

Vedea
rla

rnava Mare

Mureș Alba Iulia

s t ade ărate sa false. otea ă pe
Timișoara Deva Sibiu Olt Sfântu-Gheorghe
utn
a caiet asocierea corectă d pă model l
imiș

Brașov
Focșani
Galați
sa .
oate r rile di o rogea se arsă
va
a
rza
Bâ
uză

Reșița Brăila
u

Buzău
Jiu

area eagră.
Argeș

Pra

Târgu-Jiu Tulcea
ho

aița
Râmnicu-Vâlcea
va

Ploiești
a

Călmățui

a i ele hidrografice ale r rilor i

rn

era
b
Ce

Motru

Târgoviște
ilort

Pitești
lteț

alomița
Drobeta-Turnu
Severin Ar
ge
ș
Slobozia lt și rgeș fac parte di gr pa r rilor
BUCUREȘTI
edea

s dice toate cele trei r ri fii d afl e i

G

Slatina
Craiova Călărași

m
Constanța
ai ării di spre partea st gă.
Olt
Jiu

Giurgiu
Alexandria c i ia este pri cipal l afl e t al Pr t l i
M

rsa: Institutul de Geografie

di spre partea dreaptă.
al Academiei Române
A ele României L2

Rețin

e ea a hidrografică a om iei ale cărei caracteristici s t i fl e ate de relief și de climă

are o formă radiară și di erge tă. i p ct de edere al origi ii are caracter carpatic
ma oritatea r rilor a i oarele ii arpa i .
e cep ia c tor a r ri mici di o rogea care se arsă lag ele și lima rile de pe
litoral l ării egre toate r rile s t colectate de ăre fie pe teritori l ării oastre fie ac l idra
pe teritori l or state eci e.
a oritatea r rilor tra ersea ă mai m lte trepte de relief dar e istă r ri care i orăsc și
se arsă aceași itate de relief ostiștea ălmă i mpia om ă i ia c ahl i
Podiș l oldo ei asimcea Podiș l o rogei etc. .
lime tarea r rilor se face at t di s tera pri i termedi l i oarelor c t și rma
ploilor și ăpe ilor care cad timp l a l i ca titatea de precipita ii i fl e d de it l:
r rile a de ite mari primă ara odată c topirea ăpe ilor și pe timp l erii c d cad ploi
sem ate ca titati și de ite scă te toam a și iar a.
ac l ărășoaia
Aplic

ta el l alăt rat s t r.
l
gimea pe teritori l gimea
me io ate ordi e crt. om iei m totală m
. rgeș
alfa etică primele r ri ale
. ă
om iei. ali ea ă datele
. m o ia
di ta el și scrie pe caiet . alomi a
ordi e descrescătoare primele . i
ci ci r ri d pă l gimea ac l f ta a
. reș
c rs l i lor pe teritori l . lt
om iei apoi primele ci ci . Prut
r ri d pă l gimea totală a . Siret
c rs l i. e o ser i . omeș

C acurile i apele u terane

E plorez ac l apra

f c ie de origi ea c etei lac stre și de e lac ri formate foste oc e de sare

treapta de relief care se găsesc lac rile c a gatag oști i epresi ea
di om ia se clasifică astfel: aram reș
1 lacuri de munte această categorie f lac ri a tropice formate pri ararea
i tră: c rs rilor or r ri c scop l de a
a lac rile glaciare ala hăiesc tiol alime ta c apă ele orașe sa pe tr
ii od ei Podrag lea apra folosirea apei scop hidroe ergetic:
ac l e del
ăl ii ăgăraș lcesc / Por ile de ier pe ăre regi ea
lcesc ii Par g c ra și a a elor idrar pe rgeș idra pe
ă oaga ii ete at otr or l tel i pe r l istri a
b lac l lca ic f ta a di masi l Poia a l i pe r l etc. .
iomat
c lac ri de ara at ral ac oș socia ă fiecare lac di imagi ile
ii ășmaș are e del ii de pe coloa a alăt rată c tip l
t ișoarei ge etic coresp ător.
d lac ri formate depresi i carstice crie pe caiet asocierea corectă d pă
ărășoaia ii p se i model l: ea a a a iar . ac l c a gatag
58 U3 li a apele e eta ia fauna i lurile

2 a uri e ea i po i care c pri d: dreapta alomi ei alta l ă pe st ga

a lac ri formate masi e de sare pri ă l i
di ol area at rală a masi l i sa pri b lac ri formate cro ri pre e te mai
s rparea și mplerea c apă a or ales mpia ărăga l i a ca
foste galerii și mi e de e ploatare a sării Plop o ila iresii etc.
lă ic elega carpa ii r rii c lac ri hidroe ergetice pe lt ăre
c ele ari carpa ii etici rs d lac ri ame a ate pe tr agreme t

ac l ăto di ... este lac c a i i l i c a reș rda lac rile di c rești de pe r l

carstic. epresi ea oli ară a ra sil a iei ole ti a: erăstră loreasca ei
b lac ri carstice lac l ăto /Po oare Pa telimo
Podiș l ehedi i
c lima ri fl iatile geac lti a 4 a uri e in e a unării i e pe
ederoasa Podiș l o rogei i ora u ării e re: c pri d categorii
d ia ri ame a ate pe tr piscic lt ră speciale de lac ri at rale di tre care
și iriga ii mai meroase mpia se remarcă:
a lac rile di elta ării formate tre
oldo ei și mpia ra sil a iei
e lac ri de ac m lare/hidroe ergetice ra ele și ca alele deltei
b lag ele mari e: a im olo i a
ele mai meroase ... se găsesc ame a ate pe istri a rgeș lt iret
mpia oldo ei
Pr t t ca ostești etc. meica și i oe care formea ă
ompletea ă pe caiet afirma iile comple l a im i oe i tghiol
c lima rile maritime fl io maritime :
care descri imagi ile de pe coloa a
alăt rată astfel c t să fie corecte di așa l echirghiol c apă sărată
p ct de edere știi ific. și ămol folosit scop terape tic
a galia c ape s lf roase etc.
3 lacuri de câmpie i cl d mai m lte
tip ri ge etice at t at rale c t și de tifică pe harta eltei ării de la
a tropice: pagi a ci ci lac ri aflate această
ac l rs di o ata este lac a lima ri fl iatile ostiștea l ca itate de relief.
... format tr masi de sare
ării ago și ăldăr șa i pe

ES A E
escarcă di ma al l
digital lista celor de
ape mi erale at rale
rec osc te om ia de
ge ia a io ală pe tr
es rse i erale. lege
di listă apele mi erale
care se co s mă familia
ta. ompară clasă lista
ta c a celorlal i colegi și
tocmi i o listă a apelor
mi erale co s mate
familiile oastre. eali a i
top al celor mai
co s mate ape mi erale
clasa oastră.
ă ta i pe i ter et lista
oficială c cele mai că tate
și co s mate ape mi erale
di om ia și compara i o
c top l ostr . e
difere e o ser a i
plica i.
Analiză critică
omple itatea geologică a teritori l i ali ea ă arta apelor mi erale di
om iei care m i ă forma i i om ia di ma al l digital sa di
lca ice sedime tare și metamorfice atlas l geografic și ide tifică trei sta i i
determi ă o mare di ersitate a apelor c i oare mi erale di ii arpa i și
s tera e. cestea se difere ia ă ape alte trei sta i i sit ate carpa i.
freatice și ape de adâncime.
ompletea ă pe caiet propo i iile:
d depo itele de ape s tera e 1 oarele mi erale di arpa ii rie tali
s t i tersectate de falii apele a g la s t alorificate pe tr c ră și tratame t
s prafa ă și f c ie de rocile pe care le sta i ea ... .
stră at di ol ă diferite săr ri și s sta e 2 carpa ii etici s t e ploatate
de e i d astfel ape minerale. scop terape tic i oarele de la ... și ... .
Rețin
om ia se mără pri tre ările e rope e c o ogată re er ă de ape s tera e a d
o del gată tradi ie e ploatarea și alorificarea acestora. afară de apele mi erale
m teliate pe tr co s m l pop la iei și e ploatate terape tic meroasele sta i i
al eare e istă o categorie aparte de ape s tera e apele termale a căror temperat ră
depășește . cestea s t alorificate mai ales est l ării sta i i prec m ăile
eli ai și ăile erc la e.
A ele României L2

D area ea ră

E plorez

area ea ră este sit ată partea de s d est a ropei la limita c

sia fii d stră ăt tă partea ordică de paralela de lat. .
ste o mare de tip continental care com ică c area gee parte a m
ării editera e.
ser ă harta ării egre și răsp de rmătoarelor ceri e.
1 mește str mtorile pri care area eagră este legată de area gee
pri i termedi l ării armara și de area o . A
2 de tifică și scrie pe caiet trei mari fl ii care se arsă area eagră.
3 alc lea ă s prafa a ării egre știi d că s prafa a ării o este de m caracteristică a ării
iar area eagră mpre ă c area o acoperă o s prafa ă totală de m. egre o co stit ie lipsa
c re ilor erticali ceea ce
mpiedică amestec l apelor.
Analiză critică
i acest moti pre i tă
do ă strat ri de apă c
Po i ia geografică l g l la ord est sali itatea crește odată caracteristici diferite:
paralelei de lat. și olf l dessa p ă la c ad cimea la strat de s prafa ă p ă
partea s d estică ropei s d est la at mi. ad cimea de de la m ad cime
i co feră ării egre ali itatea apelor de metri și la peste c o ige l di ol at apă
climat temperat continental s prafa ă registrea ă de metri . sali itate mai red să și c o
mătatea ordică și l do ă se s ri de creștere: plică ce legăt ră e istă ogată floră și fa ă mari ă
subtropical mătatea de la ord est la tre fl iile care se arsă și strat de ad cime
s dică. emperat ra medie g rile ării către s d area eagră și sali itatea c sali itate mai ridicată
a ală a apei crește de est de aseme ea apelor mari e de s prafa ă. c co i t ridicat de ga e
to ice hidroge s lf rat și
Rețin lipsit de ie itoare.

area eagră este o mare co ti e tală c p i e golf ri dessa pe i s le rimeea

i op acali și i s le s la erpilor . elief l s mari este alcăt it di platforma
co ti e tală p ă la m ad cime foarte e ti să ord est a r pt l co ti e tal
tre și m ad cime și c mpia a isală. d cimea ma imă este de m și
se ati ge partea ce tral s dică apropierea pe i s lei i op.

Aplic

1 itește te t l apoi răsp de ceri ei. 2 itoral l rom esc al ării egre se
area eagră permite statelor ri era e desfășoară pe o l gime de m
reali area legăt rilor comerciale c celelalte tre ra l s ra și ama eche.
state ale l mii. l g l ărm rilor ării pri de do ă sectoare: l ordic os
ordo l litoral de la ra Porti ei
egre a apăr t așe ări care a e ol at deltaic și lag ar tre ra l s ra
mari port ri c ame a ări și acti ită i și ap l idia m și l s dic
di ersificate. platforma co ti e tală a alt c fale e și pla e tre ap l idia
ării egre e istă ăcămi te de petrol și și ama eche m . acest sector
ga e at rale iar apele mării trăiește o s a de oltat sta i ile rom ești.
ogată fa ă piscicolă. ali ea ă imagi ile de pe coloa a
de tifică do ă eleme te care atestă alăt rată și asocia ă fiecare imagi e
importa a eco omică a ării egre. tip l i de ărm caracteristic.
ale a de la la
a fro tieră măsoară m se ia calc l i tr d rile .
60 U3 li a apele e eta ia fauna i lurile

e eta ia fauna i lurile

U
mi tește i de la orele
de geografie și de iologie
ce știi despre pla te și
a imale despre o ele și
eta ele de egeta ie și de
aseme ea ce știi despre
sol ri și rol l acestora
ca s port pe tr ia a
pla telor și a a imalelor.
ier ri măr te de stepă
A e eta ia
Analiză critică
i tre factorii care i fl e ea ă egeta ia
om iei cei mai importa i s t:
• po i ia eo ra i ă a ării la i terfere a
i fl e elor climatice ocea ice
estice c cele co ti e tale estice
și meditera ee e s dice face ca
pe teritori l om iei să se de olte
asocia ii egetale caracteristice at t
ropei estice și e trale păd rile
de foioase c t și c mpiilor di est l
co ti e t l i stepa . s d est l ării
și pe aloc ri s d l o rogei și fac
sim ită pre e a speciile egetale
meditera ee e
• clima care pri
difere ierile regio ale și
locale de temperat ră și
precipita ii co di io ea ă
răsp direa a mitor
specii forma i i sa o e de egeta ie
• relieful care se de oltă de la i el l
mării p ă la altit di i de peste
de metri imp e eta area climei și ca
atare și a egeta iei c ele difere ieri
imp se de orie tarea și altit di ea
ersa ilor
• a i i ă i e e ă ura e e om care
modifică str ct ra și răsp direa
egeta iei at rale pri creșterea
s prafe elor agricole a e pa si ii
r a e și a modificării peisa elor
at rale pri co str c ia de căi de
com ica ie.
Pe de altă parte pri declararea de arii
at rale prote ate om l co tri ie la
co ser area or peisa e c specii de
pla te ice sa deose it de aloroase.
ali ea ă il stra ia alăt rată și
completea ă pe caiet rmătoarele
propo i ii astfel ca acestea să fie
corecte di p ct de edere știi ific:
1 ta l păd rilor de ... se desfășoară tre
și m altit di e
2 tre și de metri altit di e
se desfășoară eta l păd rilor de ... .
3 ta l s alpi se desfășoară tre
și ... metri altit di e.
4 a peste ... de metri se t l ește
egeta ia ... .

Rețin

Po i ia latit di e care determi ă tip l de egeta ie o ală predomi a tă co di iile cli

matice relief l și acti ită ile a tropice s t pri cipalii factori care i fl e ea ă distri ia
egeta iei pe teritori l om iei. f c ie de acești factori s a delimitat zonele și etajele
păd re de foioase e e e a ie. ită ile de egeta ie care se scri o alitatea latit di ală s t:
• ona e epă t l ită s d l Podiș l i oldo ei mpia iret l i ferior mpia
ărăga l i și o parte di Podiș l o rogei c pri de ier ri pe aloc ri ar ști mici.
pre e t egeta ia at rală de stepă a fost loc ită de c lt ri agricole
• ona e i o epă face trecerea de la stepă la păd rile de ste ar e ti se mpia
a at l i și rișa ei s d l și est l mpiei om e partea de est a Podiș l i
oldo ei și pe s prafe e mici o rogea egeta ia ier oasă se m i ă c p lc ri de
păd re special ste ar p fos și ste ar r mări
păd re de co ifere
• ona e pă ure se desfășoară tre și de metri și c pri de mai m lte eta e:
e a u e aru ui la altit di i s de metri
e a u a u ui m la peste m apar păd rile de amestec fag și co ifere
e a u oni ere or de metri
• ona a pină oc pă c lmile și rf rile celor mai alte masi e carpatice și c pri de:
e a u u a pin la m c t făriș ri de eapă ie păr afi merișor etc
e a u a pin la altit di i de peste de metri c pa iști alpi e ce c pri d ier ri
pa iști alpi e sc de adaptate la temperat rile scă te și t rile p ter ice.
 e e a ia, auna i olurile L3

Aplic

1 ali a i clasă arta egeta iei Rom nia

zona de ste ă
zona de silvoste ă
ăduri de ste ar ufos și
om iei și sta ili i mpre ă c onele e e etație
omeș
Tisa

uc
Jijia
brumăriu la altitudini mari
ăduri de gorun n alternanță
cu vegetație etro lă
profesor l/profesoara de geografie
ea
Satu Mare ișe
Suceava
va Botoșani ăduri de cer n amestec
Baia Mare u
sau alternanță cu ste ar
ufos sau brumăriu
ce o ă/eta de egeta ie se cadrea ă ăpuș

Crasna
ăduri de cer și gârniță
arcău a ăduri de ste ar n amestec

M
lui
cu diverse alte foioase

ol
localitatea care trăi i. oc me ta i ă

Siret
do
is
Zalău

tr i
Iași

va
ăduri de ste ar local ochiuri
Bistrița

ța
Crișul eped
e
de vegetație de ste ă
radea Piatra-Neamț ăduri de gorun și ste ar n
di mai m lte s rse și reali a i o listă a ul
egru
omeșul
Mic
amestec cu car en tei
local fag
Criș
Clu -Na oca
celor mai importa te specii de pla te
ăduri de gorun n alternanță
Târgu-Mureș Bacău Vaslui cu ăduri de ste ar brumăriu
rotu și ufos

Prut
ș ăduri de fag local n
care cresc at ral r l localită ii
ă
Cri
șul a Mic
rnav alternanță cu gorun la
Arad
lb Miercurea-Ciuc

eletin

d
rnava Mare altitudini mai mari n

rla
amestec cu molid și brad
oastre. lasifica i le astfel: pla te Mureș Alba Iulia
ăduri de molid n alternanță
cu ăduri mixte de fag molid
și uneori brad
ier oase ar ști ar ori alte specii. Timișoara
imiș
Deva Sibiu Olt Sfântu-Gheorghe utna eta ul al in
vegetație higro lă sau
Focșani terenuri agricole n
2 l g l r rilor l ca și elta Bâ
rza
va
Brașov Galați incinte ndiguite

ării adică regi ile c m ltă

uză
Reșița Brăila

u
Buzău

Jiu

Pra
Tulcea

Argeș
Târgu-Jiu
apă trăiesc specii de pla te i itoare

ho
aița
Râmnicu-Vâlcea

va
Ploiești Călmățui

a
era rn
Ce

Motru
Târgoviște
de me eală. i ita i mpre ă c

ilort
Pitești

lteț
Drobeta-Turnu alomița
Slobozia
Severin Ar
ge
BUCUREȘTI
profesor l/profesoara de geografie sa
ș

edea

G
Slatina
Craiova Călărași
c pări ii o regi e di prea ma i Constanța

Olt
r . oc me ta i ă și ide tifica i c te a Jiu
Giurgiu
m Alexandria

M
specii de pla te caracteristice.
rsa: Institutul de Geografie
al Academiei Române
B Fauna

Analiză critică

ser ă c ate ie speciile de a imale pre e tate imagi ile de mai os și ha itat l aces
tora. crie pe caiet asocierile corecte di tre fiecare specie fa istică pre e tată o a sa
eta l de egeta ie care trăiește și treapta de relief coresp ătoare d pă model l: A
apra nea ră ona a pină mun ii na i
fa
a om iei trăiește
măr foarte mare de
specii de i secte care
pop lea ă toate eta ele și
o ele iogeografice de
specii ac atice di r ri
l p cocoș de m te iep re de c mp
lac ri și di area eagră
și de speciile ca er icole
Rețin fa a peșterilor .

omple itatea co di iilor de ia ă dată at t de disp erea trepte a relief l i c t și de

co di iile climatice a fa ori at de oltarea pe teritori l om iei a i mare măr de
ha itate pe c t de di erse pe at t de ogate specii de a imale.
1 a a ilor arpa i c pri de mamifere rs r s cer carpati capră eagră marmotă
alpi ă etc. păsări ac ila de m te cocoș l de m te reptile ipera amfi ie i
salama dra trito l de m te și pești păstră l aspretele .
2 a deal și podiș trăiesc lpea l p l mistre l e eri a der l ciocă itoarea diferite
specii de reptile g șter l șop rla ce șie și de pești clea l mrea a etc. .
3 a a de c mpie c pri de ro ătoare iep rele de c mp h rciog l pop dă l păsări
prepeli a pot r ichea și meroși amfi ie i și pești.
4 elta ării trăiesc măr impresio a t de specii i itoare de apă mai ales păsări
cormora i pelica i g ște și ra e săl atice le ede pești dar și mamifere idra rca .
62 U3
A A E
E E E
mpăr i i ă clasă
do ă echipe egale. iecare
echipă a ali ea ă arta
parc rilor a io ale și
at rale di om ia se
doc me tea ă pe i ter et
și apoi completea ă o
fișă ta el de tip l celei
de mai os. chipa r.
completea ă ta el l
pe tr parc rile at rale
di om ia echipa r.
completea ă lista parc rilor
a io ale și a re er a iilor
iosferei.
Preci a i a l care a fost
fii ată prima și ltima
arie prote ată di fiecare
listă.
isc ta i clasă mpre ă
c profesor l/profesoara
de geografie despre
importa a co ser ării
mo me telor at rii
parc ri at rale și a io ale
și sta ili i set de reg li
de i itare a or astfel de
re er a ii at rale.
li a apele e eta ia fauna i lurile
E plorez
e oltarea societă ii ma e special ltimii de a i a fost so ită de modificări
ma ore str ct ra floristică și fa istică at rală. ăierea păd rilor pe tr folosirea lem l i
și pe tr e ti derea s prafe elor agricole și a așe ărilor des ele irea stepelor pe tr a face
loc c lt rilor agricole desecările și dig irile di l cile r rilor co str irea de ara e de căi
de com ica ie a d s la de echili re medi l at ral. lte specii de pla te și a imale a
dispăr t altele a s ferit dimi ări dramatice ale efecti elor și restr geri ale ha itatelor.
ser ă imagi ile de mai os care s t il strate c te a di tre speciile de a imale care
a dispăr t de pe teritori l om iei. isc ta i clasă despre c m pot fi ocrotite speciile
de pla te și a imale rare di om ia
dropia foca mo arh o r l
a tilopa aiga o ac l marmota de stepă col l măgar l săl atic
Stu iu e caz Ariile naturale prote ate in Rom nia
Primele i i iati e ege dă
Parc a io al
pe tr ocrotirea or Parc at ral
mo me te ale at rii e er a ie
a iosferei
de pe act al l teritori al
om iei fie geologice
sa geomorfologice fie
iogeografice a a t loc
ra sil a ia la cep t l
eac l i al lea
. a l a
fost fii ată pe l gă
i ister l gric lt rii
și ome iilor omisia
o me telor at rii m
pe tr ca patr a i mai
arta parc rilor at rale și a io ale di om ia
t r i a l la
i i iati a l i l. or a c teritori l om iei: Parc l parc ri a io ale
spri i l l i mil aco i ă a io al ete at. stă i parc ri at rale și elta
să se fii e e prim l om ia s t de parc ri ării care are stat t de
parc a io al de pe a io ale și at rale: e er a ie a iosferei.
r. prafa a l
e mirea parc l i a io al/ at ral e site
crt. m declarării
.
 e e a ia, auna i olurile L3

C lurile

E plorez

ser ă imagi ile alăt rate care pre i tă sol ri caracteristice pe tr cele trei trepte ma ore
de relief: sol ri de c mpie sol ri de deal și podiș și sol ri de m te .
ompletea ă pe caiet propo i ile rmătoare și completea ă fiecare e c terme l
sol de c mpie
corect di tre para te e.
1 ol rile de c mpie s t mai groase a alcăt irea lor strate de mai m lte c lori pe tr
că timp s a ac m lat mai m ltă apă ro ă .
2 ele mai s iri sol ri se t l esc regi ile de ea i po i mun e pe tr că roca
este foarte aproape de s prafa ă.
3 ele mai fertile s t sol rile de câmpie/munte .
sol de deal
oncluzii

area di ersitate a sol rilor de pe teritori l om iei se datorea ă disp erii relief l i
trepte i terfere ei i fl e elor climatice disp erii o ale și eta ării egeta iei.
istri ia sol rilor se poate cadra tr model co ce tric r l arpa ilor
co formitate c treptele de relief.
sol de m te

Analiză critică

ali ea ă arta sol rilor di om ia și sta ilește dacă Rom nia Cernisoluri
(Molisoluri)

afirma iile rmătoare s t ade ărate sa false. crie le

Luvisoluri
arta olurilor omeș
Tisa

uc
Jijia
(Argiluvisoluri)
ea
Botoșani Cambisoluri
Satu Mare ișe
Suceava
va

pe caiet pe cele ade ărate și reform lea ă afirma iile

u
Baia Mare Spodisoluri
ăpuș
Crasna

Umbrisoluri

false astfel c t ele să de i ă corecte di p ct de arcău

M

Hidrisoluri (Soluri
old

Siret

Zalău
is

Iași
triț

ov

Bistrița hidromorfe)
a
a

Piatra-Neamț Salsodisoluri
edere știi ific. Oradea (Soluri halomorfe)
Vertisoluri

er isol rile molisol rile co siderate cele mai fertile

Cluj-Napoca
1 Târgu-Mureș Bacău
rotu
Vaslui Protisoluri (Soluri
neevoluate)
Prut

Cri
a Mică ș
șul
Histisoluri
sol ri se t l esc o ele de c mpie și deal ri
rnav
Arad
lb
Miercurea-Ciuc (Soluri organice)
ad

rnava Mare
rl
Bâ

Alba Iulia
oase c egeta ie de stepă și sil ostepă și pe aloc ri
Mureș
Sfântu-Gheorghe
Timișoara Sibiu
utn
a
Deva
mpia ra sil a iei. Brașov Focșani
Galați
Reșița
2 pecifice ma orită ii regi ilor de deal și de podiș di
uză

Buzău Brăila
u

Târgu-Jiu Tulcea
om ia s t cam isol rile. ra
Râmnicu-Vâlcea Ploiești Călmățui
a
ița

Ne
Motru

Gilort

Pitești Târgoviște
Jiu

Drobeta-Turnu
ii arpa i de se de oltă păd ri de co ifere
lteț

alom
Slobozia
3
ița

Severin
Ar
BUCUREȘTI
ge
Vedea

ș
R
M A R E A N E AG

cele mai fre e te s t l isol rile argil isol rile .

Slatina Călărași
Craiova
Constanța
Olt

4 elta ării și l cile marilor r ri se găsesc m

Giurgiu
Alexandria

protosol ri sol ri ee ol ate .

rsa: Institutul de Geografie
al Academiei Române
Rețin upă orea Pari i
eo ra ia om niei

Solul este strat l s ire și af at de la s prafa a scoar ei terestre format dec rs de s te

sa mii de a i s i fl e a climei a apei și a ie itoarelor.
Pri cipala proprietate a sol l i o repre i tă fertilitatea: capacitatea de a maga i a apă
și s sta e mi erale deose it de folositoare pla telor proces l de hră ire.
ol rile se deose esc pri fertilitate c loare str ct ră etc. și s t str s legate de rocă
egeta ie și climă.
om ia disp e de o di ersitate de sol ri ma oritatea c fertilitate medie și ridicată
ceea ce co feră ării oastre ridicat pote ial agricol.
64 U3 li a apele e eta ia fauna i lurile

Re uli e c p rta ent n ca ul pr ucerii un r

fen ene cli atice i r rafice i e rafice e ri c

A enomene climatice i rolo ice i bio eo ra ice e ri c in Rom nia

Pe tr o ă c oaștere a fe ome elor climatice hidrologice și iogeografice de risc a a

li ea ă c ate ie lista de mai os. isc ta i clasă mpre ă c profesor l/profesoara de
geografie despre ca ele care prod c aceste fe ome e de risc și despre efectele acestora.

ategoria care Perioada/

e ome l
se cadrea ă a otimp l care a e fecte
de risc
fe ome l se poate petrece
e ome e ca ic la ara temperat ri foarte ridicate i sola ie stări de ame eală moleșeală i capacitate
climatice peste fi ică
seceta tot timp l a l i perioade del gate lipsite lipsa apei di sol d ce la afectarea prod c iei agricole
de precipita ii și a egeta iei at rale
scăderea i el l i r rilor
tor ada ara co di ii atmosferice specifice t rile foarte p ter ice pot depăși m/h s t
rar primă ara care permit de oltarea de astatoare determi d distr gerea loc i elor
sa toam a regi ile de c mpie a or sm lgerea ar orilor di rădăci i
mișcări rota io ale ale aer l i c d se formea ă deas pra mării sa a lac rilor c
care capătă aspect de p l ie s prafa ă s ficie t de mare poartă mele de rom ă și
p e pericol ie ile celor s rpri și larg
gri di a ara precipita ie solidă alcăt ită că ile mari de ghea ă pot p e pericol
di partic le sferice/fragme te i tegritatea fi ică a loc itorilor
de ghea ă se formea ă orii poate ca a spargeri și distr geri ale o iectelor lo ite
c mare de oltare erticală mași i ferestre itri e etc.
distr ge c lt rile agricole afectea ă egeta ia
descărcările ara timp l difere ă de pote ial electric ca ea ă deces l pri electroc tare
electrice f rt ilor tre ori și sol sa tre ori pot decla șa i ce dii dacă lo esc loc i e sa alte
f lger l rar primă ara o iecte co str ite di materiale i flama ile
sa toam a
iscol l iar a t p ter ic i soare locarea dr m rilor și i olarea or localită i sa a
a de tă sa lapo i ă t or com ită i
iole t rafale care sp l eră afectarea trafic l i r tier fero iar a al și aeria
ăpada
polei l iar a se prod ce at ci c d foarte peric los pe tr trafic l r tier mași ile
mai rar temperat ra aer l i scade s derapea ă al ecă și se prod c tampo ări și accide te
primă ara și prag l de ghe iar apa gre ea ă deplasarea oame ilor căderile pot d ce
toam a de la s prafa a sol l i ghea ă la fract ri
ger l iar a perioade l gi c temperat ri se chid școli grădi i e este afectat tra sport l
foarte red se m lt s de persoa e ghea ă apa di f t i și di sol s t
afectate pla tele și a imalele
e ome e iit rile primă ara ploi tore iale c ca tită i distr geri ale loc i elor și ale i frastr ct rii
hidrologice perioadele de mari de apă ce cad pe s prafe e dr m ri pod ri și pode e căi ferate
căl ire r scă la restr se tr timp foarte distr gerea egeta iei at rale
topirea ăpe ilor sc rt care d c la creșterea ero i ea și degradarea ersa ilor
ara r scă a de itelor c rs rilor pierderi de ie i ome ești
mai rar toam a de apă
c d se prod ce a arierea sa
r perea i ara distr gerea ara elor
și a ame a ărilor
hidroteh ice
i da iile primă ara ara se prod c at ci c d r rile s ti date tere ri agricole loc i e șosele căi
și toam a mai a capacitatea de a ferate ame a ate o ele oase de l că
tra sporta i terior l al iei este pert r at trafic l
mi ore apa pro e ită di s t distr se c lt rile agricole
precipita ii care se re arsă
l că al ia ma oră
pod de iar a mai rar pod l de ghea ă se formea ă afectea ă trafic l a al pe ăre
ghea ă/ primă ara at ci c d apa ir pod l de ghea ă poate de e i peric los pe tr
c rgere de ghea ă la s prafa ă persoa ele care cearcă să tra erse e c rs ri de apă
sloi ri totalitate lac ri pe s prafa a ghe ii care di ca a gre tă ii se
c rgerile de sloi ri se prod c poate r pe d c d la ec
at ci c d că ile de ghea ă
pl tesc la s prafa a apei și s t
p rtate de c re t
Re uli e com or amen n ca ul ro ucerii unor
enomene clima ice, i ro ra ice, bio eo ra ice e ri c A lica ie rac ic

e ome e t l irea c tot timp l a l i ltima perioadă di ca a a imalele săl atice s t peric loase p t d pro oca
iogeografice a imale distr gerii ha itat l i și a ră i sa chiar deces l persoa elor care se apropie prea
săl atice ai tării așe ărilor p ă la m lt de ele
peric loase margi ea păd rilor a de e it
tot mai frec e te t l irile
oame ilor c a imale săl atice
special rși
i ce diile de ara mai rar perioadele l gi de secetă distr gerea pri ardere a egeta iei și moartea
egeta ie primă ara și egeta ia scată se poate a imalelor săl atice
toam a apri de distr geri de loc i e pierderi de ie i ome ești c d
i ce diile se e ti d și afectea ă localită ile

B Re uli e comportament n cazul pro ucerii unor enomene climatice

i rolo ice i bio eo ra ice e ri c

escoperă și st dia ă fișele di ma al l digital.

Re uli n caz e enomene climatice
1 n ezonul cal
a n caz de caniculă
• e ită e p erea prel gită la soare
i ter al l orar : : .
• poartă pălărie de soare șapcă sa
orice alt o iect estime tar care
i prote ea ă cap l și m racă
hai e le ere largi di fi re at rale
m ac i de c lori deschise.
ită hai ele str mte di materiale
si tetice și de c lori chise.
• P
P P fără a aștepta să i se
facă sete. perioadele de ca ic lă
se recoma dă co s m l i pahar
de apă la mi im de mi te.
• dacă alorile de căld ră s t
e cesi e temperat ri de peste
se a stopa orice acti itate
aer li er pe tr se e ita i sola ia.
b n caz de tornadă grindină furtuni
cu descărcări electrice
• adăposti i ă tr loc sig r și
aștepta i ca fe ome l respecti să
cete e.
2 n ezonul rece
• ca l fe ome elor de iscol
ger sa polei e ita i deplasările
răm e i la adăpost tr loc
sig r c pro i ii de apă și alime te
pe tr o perioadă mai l gă.
Re uli n caz e enomene i rolo ice Re uli n caz e enomene
a dacă inundația te surprinde n casă bio eo ra ice
• m tă o iectele care pot fi deplasate a n cazul incendiilor de vegetație
de apă partea cea mai de s s • depărta i ă c t mai repede de
a casei și mpre ă c pări ii sector l afectat de i ce di
deco ecta i aparatele electrice. • cerca i să ă acoperi i g ra și
• dacă i el l apei crește alarma t as l c o iect te til pe tr a
părăsește loc i a mpre ă c e ita i halarea de f m
treaga familie și deplasa i ă • alerta i a torită ile despre i ce di l
către loc l de ref gi / t l ire respecti s d la .
sta ilit di ai te o e mai alte • pe tr a pro oca i ce dii de
ale localită ii la r de sa priete i egeta ie asig ra i ă at ci c d
ale căror loc i e s t sit ate merge i e c rsii sa dr me ii
afara sector l i i dat . păd re că face i foc l spa ii
• ai te de a pleca di casă care s t ame a ate special
trer pe i alime tarea loc i ei c pe tr acest scop lăsa i foc l
apă ga e și e ergie electrică. es pra egheat iar la plecare
b dacă se ordonă evacuarea sti ge i ar l rămas.
• respectă ordi ea de e ac are b n cazul nt lnirii cu animale
sta ilită pri reg lame te: mai sălbatice periculoase
t i copiii apoi ătr ii ol a ii și • ltima perioadă a de e it tot
ad l ii. ac area cepe di o ele mai frec e te t l irile oame ilor
cele mai periclitate către cele mai c a imale săl atice special rși
p i afectate. care ies fie pe șosele fie spa iile
• scoate i a imalele di gospodărie pop late di apropierea ca a elor
gra d ri adăpost ri și diri a i le e ita i apropierea depărta i ă
către loc rile sig re. calm fără să face i mișcări r ște
• l a ic oi doc me tele perso ale • hră i i a imalele și ici
și dacă se poate o re er ă de apă ca ă apropia i să le filma i sa
și alime te. să le face i fotografii a imalele se
• co s ma apă direct de la s rsă pot speria și pot de e i agresi e
i or f t ă sa chiar de la • a a i pre e a a imal l i
ro i et pe tr că este pota ilă săl atic peric los la .

rmări i leti ele de știri și co forma i ă i dica iilor și ac i ilor a torită ilor. acă disp e i de co e i e la i ter et
accesa i site rile oficiale ale a torită ilor respo sa ile dome i și rmări i cod rile de a erti are meteorologică și
hidrologică: dmi istra ia a io ală de eteorologie: .meteoroma ia.ro stit t l a io al de idrologie și ospodărirea
pelor: .i hga.ro spectorat l e eral pe tr it a ii de rge ă: .igs .ro.
stala i pe dispo iti ele mo ile aplica ii de a erti are și alertă ca l prod cerii or fe ome e de risc
66 U3 li a apele e eta ia fauna i lurile

Recapitulare i aut e aluare

Grilă de autoevaluare I. Scrie pe caiet litera core punzătoare ră pun ului corect pentru iecare intre a irmațiile
e mai o upă mo elul 1 – a 2 – b 3 – c etc.
n icație e te corectă o in ură ariantă e ră pun
de p cte. 1 atorită desfăș rării latit di ale pe apro imati temperat ra medie a ală pe teritori l
iect l 8× p= p om iei scade de la:
iect l 8× p= p a est la est b ord la s d c s d la ord d est la est.
iect l 6× p= p
2 emperat ri medii a ale de se t l esc :
iect l 4× p= p
a mpia oldo ei b mpia de est c Podiș l o rogei d carpa i.
Din oficiu 10 puncte. 3 Pe teritori l om iei ca titatea medie a ală de precipita ii crește de la:
Total: 24 + 32 + 18 + 16
a est la est b ord la s d c s d la ord d est la est.
+ 10 p din oficiu =
4 ele mai mari ca tită i de precipita ii se registrea ă a al :
de p cte
a mpia ra sil a iei b ii cegi
c Podiș l rlad l i d Podiș l ehedi i.
5 ector l rom esc c osc t s mele de ărea maritimă se desfășoară tre
localită ile:
a a iaș și ro eta r e eri b răila și li a
c ălărași și răila d ro eta r e eri și ălărași.
6 orăște di arpa ii rie tali și se arsă pe teritori l gariei isa r l mit:
a istri a b reș c lt d Pr t.
7 ta l păd rilor de co ifere se desfășoară pe teritori l ării oastre la altit di i de:
a m b m c m d m.
8 apra eagră face parte di fa a specifică o ei de egeta ie:
a alpi ă b de păd re c de sil ostepă d de stepă.

II. Scrie pe caiet in ormația care completează iecare intre a irmațiile următoare
1 Podiș l ce ei se ma ifestă i fl e e climatice ... .
2 Pe litoral l ării egre se registrea ă temperat ri medii a ale de ... .
3 o a de egeta ie specifică pe tr mpia ărăga l i este ... .
4 fiș rile de ie păr și eapă s t specifice egeta iei eta l i ... .
5 rafic l pri care se repre i tă direc ia și i te sitatea ite a t l i este c osc t s
mele de ... .
6 elta ării precipita iile medii a ale s t di tre cele mai ... .
7 t rile specifice litoral l i rom esc poartă mele de ... .
8 om ia are o climă temperată datorită po i iei sale geografice pe ... .

III. Scrie pe caiet a ocierile corecte intre lacurile menționate n coloana A i tipurile
enetice in care ac parte ( upă ori inea cu etei lacu tre) menționate n coloana după
modelul: H – 7.
n icație unul intre elementele coloanei A nu are core pon ent n coloana

A
. c ra . carstice
. olo i a . glaciare
. Por ile de ier . lag e mari e
. f ta a . lima ri fl iale
. ago . lima ri fl io maritime
. echirghiol . lca ice
. ăto

IV. Scrie pe caiet

1 caracteristica relief l i care determi ă eta ele de climă și de egeta ie di ara oastră
2 mele cel i mai l g r c i oarele și g ra de ărsare sit ate pe teritori l om iei
3 de mirea s care s t c osc te apele s tera e a căror temperat ră depășește
4 de mirea celor mai fertile sol ri di ara oastră.
 li a apele e eta ia fauna i lurile

e t ec en ial

I. Scrie pe oaia e te t litera core punzătoare ră pun ului corect pentru iecare intre
a irmațiile e mai o upă mo elul 1 – a 2 – b 3 – c etc imp de l cr : mi te.
n icație e te corectă o in ură ariantă e ră pun i ofici : p cte.
1 Pe teritori l om iei se ma ifestă diferite i fl e e climatice datorită:
a po i iei ării egre s d est l om iei otal: de p cte.
b po i iei și desfăș rării ram rilor carpatice cadr l om iei
c po i iei om iei pe co ti e t d po i iei om iei emisfera estică.
2 i tre s ită ile de relief de mai os pre i tă cele mai ridicate temperat ri medii a ale:
a mpia oldo ei b mpia lte iei c mpia ra sil a iei d eal rile il a iei.
3 localitate registrea ă cele mai mari ca tită i medii a ale de precipita ii dacă se află
sit ată :
a mpia de est b est l mpiei om e c Podiș l o rogei d est l mpiei om e.
4 atorită lipsei c re ilor erticali area eagră pre i tă:
a c re i circ lari de s prafa ă b do ă strat ri de apă c caracteristici diferite
c legăt ră c area o d măr red s de i s le pe i s le și golf ri.
5 Prepeli a pot r ichea și h rciog l fac parte di fa a specifică pe tr :
a păd rile de co ifere b păd rile de foioase c stepă d o a alpi ă.
6 fost ame a at scop ri hidroe ergetice lac l mit:
a lea b lti a c Por ile de ier d rs .
7 ste afl e t al iret l i r l mit:
a asimcea b i ia c rot ș d edea.
8 regi ile de deal ri și podiș ri oase c păd ri de ste ar s t specifice sol rile mite:
a cer isol ri molisol ri b cam isol ri c l isol ri argil isol ri d protosol ri.
24 e puncte
II. ite te cu atenție a irmațiile următoare acă apreciezi că a irmația e te a e ărată
crie pe oaia e te t n reptul numărului core punzător litera A iar acă apreciezi că
a irmația e te al ă crie litera upă mo elul: 1 – sau 1 – F.
1 Pi l și molid l s t ar ori pe care po i să i t l ești dacă mergi pri tr o păd re de foioase.
2 itoral l ării egre se desfășoară tre ra l s ra și ama eche.
3 ele mai fertile sol ri se găsesc regi ile de c mpie s egeta ia de stepă.
4 Podiș l o rogei s t larg răsp dite păd rile de co ifere. Harta de mai jos se
5 ele mai meroase lac ri glaciare di ara oastră se găsesc arpa ii eridio ali. re eră a u ie e e i
6 ac l de ac m lare idrar a fost ame a at pe r l rgeș. Pe ar ă un mar a e
7 mpia lte iei se ma ifestă frec e t i fl e e climatice de ariditate. cu numere de la 1 la
8 l otr care face limita di tre carpa i și Podiș l ehedi i este afl e t al i l i. e a in re r uri e
32 e puncte om niei
III. Scrie numărul cu care e te marcat pe artă r ul
a lt b reș c iret d alomi a. 12 puncte
IV. enti ică r ul pe baza caracteri ticilor peci ice pre
zentate mai o Scrie pe oaia e te t numărul cu care r ul
re pecti e te marcat pe artă
a tra ersea ă o regi e de podiș c i fl e e de ariditate
b tra ersea ă o depresi e golf
c pe c rs l să s a ame a at lac l de ac m lare or l
tel i. 12 puncte
V. n tabelul e mai o unt prezentate temperaturile me ii
lunare ( ) nre i trate n 2017 la tația meteorolo ică e a
e baza atelor in tabel calculează i crie pe oaia e te t
m
a aloarea temperat rii medii a ale registrată la sta ia
e a .
b aloarea amplit di ii termice a ale registrată la sta ia e a a l .

60 21 0 10 1 16 1 20 22 0 23 1 16 4 10 5 57 1
rsa datelor: Anuarul statistic al României 10 puncte
U4 Populația,
așezările omenești
și organizarea
administrativ-
teritorială

Lecția 1 70 Populația – elemente și structuri demografice

Studiu de caz 72 Citirea și interpretarea reprezentării grafice

a structurii populației pe grupe de vârstă și sexe
Lecția 2 74 Așezările omenești:
așezările rurale; așezările urbane; caracterizarea geografică a orașului București
Lecția 3 78 Organizarea administrativ-teritorială

Aplicație practică 80 Caracterizarea unor orașe mari

Recapitulare 82
și autoevaluare
Test secvențial 83
70 U4
U
mi tește i de la orele
de geografie ce știi despre
atalitate mortalitate
imigra i emigra i
de sitatea pop la iei
prec m și despre
eleme tele care co tri ie
la di ersitatea pop la iei
di tr o ară.
ES A E
i rația internațională
Acti itate pe ec ipe
orma i clasă ci ci
echipe. iecare ele are
misi ea de a reali a
o listă c persoa ele
di r d l familiei
priete ilor și eci ilor
care a emigrat defi iti
sa temporar adică
a plecat străi ătate
pe tr o perioadă de
cel p i l i ările
spre care a emigrat și
moti ele/ca ele emigrării.
s ma i la i el l echipei
i forma iile o i te
iar apoi fiecare echipă
și pre i tă re ltatele
i estiga iei celorlal i
colegi. a fi al sta ili i
mpre ă c profesor l/
profesoara de geografie
primele trei ări de
desti a ie ale emigra ilor
și disc ta i despre ca ele
migra iei i ter a io ale.
ompara i ările de
desti a ie ide tificate
clasă c cele e iste te
statistica oficială di
ma al l digital.
pula ia a e ările ene ti i r ani area a ini trati terit rială
pula ia ele ente i tructuri e rafice
A le entele e rafice
E plorez
A Primele ac i i de mărare a loc itorilor și a rilor lor s a făc t pe teritori l act al
al om iei că di tichitate și a co ti at fără trer pere p ă ilele oastre.
rsele istorice pri i d pop la ia e iste tă la mome t dat co stit ie mărt rii ale
echimii și co ti ită ii popor l i rom teritori l carpato da ia o po tic. perioada
moder ă i e tarierea pop la iei a de e it mai amplă și mai speciali ată l d forma
re en ămin e or.
prafa a
l r. loc itori epere istorice
1 orm lea ă o părere pri m
care să e primi de ce este irea oldo ei
ecesară c oașterea c ara om ească
irea o rogei c
măr l i pop la iei
om ia i tegrarea
e iste te la mome t dat tre gra i ele ării a
tr a mit loc. adrilater l i irea
2 ali ea ă mpre ă c asara iei co i ei
ra sil a iei a at l i
colegii i forma iile di
rișa ei și aram reș l i c
ta el l alăt rat și c om ia om ia
a tor l profesor l i/ pierde teritoriile: asara ia și
profesoarei de geografie co i a de ord ord est l
ra sil a iei și i t l ec iesc
e plica i de ce e ol ia
adrilater l tre a ii
pop la iei om iei a om ia a fost
fost str s legată de stat com ist.
e e ime tele istorice care pre e t s prafa a om iei este apreciată a fi de m.
a co d s la modificarea Pop la ia registrată la rece sămi tele efect ate om ia
teritori l i să . rsa datelor: n i u u a iona e a i i ă e en ămin e e popu a iei
B istoria om iei repre i tă a l care pop la ia a a s la de milioa e
de loc itori dar de referi ă răm e a l c d s a ati s prag l ma im de peste
milioa e de loc itori. leme tele care determi ă e ol ia merică a pop la iei
s t bilanțul porul natural difere a di tre atalitate și mortalitate și bilanțul porul
mi ratoriu difere a di tre imigra i și emigra i .
1 ali ea ă grafic l de mai os care e co seci e are scăderea spor l i
pre i tă alorile ila l i at ral at ral pe tr e ol ia pop la iei
al pop la iei om iei pe tr a mi i
a i caracteristici și preci ea ă: 2 ali ea ă i forma iile de la
a a l c cea mai mare aloare a pagi a pri i d fe ome l migra iei
spor l i at ral i ter a io ale pe tr a mi i a i
b a l care pe tr prima oară sem ificati i și preci ea ă a l care
istoria om iei mortalitatea a s a registrat cel mai mare măr de
depășit ca aloare atalitatea. emigra i și sem ifica ia acest i a
pe tr om ia.
18
18,1 m i fl e ea ă mișcarea migratorie
16
14
imigra ii și emigra ii e ol ia
12
10,0 pop la iei alc lea ă ila l
10
8 migratori al pop la iei pe tr a l
5,6 5,3
6
4
6,1
3,0
.
2
–0,2
0
–2
–2,7 –2,5
–3,3 ‰ rsa datelor: n i u u a iona e ai i ă
–4
1966 1967 1977 1987 1989 1990 1992 2002 2011 2018 nuare a i i e
 o ula ia elemen e i ruc uri emo ra ice L1

r. persoa e : imigra i emigra i

Analiză critică

1 ali ea ă harta care en itatea

e ide ia ă reparti ia populației (2017)
geografică act ală a
N
pop la iei apoi citește
c ate ie afirma iile
rmătoare. ta ilește
dacă s t ade ărate sa
false și otea ă pe caiet
asocierile corecte d pă
model l a ade ărat
sa a fals .
a Pop la ia este iform
răsp dită pe teritori l
ării.
b eparti ia pop la iei
pe teritori l ării este
str să legăt ră
c co di iile at rale
de relief climă ape
sol ri etc. .

2 isc tă c coleg l/
colega de a că și m
mpre ă c profesor l/
profesoara de geografie
ide tifica i regi ile c 3 alc lea ă de sitatea rsa:
ini eru u rări or Pu i e
cele mai ridicate alori medie a pop la iei e o ării i mini ra iei
ale de sită ii pop la iei. știi d că pre e t apor pri in area eri oriu ui
plica i fapt l că om ia are om niei R U
regi ile mo ta e alte de loc itori
și elta ării pre i tă persoa e c cetă e ie oc me tea ă te di
cea mai red să de sitate rom ă și domicili pe diferite s rse i lioteca
a pop la iei. teritori l ării . școlii iare locale i ter et
etc. și descoperă i forma ii
pri i d eleme tele și
Rețin
str ct rile demografice
care caracteri ea ă
Pop la ia om iei a c osc t de a l g l timp l i o te di ă crescătoare dar c oscila ii pop la ia di localitatea
datorate or ca e at rale c trem re i da ii secete etc. sa politico istorice ră atală. eali ea ă o fișă
oaie aport de teritorii care astă i mai fac parte di teritori l ării etc. . de doc me tare pe care o
reșterea merică di perioada com istă determi ată de a mite măs ri ei atașa la portofoli l tă .
l ate dome i l politicii demografice este rmată d pă de decli acce t at al lăt ri de i forma ii po i
pop la iei ge erat de alorile mortalită ii peste cele ale atalita ii și de masi a migra ie adă ga și imagi i chiar
e ter ă. fotografii reali ate de ti e
eparti ia pop la iei este i egală pe teritori l ării alori mai ridicate ale de sită ii re pri care să e ide ie i
gistr d se partea ce trală a mpiei om e Podiș l ce ei și loar l iret l i specific l demografic al
dar mai ales marile orașe și r l acestora. localită ii atale.
72 U4 pula ia a e ările ene ti i r ani area a ini trati terit rială

A
B tructuri e rafice
pro imati milioa e
de rom i trăiesc afara
Analiză critică
gra i elor. milioa e
trăiesc com ită ile
istorice rom ești prec m ed cerea pop la iei a ad s modificări ser ă pe grafic l alăt rat c m s a
cele di ep lica oldo a mărimea po derea gr pelor de rstă e o modificat timp po derea gr pelor mari
er ia crai a. a aceștia l ia acestora di ltimele trei dece ii e ide de rstă.
se ada gă cei milioa e ii d proce ul e mbătr nire emo ra ică. ompletea ă apoi rmătoarea afirma ie
de rom i care a emigrat c terme ii coresp ători di tre
și care co stit ie diaspora.
1977
para te e:
1987 m ătr irea pop la iei om iei este
1990 e ide iată de re erea ă erea
2000 măr l i de copii co seci ă a
2010
dimi ării atalită ii co comite t c
2018
re erea ă erea pop la iei rst ice
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100%
ca rmare a măririi d ratei medii a ie ii.
0 – 14 ani 15 – 24 de ani 25 – 64 de ani 65 de ani E oluția pon erii ( ) principalelor rupe e r tă
(copii) (tineri) ad l i (vârstnici) rsa: empo o li e

Stu iu e caz itirea i interpretarea reprezentării ra ice a tructurii

populației pe rupe e r tă i e e

A epre e tarea grafică alăt rată acă ești i teresat să afli mă

care i dică distri ia pop la iei pe r l total de copii c rste c pri se
rste și se e di om ia a l tre și a i știi ce ai de făc t:
poartă mele de pirami a o ad are
r telor . are gr pă de rstă este mai me
roasă lege aria ta corectă de răs
Pe tr a elege această repre e tare p s:
și pe tr a ști c m să o citești este a pop la ia t ără care repre i tă
e oie să parc rgi rmătorii pași: a a piramidei
1 ser ă a a erticală pe care b pop la ia ad ltă care formea ă
s t otate gr pele de rstă tr chi l piramidei
și a a ori o tală pe care este c pop la ia rst ică care repre i tă
otată pop la ia om iei rf l piramidei.
st ga măr l persoa elor de
se femi i dreapta măr l B a do a piramidă este repre e
persoa elor de se masc li . tată distri ia pop la iei om iei
2 Pe grafic e istă o serie de are la i lie pe rste și se e.
ori o tale/coloa e care i dică 1 ali ea ă mpre ă c colegii
măr l de persoa e de se forma piramidei rstelor și c
femi i și respecti de se a tor l profesor l i/profesoarei
masc li e iste t la i el l de geografie e plica i de ce
fiecărei gr pe de rstă. om ia se cadrea ă categoria
m procede i pe tr a citi mă statelor afectate de proces l de
r l de copii de se masc li c rsta m ătr ire demografică.
c pri să tre și a i impl 2 alc lea ă po derea
de tifică ara care i dică gr pa de persoa elor de se masc li și
rstă fi ea ă i margi ea și citește pe respecti a celor de se femi i
a a ori o tală măr l de persoa e. pop la ia totală a om iei știi d
a fel procede i și pe tr a ide tifica că la i lie distri ia era de:
rsa: n i u u a iona e ai i ă măr l de copii de se femi i tre . . pop la ie masc li ă și
a a de date empo o li e și a i. . . pop la ie femi i ă.
 o ula ia elemen e i ruc uri emo ra ice L1

E plorez
Pop la ia om iei d pă et ie
la rece săm t l di
A ara oastră are o del gată istorie a co ie irii m ltiet ice și 7,35%
3,09%
m ltic lt rale. pre e t alăt ri de rom i trăiesc c drept ri egale 6,10%
meroase mi orită i fiecare co tri i d la m ogă irea patrimo i l i
c lt ral rom esc. ltimele trei dece ii s a co t rat om ia oi
gr p ri et ice formate di imigra i deose i chi e i și ara i .
1 ali ea ă mpre ă c colegii graficele alăt rate și caracteri a i pop la ia
83,46%
act ală a om iei d pă str ct ra sa et ică. escoperi i ma al l digital
și alte i forma ii despre com ită ile et ice di ara oastră.
români
2 ești rom o i colegii tăi di clasă sa di școală s t d pă maghiari
a io alitate rom i acă răsp s rile s t egati e disc ta i clasă rromi
despre et ia di care face parte fiecare coleg despre tradi iile o icei rile alte a io alită i și oi gr p ri et ice chi e i ara i
iet ame i etc.
port rile pop lare specifice și sem ifica ia lor.
Pop la ia om iei d pă religie
B i ersitatea et ică a pop la iei di om ia se reflectă și arietatea
la rece săm t l di
religiilor și a lim ilor mater e or ite pe teritori l ării.
9,84%
1 ali ea ă mpre ă c colegii grafic l alăt rat și caracteri a i pop la ia 1,80%
2,99%
act ală a om iei d pă str ct ra sa co fesio ală.
4,33%
2 e ate i clasă ce religii s t pre e te com itatea și școala oastră.
3 plica i de ce lim a rom ă repre i tă lim ă mater ă pe tr treaga
pop la ie a om iei.
81,04%
C aracteristicile pop la iei a o importa ă deose ită e ol ia eco omică
și socială iar pri tre acestea se mără și str ct ra pe tip ri de ha itat ortodoxă
pe medii . romano-catolică
Pe a a repre e tării grafice de mai os a ali a i compara i și come ta i reformată
penticostală
clasă mpre ă c profesor l/profesoara de geografie str ct ra pop la iei
alte peste 15 religii, plus atei
pe medii.
rsa: n i u u a iona
e a i i ă a a de date
empo o li e
oncluzii

a rmare a e ol iei atalită ii și a migra iei e ter e s a prod s modificări ale po de

rii gr pelor de ărstă și se e forma piramidei rstelor fii d caracteristică statelor c
pop la ii m ătr ite.
Pri specific l str ct rii et ice religioase și li g istice a pop la iei om ia se pre
i tă ca o societate deschisă tolera tă c o di ersitate c lt rală cresc tă și datorită
fapt l i că deși are stat t de ară de emigra ie de i e și ară de desti a ie fii d atrac
ti ă pe tr imigra i.
chim ările s r e ite la i el politic social și eco omic și a p s ampre ta as pra ER E
distri iei pop la iei pe medii de ia ă dacă a terior a l i s a registrat
e od al pop la iei r rale către mediile r a e d pă se co stată o re toarcere minorită i na ionale
spre medi l r ral a ei păr i a pop la iei care a migrat orașe. au i torice
gr p ri et ice diferite
% ol ia
100 pop la iei de pop la ia ma oritară
90 23,4% om iei rămase pe teritori l
80 31,3% 38,2%
43,6% pe tip ri
70 54,3% 52,7% 54,0% 56,4% om iei pri redefi irea
de medii
60 gra i elor sa di ai tea
50
40 76,6%
proces l i de formare a
68,7% 61,8%
30 56,4% stat l i a io al.
20 45,7% 47,3% 46,0% 43,6%
10 rsa:
0 ia poră
1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 2019 are
Urban Rural statistice gr p et ic aflat afara
gra i elor ării de origi e
74 U4 pula ia a e ările ene ti i r ani area a ini trati terit rială

e ările ene ti

U
mi tește i de la orele de
geografie și istorie ce știi
despre așe ările ome ești
despre difere ele di tre
sate și orașe pri i d
măr l de loc itori
f c iile eco omice
dotările edilitare
calitatea loc irii.
A e ările rurale
E plorez
ele mai echi rme de
loc ire atestă pre en a
omu ui n pa iu arpa o
anu iano pon i u pe e
mi ioane e ani n
urmă. dată c practicarea
agric lt rii pop la ia a
trec t la o ia ă sede tară
materiali ată apari ia
satelor e e mai e i orme
e o uire umană. ol ia
așe ărilor r rale de a l g l
timp l i reflectă proces l
co sta t și co ti de
pop lare a teritori l i
act al al ării și este legată
de fa ora ilitatea cadr l i
at ral. stă i a e ări e
rura e o upă oa e orme e
e re ie cep d de
la ărm l mării p ă
asă tradi io ală di te ia
arealele mo ta e. șe ările
perma e te rcă frec e t eridio ali la altit di i de
p ă la m m.
dar loc i e temporare plică de ce arpa ii
c specific pastoral om ești se caracteri ea ă
st e sălașe se găsesc pri tr grad ridicat de
arpa ii rie tali și loc ire ma ă.

Analiză critică

1 i fl e a factorilor fi ico geografici 2 ompo e tele care defi esc o

at ad at specific o ei istorici și socio eco omici așe ările
de c mpie
r rale di om ia a s ferit meroase
tra sformări și difere ieri teritoriale.
upă număru e o ui ori pot fi gr pate
: a e mi i s de loc itori
r n uri e și ă une e di ele o e
mo ta e a s de loc itori a e
at răsfirat specific o ei mi o ii de loc itori a e
del roase mari de loc itori și a e
oar e mari peste de loc itori .
upă un ii e e onomi e oc pa iile
pri cipale ale loc itorilor ma oritatea
satelor s t a ri o e să e istă și sate
ore iere miniere uri i e etc.
ltimele dece ii s a de oltat tot
at risipit specific
mai m lt satele c un ii mi e.
o ei mo ta e
isc tă c colegii și e plica i:
a ele mai meroase așe ări r rale
mari și foarte mari se găsesc
regi ile de c mpie și de podiș ri
oase.
b pri i a mărimii demografice s a
at li iar
registrat rmătoarele e ol ii:
• depop larea satelor i olate aflate
la mari dista e de căi importa te
de com ica ie sa de orașe p ă
la dispari ia or sate mici
• creșterea măr l i de loc itori
at compact satele di apropierea marilor orașe.
așe are r rală s t a ra loc l care
co ce trea ă gospodăriile și co str c iile
afere te mo ia loc l acti ită ilor
eco omice și popu a ia loc itorii
așe ării . arietatea relief l i specific l
tili ării tere rilor și al acti ită ilor
eco omice predomi a te a determi at
difere ierea așe ărilor r rale upă
ru ură mod l de distri ire a
gospodăriilor teritori : ri ipi e
ră ira e și a una e a aceste tip ri se
ada gă satele ompa e tip partic lar
de sate ad ate și satele iniare o
aria tă partic lară de sat răsfirat .
ali ea ă mpre ă c colegii imagi ile
de pe coloa a alăt rată și e plica i
pe tr fiecare tip de sat mod l de
disp ere a gospodăriilor. care tip de
sate atra se s prap e c moșia
3 reme de secole medi l r ral s a
me i t mod de ia ă specific
pri păstrarea ide tită ii c lt rale a
o icei rilor și a or teh ici agricole
tradi io ale care astă i s t pericol
de dispari ie.
isc tă c colegii și e plica i de ce
tre ie păstrate alorile c lt rale
tradi io ale specifice sat l i rom esc.
A e rile omene i L2

A
Rețin
eleme t aparte
a e e repre i tă cea mai eche formă de loc ire ma ă și do edesc echimea și co ti i de oltarea r a ă l
tatea de loc ire a spa i l i carpato da ia o po tic că di eolitic. co stit ie ora ele pereche
actorii fi ico geografici istorici și socio eco omici a i fl e at e ol ia așe ărilor r rale de pe ăre sit ate
spa i l rom esc și a imp s difere ieri teritoriale ale acestora di p ct de edere al l pe mal l rom esc
mărimii demografice str ct rii și f c iilor eco omice. pre e t e istă aproape celălalt pe mal l lgăresc
de sate care co stit ie eleme tele domi a te ale peisa l i geografic rom esc. al fl i l i: alafat
idi echet aho a
r ăg rele icopole
B e ările ur ane i rgi se lte i a
rt caia ălăra i
ilistra ce pre i tă
E plorez
pote ial pe tr cooperarea
tra sfro talieră. ca
e ol ia așe ărilor r a e di ara oastră se disti g c te a etape pri cipale redate aparte l repre i tă orașele
si tetic ta el l de mai os. răila și ala i sit ate la
ali ea ă c colegii i forma iile di ta el și locali a i pe harta de la pagi a orașele dista ă foarte mică l de
me io ate. e ce m lte di tre orașele a tice și medie ale se mai regăsesc și om celălalt am ele pe același
ia de astă i mal al ării. plica ia
acestei sit a ii eo iș ite
Etape i torice A pecte pri in e oluția a ezărilor urbane
este a istorică: echea
tichitate sec. . r. grecii origi ari di ilet temeia ă pe ărm l ării egre primele
așe ări r a e: istria care mai e istă allatis a galia omis o sta a gra i ă di tre alahia
orașe de oltate perioada daco roma ă m lte me i d se p ă astă i: ara om ească și
lcea eg ss s l a lia p l m rșo a arsi m rșo a ier a oldo a trecea pri tre
ro eta r e eri ro eta l apoca apoca rda Potaissa cele do ă orașe astfel că
r ăg rele rris ș.a. răila era port la ăre
l edi orașe de oltate r l or cetă i rașo istri a i i ighișoara radea
al ării om ești timp
imișoara cea a ași ala i c rești rgo iște raio a ș.a sa ca orașe
t rg ri la mari răsp tii de dr m ri comerciale ele păstr d și astă i de mire ce ala i sit at la mai
terme l de t rg c i a ilometri depărtare
poca moder ă oi orașe o e agricole sa ca ce tre i d striale și od ri fero iare: le a dria era port la ăre al
ălărași lte i a lo o ia Petroșa i i a eși a edoara Pașca i imeria oldo ei.
ș.a.
poca creștere tr ritm ridicat a măr l i de orașe orașe de orașe
co tempora ă de orașe

Analiză critică

1 aspect importa t caracteri area a ser ă pe harta de la pagi a ategoria de mărime r.

orașelor l repre i tă mărimea lor po i ia orașelor mari și scrie pe d pă măr l de de
demografică. co te t l p ter ic l i caiet aceste orașe gr pate pe cele loc itori orașe
decli al pop la iei om iei di ltimele trei trepte ma ore de relief orașe orașe foarte mari
peste mil. loc.
do ă dece ii di orașele act ale de c mpie de deal și podiș orașe
orașe mari
s t mici a ds de loc itori. mo ta e . mil.loc.
isc tă c colegii clasificarea orașelor b isc tă c colegii și mpre ă c orașe mi locii
d pă mărimea demografică pre e tată profesor l/profesoara de geografie
ta el l de pe coloa a alăt rată. caracteri a i pe sc rt oraș l atal/cel loc.
de tifica i pe harta de la pagi a mai apropiat oraș pre e t d: po i ia orașe mici
si g r l oraș foarte mare di ară. geografică măr l de loc itori loc.
orașe foarte mici
2 e ea a act ală de așe ări r a e și alte aspecte specifice i stit ii
s loc.
pre i tă o distri ie echili rată pe importa te stră i pri cipale aspecte
rsa: ra e ia e e o are
teritori l om iei orașele oc p d legate de c ră e ia oraș l i ia a eri oria ă a om niei
toate formele de relief. loc itorilor etc. . u ii e un amen are
76 U4 pula ia a e ările ene ti i r ani area a ini trati terit rială

ași

imișoara

ra ele cu pe te 50 000 e m
locuitori in Rom nia (201 )
l apoca

Stu iu e caz E oluția rețelei urbane onele metropolitane

A pă rol importa t de oltarea • orașele mai mici s t ge eral

re elei r a e l a a t proces l de
a l ă easa i d striali are. oile orașe prec m otr
sat di o rogea a fost ești o i ari ictoria a apăr t și
declarat oraș deși a ea a e ol at ca ce tre i d striale. Pe tr
m lte dific ltă i di p ct ma oritatea orașelor oi trecerea de
de edere socio eco omic. la r ral m lte a f c io at ai te ca
pă a i sate la r a s a făc t fără de oltarea
oraș l ă easa re i e la i frastr ct rii de dotări și ser icii. pă
stat t l de așe are r rală. decli l i d striei și mo ilitatea
pop la iei teritori a co tri it la
ad cirea difere elor di tre orașe. a
prod s modificări pri i d f c iile acestora:
• orașele mari s t po i un iona e a ate
pe sectoarele ter iar c ater ar și
ER E sec dar
mono un iona e speciali ate diferite
acti ită i eco omice e tracti e t ristice
etc. a f c ii speciale aeroport ri
ci ile od ri fero iare port ri fl iale
sa i cl d acti ită i agricole.
Pe tr spri i irea de oltării d ra ile
a orașelor om ia se co t rea ă așa
mitele one me ropo i ane.
mpre ă c colegii și c a tor l
profesor l i/profesoarei de geografie
ide tifica i o ele metropolita e e iste te/
formare și disc ta i despre a a ta ele
acestora pe tr de oltarea eco omică
și r a ă a ării pe tr creșterea calită ii
ie ii oame ilor.

zona metropolitană
o a co stit ită pri
asociere pe a ă de
parte eriat ol tar tre
marile ce tre r a e i
localită ile r a e i r rale
sit ate o a imediată la
dista e de p ă la m i cele
tre care s a de oltat
rela ii de cooperare pe
m ltiple pla ri.
Rețin
om ia se mără astă i pri tre ările e rope e c grad red s de r a i are. e ea a
așe ărilor r a e a c osc t tra sformări sem ificati e legate at t de co te tele istorice
de de oltare c t și de e ol ia eco omică și demografică di ltimele do ă dece ii de
i d striali are decli demografic migra ia pop la iei etc. .
orașe e iste te astă i ă easa a rede e it com ă predomi a te
s t orașele c o pop la ie s de loc itori peste . i g r l oraș foarte mare
este c rești. i tre așe ările r a e mari se remarcă c o importa ă sem ificati ă la i el
regio al și a io al orașele ași imișoara și l apoca o sta a raio a ala i și rașo .
A e rile omene i L2 77

C aracteri area e rafică a ra ului ucure ti

Analiză critică

raș l c rești se remarcă pri tr o 1 ali ea ă harta de la pagi a și Patriarhia om ă

po i ie geografică disti ctă tr o o ă sta ilește po i ia geografică a oraș l i
de c mpie etedă mpia lăsiei c c rești la i el l ării și la i el l
altit di i de m care pre i tă pe ită ii ma ore de relief care se
aloc ri mici deal ri fapt de i elări sit ea ă.
create pri ero i e de r l m o i a 2 de tifică pe harta de mai os lac rile
eal l itropoliei pe care se află ame a ate pe r l ole ti a. e
Patriarhia om ă eal l pirii c importa ă co sideri că a aceste lac ri
clădirea Parlame t l i etc. . alt r pe tr pop la ia acest i oraș Palat l Parlame t l i

pe care a fost ame a ate o serie de 3 plică fapt l că deși are o po i ie

lac ri stră ate partea ordică a oraș l i. latit di ală asemă ătoare c oraș l
c rești l e eficia ă de o climă o sta a amplit di ea termică a ală
temperat co ti e tală c a e de are o aloare mai ridicată c rești.
ariditate.

E plorez al a de lac ri de pe ole ti a

1 Pop la ia oraș l i c rești a registrat ltimele unicipiul ucure ti

do ă dece ii o e ol ie merică desce de tă a d N
pre e t la i lie loc itori.
alc lea ă de sitatea medie a pop la iei oraș l i
c rești știi d că oc pă o s prafa ă de m.

2 ct ala co fig ra ie a oraș l i este re ltat l e ol iei

sale de peste de a i de la fa a de t rg p ă la cea
act ală de ora me ropo ă de api a ă a om niei
in uru ora u a u e uni a e a mini ra i ă
asemă ătoare de elor. e oltarea sa teritorială
s a reali at radiar r l ce tr l i istoric a sam l l
rtea eche di o a act alei Pie e a irii de oltare
e ide iată și de disp erea re elei sale stradale.
pri de șase sectoare admi istrati e fiecare sector
a d propri l co sili local și propria primărie.
a isc tă c colegii și e plica i de ce a fost e oie de
o astfel de orga i are admi istrati ă ică pri tre
orașele ării.
b oc me tea ă te di di erse s rse e ciclopedii
re iste i ter et și descoperă pri cipalele o iecti e m
t ristice di oraș l c rești.

Rețin

raș l c rești este capitala om iei fii d astfel co siderat pol de importa ă
e ropea ă. ste cel mai importa t ce tr politic eco omic fi a ciar a car comer
cial c lt ral știi ific ed ca io al de tra sport i forma io al sporti și t ristic al ării c
rol polari ator la i el l re elei a io ale de așe ări r a e.
78 U4 pula ia a e ările ene ti i r ani area a ini trati terit rială

r ani area a ini trati terit rială

U
E plorez
mi tește i de la orele
de geografie ce știi despre e a l g l timp l i spa i l rom esc a Unitățile a mini trati teritoriale ale Rom niei
de e m icipii orașe c osc t repetate tra sformări di p ct i numărul ace tora la 1 ianuarie 2020

com e și sate de edere al orga i ării sale admi istrati e.

u ețe unicipiul
orga i area act ală teritori l om iei +
(41) ucure ti
este mpăr it mai m lte str ct ri
c osc te s mele de uni ă i
a mini ra i eri oria e.
ra e unicipii omune
ali ea ă schema alăt rată care (31 ) (103) (2 62)
pre i tă orga i area admi istrati in are
teritorială a om iei și apoi citește Sate
e rile rmătoare. ta ilește dacă rsa datelor: n i u u a iona (12 5 )
e ai i ă E P n ine
s t ade ărate sa false.

1 itatea admi istrati teritorială care c pri de m icipii orașe și com e este de l.
2 eritori l om iei este orga i at de de e.
3 icipi l c rești repre i tă o itate admi istrati ă de aceeași importa ă c de l.
4 ea mai mică itate admi istrati ă este sat l compo e a căr ia i tră mai m lte com e.

Analiză critică

1 ea mai mare formă de orga i are mele de muni ipiu re e in ă e

admi istrati ă este u e u . cadr l u e . itatea admi istrati teritorială
așe ărilor r a e di fiecare de eleme tară di cadr l fiecăr i de este
e istă orașe c stat t de muni ipiu a u . atele s t orga i ate gr pate
care se disti g de celelalte orașe admi istrati pe omune. at l care
pri măr l mai ridicat de loc itori și are sedi l primăria i stit ia de
de oltarea socio eco omică mai mare co d cere a com ei este a re e in ă
importa t fo d de loc i e și dotări e omună.
edilitar gospodărești etc. icipi l isc tă c colegii și e plica i de ce este
Rom nia r anizarea care și are sedi l prefect ra poartă a sol t ecesar ca teritori l om iei
a mini trati teritorială (201 )
să fie orga i at di p ct de edere
admi istrati .
UCRAINA N
Satu Mare 2 mele de elor coresp de
otoșa i
ge eral c cel al m icipi l i reședi ă
UNGARIA cea a
SATU MARE
Baia Mare
SUCEAVA

REPUBLICA dar fără a fi reo reg lă.

ași MOLDOVA
Oradea ală
istri a
BIHOR
l apoca
Piatra eam de tifică pe harta alăt rată de ele
Vaslui
HARGHITA acă om iei care mele m icipi l i
VASLUI
reședi ă diferă de cel al de l i.
rg reș ierc rea i c
ARAD
ALBA
Arad
Alba Iulia
crie pe caiet s formă de coloa e
f t heorghe
mele de l i și mele m icipi l i
e a SIBIU
VRANCEA
Sibiu COVASNA
UCRAINA
imișoara HUNEDOARA
rașo
reședi ă.
ocșa i
ala i

eși a VÂLCEA răila

PRAHOVA lcea
SEVERIN
rg i
m ic
ă
TULCEA
3 co te t l care om ia rmărește
Ploiești
de oltarea rela iilor eco omice
lcea Pitești
rgo iște

ro eta
e eri
r ILFOV lo o ia
tra sfro taliere rol importa t l a
raio a lati a ălărași o sta a
MAREA
de ele de la gra i ele c ările eci e.
SERBIA GIURGIU

de tifică pe harta alăt rată aceste

OLT E
le a dria
Giurgiu

m
TELEORMAN
BULGARIA de e prec m și cele c ieșire la area
eagră.
Or ani area a mini ra i eri orial L3

R U
Rețin
oc me tea ă te di
eritori l om iei este orga i at rmătoarele ită i admi istrati teritoriale: de e diferite s rse i lioteca
m icipii orașe com e și sate. ara oastră s t de de e la care se ada gă i școlii e ciclopedii i ter et
cipi l c rești oraș l capitală ca itate admi istrati teritorială de același ra g. etc. și reali ea ă o fișă de
f c ie de co di iile fi ico geografice eco omice și sociale specifice fiecare de este caracteri are a de l i
alcăt it di m icipii orașe com e și sate ca ită i de a ă di p ct de edere admi atal care să c pri dă
istrati teritorial. i forma ii pri i d po i ia
geografică de ele eci e
și ită ile admi istrati
Aplic
teritoriale compo e te:
orașe m icipii com e
1 e reg lă de ele r. prafa a Pop la ia sate. Pre i tă și aspecte
de l
ării oastre a crt. m r. loc. legate de co di iile fi ico
medie do ă patr l a geografice ale teritori l i pe
orașe m icipii. el rad care se desfășoară de l
rgeș
mai mare măr de tă res rsele sale at rale.
acă
m icipii se registrea ă lăt ri de i forma ii ada gă
ihor
de ele l imagi i și chiar o hartă c
istri a ăsă d
cea a și edoara co t r l de l i dese ată
7 otoșa i
. oc me tea ă te rașo
de ti e care să marche i
pe i ter et și răila m icipiile. tașea ă fișa la
descoperă mele ă portofoli tă .
orașelor m icipi di araș e eri
fiecare de . crie le ălărași
apoi pe caiet. l
2 ali ea ă mpre ă c o sta a
coleg l/colega de a că o as a
datele scrise ta el l m o ia
alăt rat. de tifica i și ol
scrie i pe caiet: primele ala i
ci ci de e d pă i rgi
s prafa ă și primele ci ci or
arghita A
de e d pă măr l de
edoara
loc itori fără icipi l • de l c cea mai mare
alomi a
c rești . e o ser a i s prafa ă di om ia
ași
plica i lfo este imiș m
3 isc tă c ceilal i aram reș iar cel c s prafa a
colegi și form la i do ă ehedi i cea mai mică este lfo
arg me te care să reș m .
s s i ă afirma ia: eam
tre de ele ării lt
e istă difere ieri Praho a
sem ificati e s at are imișoara

raport l caracteristicilor ăla

fi ico geografice. i i
Buftea
cea a ILFOV

eleorma
imiș • el mai pop lat este
u ețele Rom niei lcea de l ași
rsa datelor: n i u u a iona asl i loc itori iar de l
e a i i ă nuaru a i i a lcea lcea are cel mai mic
om niei pen ru upra e e i
ra cea măr de loc itori
E P n ine pen ru popu a ie
ianuarie icipi l c rești .
80 U4 pula ia a e ările ene ti i r ani area a ini trati terit rială

aracteri area un r ra e ari

A , capitala Principatului Moldovei între • Palat l lt rii c cele patr m ee

și repre i tă și astă i cel mai e l de storie a oldo ei e l
importa t oraș al oldo ei. pra mit t ografic e l de rtă și e l
oraș l celor șapte coli e este sit at tii ei și eh ologiei tefa Procopi
s d l mpiei oldo ei pe alea • Parc l opo care adăpostește cel mai
Palat l lt rii ahl i l i la apro imati de ilometri echi mo me t di om ia c osc t
depărtare de gra i a c ep lica oldo a. astă i s mele de elisc l c lei
raș l ași m icipi reședi ă a datea ă di secol l al lea st l l i
de l i ași se mără pri tre cele mai o rea gă și al l i ihai mi esc sit at
echi așe ări di ara oastră perimetr l alăt ri de cele r l tei al poet l i și m lte
să act al fii d descoperite rme de alte st ri ale or perso alită i cele re.
loc ire care datea ă di eolitic. • rădi a ota ică astasie ăt
mele de rg l așilor apare me io at prima și cea mai mare di ară fii ată
doc me tar pe tr prima dată a l ică pri măr l ime s de
ca importa t ce tr comercial specii egetale și pri măs rile speciale
timp l oie od l i le a dr cel . de co ser are aplicate.
tat ia și tei l l i mi esc ași este ca pop la ie cel mai mare acă loc iești oraș l ași
di parc l opo
oraș al ării peste loc itori doc me tea ă te di diferite s rse
oraș polif c io al c acti ită i di e ciclopedii i ter et etc. și descoperă
sfera ser iciilor i d striei și . o stit ie alte o iecti e t ristice deose ite di
totodată l di tre cele mai importa te acest oraș. mește prim l o iecti
ce tre c lt rale și i ersitare di t ristic pe care i ai dori să l i ite i.
ară c patrimo i istoric și religios acă loc iești ași reali ea ă mpre ă
co sidera il. Pri tre o iecti ele t ristice c colegii top al celor mai i tere
radi a ota ică em lematice ale oraș l i ași se mără: sa te o iecti e t ristice di acest oraș.

o echime atestată doc me tar de peste de a i ARA oraș l m icipi

reședi ă al de l i imiș este sit ată la i tersec ia paralelei de lat. c meridia l
de lo g. . Pri po i ia sa geografică oraș l se află s i fl e ele climatice
s meditera ee e c o temperat ră medie a erii de și o amplit di e termică
medie a ală de .
ste c osc t ca prim l oraș di ara oastră c tram ai tras de cai prim l oraș
di ropa c stră ile il mi ate electric lămpile de il mi at a ea filame t l di
a al l ega
căr e si g r l port i terior al ării di ară și si g r l oraș care se reali ea ă tra sport
p lic pe apă cep d di se o l esti al se efect ea ă c rse c aporașele pe
r l ega care este ca ali at .
imișoara se mără pri tre orașele om iei care pop la ia a registrat ltimele
dece ii o creștere merică peste loc itori pre e t alăt ri de rom i aici trăi d
măr ridicat de maghiari germa i și s r i.
a oraș polif c io al imișoara se remarcă deose i pri i d stria de a tomoti e piese
și compo e te pe tr i d stria a to și sector l iar ca oraș m ltic lt ral și m ltiet ic se
Pia a irii sit ea ă pe prim l loc ară e cept d capitala di p ct de edere al mărimii și di ersită ii
ofertei c lt rale și t ristice. ste si g r l oraș di ară care are trei teatre trei lim i: eatr l
a io al ihai mi esc eatr l erma de tat și eatr l aghiar de tat si ergel
gă d ite de o clădire care se află o altă i stit ie de prestigi pera om ă .
ta ilește mpre ă c profesoara/profesor l de geografie coordo atele geografice care
defi esc po i ia localită ii care trăiești și apoi calc lea ă la ce dista ă pe latit di e și
respecti pe lo git di e grade și mi te te afli fa ă de oraș l imișoara.
Preci ea ă po i ia geografică a oraș l i imișoara la i el l ării prec m și raport c
itatea și s itatea de relief care se află.
lădirea perei alc lea ă temperat ra medie a ier ii care se registrea ă oraș l imișoara.
 arac eri area unor ora e mari A lica ie rac ic

U A A m icipi l flat la cr cișarea or dr m ri

reședi ă al de l i l face de i teres a io al și i ter a io al
parte di ge era ia orașelor a tice l apoca co stit ie importa t
apoca echea așe are aflată ce tr de atrac ie t ristică mit
pe teritori l act al al oraș l i presa i ter a io ală ilico alle
fii d me io ată de geograf l grec di ra sil a ia și i cl s top l
la di s Ptoleme ca a di tre cele desti a iilor e rope e. raș l a dă
mai sem ate localită i di acia. mo me te istorice și clădiri di
it at pe omeș l ic la poalele secolele . artor la istoria
eal l i eleac l apoca oraș l i este astio l roitorilor
astio l roitorilor
c osc t s mele de l p ă l di tre p i ele t r ri ale echii
a fost a di tre capitalele cetă i a l l i și care s a păstrat
istorice ale ra sil a iei și a rămas p ă ilele oastre.
și astă i cel mai repre e tati oraș al acă loc iești l apoca
acestei pro i cii rom ești at t ca doc me tea ă te di diferite s rse
pop la ie peste de loc itori și descoperă o iecti ele t ristice
c t și ca di amică eco omică. ste că tate de to i t riștii dor ici să
oraș de referi ă ceea ce i ite e acest oraș.
pri ește calitatea și sig ra a ie ii acă loc iești oraș l
facilită ile medicale oferite pop la iei l apoca disc tă c
ser iciile de tra sport gestio area colegii și reali a i top
am teia elor trafic etc. al o iecti elor t ristice. Pia a irii

Pe harta aca elor esti ale S A A repre i tă oraș l că tat de s te de mii de

t riști rom i și străi i. it at e tremitatea de s d est a ării la ărm l ării egre
m icipi l reședi ă al de l i o sta a se disti ge drept cel mai mare oraș al o rogei.
tat de co fig ra ia tere l i a tic l omis s a de oltat pe promo tori calcaros
ce ai tea ă mare c circa m și primește caracter l i oraș cetate.
șe area la ărm l mării a cat rol importa t de oltarea oraș l i astfel că astă i
o sta a este cel mai mare port maritim al om iei oraș polif c io al a at pe
a i o l
sectoarele ter iar și sec dar.
ste oraș model al dialog l i i terreligios și i terc lt ral alăt ri de rom i aici
co ie i d fără să și piardă ide titatea gr p ri et ice sem ificati e de t rci tătari arom i
greci e rei.
a i o l difici l oma c o aic ermele oma e e l de storie a io ală și
rheologie e l ari ei om e port l t ristic s t doar c te a di tre meroasele
o iecti e t ristice di acest oraș.
aracteri ea ă climat l specific oraș l i o sta a.
isc tă c colegii și e plica i afirma ia: o sta a este oraș al i terfere ei tre echi Port l t ristic
și o tre istorie tradi ie și moder itate.

RA A de astă i este m icipi l palat al l i ea ihail co siderat l

reședi ă al de l i ol . atea ă
di secol l al lea dar perioada geto
dacică pe teritori l act al al oraș l i era
așe area Pele da a . r. .
ostă reședi ă a a ilor lte iei
raio a este astă i pri cipal l ce tr r a
al lte iei oraș polif c io al care
se remarcă deose i pri acti ită i di
dome i l i d striei și comer l i.
raio a e istă m lte loc ri c t lc
așa c m le mesc local icii pri tre care:
e l de rtă gă d it sompt os l
di tre cele mai fr moase mo me te de
arhitect ră ci ilă di oraș asele ă iei
fostele reședi e ale a ilor ridicate de
o sta ti r co ea Parc l
icolae oma esc a di tre cele mai e l de rtă
e ti se o e er i r a e di om ia
orm lea ă o părere pri care să e primi
de ce craio e ii co sideră ca loc ri c
t lc casele oierești palatele parc rile
și pie ele echi de eci sa s te de a i
m eele isericile și m lte alte o iecti e
de i teres t ristic di acest oraș. Parc l oma esc
82 U4 pula ia a e ările ene ti i r ani area a ini trati terit rială

Recapitulare i aut e aluare

Grilă de autoevaluare I. Scrie pe caiet litera core punzătoare ră pun ului corect pentru iecare intre a irmațiile
e mai o upă mo elul 1 – a 2 – b 3 – c etc.
n icație e te corectă o in ură ariantă e ră pun
de p cte. 1 om ia a a t cea mai meroasă pop la ie a l:
iect l 8× p= p a 1912; b 1990; c 2010; d 2015.
iect l 8× p= p 2 Pri tre arealele c alori medii ridicate ale de sită ii pop la iei se mără:
iect l 6× p= p
a arpa ii eridio ali b mpia ărăga l i c elta ării d Podiș l ce ei.
iect l 4× p= p
3 ila l at ral al pop la iei om iei registrea ă alori egati e cep d c a l:
Din oficiu 10 puncte. a 1967; b 1992; c 2002; d 2011.
Total: 24 + 32 + 18 + 16
4 epre e tarea grafică a str ct rii pop la iei pe gr pe de rstă și se e poartă mele
+ 10 p din oficiu =
de:
de p cte
a cale dar l rstelor b harta pop la iei c piramida rstelor d profil l rstelor
5 pă mod l de disp ere a gospodăriilor teritori satele di o ele de m te s t:
a ad ate b compacte c răsfirate d risipite.
6 i p ct de edere al măr l i de loc itori ma oritatea orașelor di ara oastră
s t:
a foarte mari b mari; c mi locii d mici și foarte mici.
7 o stit ie cea mai mare itate admi istrati teritorială di om ia:
a comuna; b de l c m icipi l d sat l.
8 elta ării se află pe teritori l de l i mit:
a ălărași b o sta a c eleorma d lcea.

II. ite te cu atenție a irmațiile următoare acă apreciezi că a irmația e te a e ărată

crie pe caiet n reptul numărului core punzător litera A iar acă apreciezi că a irmația
e te al ă crie litera upă mo elul: 1 – A sau 1 – F.
1 Pe tr c oașterea măr l i de loc itori la a mite i ter ale de timp se fac rece sămi te
ale pop la iei.
2 ila l sold l/spor l migratori al pop la ie se defi ește ca difere a di tre emigra i
și imigra i.
3 ltimii de a i om ia s a registrat o creștere co ti ă a măr l i de loc itori.
4 lăt ri de rom i ara oastră trăiesc meroase mi orită i.
5 a oritatea pop la iei om iei este de religie ortodo ă.
6 omparati c celelalte state e rope e om ia are grad red s de r a i are.
7 Primele așe ări r rale de pe teritori l ării datea ă di l edi .
8 icipi l c rești este si g r l oraș al ării co siderat pol de importa ă e ropea ă.

III. Scrie pe caiet a ocierile corecte intre u ețele menționate n coloana A i municipi-
ile re e ință ale ace tora menționate n coloana upă mo elul M – 9.
n icație unul intre elementele coloanei A nu are core pon ent n coloana
A
. rgeș . le a dria
. ol . aia are
. edoara 3. Craiova
. alomi a 4. Deva
. aram reș . Pitești
. ehedi i . lo o ia
. eleorma

IV. b er ă ima inile alăturate i crie pe caiet numele

celui mai mare ora upă numărul e locuitori i ez oltare
economică ituat n
1 arpa ii om ești
2 mpia de est
3 epresi ea oli ară a ra sil a iei
4 Podiș l oldo ei.
 pula ia a e ările ene ti i r ani area a ini trati terit rială 83

e t ec en ial

I. Scrie pe oaia e te t litera core punzătoare ră pun ului corect pentru iecare intre
a irmațiile e mai o upă mo elul 1 – a 2 – b 3 – c etc. imp de l cr : mi te.
n icație e te corectă o in ură ariantă e ră pun i ofici : p cte.
1 i tre mi orită ile care trăiesc ara oastră cea mai meroasă este pop la ia
formată di : otal: de p cte.
a germa i b romi c maghiari d t rci.
2 e sită i foarte red se ale pop la iei se registrea ă regi ile c relief:
a coli ar b de c mpie c de podiș d mo ta .
3 i ersitatea et ică a pop la iei di om ia determi ă:
a dimi area po derii pop la iei ti ere total l pop la iei om iei
b răsp direa i egală a pop la iei
c scăderea măr l i de loc itori di ara oastră
d arietatea religiilor practicate de pop la ia ării oastre.
4 iaspora rom ească este formată di :
a gr p rile et ice care trăiesc ara oastră b rom ii care a emigrat
c pop la ia rst ică de peste de a i di ară d rom ii di așe ările r rale.
5 reșterea măr l i de orașe di perioada a fost imp lsio ată de:
a de oltarea acti ită ilor agricole b măr l red s de emigrări
c orga i area admi istrati ă a teritori l i ării de e d proces l de i d striali are.
20 de puncte

II. Scrie pe oaia e te t in ormația care completează iecare intre a irmațiile următoare
1 pă specific l acti ită ilor eco omice f c iilor orașele mari di om ia s t ... .
2 Pe tr o de oltare d ra ilă m lte regi i di ară s a format/s t formare o e ... .
3 icipi l c rești este sit at s itatea mpiei om e mită ... .
4 Pre i tă case disp se la stradă lipite ele de altele c por i mari satele de tip ... .
5 rașele eși a Petroșa i și lo o ia fac parte di ge era ia orașelor apăr te epoca ... . Harta de mai jos se
6 i g r l m icipi di ară c ra g importa ă de de se mește ... . re eră a u ie e e i
7 i p ct de edere al str ct rii pe medii r ral r a om ia predomi ă pop la ia ... . Pe ar ă un mar a e
8 i ge era ia așe ărilor r a e a tice fac parte orașele a galia și ... . u numere e a a
32 de puncte ora e in ara noa ră

III. Scrie pe oaia e te t numărul cu care e te marcat pe

artă iecare intre ora ele
a raio a b l apoca
c ași d imișoara.
12 puncte

IV. enti ică ora ul pe baza caracteri ticilor peci ice

prezentate mai o Scrie pe oaia e te t numărul cu care
ora ul re pecti e te marcat pe artă
a oraș m icipi reședi ă al de l i ra cea
b oraș sit at carpa i pe r l istri a
c oraș m icipi reședi ă al de l i araș e eri .
12 puncte
m

V. Scrie pe oaia e te t ră pun urile la următoarele cerințe

a a ia arie de l ăla a registrat o pop la ie totală de de loc itori
di care de loc itori a ea rste c pri se tre și de a i. alc lea ă
po derea pop la iei ti ere de a i pop la ia totală a de l i ăla .
4 puncte
b Preci ea ă do ă arg me te care să s s i ă afirma ia: om ia se co fr tă pre e t
c fe ome l de m ătr ire demografică.
10 puncte
U5 Activitățile
economice

Lecția 1 86 Agricultura: fondul funciar agricol,

regiunile agricole, valorificarea produselor agricole
Lecția 2 90 Resursele naturale și industria: resursele naturale și valorificarea lor,
industria energetică și a energiei electrice, industria construcțiilor de mașini
Lecția 3 95 Serviciile: căile de comunicație și transporturile, comerțul,
turismul – potențial și valorificare economică
Studiu de caz 96 Rolul căilor de comunicație în dezvoltarea economică

Aplicație practică 98 Activități economice din localitatea/județul natal

Aplicație practică 99 Valorificarea resurselor alternative de energie

Aplicație practică 101 Potențialul turistic al județului natal

Recapitulare 102
și autoevaluare
Test secvențial 103
86 U5
U
mi tește i de la orele
de geografie care s t
factorii care i fl e ea ă
de oltarea agric lt rii
c lt rile agricole și gr pele
de a imale domestice
specifice climei temperate.
A oc pă cea mai mare
• om ia pe
apro imati di
tere rile c lti ate se
practică o agric lt ră
ecologică orie tată spre
o i erea prod c iilor
egetale și a imale pri
metode care a edere
prote area și co ser area
medi l i.
• lt ra cerealelor
repre i tă o oc pa ie c
echi tradi ii a mite
cereale prec m gr l
or l o ă l i secara
fii d c lti ate potri it
atestărilor arheologice
că di eolitic l
timp ri . Por m l
c lt ră larg răsp dită
pre e t a fost i trod s
ara oastră secol l al
lea c lti d se
i i ial regi ile de
c mpie pe tr ca lterior
să se e ti dă și spa i l
del ros și mo ta .
• api a este tili ată
pe tr prod cerea
iodiesel l i deoarece
are cea mai mare p tere
calorică di tre pla tele
oleagi oase
cti ită ile ec n ice
ricultura
A n ul funciar a ric l p ten ial i al rificare
Analiză critică
1 oate tere rile tr ct ra fo d l i f ciar al om iei
i difere t de desti a ie și di s prafa a totală a ării
de forma de proprietate A on ul unciar a ricol c pri de toate erenuri e a ri o e
p lică sa pri ată tere ri pe care se pot practica acti ită i agricole legate de
c lt ra pla telor și creșterea a imalelor .
aflate tre gra i ele ării
c pri de tere rile:
co stit ie fo d l f ciar • mpăd rite sa aflate
al om iei. ame a ările sil ice
38,6%
61,4%
ali ea ă grafic l • aflate perma e t s ape
• afere te așe ărilor
alăt rat și ide tifică
• c desti a ii speciale folosite A B
categoriile de tere ri pe tr căile de com ica ie
d pă desti a ie care pe tr e ploatări mi iere și
formea ă fo d l f ciar petroliere pla ele re er a iile
at rale sit rile arheologice
al om iei. are
și istorice etc. .
categorie de tere ri
rsa datelor: n i u u a iona e ai i ă
parte di s prafa a ării
2 ali ea ă ta el l tr ct ra fo d l i f ciar agricol
alăt rat și apoi citește d pă mod l de tili are a tere rilor
e rile rmătoare.
ategorii de tere ri di fo d l di fo d l
ta ilește dacă aceste agricole f ciar agricol f ciar al ării
e ri s t ade ărate
tere ri ara ile
sa false. li e i și pepi iere pomicole
a o d l f ciar agricol
ii și pepi iere iticole
c pri de tere rile păș i
ara ile li e ile iile
f ee
pepi ierele pomicole rsa datelor: n i u u a iona e ai i ă
și iticole păș ile și
f e ele. agricole și pe care sol l isc tă c colegii și
b ere rile ara ile adică este arat repre i tă sta ili i importa a
acele s prafe e pe care aproape di fiecărei categorii de
se pot c lti a pla te teritori l om iei. tere ri agricole.
E plorez
1 Premisa f dame tală a acti ită ilor desfăș rarea de acti ită i agricole legate
agricole o co stit ie a i ă i e na ura e at t de c lt ra pla telor c t și de creșterea
a e on u ui un iar a ri o difere ierile a imalelor. Pri specific l relief l i al
teritoriale ceea ce pri ește mod l de climei și al sol rilor regi ile de deal și
tili are a s prafe elor fii d imp se podiș s t ... a ora i e ne a ora i e
pri cipal de partic larită ile relief l i pomic lt rii itic lt rii creșterii a imalelor
climei și sol rilor. și arealele mai .... na e oa e c lt rii
itește te t l de mai os și completea ă pla telor. atorită relief l i accide tat
spa iile p ctate c terme ii și climei mai reci pote ial l agricol al
coresp ători di tre para te e. regi ilor de m te este mai ... ri i a
regi ile de c mpie relief l relati ... ă u cele mai ti se fii d s prafe ele
a i en a ne e co di iile climatice ... ara i e e pă uni i ne e folosite
pe a sam l fa ora ile și sol rile c pe tr ... u ura p an e or re erea
fertilitate .... re u ă ri i a ă permit anima e or .
A ricul ura L1

2 tili area tere rilor și de oltarea apari ia i măr foarte mare de

agric lt rii rol importa t l a
a orii po i i i o io e onomi i i
e no o i i. perioada com istă
s a reali at sociali area agric lt rii
c domi a ia proprietă ii de stat și
cooperatiste. fost e ti se tere rile
ara ile s prafe ele c ii și li e i
s a efect at l crări de m ătă iri
f ciare ame a ări pe tr iriga ii
l crări de desecare de com atere a
ero i ii și a al ecărilor de tere de
terasare a ersa ilor etc. . pă
pri aplicarea or măs ri legislati e
s a reali at retrocedarea tere rilor
echilor proprietari sa moște itorilor
acestora ceea ce a d s la: fragme tarea
acce t ată a s prafe elor agricole la
e ploata ii agricole i di id ale ele c
practici agricole de s iste ă prec m
și la restr gerea ac i ilor me ite să
asig re prod cti itate agricolă ridicată
iriga ii fertili are meca i are etc. .
isc tă c colegii și mpre ă c lt ră de gr
mpia om ă
profesoara/profesor l de geografie
e plica i de ce cele mai ample l crări de
desecare și dig ire a a t loc ca
ării și mpia de est.
rg me ta i afirma ia: Posi ilitatea de
accesare a meroase fo d ri e rope e
eram rsa ile dome i l agric lt rii
și impleme tarea de oi politici agricole
co stit ie premise foarte fa ora ile
lt ri de por m și floarea
de oltării agric lt rii. soarel i Podiș l oldo ei

a al l
de iriga ii
i rgi
ă mirești
astă i lt ră de cartofi
a a do at epresi ea rașo l i

3 ltimii de a i s prafa a c lti ată s a dimi at sem ificati pri cipalele ca e fii d:
p terea fi a ciară scă tă a oilor proprietari po derea ridicată a persoa elor rst ice
de i ătoare de tere ri ara ile esig ra a alorificării prod selor la pre ri care să le
asig re proprietarilor de e ploata ii agricole rel area proces l i de prod c ie și i esti ii
meca i are fertili are iriga ii etc.
ali ea ă mpre ă c colegii i forma iile di ta el l rmător și ide tifica i pri cipalele
c lt ri practicate pe tere rile ara ile di ara oastră tili area lor eco omică și area
lele de c lt ră.
lt ri ara ile specte specifice și alorificare eco omică Pri cipalele areale de c lt ră
gr l și por m l a o po dere foarte ridicată total l mpia om ă mpia și eal rile de est
s prafe ei c lti ate ceea ce e ide ia ă caracter l Podiș l o rogei mpia i iei și o ele
c lt ra cerealelor
cerealier al agric lt rii om iei s t tili ate i d stria mai oase di Podiș l rlad l i mpia
morărit l i și pa ifica iei alte cereale: ore or o ă etc. ra sil a iei Podiș l etic
p an e o ea inoa e floarea soarel i soia rapi ă i mpia om ă mpia oldo ei loar l
pe tr lei rici alorificate pe tr o i erea lei rilor iret l i Podiș l oldo ei Podiș l o rogei
egetale tili ate alime ta ie sa de i d strial mpia de est
e a e a ăr are o mare adapta ilitate la co di iile Podiș l ra sil a iei mpia oldo ei loar l
pla tele teh ice at rale locale datorită perisa ilită ii se c lti ă corelat c iret l i mpia om ă mpia de est
fa ricile care o i d striali ea ă depresi ile rașo și i c
Podiș l ce ei epresi ea oli ară a
p an e e i e i l c epa c s prafe e di ce ce mai
ra sil a iei depresi ea i rge mpia de
restr se
est Podiș l o rogei
leg mele și leg mi oasele s prafe ele c lti ate c aceste pla te s a red s d pă o ele peri r a e di r l orașelor l cile
pe tr oa e se tili ea ă alime ta ie și i d stria co ser elor r rilor di regi ile de c mpie
c lt ră specifică mai ales regi ilor mai reci se tili ea ă Podiș l ce ei depresi ile rașo i c
cartof l
alime ta ie i d strie sa ca f ra pe tr a imale i rge aram reș
c pri d pla tele folosite ca tre pe tr a imale trifoi regi ile de c mpie carpa i regi ile de
pla tele f ra ere
l cer ă etc. podiș
88 U5
rincipalele re iuni
iticole in Rom nia
m popor l i rom
Prel crare d pă om nia a ură
i o ie a e dit ra cademiei
om e
o i ele s t răsp dite deose i
regi ile mo ta e de
s t cresc te li er și ferme
speciali ate di r l marilor orașe
pic lt ra este o oc pa ie
tradi io ală om ia
cti ită ile ec n ice
4 i tre c lt rile perma e te se remarcă
N
pri tradi ie și importa ă itic lt ra și
pomic lt ra.
ele mai ti se s prafe e c li e i se
află carpa ii etici și de r ră
s d l a at l i și eal rile il a iei.
ali ea ă mpre ă c colega/coleg l
de a că harta alăt rată ide tifica i și
apoi scrie i pe caiet o ele iticole di ara
oastră. a i e empl de do ă podgorii di
fiecare o ă iticolă.
5 lăt ri de c lt ra pla telor re erea
anima e or a co stit it de a l g l
timp l i a di tre oc pa iile de a ă ale
fa ori ată de e iste a
or ti se s prafe e de păș i și f e e
at rale mai ales regi ile mo ta e și
del roase.
a ali ea ă imagi ile de mai os și i forma iile pre e tate și preci ea ă importa a
eco omică a fiecărei gr pe de a imale domestice.
Porci ele se cresc fie gospodării i ele și capri ele s t răsp dite reșterea păsărilor a ic lt ra se
i di id ale fie ferme sit ate c regi ile de c mpie și deal ri reali ea ă at t gospodăriile r rale
precădere regi ile de c lt ră a oase prec m și cele mo ta e și c t și comple ele moder e de tip
por m l i și cartof l i s mo ta e de tradi ie i d strial
b hiar dacă repre i tă acti ită i mai restr se pe tr sector l ooteh ic rom esc
creșterea ca ali elor a al i elor apic lt ra și a iermilor de mătase sericic lt ra
co stit ie acti ită i importa te pe tr m l i prod cători agricoli.
oc me tea ă te di diferite s rse e ciclopedii re iste i ter et și mpre ă c colegii
descoperi i de se află cele mai importa te crescătorii de cai prec m și cele mai impor
ta te areale de se practică apic lt ra și sericic lt ra. isc ta i clasă despre importa a
acestor acti ită i agricole.
Rețin
Pri fo d l să f ciar om ia disp e de pote ial agricol sem at care oferă pre
misele practicării ei agric lt ri di ersificate.
i p ct l de edere al tere rilor agricole alorificate ara oastră oc pă o po i ie
importa tă a sam l l agric lt rii e rope e.
tili area tere rilor agricole este str să depe de ă c co di iile at rale ale terito
ri l i ării pri cipala compo e tă di str ct ra fo d l i f ciar agricol fii d tere l ara il
co siderată res rsa act ală de a ă a ării oastre.
Pri am ele sale sectoare agric lt ra se remarcă drept o ram ră importa tă a eco omiei
care pri măs ri adec ate poate co tri i sem ificati la de oltarea om iei.
A ricul ura L1

B Re iunile a ric le ele ente pecifice

Rom nia
E plorez N
arta re iunilor a ricole

e a l g l timp l i str să legăt ră c

caracteristicile treptelor și ită ilor de relief
s a co t rat regi i c a mit specific
agricol: care s t de oltate am ele
sectoare ale agric lt rii de predomi ă
pomic lt ra și c lt ra i ei de ie alăt ri de
creșterea a imalelor sa c o predomi a ă
a sector l i ooteh ic pe a a păș ilor
f e elor și pa iștilor at rale.
ali ea ă harta alăt rată și mpre ă
c colegii sta ili i corespo de a tre m
regi ile agricole ale ării și treptele/
ită ile de relief pe care le oc pă.
Pre e ta i eleme tele specifice fiecărei
regi i pri i a acti ită ilor agricole.

C al rificarea pr u el r a ric le tra i ie i ernitate

Prod se agricole a tohto e

Analiză critică
egetale
a imale
1 Pri sectoarele sale agric lt ra oferă o gamă largă de prod se tili ate direct alime ta ia alime tare
ma ă sa ca materii prime pe tr a mite ram ri i d striale. ealime tare
emo strea ă di ersitatea prod selor agricole a tohto e scrii d le pe caiet tr at rale
ta el asemă ător c cel de pe coloa a alăt rată. procesate
2 i a it de roșiile di soi l inimă e ou sa de soi rile de mere re e și omne ar
de a na și an a i a do ă rase tradi io ale de porci de erino u e Pa a i aia și
ur ana rase tradi io ale de o i e
oc me tea ă te di di erse s rse și mpre ă c colegii sta ili i o listă a prod selor
agricole tradi io ale pe tr om ia.
3 ltimii a i prod cătorii agricoli s a orie tat către alorificarea prod selor c i dica ie
geografică a loc l i de pro e ie ă și implicit a de mirii și a te ticită ii acestora. ceasta
se reali ea ă pri registrarea la i el a io al sa i ter a io al a prod s l i ca marcă
de e empl telemea a de ă ești salam l de i i c r a ii de Pleșcoi o ac l af mat
di ara rsei și magi l de opolo e i s t de a registrate la i el l i ii rope e .
isc tă c colegii și c a tor l profesoarei/profesor l i de geografie e plica i ce mod
protec ia a io ală sa i ter a io ală a prod selor c i dica ie geografică s s i e tradi
iile agricole ale om iei și de oltarea respecti elor com ită i.

oncluzii
Prod se tradi io ale rom ești
arietatea relief l i și specificitatea climei și a sol rilor a ge erat timp o a mită la t rg de profil

speciali are a acti ită ilor di dome i l agric lt rii și i di id ali area or re iuni u
pro i uri a ri o e i in e. paralel c creșterea performa elor de prod c ie fermierii
s t i teresa i egală măs ră de promo area și alorificarea prod selor agricole fie
pie e și mar et ri fie c a tor l i ter et l i.
 90 U5 cti ită ile ec n ice

Re ur ele naturale i in u tria

A Re ur ele naturale i al rificarea l r

E plorez

om ia disp e de o gamă largă la cep t l a l i om ia a

de res rse at rale e trac ia și
alorificarea lor ara oastră e eficii d
de o del gată tradi ie. ăcămi tele de
sare foto s t c osc te și e ploatate
că di perioada daco roma ă la fel ca
cele de a r de la oșia o ta ă foto .
e aseme ea om ia de i e c te a
premiere e rope e și mo diale ceea ce
pri ește e ploatarea res rselor de petrol și
ga e at rale foto : prima so dă c fora
meca ic di l me a fost p să f c i e
a l l gă rg c a pe alea
rot ș l i foto prima rafi ărie di
l me a fost cea de la Ploiești i a g rată
fost prima ară di l me e portatoare
de e i ă și prima ară di ropa
e portatoare de ga e at rale. Pe l gă
acestea ara oastră se scrie pri tre
statele c tradi ie e trac ia și prel crarea
or roci de co str c ie marm ră foto
calcar etc. e ploatarea și prel crarea
lem l i foto .
ser ă imagi ile de mai os și scrie pe
caiet res rsa at rală coresp ătoare
și itatea de relief di care aceasta
se e ploatea ă d pă model l ipotetic:
căr e Podiș l etic.

70
a
60 59

50
41,8
40
38,3 33,8 33,2 35,5
30 31,1 31,1
29,2 23,6
26,2 24,7
20 22,8
i a de sare de la Praid alerie de mi ă la oșia o ta ă ploatare de ga e at rale ediaș
10

0
1988
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018

40
35 34,1
30
25
21,6
20 17,2
15
14 11,9 10,9 10,2
10
5
Prima so dă pe tr e trac ia ariera de marm ră de la șchi a ploatare de lem epresi ea
0
petrol l i l gă rg c a i c
1988
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018

10
9,5 c Analiză critică
9
8
7
6,8
6 5,4 ceea ce pri ește e ploatarea și alorificarea res rselor e ergetice primare căr i ga e
5
4
4,2

3,5
at rale petrol om ia a c osc t de a l g l timp l i mai m lte etape str să legă
3
2
t ră c e ol ia ge erală a sistem l i eco omic și c mome t l istoric.
1 stfel perioada com istă c d toate ită ile eco omice era proprietatea stat l i
0
prod c iile de căr e ga e at rale și petrol era la i el ri foarte ridicate asig r d f c
1988
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018

Prod c ia de căr e a
io area termoce tralelor și a celorlalte ită i de prod c ie mari co s matoare de e ergie .
de ga e at rale pă odată c trecerea la eco omia de pia ă o ă parte di tre marile platforme
și de petrol c a om iei i d striale s a chis termoce tralele a fost reteh ologi ate și a cep t să f c io e e
perioada
rsa datelor: n i u u a iona
pe a ă de păc ră și ga e at rale iar cererea de căr e a scă t.
e ai i ă a a e ae scă t și prod c iile compa iilor i ter e care se oc pa c e trac ia res rselor e er
empo n ine getice și a cresc t import rile.
Re ur ele na urale i in u ria L2

1 ali ea ă graficele de la pagi a și imagi ile alăt rate. ăsp de rmătoarelor ceri e:
Preci ea ă c t a scă t prod c ia de căr
a e di fa ă de cea di .
b mește cele trei tip ri de e ergie rege era ilă il strate alăt rat și res rsele at rale
care le ge erea ă. otea ă le pe caiet.
2 plică afirma ia: pă a l pri trecerea de la sistem eco omic ce trali at
de stat la o eco omie de pia ă e ploatarea res rselor e ergetice primare di om ia
Pa o ri solare mpia lte iei
a registrat o scădere dramatică a ca tită ilor și co te t l de oltării eco omice
d ra ile acce t l s a m tat pe alorificarea res rselor e ergetice epol a te er i .

oncluzii

om ia disp e de res rse at rale di erse. perioada moder ă și co tempora ă

om ia a fost pe r d e portator de res rse at rale petrol sare lem și prod se di Parc eolia Podiș l o rogei
lem perioada i ter elică prod cător tr o po dere sem ată perioada com istă
și prod cător și importator de res rse d pă .
acă ca l res rselor e ergetice primare căr i petrol și ga e at rale om ia și
asig ră o parte di ecesar di prod c ia i ter ă complet d c import ri e istă o serie
de res rse at rale pe tr care re er ele și capacitatea de e trac ie depășesc ecesar l
i ter s rpl s l fii d e portat: sare roci și materiale de co str c ie marm ră gra it
ara l hidroce tralei
lem și prod se di lem etc.
Por ile de ier

Aplic N

ali ea ă harta res rselor e ergetice și

mi erale de pe teritori l om iei și ide
tifică tip rile de res rse și ită ile de relief
di care acestea se e trag. mpre ă c cole
gii și c a tor l profesoarei/profesor l i de
geografie ide tifica i cele mai importa te
res rse at rale di regi ea/ itatea de
relief care loc i i. m s t alorificate
res rsele at rale locale

arta i tribuției re ur elor

ener etice i minerale
pe teritoriul Rom niei

Rețin m

dome i l e ploatării și alorificării res rselor at rale om ia disp e de pote ial

importa t at t pe tr regi ea de s d est a ropei c t și pe tr i ea ropea ă.
hiar dacă timp re er ele s a dimi at om ia e trage căr i cele mai mari a i e
fii d Petroșa i h ilă și otr o i ari lig it .
ele mai importa te ce tre de e trac ie a petrol l i s t carpa i Podiș l etic și
est l mpiei om e la care se ada gă e ploatările di platforma co ti e tală a ării
egre c perspecti e de e ti dere d pă descoperirea or oi ăcămi te.
a ele at rale c pri d ăcămi tele de ga meta ac m late dom rile di mpia
ra sil a iei și Podiș l r a elor și ga ele de so dă asociate ăcămi telor de petrol.
i ere rile feroase fier ma ga și eferoase c pr pl m i c a ită metale pre
ioase se e trag pri cipal di arealele carpatice timp ce carierele pe tr e ploatarea
rocilor de co str c ie calcare gra ite a de ite a alte marm ră etc. a o distri ie legată
de locali area forma i ilor geologice.
92 U5
ara l și hidroce trala
de la idrar
arta i tribuției
principalelor centrale electrice
pe teritoriul Rom niei
A
ltimii a i a fost
co str ite meroase
microhidroce trale mai ales
regi ile mo ta e pe
r rile mici lsa apra
ii ăgăraș care
să a d s la distr gerea
ha itatelor at rale și a
afectat fa a ac atică.
cti ită ile ec n ice
B n u tria ener etică i a ener iei electrice
E plorez
1 d stria e ergetică asig ră e ploatarea Ener ie electrică pro u ă n a 5,9% 6%
res rselor at rale care repre i tă a a 12,9%
25,8% 47,2%
i d striei electrice: res rse e ergetice 28,0%
primare erege era ile și res rse 74,2%
e ergetice rege era ile. termocentrale
hidrocentrale
crie pe caiet s formă de coloa e termocentrale
centrale eoliene
ce trala cleară de la er a odă
hidrocentrale
care s t res rsele e ergetice primare
centrale solare
și respecti cele erege era ile. isc tă repre e tările grafice de mai s s
c colegii și ide tifica i a a ta ele și s t il strate po derile pe care le de i
de a a ta ele e ploatării acestora. tip rile de ce trale f c ie de res rsa
2 ergia electrică este i dispe sa ilă e ergetică tili ată str ct ra e ergiei
tr o societate moder ă pe tr că este electrice prod să de om ia a l
ecesară at t i d strie și agric lt ră a respecti a l .
c t și tra sport ri co str c ii
il mi at l p lic și pe tr co s m l ali ea ă cele do ă grafice și mește:
cas ic loc i ele oame ilor . a res rsa e ergetică tili ată de fiecare
tip de ce trale electrice
b tip rile oi de ce trale care prod c
N
e ergie electrică pre e t
comparati c a l
c tip rile de ce trale ordi ea
descrescătoare a po derii e ergiei
prod se de ele prod c ia a io ală.
3 ali ea ă harta alăt rată și mește:
a trei termoce trale
b trei hidroce trale și r rile pe care
acestea a fost co str ite
c trei r ri pe care e istă sal e de
hidroce trale
d localitatea l gă care s a co str it
si g ra ce trală atomoelectrică di
om ia
e o itate de relief care pote ial l
m
e ergetic al t l i este alorificat
pri crearea de parc ri eolie e.
Rețin
P ă la e ol ia di perioada com istă prod c ia de e ergie electrică a
om iei era asig rată e cl si de termoce trale și de hidroce trale. a oritatea termo
ce tralelor f c io a pe a ă de căr e. pă a ii ai secol l i trec t o parte a acestor
termoce trale a trec t la prod c ia de e ergie electrică pe a ă de păc ră și ga e at rale.
a l a fost p s f c i e prim l gr p e ergetic al ce tralei cleare de la
er a odă pe tr ca cel de al doilea să i tre f c i e a l . e estimea ă că
ită ile și ale ce tralei or fi p se f c i e p ă a l .
stă i o parte importa tă di prod c ia totală de e ergie electrică a om iei o de i
ce tralele eolie e și cele solare ceea ce face ca ara oastră să fie a di tre p terile e er
getice regio ale o parte di s rpl s l de e ergie fii d e portat pri cipal către ările eci e.
Re ur ele na urale i in u ria L2

C n u tria c ntruc iil r e a ini

E plorez

a fel ca ma oritatea ram rilor i d striale reorie tat și a de e it oi ram ri de rf

i d stria co str c iilor de mași i at t om ia c t și ropa.
di om ia a c osc t o e ol ie
asce de tă c o di ersificare a prod c iei ser ă mpre ă c colega/coleg l de
perioada de di ai te de și o a că imagi ile de mai os și ide tifica i
reorga i are masi ă ltimele dece ii. prod sele i d striei co str ctoare de
ome ii c d a importa te ale i d striei mași i care se mără astă i pri tre cele
co str ctoare de mași i locomoti e mai apreciate om ia și ropa.
tractoare și tila e agricole a tot risme mi i prod sele reali ate perioada
de tere a tot risme de oraș camioa e com istă și care astă i deși s t
motociclete și iciclete și a chis ecesare se mai fa rică icăieri A
ită ile de prod c ie timp ce altele s a om ia.
ele ram ri ale i d striei
co str ctoare de mași i
c tradi ie perioada
com istă se me i și
pre e t:
• se fa rică tila petrolier
la Ploiești rgo iște
acă și r lme i la
le a dria rlad și
rașo
• tila mi ier se prod ce
marile ce tre ale
mi erit l i de la
Petroșa i și aia are
• mași i și o iecte pe tr
Analiză critică
cas ic se prod c la
ăești Ploiești ediaș
Pri cipala caracteristică a i d striei co str ctoare de mași i este di ersitatea foarte mare l apoca rad at
a prod selor. eschide di ma al l digital schema care pre i tă arietatea prod selor are gir și c rești
i d striei co str ctoare de mași i disc tă clasă c colegii și c profesor l/profesoara de • aparate de preci ie se
geografie și ide tifica i mpre ă prod sele care se fa rică regi ea/ de l care trăi i. fa rică la i i i aia și
c rești
• pe ăre f c io ea ă
Rețin
că șa tierele a ale de
la ro eta r e eri
d stria co str c iilor de mași i a registrat o de oltare foarte mare perioada com i rgi lte i a răila și
istă c d a fost co str ite foarte m lte fa rici dome i . cestea prod cea o gamă ala i iar la lcea foto
foarte largă de prod se at t pe tr pia a i ter ă c t și pe tr e port. pă co di o sta a și a galia
iile ei eco omii a ate pe cerere și ofertă a s pra ie it doar trepri derile care și a cele pe tr a ele
asig rat o pia ă de desfacere pe tr prod sele proprii și care a re șit să se reteh ologi e e. maritime.
om ia este astă i lider regio al i d stria de a tot risme i ele acia de la io e i
și de prod se și s a sam le asociate acestei ram ri prod c d meroase compo e te
pe tr marile firme e rope e de a tot risme.
dome i l tra sport l i de călători se detașea ă compa ia stra di rad care prod ce
agoa e și tram aie moder e at t pe tr pia a i ter ă c t și pe tr e port.
de oltare deose it de acce t ată ltimii a i o are i d stria mai ales cea a compo
e telor soft l apoca de e i d importa t ce tr de cercetare și i o a ie dome i .
94 U5 cti ită ile ec n ice

er iciile

U
A ăile e c unica ie i tran p rturile
mi tește i de la orele de
geografie tip rile de căi de
Analiză critică
com ica ie.

Rom nia 1 Căi e e omuni a ie ero iare i

rincipalele căi erate N ru iere a trasee asemă ătoare
co fig ra ia am elor re ele p t d se
i di id ali a do ă i ele co ce trice
l i tracarpatic și alt l e tracarpatic
c meroase legăt ri radiare l g l
r rilor mari.
ali ea ă pe hăr ile alăt rate distri ia
ge erală a re elei fero iare și a celei
r tiere și apoi selectea ă di lista de mai
os factorii at rali care a i fl e at
de oltarea am elor re ele de tra sport.
i a e a ori: circ la ia maselor de
aer de it l r rilor disp erea arc l i
carpatic distri ia radiar di erge tă a
re elei hidrografice fertilitatea sol rilor
m răsp direa i egală a pop la iei po i ia
oraș l i capitală aria ia temperat rii
aer l i.
Rom nia de tifică oraș l care co stit ie
rincipalele căi rutiere N
pri cipal l od fero iar și apoi cel care
este cel mai importa t od r tier al ării.
e co sta i plică acest aspect.

2 a sf rșit l a l i l gimea căilor

ferate e ploatare era de aproape
m di care li iile electrificate
repre e ta iar l gimea căilor
r tiere a fost de m di care
dr m ri moder i ate .
plică fapt l că l gimea re elei de
dr m ri depășește c m lt l gimea
căilor fero iare. e a a ta e și
de a a ta e oferă fiecare di tre cele
do ă categorii de trasport ri terestre
m at t pe tr trafic l de călători c t și
pe tr cel al mărf rilor.

Aplic

isc tă c colegii și mpăr i i ă do ă echipe. iecare echipă are de reali at o călătorie

imagi ară di localitatea atală spre capitala ării. a di echipe a călători irt al c tre
l iar cealaltă c a tocar l. acă localitatea care trăi i e istă gară re a i la
călătorie rice persoa ă este dor ică de o călătorie... chiar și irt ală.
i i i e ti i găsi i sol ii astfel c t să a ge i la cea mai apropiată localitate de de
p te i călători c tre l spre c rești. iecare echipă sta ilește pe harta coresp ătoare
trase l călătoriei și otea ă orașele de pe trase . isc ta i apoi clasă despre traseele
alese. ta ili i asemă ări și deose iri.
 er iciile L3

E plorez

1 om ia se scrie mai mare. om ia are itește e rile și des

pri tre ările e rope e
care e eficia ă de
tra sport ri a ale at t
fl iale c t și maritime
c importa ă deose ită
pe tr trafic l de mărf ri
grele. ran por uri e
u ia e se reali ea ă pe
ăre ca al l a iga il
ăre area eagră
c ramifica ia Poarta
l ă idia ă odari și
pe r l ega. Pe c rs l
rom esc al ării se
difere ia ă ărea
fl ială de la a iaș
p ă la răila și ărea
fl io maritimă de
la răila la li a pe
acest di rmă sector
circ l d a e de to a
total de port ri
fii d ame a ate
pe ăre și port l
imișoara pe ega.
a i a ia mari imă
facilitea ă legăt rile
om iei c statele
l mii. el mai mare
port maritim al ării și
di a i l ării egre
este o sta a care
e ti d se p ă
la gigea p ct l
termi s al a al l i
ăre area eagră
este astfel legăt ră
pri a a fl ială
i terioară e ropea ă
i ai ăre c
port l otterdam de la
area ord l i.
coperă pe hartă pri ci
palele port ri. ta ilește
dacă e rile s t Port l o sta a
ade ărate sa false.
rg me tea ă.
a ra sport rile fl iale
și maritime s t cel mai
i te s folosite trafic l
de călători.
b Pe ra l li a al eltei
ării ai tea ă p ă
la port l fl io maritim
ălărași a e maritime
de to a mai mic. a al l ăre area eagră
c Pri co str irea
a al l i ăre area
eagră și e ti derea
port l i o sta a
s a red s sem ificati
dista a de tra sport
p ă la mare.

2 e eaua aeriană a om iei este Rom nia rincipalele

comp să di căi i ter e și i ter a io ale porturi i aeroporturi N
care fac legăt ra tre capitală și marile
orașe ale ării sa di l me. pre e t
aeroport ri rom ești s t deschise
trafic l i i ter și i ter a io al și ci ci
cel i i ter oca io al i ter a io al :
radea cea a lcea at are
aia are. el mai mare aeroport al
om iei este e ri oa dă tope i .
de tifică pe harta alăt rată orașele
om iei de e istă aeroport. e ce
capitala om iei f c io ea ă do ă
aeroport ri

isc tă c colegii și me io a i m
a a ta ele tra sport rilor aerie e.

3 categorie aparte de tra sport ri s t cele pe ia e care i cl d:

•re ea a de altă te si e pri care se tra sportă c re t l electric
• co d ctele pe tr tra sport l la dista ă a ga elor at rale petrol l i apei etc.
e e omuni a ii e a stat t aparte dar co stit ie căi de legăt ră tre oame ii afla i
la mari dista e. e oltarea teh ologică a imprimat acest i dome i o e ol ie specială
caracteri ată pri di ersificarea și creșterea co ti ă a pie ei com ica iilor. Poșta tele i i
ea radio l re ea a de telefo ie fi ă s t de a ser icii i ersale și clasice astă i co c rate
de sistemele de tra smitere a i forma iilor pri satelit fi ră optică și de telefo ia mo ilă.

isc tă c colegii și reali a i top al pri cipalelor mi loace de com ica ii pe care le
folosi i ia a oastră cotidia ă. e o ser a i plica i
96 U5 cti ită ile ec n ice

Stu iu e caz Rolul căilor e comunicație n ez oltarea economică

ra sport rile asig ră a desfăș rare
a prod c iei i d strie și agric lt ră
facilit d legăt rile di tre regi ile c
materii prime și cele care acestea
se prel crea ă prec m și desfacerea
și redistri irea prod selor ce trele
coresp ătoare.
ra sport rile fa ori ea ă circ la ia
oame ilor apropierea tre așe ările
ome ești legăt rile tre ări și tre
co ti e te. ltim l dece i specialiștii
or esc tot mai m lt despre glo ali are
care rmărește i tegrarea i ter a io ală a
pie elor de ri și ser icii acces l li er și
e grădit pe a e comerciale la res rsele
de materii prime și e ergie. ra sport rile
oacă rol ital pri fapt l că re elele de
tra sport a ara er e i com ică
tre ele i tegr d se tr sistem
a io al co ti e tal . ecol l este cel
al ran por u uri or in ermo a e care a
capacitatea de a imp lsio a de oltarea
eco omică pri com i area pe a mite
trasee a a a ta elor specifice fiecăr i mod
de tra sport: fle i ilitatea tra sport l i
r tier capacitatea ridicată de tra sport
pe calea ferată cost rile scă te ale
tra sport l i a al și ite a s perioară
a tra sport l i aeria . mporta ă
itală pe tr tra smiterea timp real a
di erselor i forma ii o a mi loacele și
acti ită ile de com ica ii.
isc tă c colegii și a ali a i co tri ia
căilor de com ica ie la de oltarea
eco omică a de l i atal. plica i
ce rol a căile de com ica ie ia a
oastră cotidia ă sa perioada
aca elor. m ă afectea ă ia a
telecom ica iile mai ales tili area
telefo iei mo ile și a i ter et l i

Rețin

om ia are o re ea di ersificată de căi de com ica ie și implicit mi loace de tra s

port care predomi a te pe tr trafic l de persoa e și de mărf ri s t cele ero iare
și ru iere. a acestea se ada gă tra sport rile u ia e și mari ime iefti e și eficie te pe tr
ol m mare de mărf ri și c impact mai scă t as pra medi l i.
ra sport rile aerie e se materiali ea ă pri pre e a aeroport rilor marile orașe ale
ării. pre e t ara oastră s t der lare meroase programe și proiecte de de ol
Pri cipalele ări parte ere tare a sistemelor de tra sport ri me ite să asig re racordarea coere tă a re elei oastre
ale om iei comer l la re ea a e ropea ă.
i ter a io al c ri

5,4% 5,3%
Importuri
7,5% B er ul
10,0%
51,8%
20,0%
Analiză critică
Germania Polonia
Italia ra a
Ungaria lte ări
1 Comer u in erior a c osc t o di amică lista ta c listele colegilor. e o ser a i
acce t ată ltimele trei dece ii ceea plica i
Exporturi
6,8%
4,7% 4,1% ce se reflectă ol m l de mărf ri 2 Pri omer u e erior om ia
d te și sporirea măr l i de reali ea ă schim ri eco omice
11,2%
50,3% ită i de desfacere cele mai m lte fii d c foarte m lte ări. ific ltă ile
22,9%
pri ate. tr ct ra prod selor d te t mpi ate de eco omia rom ească
arată că aproape s t prod se d pă se reflectă și ala a
Germania Ungaria alime tare și rest l ealime tare și comercială e ter ă care predomi ă
Italia Regatul Unit
ra a alte ări car ra i. import rile.
rsa: n i u u a iona
isc tă c pări ii și reali ea ă o listă de tifică graficele alăt rate ările c
e a i i ă nuaru a i i c prod sele pe care le c mpăra i pe care om ia are cele mai i te se rela ii
a om niei parc rs l ei săptăm i. ompară comerciale și apoi otea ă le pe caiet.
Serviciile L3 97

AC TI V ITAT E
C uri ul p ten ial i al rificare ec n ică PE E C H IP E

te a di tre sim ol rile

Explorez
t rism l i di om ia
s t: ii arpa i
rism l repre i tă acti itatea eco omică care poate co tri i s sta ial la de oltarea litoral l rom esc al ării
eco omică a om iei. Pri arietatea relief l i și a peisa elor ogă ia i oare mi erale și egre elta ării
termale al căror re me a depășit gra i ele ării deschiderea la area eagră moște irea mă ăstirile di ord l
c lt rală impresio a tă om ia are c ade ărat pote ial t ristic at t at ral c t și oldo ei co i a .
a tropic să i s ficie t alorificat. frastr ct ra t ristică deși s a de oltat odată c pri
ati area m ltor ită i t ristice răm e deficitară ceea ce pri ește dotările și ali ierea la
sta dardele i ter a io ale iar acti ită ile de promo are t ristică a regi ilor și o iecti elor
t ristice di ară pre i tă meroase deficie e.
1 te a di tre formele de t rism cel mai i te s practicate ara oastră s t pre e tate
schema de mai os.

Pri cipalele forme de t rism practicate om ia

turism turism t rism al ear și t rism r ral turism turism

litoral mo ta al eoclimateric agrot rism l c lt ral istoric religios

ali ea ă schema și disc ta i clasă despre pote ial l oferit de ara oastră pe tr
fiecare categorie de t rism. oc me ta i ă di diferite s rse și da i e emple de o iecti e/
sta i i specifice fiecărei categorii.

2 ra ie pote ial l i at ral et ografic și folcloric ara oastră di ce ce mai m lt

pri de co t r ecoturismul ca o formă de t rism desfăș rată ariile at rale ce co tri ie
la o mai ă c oaștere elegere și apreciere a at rii și a c lt rii locale tradi io ale.
rism l pri formele sale de practicare ad ce schim ări medi l i eori c co seci e
egati e. cot rism l repre i tă orma prin ipa ă e mani e are a uri mu ui ura i pri
fapt l că asig ră respectarea i tegrită ii peisa elor at rale a iodi ersită ii paralel c
de oltarea locală a com ită ilor. cadr l acti ită ilor ecot ristice s t/pot fi i cl se
acti ită i de a e t ră rafti g ca oei g etc. e c rsii și dr me ii pe di erse trasee c ghid
local i itarea fermelor tradi io ale i io area de ma ifestări c lt rale tradi io ale etc. orma i patr echipe și
i om ia e istă do ă o e ecot ristice acreditate la i el e ropea : ăr ești face i ile ele care scrie i
Piatra rai l i di de l rașo și ara osă reasta ocoș l i di aram reș. c te l di tre sim ol rile
isc tă c colegii și e plica i de ce este ecesară e ti derea programelor de ecot rism t rism l i rom esc.
toate arealele at rale prote ate ale om iei. iecare echipă e trage
ile el și are de reali at
poster de pre e tare și
Concluzii promo are t ristică pe tr
sim ol l t ristic scris pe
sector l ser iciilor mit și ter iar se desfășoară o gamă largă de acti ită i me ite ile el. oc me ta i ă
să satisfacă e oi sociale itale fără să să se materiali e prod se co crete pre di s rse ariate tocmi i
c m acti ită ile di celelalte dome ii ale eco omiei. acă trec t o ară era co siderată liste c o iecti ele t ristice
de oltată mai co di iile care a ea o i d strie foarte p ter ică c o po dere ridi descrie i fiecare o iecti
cată P astă i acest calificati l primește ara care s t predomi a te ser iciile. fi i creati i a rmătoarea
om ia are toate tip rile de căi de com ica ie tre i e rela ii comerciale c peste oră fiecare echipă pri
de ări are ogat pote ial t ristic at ral și a tropic și ca atare disp e de a a lider l ales pre i tă
ta ele i sector ter iar care să i permită calificati l de ară de oltată. poster l celorlal i colegi.
98 U5 cti ită ile ec n ice

cti ită i ec n ice in l calitatea u e ul natal

Concepe singur/singură o fișă similară cu cea de mai jos sau completeaz-o pe cea din caiet
și realizează o scurtă prezentare a județului natal din perspectiva specificului său economic.
Completează pe spațiile punctate informațiile solicitate și bifează cu X caseta sau casetele
corespunzătoare.

A E E E RE E ARE A U E U U
...

I. ate enerale e pre u ețul

• Po i ia geografică la i el l om iei: ...
• de e eci e: ...
• ocali are raport c itatea/s itatea de relief care se află sit at de l: ...

Re ur ele naturale i e ploatarea ace tora

• es rsele at rale e iste te pe teritori l de l i:
res rse e ergetice:
petrol ga e at rale căr i hidroe ergie e ergie e ergie e ergie
geotermală eolia ă solară
res rse mi erale:
mi ere ri feroase: ..... mi ere ri eferoase: ..... sare altele: ....
roci de co str c ie:

• e tre de e ploatare alorificare : fiecare categorie de res rse e iste te de l atal și pri cipalele ce tre
de e trac ie/areale de alorificare

A ricultura
• ategoriile de tere ri agricole e iste te pe teritori l de l i:
tere ri ara ile ii li e i păș i și f e e
• cti ită ile agricole practicate:
c lt ra pla telor: .... i forma ii specifice pri i d c lt rile ara ile/ iticole/pomicole
creșterea a imalelor: ... i forma ii legate de a imalele domestice c cele mai mari efecti e
• pecific l agricol al de l i: ... sector l agricol predomi a t

n u tria
• am ra/ram rile i d striale pri care se remarcă de l atal: ...
• Pri cipalele ce tre i d striale di de și prod sele i d striale specifice: ...

Ser iciile
• ăile de com ica ie și tra sport rile: ... i forma ii pri i d cele mai importa te căi de com ica ie di de
starea lor f c io ală l crări de rea ilitare și moder i are efect ate/ proiect etc.
• omer l i ter : ... i forma ii ge erale pri i d ită ile comerciale di de marile ce tre comerciale di oraș l
reședi ă de de etc.
• rism l: ... i forma ii pri i d acti ită ile t ristice di de o iecti e și sta i i t ristice etc.

oncluzii ... form lea ă o părere perso ală pri i d acti ită ile eco omice di de l atal

Sur ele e in ormare

o ser a ii reali ate timp l e c rsiilor
o ser a ii o i te pri st di perso al
i forma ii o i te pri st dierea hăr ilor de l i atal
o ser a ii o i te pri doc me tare: ... s rse i liografice e site ri
 A lica ie rac ic

al rificarea re ur el r alternati e e ener ie

Re ur ele ener etice alternati e

i rapoartele ge iei ter a io ale pe tr ergie reiese că estimati re er ele
certe c osc te de petrol pot s s i e i el act al de co s m doar p ă a l cele
de ga e at rale p ă timp ce re er ele mo diale de căr i asig ră o perioadă
de peste de a i. i perspecti a ep i ării tr iitor foarte depărtat a res rse
lor primare de e ergie com sti ilii fosili: petrol ga e at rale căr i etc. și mai ales
co te t l impact l i egati al tili ării acestora termoce trale pol are masi ă a medi
l i ate ia specialiștilor s a dreptat spre a ori i area re ur e or ener e i e re enera i e
c osc te tr o accep i e mai largă s mele de re ur e a erna i e sa re ur e er i.
1 de tifică i fografic l de mai os pri cipalele tip ri de e ergie di res rse alter ati e
c cea mai e ti să alorificare act ală teh ologiile rele a te și tili ările/aplica iile. crie
pe caiet aceste res rse alter ati e.

Re ur e alternati e e ener ie te nolo ii i aplicații

Ener ie Ener ie Ener ie Ener ie Ener ie ioener ie

olară eoliană marină i roelectrică eotermală

ur a ur a ur a ur a ur a ur a
Soare nt aree Apă cur ătoare ăm nt ioma ă e euri
e no o ii e no o ii e no o ii e no o ii e no o ii e no o ii
n talații urbine i uri bara e entrale n talații Ar erea
oto oltaice eoliene mareice i roelectrice eotermale bioma ei
in talații olare i pompe e in talații
termice căl ură e bio az
biocombu tibili
p i a ii p i a ii p i a ii p i a ii p i a ii p i a ii
Ener ie electrică Ener ie electrică Ener ie electrică Ener ie electrică Ener ie electrică Ener ie electrică
ncălzire i răcire ncălzire i răcire ncălzire i răcire
tran port
rsa:
2 magi ile de mai os s t repre e tati e pe tr mod l de alorificare a patr di cele șase Cur ea e Con uri Europeană
res rse alter ati e de e ergie. ser ă imagi ile și mește res rsa e ergetică alter ati ă
tili ată upă mo e u e ioener ie
a

c d
 U5
A alori icarea re ur elor alternati e e ener ie n Uniunea Europeană i n Rom nia
ergia geotermică
repre i tă căld ra care
pro i e di i terior l
Păm t l i pri roci i
fl ide s tera e se o i e
pri captarea apei fier i i
i a a rilor di o ele
c acti itate lca ică i
tecto ică sa a căld rii
s păm te e. Poate fi
folosită pe tr căl ire
a loc i ei a apei dar
i pe tr prod cerea
c re t l i electric.
proape toate loc i ele
di capitala stat l i
sla da e a i s t
căl ite c apă termală
de acolo i e i apa caldă
me a eră e ergia electrică
este o i tă tot di
res rse geotermale pri
folosirea căld rii i a rilor.
si g r ora di om ia
ei se a ea ă
totalitate pe acest tip de
e ergie pe tr căl irea
loc i elor spitalelor
școlilor i are proiecte
importa te de a de e i
ade ărat ce tr ecologic
geotermal.
cti ită ile ec n ice
tili area res rselor alter ati e de e ergie co tri ie la red cerea emisiilor de s sta e
pol a te atmosferă deose i a mo o id l i de car o ce sta la a a căl irii glo ale
și a schim ărilor climatice la care de a s tem martori. eh ologiile e ergetice care folo
sesc res rse rege era ile s t epol a te și se promo ea ă e ti derea alorificării lor chiar
dacă ele ca ri ecesită i esti ii fi a ciare ridicate. a rmare pie ele mo diale de
e ergie s t c rs de tra sformare.
Uniunea Europeană alorificarea res rselor alter ati e de e ergie repre i tă l
di tre o iecti ele ma ore pe tr com aterea schim ărilor climatice și asig rarea de oltă
rii d ra ile. ltimii a i po derea res rselor e ergetice alter ati e prod c ia de e er
gie electrică di i ea ropea ă s a d lat a cresc t de la apro imati la
aproape . reșterea prod c iei de e ergie electrică di res rse alter ati e are
la a ă e ti derea alorificării hidroe ergiei pri cipala s rsă de ge erare a e ergiei elec
trice di tre cele alter ati e a e ergiei eolie e solare și a iocom sti ililor soli i i cl si
deșe ri rege era ile .
Rom nia disp e de res rse ogate și ariate de e ergie alter ati ă: hidroe ergie io
masă e ergie eolia ă e ergie solară. e i e partea de est pote ial geotermal
remarca il este co siderată ca pote ial a treia ară e ropea ă d pă recia și talia dar
i s ficie t alorificat pre e t. ea mai i te să tili are o are pote ial l hidroe ergetic
iar co form specialiștilor e istă posi ilitatea de a co ti a ame a area hidroe ergetică a
c rs rilor pri cipale de apă c respectarea elor practici de protec ie a iodi ersită ii și
ecosistemelor.
1 ompa ia a io ală de ra sport al ergiei lectrice ra selectrica a a at pe
site l să oficial că la data de ia arie ora : : e ergia electrică prod să
om ia a fost de . o tri ia fiecărei res rse e ergetice alter ati e la
reali area acestei prod c ii e primată proce te este pre e tată grafic l de mai os.
ali ea ă grafic l și scrie pe caiet res r
5,17% 0,83%
sele alter ati e ordi ea descrescătoare
a po derii lor total l prod c iei de e er
10,85%
gie electrică a om iei. otea ă și data 23,22%
e actă a l l a i a ora . eschide
18,23%
pagi a e a acestei compa ii a io
ale care tra smite timp real i forma 21,77%
ii pri i d prod c ia de e ergie electrică și 19,93%
po derea res rselor e ergetice tili ate
folosi d adresa http:// .tra selec
trica.ro/ e /tel/sistem l e ergetic a Eolian – 1818 MW ăr e
tio al. ompară sit a ia c cea pre e tă Hidro – 1704 MW Solar – 405 MW
la ia rie . e o ser i isc tă c
Hidrocarburi – 1560 MW iomasă
colegii și e plica i asemă ările și deose
clear
irile o ser ate.
2 plică fapt l că pote ial l de alorificare a e ergiei solare este mai ridicat mpia
om ă și o rogea fa ă de rest l ită ilor de relief di om ia. e ce cel mai ridicat
pote ial eolia l a crestele carpatice alte dar posi ilitatea alorificării e ergiei eolie e
este foarte limitată acele areale
isc ta i clasă despre res rsele e ergetice alter ati e de care disp e regi ea
care trăi i. e tili are sa pote ial de tili are pre i tă aceste res rse olosi i ă
de atere și de i forma iile pe care le a i co sem at fișa de pre e tare a acti ită ilor
eco omice di de l atal.
 A lica ie rac ic 101

ten ialul turi tic al u e ului natal

Concepe singur/singură o fișă similară cu cea de mai jos sau completeaz-o pe cea din caiet
și realizează o scurtă prezentare a județului natal din perspectiva potențialului său turistic.
Completează pe spațiile punctate informațiile solicitate și bifează cu X caseta sau casetele
corespunzătoare.

E A U UR S E RE E ARE A U E U U
...

I. ate enerale e pre u ețul

• Po i ia geografică la i el l om iei: ...
• de e eci e: ...
• ocali are raport c itatea/s itatea de relief care se află sit at de l: ...

otențialul turi tic natural eleme te și aspecte pe care să le rmărești fișă:

• Ca ru na ura a u e u ui na a i a oarea a uri i ă
– re ie u de l i o sc rtă caracteri are și o iecti ele t ristice legate de relief ai edere pre e a de: peșteri
chei creste a r pte peisa e spectac loase date de st ci c forme aparte ersa i c aspect deose it etc.
– on i ii e ima i e a e u e u ui regim l eleme telor climatice pri cipale și fa ora ilitatea/ efa ora ilitatea lor
pri i d de oltarea acti ită ilor t ristice
– e emen e e e i ro ra ie c pote ial t ristic lac ri c ape folosite scop ri terape tice i oare mi erale
i oare termale etc. e emple locali are sc rtă descriere
– e emen e e e e a ie i aună specii deose ite/rare/ ice di de e emple locali are importa ă

• rii na ura e pro e a e gr pate pe categorii: parc ri a io ale parc ri at rale re er a ii at rale mo me te
ale at rii o sc rtă pre e tare a acestora pri preci area po i iei a eleme t l i/eleme telor egetale și/sa
fa istice prote ate importa a lor etc. .

otențialul turi tic antropic ai edere ide tificarea și pre e tarea de:
• ie i e uri i e ar eo o i e i i ori e loc ri care păstrea ă rme stră echi de loc ire pe teritori l de l i
o iecti e care e ide ia ă eleme te ce reflectă aspecte specifice ci ili a iei a tice și medie ale r i e de cetă i
castele co str c ii fortificate etc.
• ie i e uri i e re i ioa e iserici mă ăstiri de re me a io al loc ri de peleri a locali are sc rtă descriere
importa ă la i el de ea / a io al
• ie i e uri i e u ura e m ee i stit ii c lt rale sem ificati e la i el de ea / a io al mo me te
co str c ii c o arhitect ră deose ită etc. locali are sc rtă pre e tare
• leme te de aloare pe tr po en ia u uri i e no o ori a u e u ui tradi ii o icei ri cost me pop lare
tradi io ale eleme te specifice pri i d gastro omia etc.
• ani e ări u ura ar i i e i por i e c aloare t ristică care se orga i ea ă a al/semestrial de și la care
participă t riști di diferite loc ri ale ării di străi ătate.

oncluzii ... form lea ă o părere perso ală pri i d pote ial l t ristic al de l i atal

Sur ele e in ormare

o ser a ii reali ate timp l e c rsiilor
o ser a ii o i te pri st di perso al
i forma ii o i te pri st dierea hăr ilor de l i atal
o ser a ii o i te pri doc me tare: .... s rse i liografice e site ri
 U5 cti ită ile ec n ice

Recapitulare i aut e aluare

Grilă de autoevaluare I. Scrie pe caiet litera core punzătoare ră pun ului corect pentru iecare intre a irmațiile
e mai o upă mo elul 1 – a 2 – b 3 – c etc
n icație e te corectă o in ură ariantă e ră pun
de p cte. 1 mporta te re er e de a r și de argi t se află pe teritori l om iei :
iect l × p p a mpia iret l i ferior b ii p se i c ii cegi d Podiș l ce ei.
iect l × p p 2 ăcămi tele de sare s t locali ate :
iect l × p p
a mpia de est b ii a at l i c Podiș l ehedi i d carpa i.
iect l × p p
3 t c osc i pri re er ele de marm ră m ii:
in o iciu unc e a p se i b ăgăraș c Poia a scă d od ei.
To al
4 cti ită ile legate de creșterea păsărilor s t c osc te s mele de:
in o iciu
a apic lt ră b a ic lt ră c pomic lt ră d itic lt ră.
de p cte
5 ploatări de calcare și de gra it s t locali ate :
a Podiș l rlad l i b Podiș l o rogei c Podiș l etic d Podiș l r a elor.
6 ele mai meroase hidroce trale a fost ame a ate pe r l:
a istri a b i c reș d lt.
7 ăcămi te de lig it se află :
a mpia de est b mpia om ă c Podiș l o rogei d Podiș l etic.
8 ele mai ti se s prafe e c păș i și f e e se găsesc regi ile de:
a c mpie și deal b deal și podiș c podiș și c mpie d deal și mo ta e.
9 e remarcă pri s prafe ele ti se oc pate de li e i:
a arpa ii r rii b mpia ărăga l c eal rile il a iei d Podiș l rlad l i.

II. ite te cu atenție a irmațiile următoare acă apreciezi că a irmația e te a e ărată

crie pe caiet n reptul numărului core punzător litera A iar acă apreciezi că a irmația
e te al ă crie litera upă mo elul: 1 – A sau 1 – F.
1 i fo d l f ciar agricol cele mai mari s prafe e s t oc pate de tere rile ara ile.
2 epresi ile i tramo ta e rașo și aram reș s t re mite pri c lt ra cerealelor.
3 el mai i te s trafic de mărf ri și de pasageri registrea ă tra sport rile fl iale.
4 eroport l er ri oa dă tope i se află apropierea oraș l i o sta a.
5 e elele de tra sport a caracter deschis și se i tegrea ă re ea a a io ală și
e ropea ă.
6 o d ctele pe tr tra sport l ga elor at rale s t i cl se la tra sport rile fero iare.
7 rol ma or distri ia re elei fero iare și a celei r tiere pe teritori l ării l are disp erea
arc l i carpatic.
8 idroce trala și lac l de ac m lare t ca ostești se află ame a ate pe r l Pr t.
9 Pri ca al l i ai ăre port l o sta a are legăt ră c port l li a.

III. Scrie pe caiet a ocierile corecte intre unitățile ubunitățile e relie menționate n
coloana A i re ur ele care e e ploatează e pe teritoriul ace tora in coloana după
modelul: F – 5. n icație unul intre elementele coloanei A nu are core pon ent n coloana
A
. mpia oldo ei . a ită
. mpia om ă . căr i
. mpia ra sil a iei . ga meta
. epresi ea Petroșa i . mi ere ri de fier
. ii p se i . petrol
. ii Poia a scă

IV. Scrie pe caiet

1 mele ită ii de relief care de i e ăcămi te de căr i petrol ga e at rale și care
f c io ea ă termoce trala rce i
2 mele oraș l i apropierea căr ia f c io ea ă si g ra ce trală clear electrică di
om ia
3 mele cel i mai importa t od fero iar și r tier di ara oastră
4 mele cel i mai importa t port maritim di ara oastră.
 cti ită ile ec n ice

e t ec en ial

I. Scrie pe caiet pe oaia e te t litera core punzătoare ră pun ului corect pentru iecare
intre a irmațiile e mai o upă mo elul 1 – a 2 – b 3 – c etc imp de l cr : mi te.
n icație e te corectă o in ură ariantă e ră pun i ofici : p cte.
1 mporta te ce tre de e trac ie a petrol l i și a ga elor at rale se găsesc :
a arpa ii r rii b mpia oldo ei c Podiș l r a elor d carpa i. otal: de p cte.
2 Pri co str irea a al l i ăre area eagră s a reali at:
a creșterea măr l i de port ri fl io maritime
b de oltarea agric lt rii Podiș l o rogei
c e ti derea l gimii căilor ferate di Podiș l o rogei
d sc rtarea dista ei pe căile a ale p ă la mare.
3 Pri i ele acia de la io e i se remarcă c i d strie de a tot risme de l mit:
a l a b rgeș c l d imiș.
4 ăcămi te de mi ere ri comple e c pr pl m i c a r argi t se află :
a r pa cegi b r pa e trală a arpa ilor rie tali
c r pa ordică a arpa ilor rie tali d r pa Par g.
5 spa iile di r l orașelor peri r a e se c lti ă mai ales:
a cartofi b cereale c leg me d sfeclă de ahăr.
6 Podgoriile rfatlar și arica ic li el s t sit ate :
a eal rile de est b epresi ea oli ară a ra sil a iei
c Podiș l o rogei d carpa ii oldo ei. 1 puncte
II. Scrie pe oaia e te t in ormația care completează iecare intre a irmațiile următoare
1 ăcămi tele de sare s t c osc te și e ploatate pe teritori l ării oastre că di perioada .
2 ra l eltei ării ame a at pe tr tra sport maritim se mește .
3 el mai ordic aeroport di ara oastră se află apropierea oraș l i .
4 oate acti ită ile de comer i terior sa e terior fac parte di dome i l eco omic c osc t
s mele de . 16 puncte
III. e arta alăturată unt marcate unități ubunități
e relie cu litere r uri cu numere e la 1 la 5 i ora e cu
N
numere e la 6 la 10 Scrie pe oaia e te t litera au numă
rul cu care e te marcat
1 itatea/s itatea de relief care se remarcă pri res rse
de petrol ga e at rale și pri tere ri agricole c li e i și ii
2 itatea/s itatea de relief c osc tă pe tr c lt ra
cerealelor
3 r l pe care este ame a ată hidroce trala idrar
4 r l pe al căr i afl e t se află hidroce trala idra
5 oraș l care se prod c agoa e și tram aie
6 oraș l port fl ial
7 oraș l c osc t drept importa t ce tr de cercetare și
i o a ie dome i l . 2 e puncte m

IV. Scrie pe oaia e te t ră pun urile la următoarele cerințe

1 preci ea ă trei a a ta e ale alorificării res rselor alter ati e de e ergie
2 preci ea ă mele a do ă regi i t ristice re mite om ia și pe pla i ter a io al.
20 e puncte
V. abelul e mai o prezintă contribuția ( n ) a i eritelor re ur e naturale la pro ucția
națională e ener ie electrică la ata e 1 ianuarie 201 alculează i crie pe oaia e te t
1 po derea tili ării căr ilor la prod c ia a io ală de e ergie electrică la data me io ată
2 co tri ia a res rselor alter ati e la prod c ia a io ală de e ergie electrică.

petrol i aze ener ie ener ie

cărbuni bioma ă i roener ie atomoener ie
naturale olară eoliană

23 1 6 12 27 6

puncte
U6 Regiuni geografice și
dezvoltare regională

Lecția 1 106 Diferențieri regionale

Lecția 2 108 Regiunile geografice pe baze naturale

Aplicație practică 110 Caracterizarea geografică a Podișului Dobrogei –

regiune geografică distinctă a Dobrogei
 U6 Re iuni e rafice i e ltare re i nală

iferen ieri re i nale

U
mi tește i de la orele
de geografie și de istorie
despre eleme tele/factorii
care pot d ce la e iste a
or difere ieri tre
teritorii ce apar i acel iași
spa i geografic/aceleiași
ări.
Analiză critică
Pri specific l caracteristi
cilor sale geografice pa N
iu rom ne e remar ă
prin i eren ieri eri oria e
il strate de imagi ile de
mai os. ceste imagi i s t
repre e tati e pe tr regi
ile care se află p ctele
marcate pe harta alăt rată
c litere de la la .

1 ali ea ă imagi ile și

mpre ă c colega/
coleg l de a că reali a i
corespo de a c
p ctele marcate pe
hartă.
2 electa i di lista
rmătoare și apoi scrie i
pe caiet eleme tele
reper care a stat la a a
răsp s rilor oastre.
ista de eleme te:
acti ită ile a tropice
m
altit di ea relief l i
eta l climatic fa a
fertilitatea sol rilor
i fl e ele climatice
tip l ge etic de relief
egeta ia.
3 ta ili i dacă rmător l
e este ade ărat sa
fals:
aracteristicile relief l i
i fl e ea ă celelalte
eleme te ale cadr l i
at ral prec m și
acti ită ile a tropice
și ca rmare ara
oastră se pot disti ge
mai m lte re iuni
eo ra i e na ura e.

lt ri agricole tr o regi ec irc ri glaciare și egeta ie alpi ă egi e de c mpie c i fl e e

altit di i de m ocea ice

mpie formare c o egeta ie egi e c climat de deal ri oase egi e agricolă c specific cerealier
și o fa ă aparte c i fl e e de ariditate
 i eren ieri re ionale L1

E plorez

1 ormate de a l g l timp l i pro in ii e Rom nia ro incii i torice

i ori e rom ne i se defi esc și astă i N
ca regi i c o perso alitate at rală
eco omică c lt rală disti ctă.
a ser ă harta pro i ciilor istorice di
ara oastră și ide tifică de ele de
astă i coresp ătoare acestora.
b oc me tea ă te di di erse s rse
e ciclopedii re iste de specialitate
i ter et etc. și descoperă specific l
c lt ral al fiecărei pro i cii rom ești
materiali at pri cost me pop lare
tradi io ale o icei ri și tradi ii stil ri
arhitect rale ma ifestări folclorice
c tradi ie m căr ri specifice etc. .
isc ta i clasă și tocmi i o listă
c aspectele c lt rale care co feră
perso alitate fiecărei pro i cii.
m
2 tip aparte de difere ieri regio ale s t
cele de at ră politico admi istrati ă.
i co te t l pregătirii aderării Rom nia Re iuni e ez oltare
om iei la i ea ropea ă teritori l N
ării a fost orga i at op e iuni e
e o are care f c io ea ă ca ită i
teritoriale de colectare a datelor statistice.
ceste regi i s t alcăt ite di
de e c e cep ia egi ii c rești lfo .
a ali ea ă harta alăt rată și ide tifică
egi ile de e oltare ale om iei
și apoi de ele compo e te. i ce
regi e face parte de l atal
b a tă pe i ter et pagi a e a egi ii
de e oltare care are compo e ă
de l atal și descoperă i forma ii
statistice referitoare la de l tă .
c isc tă c colegii și arg me ta i
afirma ia: m
Pri co fig ra ia lor egi ile de
e oltare se s prap doar parte
regi ilor istorice di om ia.

Rețin

egi ile repre i tă dec pa e teritoriale care co i eleme te sem ificati e de omoge i
tate i ter ă și de difere iere e ter ă raport c alte teritorii. mpăr irea i teritori pe
regi i are o importa ă at t teoretică a tă la c oașterea și a elegere a teritori l i
c t și o importa ă practică permite orga i area și e ploatarea mai ra io ală a teritori l i .
f c ie de sfera de i teres regi ile om iei și implicit difere ierile regio ale pot
fi sta ilite a d la a ă criterii de at ră fi ico geografică istorică socio eco omică
politică etc.
 U6 Re iuni e rafice i e ltare re i nală

Re iunile e rafice pe a e naturale

E plorez

egi ile istorice i terac i ilor care a loc delimitate pe a e at rale

admi istrati e eco omice
etc. repre i tă ită i
teritoriale imp se de
societate de regim
politic de i terese
eco omice. e iuni e
eo ra i e e istă real
at ră și se disti g pri tr o
a mită omoge itate a
eleme telor compo e te
și a mit specific al
caracteristicilor acestora.
e aseme ea se defi esc
pri tr o specificitate a
la i el l compo e telor
at rale și rela ia
acestora c om l.
el care imp e
omoge itatea și specific l
celorlalte compo e te
at rale și a tropice este
relief l de aceea regi ile
e ompun n o eauna
in a e a i ip e re ie
ma or care tre ie să
ai ă co ti itate și o
po dere domi a tă
s prafa a regi ii . ii d
regi ile geografice un
uni a e și pe tr a facilita
ide tificarea lor au o
enumire.
plică fapt l că
regi ile geografice
tre ie i e tate ci doar
c osc te și elese.
rg me tea ă afirma ia:
actor l domi a t
mpăr irea geografică
pe regi i a teritori l i
om iei este relief l.

Analiză critică

arta de mai os pre i tă model de di i are a teritori l i om iei pe regi i geografice

care compo e ta c rol polari ator este relief l.

Rom nia Re iuni eo ra ice pe baze naturale

N

ifrele de pe hartă i dică:

. arpa ii aram reș l i
și ai co i ei
. arpa ii oldo ra sil a i
. arpa ii r rii
. arpa ii eridio ali
. arpa ii ii a at l i
. arpa ii ii p se i
. epresi ea oli ară
a ra sil a iei
. carpa ii
. eal rile de est
. Podiș l etic
. Podiș l ehedi i
. Podiș l oldo ei
. Podiș l o rogei
. mpia de est
. mpia om ă
. elta ării
. Platforma co ti e tală
a ării egre.

1 ali ea ă această hartă și ide tifică regi ile geografice pe a e at rale di ara oastră.
2 isc tă c colegii și mpre ă e plica i fapt l că regi ile geografice pe a e at rale se
s prap ită ilor ma ore de relief.
3 de tifica i și mi i regi ea/regi ile care s ar p tea defi i pri calificati l: i tracar
patică carpatică e tracarpatică po tică.
Re iunile eo ra ice e ba e na urale L2

A A E
Aplic
E E E

1 Preci ea ă mele regi ii geografice care: orma i ci ci echipe și

a are c pri s l să cele mai mari altit di i di ara oastră fiecare echipă și alege
b se remarcă pri pre e a relief l i litoral o regi e geografică di
c pre i tă cel mai tipic mo aic petrografic cele delimitate om ia
d are aspect de c mpie etedă ce co oară la ad cimi de m. pe a e at rale. e
a e i de făc t iecare
2 magi ile de mai os il strea ă aspecte specifice at rale sa a tropice pe tr șase echipă reali ea ă o sc rtă
di tre regi ile geografice ale om iei. ali ea ă aceste imagi i și scrie pe caiet mele pre e tare a regi ii
coresp ător al regi ii upă mo e u e a unării. geografice tili d toate
eleme tele st diate p ă
ac m.
Pre e tarea fiecărei regi i
tre ie să ai ă edere
rmătoarele:
po i ia geografică a
regi ii la i el l ării
relief l ma or și
caracteristici specifice
caracteristici climatice
caracteristici
rf l oaca at l etatea de altă reastă calcaroasă iogeografice
di ii eahlă di Podiș l r a elor di ii Piatra rai l i
aspecte pri i d pop la ia
și așe ările ome ești
res rse at rale și
acti ită i eco omice
predomi a te.

c rești ascada igăr lt ri de cereale

metropola om iei di ii a at l i Platforma otmea a

3 escarcă de pe i ter et imagi i s gesti e pe tr specific l at ral socio eco omic

c lt ral al fiecărei regi i geografice di ara oastră și c a tor l aplica iei Po erPoi t
reali ea ă o pre e tare c titl l ălătorie irt ală pri regi ile geografice ale om iei .
rată familiei și priete ilor tăi această pre e tare și disc tă c ei despre fapt l că spa i l
rom esc poate fi mpăr it pe a e at rale regi i geografice.

Rețin

eritori l om iei este alcăt it di p ct de edere geografic di regi i delimitate pe cri

terii at rale și care factor l determi a t de difere iere este relief l. co te t l care
ită ile de relief capătă caracter l de regi i se ide tifică rmătoarele regi i geografice
pe a e at rale: arpa ii aram reș l i și ai co i ei arpa ii oldo ra sil a i arpa ii
r rii arpa ii eridio ali arpa ii ii a at l i arpa ii ii p se i epre
si ea oli ară a ra sil a iei carpa ii eal rile de est Podiș l etic Podiș l ehe
di i Podiș l oldo ei Podiș l o rogei mpia de est mpia om ă elta ării
și Platforma co ti e tală a ării egre.
110 U6 Re iuni e rafice i e ltare re i nală

aracteri area e rafică a i ului r ei

re iune e rafică i tinctă a r ei

Dobrogea c osc tă a tichitate s mele de c thia

i or este sit ată e tremitatea de s d est a om iei și
c pri de di perspecti ă geografică do ă e tită i disti cte:
Po i u o ro ei c cel mai echi păm t al ării și e a
unării cea mai o ă regi e care mpre ă c omple l
lag ar a im repre i tă d pă c m o mesc specialiștii
mpia deltaică și lag ară a om iei .

o i ul obro ei c pri de do ă s ită i: a i u

o ro ei e or și Po i u o ro ei e u care se disti g
pri tr a ru na ura specific. cle l relief l i di a i u
o ro ei e or l repre i tă ii ăci l i foarte echi
forma i di gra ite a alte șist ri cristali e spre care co
erg c lmile Pricopa l și ic li el. a est se află eal rile
lcei care ai tea ă ca o pe i s lă spre mare tre elta
ării și ac l a im. a s d l lor se ti de epresi ea
al a t d pă care rmea ă Podiș l a adag c aspect de
plato eted de oltat pe calcare și apoi Podiș l asimcei
cea mai eche s itate de relief di ara oastră formată
di șist ri er i cele mai echi roci di ară aflate la s pra
fa ă acoperite par ial de calcare.

o i ul obro ei
m arta unităților e relie

ii ăci l i m rf l t ci c forme ci date re ltate Podiș l o rogei de d relief de

reci/ iat altit di ea ma imă pri ero i ea calcarelor di Podiș l podiș tipic c aspect de plato
di Podiș l o rogei asimcei

c p d di s prafa a Podiș l i o rogei Po i u o ro ei e u se i di id ali

ea ă pri altit di i care a ia depășesc pe aloc ri m și relief l tipic de podiș eted șor
ăl rit. oar partea de s d est Podiș l lti ei este mai fragme tat ăile imp d se
aici pri aspect l lor de ca io . Predomi a t este alcăt it di calcare și gresii acoperite de
o c ert ră groasă de loess. atorită calcarelor s d Podiș l egr odă s a de oltat
relief carstic. partea cea mai oasă l g l fostei ăi a r l i aras s a co str it
a al l ăre area eagră. Partea estică pre i tă relief aparte re ltat s directa
i fl e ă a mării relief litoral .

lmile domoale ale Podiș l i Păd re at rală de oltată pe estoasă greacă pre e ă co sta tă
edgidiei loca ia perfectă pe tr ostro l ării di drept l sat l i at t Parc l a io al ii ăci l i
Podgoria rfatlar eime i c t și e er a ia Păd rea agie i
 arac eri area eo ra ic a o i ului obro ei re iune eo ra ic i inc a obro ei A lica ie rac ic

a pect emo ra ic regi ea st diată are aspecte co trasta te:

ce tr l și partea ordică s t mai sla pop late s loc./ m
timp ce o a litorală di tre o sta a și a galia de sită ile depășesc
loc./ m . atorită e ol iei istorice se remarcă pri tr mo aic et ic
alăt ri de rom ii ma oritari fii d pre e te com ită i mari de t rci tătari
lgari crai e i r și lipo e i greci etc.

e ări e rura e s t gr pate ge eral de a l g l ăilor sa a căilor

de com ica ie pri cipale. ărimea lor este aria ilă predomi a te fii d
satele mi locii și mici care se co fr tă pre e t c proces l de m ă i ele echii cetă i istria prima localitate de tip r a
di om ia temeiată de grecii di ilet la mătatea
tr ire demografică și depop larea. secol l i al lea . r.

ra e e s t locali ate deose i l g l ăii ării lcea saccea

rșo a er a odă și o a litorală ă odari o sta a forie a
galia i terior l regi ii fii d măr foarte red s a adag edgidia
egr odă .

Economia Podiș l i o rogea este di ersificată această regi e

imp d se la i el a io al pri omer u der lat pri port rile fl iale și
maritime. ri u ura este speciali ată c lt ra pla telor cereale floarea
soarel i itic lt ră podgoriile de la rfatlar ic li el lti a și creșterea
asă tradi io ală di sat l isala de trăiesc
a imalelor o i e și apic lt ră . n u ria se remarcă deose i pri m l i r și lipo e i a căror oc pa ie de a ă este pesc it l
sector l e ergetic atomoce trala de la er a odă și al co str c iilor de
mași i a e la o sta a și a galia . Căi e e omuni a ie i ran por uri e
acoperă toate categoriile și astfel Podiș l o rogei se sit ea ă la i el
s perior altor regi i.

ltimele trei dece ii uri mu se află tr o e ol ie asce de tă

litoral l ării egre fii d tre primele o e t ristice ca atracti itate di
om ia. Pote ial l t ristic deose it al Podiș l i o rogei este re ltat l
m i ării res rselor t ristice at rale c cele a tropice ge erate at t de
profil l istoric c t și de pl ralism l et ic și c lt ral specific regi ii. Pri
lt ri de por m și parc eolia peisa de a tradi io al
i tegrarea circ itele a io ale și i ter a io ale și a sector l i ordic al Podiș l o rogei de d
litoral l i de la amaia p ă la li a i cl si a e er a iei iosferei elta
ării dar mai ales a estigiilor istorice și a o iecti elor c lt rale deose
ite di partea i terioară a podiș l i t rism l ar p tea să de i ă ram ra
de a ă a regi ii Podiș l o rogei și totodată a eco omiei a io ale.

1 ali ea ă harta Podiș l i o rogei de la pagi a și e plică afirma ia:

atorită limitelor sale foarte clare Podiș l o rogei repre i tă a di tre
cele mai i e i di id ali ate regi i geografice ale ării.

2 ocali ea ă pe această hartă s ită ile de relief di asi l o rogei

de ord și ide tifică s ită ile de relief di Podiș l o rogei de d. a al l ăre area eagră la edgidia

3 plică de ce re ea a hidrografică a Podiș l i o rogei este formată di

r ri p i e asimcea la a eli a ai a sc rte și c de ite scă te.

4 plică fapt l că Podiș l o rogei predomi ă egeta ia de stepă la

care se ada gă sil ostepa și păd ri de ste ar o ele mai alte.

5 oc me tea ă te di di erse s rse e ciclopedii re iste site ri de

ropae m raia i trarea Peștera
profil t ristic și descoperă ci ci o iecti e t ristice a tropice di Podiș l mo me t l tri mfal di f t l i drei
o rogei afara celor pre e tate imagi ile alăt rate . damclisi
U7 Caracteristici
ale mediului
înconjurător

Lecția 1 114 Calitatea mediului înconjurător în România. Evoluții recente

Lecția 2 116 Resurse, populație și elemente ale dezvoltării sustenabile

 U7
U
mi tește i de la orele de
geografie ce este medi l
co rător și care s t
compo e tele sale at rale
și cele a tropice. e
aseme ea react ali a i
clasă pri disc ii c colegii
și profesoara/profesor l
de geografie c oști ele
referitoare la degradarea
medi l i co rător și
la modificările glo ale ale
medi l i.
arta arealelor cu me iu critic
atorat acti ităților te nolo ice
N
m critic di ca a pol ării c ... .
rsa: n i u u e eo ra ie
a a emiei om ne
aracteri tici ale e iului nc n urăt r
alitatea e iului nc n urăt r n R nia
lu ii recente
Analiză critică
perioada act ală direc iile de i ter e ie as pra medi l i se co ce trea ă pe ide tifi
carea și a larea/dimi area ac i ilor care ge erea ă e ra area medi l i și de oltarea
de măs ri și ac i i co crete de on er are a medi l i. m ele a ca eleme t ce tral om l
factor l acti modelarea medi l i să de ia ă.
1 eși are eori și ca e at rale degradarea medi l i este legată prim l r d de
po uarea e emen e or na ura e ale acest ia ca rmare a acti ită ilor a tropice acti ită ile
agricole i d striale cele pri i d tra sport rile și co str c ia de căi de com ica ie etc. .
ser ă imagi ile de mai os citește e plica iile apoi reali ea ă asocierea corectă di tre
tip l de acti itate a tropică il strat și eleme t l de medi afectat pe care l alegi di
rmătoarea listă de terme i: re ie u a mo era ape e e upra a ă ape e u erane
o uri e io i er i a ea.
erișa i de l rgeș ăierea ersa ilor pe tr co str c ia misie de f m și p l eri s spe sie
de ersare de prod se petroliere a tostră ii er a odă o sta a la o termoce trală di c rești
r p de ători pe dome i e ersare de pol a i apa ir mprăștierea or tratame te
forestier di ra sil a ia di ii p se i chimice peste c lt ri agricole
2 d striali area di perioada com istă r a e și di regi ile eci ate
co str irea de fa rici ma oritatea c co seci e gra e as pra stării de
marilor orașe di om ia folosirea să ătate a pop la iei. Pe l gă acestea
de teh ologii c impact egati as pra de ersările de re id ri i d striale și
medi l i co stit ie pri cipalele ca e cas ice apele de s prafa ă r ri
ale pol ării atmosferei di ce trele lac ri a d s la co t rarea or regi i
gra afectate de pol are c efecte
ma ore as pra medi l i și oame ilor.
ser ă harta alăt rată și completea ă
propo i iile de mai os c terme ii
coresp ători.
a i ia și ahl i se scri categoria
r rilor c i el mare și foarte mare
de pol are di ca a acti ită ilor
i d striale di orașele ... și ... .
b egi ea Ploiești ra i repre i tă
areal c medi critic di ca a pol ării
c petrol și prod se ... .
c egi ile lat a oșia Poie i și ...
co stit ie areale mi iere c medi
d a al de c rești r l ... se scrie
categoria celor c i el ... de pol are.
 ali a ea me iului ncon ur or n România E olu ii recen e L1 115

3 Omul intervine adesea în mediul natural arta upra ețelor acoperite Supra ața acoperită e pă uri
cu pă uri in Rom nia 6440
prod c d i de echili re gra e și 6420
6400
prin e pă uriri și pra i i a ri o e 6380
6360
nera iona e de e empl arăt ri 6340
6320
l g l pa telor păș at i te si etc. 6300
6280
care conduc la degradarea terenurilor 6260

și totodată corelate c proces l

6240
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

de căl ire glo ală pot decla șa 20,0

fenomenul de e er i i are. 19,5

19,0
18,5
ser ă harta alăt rată a ali ea ă 18,0
17,5
graficele și sta ilește dacă afirma iile de 17,0
16,5
mai os s t ade ărate sa false. opia ă 16,0
15,5
pe caiet afirma iile ade ărate iar pe cele 15,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
false reform lea ă le astfel c t să olumul e lemn recoltat
e prime corect realitatea.
a 12,0% b 10,5% 1
a ea mai mare s prafa ă acoperită c 23,5% 19,6%
păd ri de pe teritori l om iei se 29,5% 33,5%
găsește ii arpa i. 35,0% 36,6%

b Dintre provinciile istorice, cea mai

mare s prafa ă de păd re se găsește răși oase mil. m3 răși oase mil. m3
arofi a Pietrei rai l i
oldo a. fag mil. m3 fag mil. m3
ste ar mil. m3 ste ar mil. m3
c ate fii d te di ele act ale de red cere alte specii mil. m3 alte specii mil. m3
2
a tăierii păd rilor ol m l de lem olumul e lemn recoltat n anii 1 0 (a) i 201 (b)
recoltat om ia este scădere Sursa: ini eru e iu ui pe or i Pă uri or
fa ă de a l .
d hiar dacă ol m l de lem recoltat e a ă de ol m l de lem de
om ia a registrat o scădere răși oase recoltat a scă t
Papucul-doamnei
s prafa a acoperită de păd ri se aceeași te di ă registr d se și la
mărește. lem l de fag. 3

Explorez

iecare om este respo sa il de lat ra po iti ă a i ter e iei sale medi l co ră alea a pestri ă
tor pri co ser area or peisa e at rale aloroase și a or specii de floră și fa ă
deose ite sa ice om ia ropa și l me. 4
ali ea ă imagi ile merotate de la la de pe coloa a alăt rată. oc me tea ă te
diferite s rse și ide tifică ariile at rale prote ate care s t ocrotite speciile respec
ti e. olosește pe tr locali are și arta parc rilor a io ale și at rale di om ia de
la pagi a și fișele de pre e tare a acestora di ma al l digital.
ăga

Rețin
5

Pri ac i ile sale om l a pro ocat de a l g l timp l i modificări importa te medi l să

co rător. dată c de oltarea eco omică și amplificarea fe ome l i de r a i are
presi ea a tropică as pra medi l i di r s a mărit propor io al.
zimbru
acest co te t medi l at ral mică măs ră i fl e at de factor l a tropic s a red s
pre e t la spa ii aflate regi ile carpatice alte elta ării sa la cele ocrotite
pri lege. alitatea medi l i co rător s a deteriorat treptat i cl si ltimele dece ii
afect d egală măs ră at t eleme tele at rale c t și pe cele a tropice.
pre e t ara oastră se der lea ă programe care rmăresc aplicarea măs rilor de
dimi are a degradării și co ser area calită ii eleme telor at rale aer ape sol ri eliș
iogeografic corela ie str să c cele me ite să asig re o de oltare eco omică d ra ilă. g sca c g t roș
 U7 aracteri tici ale e iului nc n urăt r

Re ur e p pula ie i ele ente

ale e
U
mi tește i de la orele
de geografie ce este 1 pari ia co cept l i
de oltarea d ra ilă și care
s t pri cipiile care sta la
a a acesteia.
o feri a pri i d
medi l și de oltarea
io de a eiro
ltării u tena ile
Analiză critică
de de oltare d ra ilă
a fost legată de e oia
echili rării progres l i
eco omic și social c
gestio area res rselor
medi l i co rător
co di iile păstrării
ealterate a calită ii
acest ia. o cret
de oltarea d ra ilă
repre i tă de oltarea
care satisface ecesită ile
pre e t l i fără a
compromite ecesită ile a isc tă c colegii și
ge era iilor iitoare de
a i satisface e oile i
aspira iile .
om itatea
i ter a io ală s a
re it prima dată
pe tr a a ali a
e oile de de oltare și
pro lematica raport rilor
di tre om si medi l b rg me tea ă rmător l
at ral c oca ia
o feri ei rga i a iei
a i ilor ite as pra
edi l i toc holm
. omisia
o dială pe tr edi
i e oltare și a făc t
p lic raport l i tit lat
iitor l ostr com
care a oferit prima
defi i ie a co cept l i
de e o are ura i ă
atrăg d astfel ate ia
că toate demers rile
pe tr asig rarea i
iitor d ra il s ste a il
tre ie să fie com e
și orie tate at t spre
creșterea eco omică ostr a fiecăr i om de
pe terme l g c t și pe erra.
spre protec ia medi l i.
factorii de 2 e oltarea d ra ilă
deci ie politică di a fost g dită ca
de ări s a tr it la modalitatea de co ciliere
io de a eiro cadr l di tre eco omie și
o feri ei rga i a iei medi l co rător
a i ilor ite pri i d si g ra măs ră să
edi l și e oltarea s s i ă pro re u uman și
care a sem at o pro e area me iu ui.
mome t cr cial pe tr
pro lemele pri i d ali ea ă mpre ă c
medi l și de oltarea. colegii schema de mai
os care e ide ia ă
e plica i de ce aport l eleme tele cheie ale
omisiei o diale pe tr de oltării d ra ile și
edi i e oltare di raport rile di tre acestea.
s a atras ate ia
că pe tr o de oltare a plica i fapt l că tre
glo ală d ra ilă cele trei eleme te s t
politicile de medi i m ltiple i terac i i
cele eco omice tre ie iar tr o de oltare
să m race forme de a cărei caracteristică
cooperare i ter a io ală. este d ra ilitatea
s ste a ilitatea toate
mesa tra smis oame ilor a rol de egală
rma s mmit l i importa ă.
de la io de a eiro: b isc tă c colegii și
chim ările ecesare e plica i afirma ia:
pe tr asig rarea Pe tr iitor d ra il
de oltării d ra ile eco omia societatea și
se prod c mai pri medi l tre ie pri ite ca
schim area atit di ii eleme te compleme tare
și a comportame t l i și reciproc depe de te.
ez oltarea
urabilă
Societatea e iul Economia
(oamenii) (planeta) (pro itul)

E plorez

1 ei terpretarea de oltării co di ii na ura e res rsele scoar ei terestre

de d ra ilitate s ste a ilitate a a t s t erege era ile și pri tr o
drept p ct de plecare mome t l e ploatare i te să și era io ală se
care s a co știe ti at că re ur e e pot ep i a. paralel specialiștii
Re ur e, o ula ie i elemen e ale e ol rii u enabile L2

pro lemele de medi a arătat că 3 ompo e ta f dame tală a oricăr i

pe l gă e eficiile ad se de oltării stat este pop la ia. cop l proiectării
eco omice e ploatarea și gestio area ei de oltări eco omice d ra ile
ecoresp ătoare a acestor res rse este găsirea sol iilor care să ge ere e
are impact egati as pra medi l i și ati gerea i i el de trai care să
implicit as pra calită ii ie ii oame ilor. reflecte satisfacerea e oilor și dori elor
plică de ce a i ele de e ploatare și creșterea i el l i de ci ili a ie și de
a căr ilor arealele di eci ătatea c lt ră al pop la iei. același timp
termoce tralelor și ce trelor sider rgice popu a ia n ine on i uie o re ur ă e
s t primele repere pe tr specialiști la a oare in on e a i ă pe tr orice stat.
tocmirea hăr ilor c regi ile cele mai e ur e e umane pri ca titatea măr l
afectate de pol are. de loc itori și calitatea calificării grad l
de pregătire profesio ală s t factori
2 i p ct l de edere al de oltării determi a i ai de oltării.
eco omice co cept l de de oltare re i că măr l de loc itori sa grad l
d ra ilă are edere ide tificarea și lor de pregătire determi ă de la si e o
alorificarea t t ror eleme telor care de oltare eco omică coresp ătoare
permit sa co tri ie la progres l ei a i stat oti ea ă i răsp s l.
regi i sa ări ac m și iitor
mai a res rselor at rale. e ce 4 e oltarea d ra ilă este sol ia de
pro lemă f dame tală care tre ie co ciliere tre progres l eco omic și
re ol ată spirit l e ol iei d ra ile și social fără a p e pericol echili r l
al progres l i o co stit ie asig rarea at ral al pla etei și are edere
de hra ă s ficie tă și de calitate pe tr rmătoarele eleme te:
pop la ie adică e iste a or re ur e • pop la ia → calitatea ie ii eradicarea
a ri o e. stfel res rsa de a ă a sărăciei echitatea și coe i ea socială
oricărei regi i sa ări o repre i tă • res rsele ma e → ă area pe tot
tere rile ara ile sol rile . gestio are parc rs l ie ii ed ca ia ecologică
era io ală a sol rilor și practicarea ei • res rsele agricole → sec ritatea
agric lt ri a ate e cl si pe creșterea alime tară eradicarea foametei
prod cti ită ii a co d s timp la • eco omia → progres l d ra il
degradarea sol rilor și la pierderea gestio area eficie tă a res rselor
fertilită ii acestora. at rale sec ritatea e ergetică A A E
teh ologiile epol a te E E E
ce mod tili area e ces sa • medi l co rător → calitatea
eadec ată a grășămi telor chimice compo e telor at rale mpăr i i ă echipe de
co tri ie la pierderea calită ii sol rilor isc ta i clasă despre aceste c te doi ele i. iecare
e ce tratarea c diferite s sta e eleme te și co tri ia lor la de oltarea echipă și alege c te
chimice a or prod se agroalime tare s ste a ilă. o s lta i ma al l o iecti se doc me tea ă
pe tr păstrarea lor del gată digital o iecti ele ma ore ale ed ca iei și reali ea ă proiect c
afectea ă să ătatea oame ilor deci pe tr de oltare d ra ilă și de ate i idei sol ii și strategii pri
implicit calitatea ie ii clasă ecesitatea și importa a acestora. care com itatea locală
poate ati ge o iecti l
ales. i i creati i și cerca i
Rețin să prop e i sol ii care
să a te c t mai m lt
co omia societatea și medi l pri a sam l l compo e telor și caracteristicilor care le localitatea care trăi i
defi esc se co stit ie dome iile cheie ale de oltării d ra ile di care deri ă și o iec ome ii și medi l. Pre e ta i
ti ele ma ore ale de oltării s ste a ile: • fără sărăcie • fără foamete • să ătate și ă proiect l celorlal i colegi
stare • ed ca ie de calitate • egalitate de ge • apă c rată și sal ritate • e ergie accesi ilă la rmătoarea oră de
și c rată • m că dece tă și creștere eco omică • i d strie i o a ie și i frastr ct ră geografie. e ate i
• i egalită i red se • orașe și com ită i s ste a ile • co s m și prod c ie respo sa ile clasă ideile sol iile și
• ac i i as pra climei • ia ă s ac atică • ia ă terestră • pace sti ie și i stit ii p ter strategiile prop se de
ice • parte eriate pe tr o i erea o iecti elor • acce t pe impleme tare și re itali area fiecare echipă pe tr
parte eriat l i glo al pe tr de oltare s ste a ilă. ati gerea o iecti l i ales.
U8 România în Europa
și în lume

Lecția 1 120 Valorile naturale şi culturale ale României

Lecția 2 122 România ca membru al ONU, NATO şi UE

 U8 R nia n ur pa i n lu e

al rile naturale i culturale ale R niei

U
mi tește i de la orele
de geografie care s t
eleme tele at rale
și c lt rale care pri
importa a lor defi esc
perso alitatea geografică
a om iei și pri care ara
oastră se i di id ali ea ă
la i el e ropea și
mo dial.
Pi i solitari heile ăs ei
di Parc l a io al omogled
alea er ei
Analiză critică
1 Păm t l rom esc pri trăsăt rile sale
aparte a c osc t de a l g l timp l i
i emeritate aprecieri. itește te tele
rmătoare și ide tifică eleme tele
at rale ale spa i l i carpato da ia o
po tic care pri aloarea și importa a
lor a atras ate ia at t il trilor ă a i
ai tichită ii c t și or perso alită i
co tempora e fii d me io ate
căr ile marca te ale rem rilor trec te
și marile e ciclopedii de circ la ie
mo dială de astă i.
• tra o marele geograf al tichită ii
scria faimoasa sa l crare eo rap ia
despre teritori l aciei că pare a i un
or ani m ompu upă orinţă par ă n
ir u ea unei pre i iuni in e i en e .
• ma ist l medie al icola s
lach s scrierile sale istorice
un aria referi d se la ra sil a ia
co sem ea ă: n rea a re iune e e
a ă ui ă a erna i in e uri i pă uri
n re ăia e e ape o i e p ină e păm n
ro i or re e u e in aur ar in
ier i a e me a e pe n ă are e p ină
i e are e e ne pu e o a ă n i e
iare ă a i e ur i pe i n nu poţi
ă n inuie i na ura ă nu ar i a una n
a e ţinu oa e ună ăţi e ieţii .
• ciclopedia america ă co tempora ă
de largă circ la ie an an Peop e
ări i popoare afirmă: Păm n u
om niei e e ir a o reime mun o o
reime o upa e ea uri i po i uri i o
a a e mpii ar a ea ă e i i ra ă
mpărţire nu ne pune n ă nimi e pre
marea rumu eţe i i er i a e a ţării
e pre e raor inara panoramă a
munţi or i arni e e o ăţii e e ă e
n ori are o ţ a ău .
isc tă c colegii și e plica i de ce
om ia o ară e ropea ă de mărime
medie co stit ie s iect de i teres
tr o re mită e ciclopedie america ă.
r m u ăiu și Co ru e u ar
ă ioara repre i tă fapt cele mai
aloroase păd ri irgi e de fag di
om ia. t păd ri sec lare c
str ct ri primare și co stit ie mostre
ale ltimelor ecosisteme terestre
e rope e care s a format fără reo
i fl e ă a tropică sem ificati ă.
aloarea acestor ade ărate la oratoare
știi ifice este certificată pri scrierea
lor Patrimo ial o dial cel
mai alt for știi ific i ter a io al care
prote ea ă rile at rale și c lt rale
di l me pri o e ia pri i d
Protec ia Patrimo i l i o dial lt ral
i at ral . e ate ia și mo itori area
specială di partea are parte
și elta ării a do a ca mărime di
ropa d pă delta olgăi și cea mai
i e co ser ată di tre deltele ropei
c stat t de e er a ie a iosferei.
ocali ea ă mpre ă c colegii cele opt
o e c păd ri irgi e di ara oastră.
e importa ă co sidera i că are pe tr
om ia scrierea pe lista Patrimo i l i
o dial a păd rilor irgi e di
arpa i și a eltei ării
heile erei e ș ia

2 pt areale di ara oastră care

s mea ă aproape de hectare
și care poartă mele loc rilor de
s t sit ate adică oare e erei
C ei e erei eu ni a omo e
Păd re sec lară de fag a ea Cernei Co ia Co ru e u ar
Parc l a io al o ia in a ro ii i e u ui Co rii e u ari aii săl atici di e er a ia iosferei elta ării
 alorile na urale şi cul urale ale României L1

E plorez

1 ii d loc it di echi timp ri păm t l a ighișoara este si g r l oraș medie al

om iei a co ser at estigii ale di om ia isc tă c colegii și
t t ror ci ili a iilor care s a s prap s e plica i de ce alte orașe medie ale
acest i spa i cep d c cele di ara oastră tr esc calită ile
preistorice c te i ama gia .a. ecesare pe tr a fi i cl se pe lista
i co ti d c cea dacică ele ă/ . armi eget sa egia

grecească i roma ă. Pre i tă așe ări b a l a i i iat o

deose ite pri mo me tele istorice o ă colec ie dedicată patrimo i l i
arhitecto ice i de artă medie ală c lt ral imaterial la fel de aloros ca cel
ele di tre acestea i cl se și ele material. oc me tea ă te di erse
Patrimo i l : s rse și ide tifică cele șapte eleme te
de patrimo i c lt ral imaterial di
• e ăţi e a i e in unţii ră iei: om ia co siderate alori mo diale și
armi eget sa egia ca i i cl se pe lista .
Piatra o ie oste ti lidar iserica fortificată di ierta
oste ti etă ie i ăp l a i ă i a 2 om ia a co tri it la c lt ra
di secolele . r. d. r. e ropea ă i i ersală și pri marile
• a e e u i eri i or i i a e in sale perso alită i di diferitele dome ii
ran i ania on rui e n re e o e e ale c oa terii. e a l g l timp l i
a ea i a ea: ase iserici s a remarcat de e i d me de
săse ti ierta i alea iilor de l re o a ă mo dială re asce tist l
i i aschi de l re l ic imitrie a temir istorie geografie
de l l a Pre mer i iscri de l literat ră orie talistică m ică etc.
ra o i a sec iască cea de la apoi poe ie ihai mi esc filosofie
ri de l arghita ircea liade mil iora cia
laga ltim l i poe ie m ică
• en ru i ori a i i oarei oraș eorge esc ergi eli idache
medie al fortificat ridicat de pict ră icolae rigoresc sc lpt ră
com itatea săsească cep d o sta ti r c i fi ică og
c secol l al lea o sta ti esc tefa Procopi
iserica m ăstirii oro e

• ănă irea ure i ore u ctitorită matematică tefa do le a

de oie od l o sta ti r co ea chimie a ăr delea medici ă
și familia l i ridicată tre a ii ictor a e icolae Pa lesc a
și sla eorge mil Palade la reat
• i eri i e u pi uri e erioare in nor u al Premi l i o el pe tr fi iologie
o o ei u o ina : r ore mor i medici ă aero a tică i a ia ie
oldo i a Pătră i Pro ota cea a erma erth rel laic raia
oro e și ce i a co str ite la ia e ri oa dă iologie mil
sf rșit l secol l i al lea și cep t l aco i ă etc.
ăstirea rsa a aram reș
secol l i al lea isc tă c colegii și arg me ta i
• i eri i e e emn in aramure afirma ia: a i e e istă și a e ista
g ste alte c t rle s ple și l gi pri oame ii de aloare care i defi esc
c di erse moti e or ame tale. ide titatea.

Rețin

hiar dacă este o ară de dime si i medii om ia se remarcă la i el e ropea și mo dial

pri capital l să at ral care pe aloc ri pre i tă caracteristici alori ice ropa și asa ăcerii Poarta ăr t l i
și oloa a ără f rșit di
rare l me și pri tr capital c lt ral a căr i aloare a primit timp rec oaștere i ter rg i sc lpt ri ale l i
a io ală. o sta ti r c și
122 U8 R nia n ur pa i n lu e

R nia ca e ru al i

Explorez

1 r ani aţia aţiuni or Uni e (ONU) a decem rie d area

este cea mai importa tă orga i a ie e erală a . . . a adoptat i proclamat
g er ame tală i ter a io ală eclara ia i ersală a rept rilor
i cl de toate statele l mii mai p i m l i. i c oști drept rile ca loc itor
atica l care a dorit să adere al errei itește eclara ia i ersală
fo dată la sf r it l cel i de al oilea a rept rilor m l i la adresa: https://
ă oi o dial i pre e t .ohchr.org/ / / oc me ts/
c sedi l la e or . ste o ra slatio s/r m.pdf și apoi
orga i a ie c oca ie glo ală creată disc tă c colegii despre drept rile pe
c scop l me i erii păcii i sec rită ii care le are fiecare om.
i ter a io ale promo ării cooperării
A i ter a io ale dome iile eco omic 2 rga i a ia ratat l i tla tic l i
social c lt ral i ma itar. de ord este o orga i a ie
• or ani me U: g er ame tală regio ală loc politico
/ o d l tre pri cipalele sale orga isme se militar fo dată i c sedi l
a i ilor ite scri unarea enera ă alcăt ită di elgia la r elles a d drept scop
pe tr opii repre e ta ii/am asadorii t t ror ărilor a i urarea e uri ăţii omune a a e or
mem re i cl si om ia i Con i iu e mem re. a l at a tere ca reac ie
P /Program l e uri a e alcăt it di mem ri di tre la ă oi l ece care se decla ase
a i ilor ite care perma e i : .P. hi e ă ra a tre i i ea o ietică tr c t
pe tr e oltare area rita ie i edera ia să i aceasta di rmă pri me i erea
P /Program l eperma e i ale i de d area e erală tr pelor sale ările e rope e eci e
a i ilor ite pe tr ma dat de doi a i pe a a de e ite state com iste p ea
pe tr edi . pri cipi l i reparti iei geografice echita ile . pericol pacea i sec ritatea ropa.
om ia i a e primat oficial dori a
• a enţii pe ia i a e U: de a face parte di că di
/ aderarea a d loc o ă a i mai t r i
rga i a ia la decem rie . cele peste șase
a i ilor dece ii de aparte e ă la om ia
ite pe tr a fost o pre e ă acti ă diferitele
lime ta ie orga isme de i d pre edi ia
i gric lt ră d ării e erale la a a sesi e
ordi ară și calitatea de i ial a făc t parte di orga i a ie
/ ge ia mem r o sili l de ec ritate mai state di ropa ccide tală.
ter a io ală pe tr mai m lte perioade. Pri pre e a pă e e ime tele di ropa e trală
ergia cleară diferite orga isme ale om ia are i de st di a ii care a
posi ilitatea de a participa la proces l d s la pră irea com ism l i i la
/ rga i a ia deci io al di cadr l acestei orga i a ii de mem rarea i ii o ietice a fost
a i ilor ite pe tr c i fl e e as pra sit a iei i ter a io ale primite i ări foste com iste do ă
ă ăm t tii ă i la i el glo al i o e geografice al ri om ia făc d parte di cel de al
lt ră doilea mpre ă c lgaria
apropiate.
Pa ea e uri a ea și rep uri e omu ui sto ia eto ia it a ia lo e ia i
repre i tă cele trei direc ii ma ore de lo acia. pre e t di fac parte
ac i e ale orga ismelor . lăt ri de de state e rope e.
celelalte state ale l mii om ia este oc me te ă te pe i ter et și află
implicată acti re ol area pro lemelor care s t statele mem re și a l
de i teres glo al prec m: schim ările aderării apoi scrie le pe caiet.
climatice pa demiile glo ale cri a isc tă c colegii și mpre ă e plica i
/ rga i a ia afirma ia: derarea om iei la cea mai
eco omică iodi ersitatea sec ritatea
o dială a ă ătă ii p ter ică alia ă politico militară de pe
alime tară reco str c ia post co flict
/ rga i a ia drept rile om l i asiste a ma itară i glo este de o importa ă co r itoare
eteorologică o dială. de armarea etc. pe tr sig ra a ării.
România ca membru al ONU, NATO şi UE L2 123

Analiză critică

i ea ropea ă ările s t pri cipalii a Pri retragerea egat l i

este, în prezent, cel mai parteneri comerciali ai it al arii rita ii și al
important bloc economic ării oastre proiecte i rla dei de ord ieșirea
de pe glo c aspira ia de a programe de de oltare oficială s a prod s la
do di i alte dime si i: di erse dome ii mai fe r arie dar p ă
politică militară etc. eco omice ci i c lt rale la fi al l a l i
fost fii ată tii ifice de ă ăm t etc. acest stat co ti ă să
de măr restr s UE a dobândit în timp aplice regleme tările
de ări s forma pote ial co sidera il e rope e di fac
om itatea ropea ă geografic și ma P parte de state.
a ăr el i i el l i care o face să co c re e c ali ea ă harta de mai
rmări d armo i area cele mai puternice economii os ide tifică și apoi
prod c iei dome i ale l mii i hi a i scrie pe caiet statele
a ărilor respecti e. o po dere sem ată mem re .
ceasta a e ol at comer l mo dial circa
om itatea co omică o ci cime . a rmare a b isc tă c colegii și
ropea ă ca crizei economice financiare, arg me ta i afirma ia:
urmare a Tratatului de la decla ate a mai Pe tr om ia este
oma am i iile fii d m lt pierd t ce a di p terea foarte importa t că
mai mari: crearea ei eco omică dar este pe cale face parte din Uniunea
pie e com e de de să o rec pere e. ropea ă .
i de mirea de Piaţa Statele membre
Comună toate dome iile ale Uniunii Europene (2020)
eco omice. i ca . ra a
urmare a Tratatului de . erma ia
la aastricht a e ol at 13 . elgia
12 . la da egat l ărilor de os
în Uniunea Europeană, . em rg
a d o iecti e m lt mai . talia
comple e. 15 . rla da
16 . a emarca
i ca l aderării 8
7 17
. recia
la i ea ropea ă . pa ia
drumul României a fost 4
. Port galia
18 . edia
dest l de l g ara 3 2
5 . i la da
oastră fii d cooptată 19 . stria
20
a ia la ia arie 1 14 . sto ia
mpre ă c lgaria. 21 . eto ia
22 27 25 . it a ia
Este mai mult decât . Polo ia
11 6
e ide t că aderarea 10 26 . ep lica ehă
. lo acia
României la cel mai . garia
puternic bloc economic 9 . lo e ia
24
din lume este deosebit de . alta
. ipr
e efică reflect d se
23 . om ia
li era circ la ia a m . lgaria
persoa elor i a mărf rilor . roa ia

Rețin

de titatea om iei ca stat e ropea și mo dial este defi ită și același timp tărită
pri participarea sa acti ă la trei orga i a ii i ter a io ale: . Pri calitatea de
mem r aceste orga i a ii om ia are datoria și oport itatea totodată de a se ma i
festa și implica acti pro lemele e rope e și mo diale milit d pe tr de oltare și pace.
Recapitulare finală

I. Scrie pe caiet litera core punzătoare ră pun ului corect pentru iecare intre a irmațiile
e mai o upă mo elul 1 – a 2 – b 3 – c etc
n icație e te corectă o in ură ariantă e ră pun
1 om ia este sit ată la mătatea dista ei di tre c ator și Pol l ord deoarece este
tra ersată de:
a paralela de lo g. b paralela de lo g.
c paralela de lat. d paralela de lat. .
2 a di tre caracteristicile pri cipale ale relief l i om iei este:
a clima temperat co ti e tală moderată b disp erea co ce trică și simetrică
c di ersitatea eliș l i iogeografic d arietatea ge etică a lac rilor.
3 e ea a hidrografică di om ia are o distri ie:
a radiară și co ce trică b radiară și co erge tă
c radiară și di erge tă d radiară și mprăștiată.
4 pă mod l de disp ere a gospodăriilor regi ile de c mpie predomi a te s t satele:
a ad ate b compacte c răsfirate d risipite.
5 fac parte di sector l ser iciilor acti ită ile:
a comerciale b de tra sport c i d striale d t ristice.

II. ite te cu atenție a irmațiile următoare acă apreciezi că a irmația e te a e ărată

crie pe caiet n reptul numărului core punzător litera A iar acă apreciezi că a irmația
e te al ă crie litera upă mo elul: 1 – A sau 1 – F.
1 Po i ia și disp erea arc l i carpatic i fl e ea ă distri ia ara oastră a re elei r tiere
și fero iare.
2 itoral l la area eagră este o importa tă regi e t ristică datorită peisa elor mo ta e
spectac loase.
3 Pre e a ara oastră a eta elor de climă și de egeta ie s t o co seci ă a diferitelor
i fl e e climatice.
4 om ia e istă meroase i oare mi erale folosite at t pe tr co s m l pop la iei
c t și scop ri terape tice.
5 pă om ia s a prod s schim ări importa te toate sectoarele eco omiei.

III. ma inile e mai o unt reprezentati e pentru e etația peci ică Rom niei Anali
zează ima inile i apoi crie pe caiet ră pun urile la următoarele cerințe

1 rdo ea ă imagi ile astfel c t să il stre e s ccesi ea pe erticală a egeta iei di ara
oastră por i d de la cea specifică regi ilor oase de c mpie.
2 Preci ea ă c te o specie de a imale caracteristică fiecărei asocia ii de egeta ie il strată
imagi i.
Recapitulare finală

IV. ma inează ți o e cur ie pe tra eul marcat pe arta e mai o cu linie ro ie lecarea
e te in punctul marcat cu 1 i p nă la inalul e cur iei a ică punctul 16 te ei opri n
c te a puncte e ob er are marcate pe artă cu numere Analizează tra eul i punctele
marcate cu numere Scrie pe caiet numărul cu care e te marcat punctul e ob er are
a sit at tr o itate mo ta ă alcăt ită di tr mo aic petrografic
b cel mai apropiat de lac l lca ic f ta a
c di care ai p tea i ita ce tr de e ploatare a mi ere rilor de fier
d locali at tr o regi e del roasă aflată s i fl e ele climatice de ariditate c tere ri
ara ile e ti se și meroase ia ri ame a ate pe tr iriga ii
e sit at itatea de relief co siderată piemo t
f cel mai apropiat de oraș l imișoara
g sit at tr o regi e care e istă e ploatări de ga meta
h sit at tr o regi e agricolă cerealieră tra ersată de r l alomi a
i di care ai p tea să i ite i lca ii oroioși de la P clele ari și P clele ici
j eci ătatea căr ia se află ii od ei.

V. Scrie pe caiet ră pun urile la următoarele cerințe

1 Preci ea ă do ă ca e ale spor l i at ral egati care caracteri ea ă pop la ia om iei.
2 Preci ea ă do ă arg me te care să s s i ă afirma ia: om ia s t ecesare c t mai
m lte proiecte de de oltare a ecot rism l i.
3 atele di ta el l de mai os pre i tă pop la ia c domicili l de l ihor a l
și str ct ra sa pe medii de re ide ă. crie pe caiet răsp s rile la rmătoarele ceri e.
a Preci ea ă mele oraș l i reședi ă a de l i ihor.
b alc lea ă po derea a pop la iei r a e total l pop la iei de l i ihor
registrată a l .

Pop la ia totală Pop la ia r a ă Pop la ia r rală

ur a a e or empo n ine
 Test final

I. Scrie pe oaia e te t litera core punzătoare ră pun ului corect pentru iecare intre
imp de l cr : mi te. a irmațiile e mai o upă mo elul 1 – a 2 – b 3 – c etc
i ofici : p cte. n icație e te corectă o in ură ariantă e ră pun
1 e arsă direct ăre r l mit:
otal: de p cte. a istri a b reș c lt d omeș.
2 ac oș format pri ararea ăii ica l i se află :
a arpa ii r rii b arpa ii oldo ra sil a i
c ii p se i d Podiș l ehedi i.
3 ea mai altă s itate a mpiei om e este:
a mpia ărăga l i b mpia ă l i
c mpia Piteștilor d mpia iret l i ferior.
4 emperat ri medii a ale de peste se registrea ă :
a mpia ra sil a iei b elta ării
c ii p se i d Podiș l rlad l i.
5 eședi a de l i aram reș este oraș l:
a aia are b at are c rg reș d ală .
15 puncte

II. Scrie pe oaia e te t in ormația care completează iecare intre a irmațiile următoare
1 cept d o a litorală Podiș l o rogei se ma ifestă i fl e e climatice ... .
2 pă mod l de formare ii ălima i s t ... .
3 epresi ea o iștei este așe ată pe alea r l i ... .
4 apropiere de ărsarea istri ei iret se află oraș l ... .
5 el mai ordic aeroport di ara oastră se află eci ătatea oraș l i ... .
6 el mai l g r c i oarele pe teritori l om iei este ... .
7 elief l glaciar lipsește di ram ra arpa ilor om ești mită ... .
8 ea mai ti să depresi e i tramo ta ă di om ia se mește epresi ea ... .
24 e puncte

ar a a ă ura ă e re eră
a u ie e e i N
Pe ar ă un mar a e
u uni ă i e re ie u
i ere i ora e u numere

m
Test final

III. enti ică ubunitățile e relie au ora ele upă enumirile i caracteri ticile eo
ra ice prezentate mai o i apoi crie pe oaia e te t litera au numărul cu care iecare
intre ace tea e te marcată marcat pe artă după modelul 9 – M sau 9 – 12.
1 Podiș l rti aci l i dom ri ga eifere
2 f t heorghe roci sedime tare c tate fliș
3 oraș așe at pe omeș l ic importa t ce tr eco omic al ării
4 lac ri glaciare ii arc
5 aia are pomic lt ră
6 eal l i gi i fl e e altice sca di a o altice
7 oraș tra ersat de riș l epede reședi ă de de
8 oraș sit at pe afl e t al i iei importa t ce tr eco omic și c lt ral al ării.
24 e puncte

IV. ma inile e mai o unt reprezentati e pentru trei intre ora ele marcate pe artă
Scrie pe oaia e te t
1 măr l c care este marcat pe hartă fiecare di tre orașele pre e tate imagi i upă
mo e u
2 mele de elor pe tr care orașele pre e tate imagi ile b și c repre i tă reședi e
de de upă mo e u ran ea

Pitești e a

raio a
15 puncte

V. Scrie pe oaia e te t
1 o res rsă at rală e ploatată pe teritori l de l i atal
2 mele i oraș importa t di de l atal c e cep ia oraș l i m icipi reședi ă
a de l i
3 mele i o iecti t ristic a tropic di de l atal.
12 puncte
 re ite f t

pag. : h tterstoc
Unitatea 1: pag. : h tterstoc pag. : i toc Photo pag. ali ă critică a e cartografice : h tterstoc pag.
tiai că : eres tes P ter pag. plore a ă cartografică : / arth ser ator pag. ei a ă cartografică :
h tterstoc pag. ali ă critică a e cartografice : h tterstoc .

Unitatea 2: pag. : h tterstoc pag. : h tterstoc pag. tiai că : i imedia ommo s pag. t di de ca
a ă cartografică : h tterstoc pag. plic a ă cartografică : h tterstoc pag. plore a ă cartografică :
h tterstoc pag. plore : reamstime o Popa pag. plore a e cartografice : h tterstoc
pag. t di de ca : stit t l a io al de i ică a Păm t l i o Popa pag. t di de ca : stit t l a io al de
i ică a Păm t l i/ ragoș oma pag. tiai că : h tterstoc icolae amia pag. t di de ca : h tterstoc
pag. Proiect: reamstime pag. plore a ă cartografică : h tterstoc pag. ali ă critică a ă cartografică :
h tterstoc pag. plore a ă cartografică : h tterstoc pag. tiai că : reamstime pag. ali ă critică:
reamstime o Popa pag. tiai că : o Popa reamstime pag. ali ă
critică a ă cartografică : h tterstoc pag. tiai că : reamstime pag. plore : reamstime pag.
tiai că : reamstime pag. ali ă critică a ă cartografică : h tterstoc pag. plore a ă cartografică :
h tterstoc pag. tiai că : reamstime pag. tiai că : reamstime pag. ali ă critică a ă cartografică :
h tterstoc reamstime pag. tiai că : reasmstime pag. plore a ă cartografică : h tterstoc pag.
tiai că : reamstime pag. ali ă critică a ă cartografică : h tterstoc pag. coloa ă: reamstime pag.
plore : reamstime pag. tiai că : h tterstoc pag. plic a ă cartografică : h tterstoc pag. ali ă
critică: reamstime pag. plore a ă cartografică : h tterstoc foto o Popa pag. coloa ă: o Popa
iorel Paraschi pag. plore a ă cartografică : h tterstoc reamstime foto pag. plore : reamstime
pag. ali ă critică a ă cartografică : h tterstoc foto coloa ă : o Popa pag. ali ă critică a ă
cartografică : h tterstoc pag. foto coloa ă s s: h tterstoc foto coloa ă os: reamstime pag. plore coloa ă :
/ arth ser ator pag. ali ă critică: reamstime pag. tiai că : h tterstoc pag. ei : o Popa
pag. ali ă critică a ă cartografică : h tterstoc pag. plica ie practică a ă cartografică : h tterstoc foto:
reamstime o Popa pag. plica ie practică: reamstime h tterstoc foto coloa ă:
reamstime h tterstoc pag. plica ie practică: reamstime o Popa h tterstoc cie ce
Photo i rar il sta ie pag. plica ie practică: gr pa foto coloa ă o Popa reamstime acti itate pe
echipe: reamstime o Popa pag. ecapit lare și a toe al are a ă cartografică : h tterstoc pag.
est sec e ial a ă cartografică : h tterstoc .
Unitatea 3: pag. : h tterstoc pag. : h tterstoc pag. ali ă critică: prel crare d pă stit t l de eografie al
cademiei om e pag. : dmi istra ia a io ală de eteorologie pag. : dmi istra ia a io ală de eteorologie
pag. ei a ă cartografică : h tterstoc pag. ali ă critică: prel crare d pă stit t l de eografie al cademiei
om e pag. t di de ca : reamstime și foto coloa ă pag. plore a ă cartografică : i toc Photo
coloa ă: h tterstoc o Popa pag. ali ă critică: o Popa pag. plore : o Popa pag. ali ă
critică: prel crare d pă stit t l de eografie al cademiei om e foto coloa ă: h ttestoc pag coloa ă:
h tterstoc reamstime i ipedia ommo s pag. foto coloa ă: h tterstoc iorel Paraschi
reamstime pag. plore a ă cartografică : h tterstoc foto coloa ă: h tterstoc pag. ali ă
critică: cie ce Photo i rar foto coloa ă: o Popa h tterstoc pag. plic: prel crare d pă stit t l de
eografie al cademiei om e pag. ali ă critică: h tterstoc pag. tiai că : reamstime pag. plore :
reamstime pag. t di de ca : ă a ădăli pirido pag. plore : reamstime pag. ali ă critică:
prel crare d pă stit t l de eografie al cademiei om e pag. est sec e ial a ă cartografică : h tterstoc .
Unitatea 4: pag. : h tterstoc pag. : h tterstoc pag. ali ă critică: i ister l crărilor P lice e oltării
și dmi istra iei pag. plore : h tterstoc pag. ali ă critică: h tterstoc reamstime
pag. ali ă critică a ă cartografică : h tterstoc foto coloa ă: h tterstoc pag. ali ă critică: h tterstoc
pag plore a ă cartografică : h tterstoc pag. ali ă critică a ă cartografică : h tterstoc pag. plica ie
practică ași: h tterstoc o Popa pag. plica ie practică imișoara: h tterstoc pag. plica ie
practică l apoca: h tterstoc pag. plica ie practică o sta a: o Popa pag. plica ie practică raio a:
reamstime h tterstoc pag. ecapit lare și a toe al are: reamtime pag. est sec e ia a ă
cartografică : h tterstoc .
Unitatea 5: Pag. : h tterstoc pag. : h tterstoc pag. plore : reamstime foto coloa ă: h tterstoc pag.
plroe a ă cartografică : h tterstoc foto: reamstime h tterstoc o Popa pag. plore
a ă cartografică : h tterstoc foto coloa ă: h tterstoc pag. plore : h tterstoc o Popa
pag. plic a ă cartografică : h tterstoc pag. foto coloa ă: h tterstoc reamstime pag. plore
a ă cartografică : h tterstoc pag. foto coloa ă: reamstime o Popa pag. plore : o Popa
reamstime h tterstoc pag. tiai că : o Popa pag. ali ă critică a e cartografice :
h tterstoc pag. plore a ă cartografică : h tterstoc foto coloa ă: reamstime pag. cti itate pe echipe:
h tterstoc pag. t di de ca : h tterstoc i fografic reamstime a d pag. est sec e ial a ă
cartografică : h tterstoc .
Unitatea 6: pag. : h tterstoc pag. : h tterstoc pag. ali ă critică a ă cartografică : h tterstoc
reamstime pag. plore a e cartografice : h tterstoc pag. plore a ă cartografică : h tterstoc
pag. plic: reamstime pag. t di de ca a ă cartografică : h tterstoc reamstime
amelia ăd lesc pag. t di de ca : reamstime amelia ăd lesc .
Unitatea 7: pag. : h tterstoc pag. : h tterstoc pag. ali ă critică: h tterstoc reamstime
a ă cartografică : stit t l de eografie al cademiei om e pag. ali ă critică a ă cartografică : i ister l
edi l i pelor și Păd rilor foto coloa ă: reamstime pag. foto coloa ă: ited atio s.

Unitatea : pag. : h tterstoc pag. : h tterstoc pag. ali ă critică: reamstime foto coloa ă: h tterstco
reamstime pag. foto coloa ă: reamstime h tterstoc pag. plore : reamstime
pag. ali ă critică: reamstime a ă cartografică : reamstime pag. ecapit lare fi ală: reamstime
pag. ecapit lare fi ală a ă cartografică : h tterstoc pag. est fi al a ă cartografică : h tterstoc
pag. est fi al: reamstime.
Programa școlară poate fi accesată la adresa http://programe.ise.ro