Geografie

MINISTERUL EDUCAȚIEI
Mihaela Rașcu Cătălina Săndulache Iulian Săndulache
Manual pentru clasa a VI-a

Acest manual este proprietatea Ministerului Educației.
Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară

aprobată prin O.M. nr. 3393/28.02.2017.
Numerele 119 sau 116.111

sunt numere unice de telefon la nivel
național respectiv european pentru
cazurile de abuz împotriva copiilor
respectiv de asistență pentru copii
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Manual pentru clasa a VI-a
Mihaela Rașcu  Cătălina Săndulache  Iulian Săndulache
Terra – Elemente de geografie umană. Europa
București, 2023
Manualul școlar a fost aprobat prin Ordinul de ministru nr. 5022/06.07.2023
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil timp
de patru ani școlari, începând din anul școlar .........................
Inspectoratul Școlar ........................................................................................................................................................
Școala / Colegiul / Liceul ...............................................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Aspectul manualului*
Anul
Anul Numele elevului Clasa Format tipărit Format digital
școlar
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
* Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
* Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Referenți:
lect. univ. dr. Vasile Popa, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
prof. dr. Alexandra Negrea, titular la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare”, Alexandria, inspector școlar pentru geografie ISJ Teleorman
Redactor: Anca Spiridon

Grafică și tehnoredactare: Gabriela Stan
Cartografie: Cătălina Săndulache, Iulian Săndulache, Mihaela Rașcu

Credite foto și video: Mihaela Rașcu, Cătălina Săndulache, Iulian Săndulache, Freepik, Pixabay, Wikipedia
Fotografii și video au fost utilizate și prin amabilitatea Irinei Drăgan, lui Vlad Andrei Pălică, Carolinei Preda, inginerului Mircea
Rașcu, Mirunei Rașcu
Credite foto coperți (1 și 4): Mihaela Rașcu, Cătălina Săndulache, Iulian Săndulache, Freepik, Pixabay
Copertă: Gabriela Stan
Platformă e-learning, activități digitale interactive, voce, procesare sunet și animații:

IMAGINE INFINITY SRL
Website: manual.i8.ro
© 2023 EDITURA SIGMA

Toate drepturile asupra prezentei ediții aparțin Editurii SIGMA. Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul
scris al Editurii SIGMA.
Editura SIGMA
Sediul central:
Str.Nicolae Cargotaj nr. 11-13, sector 2, București, cod 023815
Tel.: 0758 044 829; 0723 541 020
E-mail: office@editurasigma.ro;
ISBN: 978-606-727-554-4
Web: editurasigma.ro
Distribuție:
Str. Nicolae Cartojan, nr. 11-13, București
Tel.: 0758 044 825; 0758 044 828
E-mail: comenzi@editurasigma.ro; distributie@editurasigma.ro
Introducere 3
Bun venit
în clasa a VI-a!
Dragi elevi,
Cu ajutorul acestui manual și al profesorului
vostru, încă din primele lecții veți cunoaște
mai bine lumea în care trăim, veți călători pe
urmele marilor navigatori și exploratori, veți
descifra tainele hărților politice.
Apoi veți descoperi antroposfera,

învelișul în care
oamenii trăiesc și își desfășoară act
ivitățile. Oamenii,
creatori de valori materiale și moral
e, prin activitățile
lor, transformă continuu locurile
în care trăiesc. Cu
fiecare nouă lecție veți dobândi
informații despre
populația Terrei, despre așezările um
ane și activitățile
economice desfășurate de oame
ni, dar și despre
efectele acestora asupra compo
nentelor cadrului
natural. Hărțile, imaginile și grafice
le care însoțesc
lecțiile vă vor ajuta să înțelegeți
diversitatea și în
același timp, unicitatea lumii în car
e trăim.
Europa, continentul unde trăim, își va dezvălui

identitatea în cea de a doua parte a manualului.
Frumusețea mediului natural, oamenii și locurile
deosebite, vă vor face mândri că sunteți cetățeni
europeni. Cunoașterea patrimoniului cultural
european, a valorilor culturale și umane
europene vă vor ajuta să înțelegeți diferențele
culturale ale popoarelor, precum și necesitatea
conservării acestora.
Astfel, la sfârșitul clasei a VI-a,
veți fi pregătiți pentru a porni
în fascinanta călătorie pe
celelalte continente ale Terrei!
4 PREZENTAREA MANUALULUI
Ghid de utilizare
Varianta tipărită Varianta digitală
Faţă de varianta tipărită, varianta digitală

cuprinde activităţi multimedia de învăţare.
Simboluri care indică activităţile multimedia
Activitate statică – Privește!
Activitate interactivă – Rezolvă!
Film sau animaţie – Vizionează!

Buton de accesare a meniului de
ajutor (Help)
Activităţile multimedia interactive de învăţare
sunt explicit semnalate în varianta digitală.
Cum este structurat
Început
de capitol
Pagină
recapitulare
Pagină
autoevaluare
5
Număr pagină Titlu subcapitol
Capitol Titlu capitol Titlu lecție

Sinteza lecției Informații suplimentare
Sinteza lecției Noțiuni noi

Imagini sugestive
Sarcini de lucru
Abrevieri Hărți – caracterizarea geografică

I./ I-le. – Insulă/ Insule a unor state din Europa
Legenda
G. – Golf
L. – Lac
Loc. – Locuitori Vârf Apă
M. – Mare curgătoare
Vulcan
Pen. – Peninsulă Lac
Str. – Strâmtoare Oraș-capitală Ghețari
Vf. – Vârf
Vulc. – Vulcan Oraș Graniță
Canal de stat
6 Competențe generale și specifice
Prezentarea realităţii geografice utilizând mijloace

și limbaje specifice
1 1.1. Precizarea prin cuvinte proprii a sensului termenilor geografici
1.2. Descrierea relațiilor dintre elementele şi fenomenele geografice
utilizând termeni specifici
Raportarea realității geografice spaţiale

2 şi temporale la reprezentări cartografice
2.1. Poziționarea elementelor geografice pe reprezentări

cartografice
2.2. Ordonarea spațială şi/sau cronologică a elementelor,
fenomenelor și proceselor geografice după criterii date
2.3. Utilizarea informațiilor oferite de suporturile carto
grafice, grafice și alte materiale vizuale în contexte/
situaţii diferite
Studierea spaţiului geografic reali-

3 zând conexiuni cu informaţii dobân-
dite la alte discipline şcolare
3.1. Utilizarea informaţiilor cu caracter geografic obţi-

nute cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS şi al ele
mentelor din matematică şi ştiinţe
3.2. Prezentarea caracteristicilor elementelor, feno
menelor şi proceselor geografice prin utilizarea
instrumentelor TIC/GIS
3.3. Prezentarea diversităţii naturale, umane şi culturale
realizând corelaţii interdisciplinare
3.4.
Descrierea patrimoniului local, naţional, european şi
mondial utilizând diverse surse
Elaborarea unui demers investigativ din perspec

4 tiva educaţiei permanente şi pentru viaţa cotidiană
4.1. Construirea unui demers investigativ dirijat

4.2. Caracterizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor după un algoritm dat
4.3. Compararea elementelor, fenomenelor şi proceselor după caracteristicile
geografice
Cuprins 7
Pagina
Introducere 3
Prezentarea manualului 4
Competențe generale și specifice 6
Recapitulare clasa a V-a 9
1. Cunoașterea lumii în care trăim 11

(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 2.1., 2.2., 2.3., 3.1., 4.1.)
Repere ale cunoașterii Terrei — de la marile descoperiri geografice la explorarea modernă 12
Continente și țări — reprezentări cartografice. Harta politică a lumii 14
Aplicații practice: Exerciții de apreciere a distanțelor și suprafețelor pe suporturi
18
cartografice clasice și/sau digitale
Recapitulare 19
Autoevaluare 20
2. Antroposfera – omul și activitățile umane 23

(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 2.1., 2.3., 3.1., 3.2., 3.3., 4.1., 4.2., 4.3.)
Populația Terrei: evoluția numerică, răspândirea geografică, diversitatea umană,
24
mobilitatea teritorială
Așezările omenești — forme de locuire și diferențieri teritoriale 28
Resursele naturale și valorificarea acestora 31
Domeniile activităților economice pe Terra: agricultura, industria, serviciile
33
(caracteristici generale)
Efectele activităților umane asupra mediului și calitatea vieții 37
Aplicații practice:
Analiza și interpretarea caracteristicilor demografice și de locuire din orizontul 39
local și apropiat
Provocări locale în context mondial. Trasee turistice aplicate pe domenii 40
de interes. Regiuni turistice
Recapitulare 41
Autoevaluare 42
3. Europa – identitate geografică 43

(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 2.1., 2.2., 2.3., 3.1., 3.3., 3.4., 4.2., 4.3.)
Mediul natural ca suport al locuirii umane 43

Poziția geografică. Țărmurile: golfuri, insule, peninsule și strâmtori 44
Caracteristici generale ale reliefului. Unități majore 47
Hidrografia 50
Diferențieri climatice și biogeografice 54
8 CUPRINS
Pagina
Oameni și locuri 58
Harta politică — state și regiuni 58
ăspândirea geografică a populației. Elemente de diversitate umană
R
60
(diversitate etnică, lingvistică, confesională și culturală)
Mari orașe europene 64
Economia 67
Resursele naturale și valorificarea lor 67
Activități economice: agricultura, industria, serviciile 70
Uniunea Europeană 73
Caracterizarea geografică a unor state (cel puțin un stat din fiecare regiune geografică) 75
Franța 75
Italia 78
Germania 81
Norvegia 83
Federația Rusă 85
Recapitulare 87
Autoevaluare 88
4. Europa în lumea contemporană
(Competențe specifice: 1.1., 1.2., 3.1., 3.4., 4.1.) 89
Valori culturale și umane europene 90

Calitatea vieții în Europa 92
Recapitulare finală 93
Autoevaluare finală 94
Bibliografie 96
RECAPITULARE clasa a V-a 9
I. Enunțurile de mai jos, notate cu litere de la a la g, descriu imaginile notate cu cifre de la 1 la 7. Realizează aso-
cierea dintre fiecare enunț și imaginea care îi corespunde, după modelul h–8.
a. cea mai mare planetă a Sistemului Solar;
b. aglomerație de miliarde de stele;
c. corpul ceresc cel mai apropiat de Terra;
d. corp ceresc alcătuit din cap, coamă și coadă;
e. are lumină și căldură proprie;
f. formează o centură între planetele Marte și Jupiter;
g. fenomen astronomic care se produce uneori când este fază de Lună Nouă.
1 2 3 4
5 6 7
II. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos:
1. Nu au sateliți planetele:
a. Marte și Terra b. Mercur și Venus c. Saturn și Uranus d. Uranus și Neptun
2. După modul de formare, marmura este o rocă:
a. magmatică b. metamorfică c. sedimentară d. vulcanică
3. Continentul cu cea mai mare suprafață se numește:
a. Africa b. Asia c. Australia d. Europa
4. În sudul Asiei există un climat:
a. musonic b. polar c. subpolar d. temperat-oceanic
5. Porțiunile înguste de uscat ce unesc două porțiuni de uscat mai mari se numesc:
a. insule b. istmuri c. peninsule d. strâmtori
6. Ca mod de formare, Tanganyika și Malawi sunt lacuri:
a. artificiale b. glaciare c. tectonice d. vulcanice
III. Realizează asocierea corectă dintre fiecare tip de vegetație din coloana A și climatul corespunzător acestuia
din coloana B, după modelul 5–e.
A B
1. pădure de foioase a. subecuatorial
2. savană b. subpolar
3. stepă c. temperat-continental
4. tundră d. temperat-oceanic
10 RECAPITULARE clasa a V-a
IV. Figura 8 se referă la Harta fizică a lumii, pe care sunt marcate cu litere continente, oceane, articulații ale
țărmurilor și cu cifre unități de relief.
Figura 8
Precizează:
a. numele continentelor marcate, pe hartă, cu literele A, B, C, D, E, F și G;
b. numele oceanelor marcate, pe hartă, cu literele H, I, J și K;
c. numele articulațiilor țărmului marcate, pe hartă, cu litere de la a la j;
d. numele unităților de relief marcate, pe hartă, cu cifre de la 1 la 5.
V. Transcrie, pe caiet, enunțurile de mai jos și completează spațiile libere cu răspunsul corect:
1. Reprezentarea în plan, micşorată şi convenţională, a suprafeţei terestre se numește .
2. Mișcarea pe care Pământul o realizează în jurul propriei axe, de la vest la est, timp de aproximativ 24 de ore,
se numește .
3. Între nucleu și scoarța terestră se află învelișul intern al Pământului numit .
4. Cele mai înalte forme de relief, cu altitudini de peste 1 000 m, se numesc .
5. Partea superioară a coșului unui vulcan, care are forma unei pâlnii, se numește .
6. Mișcările periodice de ridicare și coborâre a nivelului apei oceanice, cauzate de forța de atracție a Lunii
și a Soarelui, se numesc .
7. Suprafața de pe care un râu își adună afluenții se numește .
8. Învelișul format din totalitatea viețuitoarelor Terrei se numește .
VI. Prezintă o cauză care explică:

1. numeroasele cratere existente pe suprafața Lunii;
2. faptul că la cei doi poli ai Pământului ziua și noaptea durează câte șase luni.
VII. Distanța măsurată între două localități pe o hartă cu scara 1:2 500 000 este de 4 cm. Calculează distanța în
realitate (în teren) între cele două localități.
Cunoașterea lumii în care trăim
1
12 CAPITOLUL 1 | Cunoașterea lumii în care trăim
Repere ale cunoașterii Terrei

— de la marile descoperiri geografice la explorarea modernă
Oamenii au explorat dintotdeauna necunoscutul, mânați de curiozitate, sete de cunoaștere, dar și pentru a
descoperi noi resurse și drumuri, pe uscat și pe apă. Însă, în trecut, distanțele foarte mari și lipsa mijloacelor de
transport adecvate au făcut ca descoperirea Terrei să se realizeze în etape. Explorarea planetei noastre continuă
și în prezent, adâncul oceanelor și interiorul Pământului având încă multe secrete.
Analizează harta
Figura 1 – Harta lumii realizată în secolul al XV-lea de către cartograful Nicolaus Germanus
(după lucrarea lui Claudiu Ptolemeu, Geographia).
Precizează
 numele continentelor reprezentate pe harta din figura 1;
 numele a două mări, precum și numele a două oceane care pot fi observate pe hartă;
 numele a trei peninsule.
Reține
Geografia în Antichitate
Strabon, geograf și istoric grec, a descris, în lucrarea sa Geografia, lumea așa cum era ea cunoscută
atunci, având în centru Bazinul Mediteraneean.
Cutezătorii marilor descoperiri geografice

În secolul al XV-lea, marinarii portughezi și spanioli au cutezat să navigheze în mări până atunci
necunoscute, încercând să descopere noi rute comerciale spre India, regiune bogată în mirodenii și metale
prețioase. Expedițiile lor au pornit din porturile Peninsulei Iberice.
În prima jumătate a secolului al XV-lea, portughezii încep să exploreze coastele Africii. Mai târziu, în anul
1488, Bartolomeo Diaz a descoperit în sudul Africii, Capul Furtunilor (ulterior numit Capul Bunei Speranțe).
13
În anul 1492 Cristofor Columb a traversat Oceanul Atlantic, în căutarea unui nou
drum spre India. La 12 octombrie el a ajuns pe Insula San Salvador, din Arhipelagul ȘTIAI CĂ:
Bahamas. Deși a crezut că a ajuns la destinația dorită, el descoperise de fapt un l C
laudiu Ptolemeu
nou continent, necunoscut până atunci europenilor, America. Câțiva ani mai târziu, a fost astronom,
în 1498, Vasco da Gama a găsit o nouă rută maritimă spre India, ocolind pe la sud matematician, geograf
Africa și traversând apoi Strâmtoarea Mozambic. și cartograf grec?
Explorarea mărilor și noile descoperiri geografice au fost posibile datorită În secolul al II-lea,
progresului tehnologic înregistrat în acea perioadă. Metodele mai bune de el a realizat lucrarea
Geographia, care
cartografiere permiteau obținerea unor hărți precise și detaliate, ambarcațiunile
descrie lumea știută
(caravelele) erau mult mai ușor de manevrat și mai rezistente. Au fost introduse
de romani la acea
noi instrumente de navigație, busola și astrolabul (cu care se realiza calculul vreme. Această lucrare
latitudinii cu ajutorul stelelor). Aceste expediții au contribuit la deschiderea de poate fi considerată un
noi rute comerciale, la descoperirea de noi teritorii, popoare și culturi. precursor al atlasului
Expediția lui Fernando Magellan dintre anii 1519-1522 a făcut înconjurul modern.
lumii, demonstrând că Pământul este sferic.
l D
umitru Prunariu este
Exploratorii din Epoca Modernă și Contemporană singurul cosmonaut
O altă etapă a fost explorarea român? Pe 14 mai 1981
interiorului continentelor. În a devenit primul român
timpul călătoriei sale în Africa, care a zburat în spațiul
David Livingstone, cel mai mare cosmic, cu nava cosmică
Soiuz 40.
explorator al acestui continent,
a descoperit cascada Victoria
de pe fluviul Zambezi, în anul
1855. Americanul Robert Peary VREAU SĂ ȘTIU
a fost primul om care a ajuns MAI MULT:
la Polul Nord, în anul 1909, iar l Fernando Magellan a
norvegianul Roald Amundsen a Cascada Victoria, fluviul Zambezi, Africa organizat prima ex-
atins Polul Sud, în anul 1911. pediție în jurul lumii.
Cel mai înalt vârf al Terrei, Everest (Chomolungma) din Munții Himalaya, a fost Aceasta a început
cucerit pentru prima dată în anul 1953 de către neozeelandezul Edmund Hillary, în data de 20 sep
împreună cu nepalezul Tenzing Norgay. tembrie 1519, din
Unul dintre marii exploratori ai universului subacvatic, în secolul al XX-lea, a sudul Spaniei, de la
gurile de vărsare ale
fost Jacques Yves Cousteau.
fluviului Guadalquivir.
Cucerirea spațiului cosmic începe cu lansarea primului satelit artificial, Sputnik, Echipajul său era
în anul 1957. Iuri Gagarin, astronaut rus, a fost primul om care a ajuns în spațiu și format din 239 de
pe orbita Pământului, în anul 1961, iar opt ani mai târziu, în 1969, americanul Neil oameni și cinci corăbii:
Armstrong va fi primul om care pășește pe Lună. Trinidad, San Antonio,
Concepción, Victoria și
Aplică Santiago. A traversat
Oceanul Atlantic, a
I. La sfârșitul secolului al XIII-lea, Giovanni da Montecorvino, pe baza informațiilor
descoperit Patagonia și
obținute de la marinarii din Persia, din Arabia și din India, spunea despre Strâmtoarea Patagoniei,
navigația pe Marea Arabiei: „Nu se poate naviga decât o dată pe an. Într-adevăr, în sudul Americii de
de la începutul lui aprilie până la sfârșitul lui octombrie, vânturile bat de la vest, în Sud, denumită ulterior
vreme ce, din octombrie până în martie, bat în sens contrar.” Strâmtoarea Magellan
Vânturile la care se face referire în text se numesc: (atât de îngustă, încât a
avut impresia că „navi
a. alizee b. musoni
ghează pe fundul unei
c. vânturi polare d. vânturi de vest prăpăstii între munți”),
apoi a pătruns în apele
Ce tip de vânturi sunt acestea? Oceanului Pacific.
II. Analizează harta de la figura 2.

Astfel a fost traversat
pentru prima oară acest
ocean, ajungând în
sud-estul Asiei, în
Arhipelagul Filipine. Pe
parcursul călătoriei s-au
pierdut corăbii și oameni.
Inclusiv Magellan a fost
omorât într-un conflict cu
băștinașii din Arhipelagul
Filipine. Dintre cele cinci
corăbii ale expediției
lui Magellan, doar una
singură, Victoria, a ocolit
globul pământesc și s-a
întors la gurile de vărsare
ale fluviului Guadalquivir, Figura 2
la 6 septembrie 1522, cu
doar 18 oameni la bord. Precizează:
Astfel s-a încheiat prima 1. numele arhipelagului descoperit de Cristofor Columb;
călătorie în jurul lumii.
2. numele oceanelor traversate, în ordine, de către expediția lui Magellan, precum
l Din anul 1950 au început și numele unui arhipelag prin care acesta a trecut;
încercările de ascensiune 3. numele strâmtorii prin care a trecut Vasco da Gama, în drumul său spre India;
pe vârful Everest, deși
preocupările privind 4. numele peninsulei de unde au pornit marile călătorii din secolele XV-XVI.
cucerirea celui mai
înalt vârf montan din Portofoliu
lume erau mai vechi.
Evenimentul a avut loc
pe 29 mai 1953, când
alpinistul neozeelandez
Edmund Hillary și
experimentatul alpinist
șerpaș Tenzing Norgay
au ajuns pe cel mai
înalt vârf montan al
lumii, deschizând astfel
drumul ascensiunilor Figura 3 Figura 4 Figura 5
viitoare. Aspect din Arhipelagul Canare Aspect din Strâmtoarea Aspect din Arhipelagul
(Santa Cruz de Tenerife) Magellan (Punta Arenas) Filipine (Muntele Pinatubo)
În figurile 3, 4 și 5 sunt prezentate trei dintre locurile pe unde a trecut expediția

lui Magellan.
Imaginează-ți că ești marinar pe corabia Trinidad. Pornind de la cele trei imagini,
cu ajutorul Atlasului geografic și al informațiilor de pe internet, realizează un jurnal
de călătorie.
 Portofoliul reprezintă „cartea de vizită” a elevului!
Până la sfârșitul anului școlar portofoliul tău va conține diverse proiecte, teste
de evaluare, investigații, referate, compuneri și alte materiale rezultate din activitatea
Vârful Everest (8 848 m), ta de mic geograf. Mult succes în realizarea unui portofoliu cât mai complex, care să
Munții Himalaya demonstreze progresul tău în studiul Geografiei!
15
Continente și țări
— reprezentări cartografice. Harta politică a lumii
¯ America de Sud
Ecuator
Analizează hărțile
Tropicul
Capricornului
Legenda
Tipuri de climat:
montan
ecuatorial
subecuatorial
tropical arid și semiarid
temperat-continental
temperat-continental arid
temperat-continental rece
0 437,5 875 1.750 2.625 3.500
Km
Figura 1 Figura 2 Figura 3
Precizează
 numărul figurii care reprezintă o hartă politică.
Reține
Pe Harta politică a lumii sunt reprezentate statele, prin diferite culori, granițele dintre ele și, uneori,
orașele-capitală și orașele mai mari.
Hărțile politice s-au modificat continuu, de la apariția primelor state până în prezent. Posibile modificări
vor mai fi și în viitor.
Elementele componente ale unui stat sunt teritoriul, granițele, populația și orașul-capitală.
Mărimea teritoriului statal variază foarte mult. Astfel, cele mai mari state ale lumii, ca suprafață, sunt:
Federația Rusă, Canada, China și S.U.A., iar cele mai mici sunt Vatican și Monaco.
În funcție de dispunerea granițelor, teritoriile statelor lumii au diferite forme:
 state cu un teritoriu compact, cu formă circulară, pătrată sau hexagonală: Polonia, Franța, România,
Belgia, Ungaria, Bulgaria etc.;
 state cu teritoriul alungit în lungul meridianelor (Chile, Portugalia, Vietnam, Norvegia, Togo etc.) sau al
paralelelor (Federația Rusă, Canada, China);
 state cu teritoriul fragmentat – cuprind mai multe insule: Indonezia, Japonia, Grecia, Filipine etc.;
 state cu teritoriul perforat – au în interiorul lor enclave. Cele mai cunoscute state perforate sunt Italia,
al cărui teritoriu este perforat de ministatele Vatican şi San Marino, precum și Republica Africa de Sud
perforată de statul Lesotho.
După poziția lor geografică statele pot fi:
 cu litoral, având ieșire la mare sau ocean, precum România, Bulgaria, Franța etc.;
 intracontinentale, situate în interiorul continentelor, fără ieșire la mare sau ocean (Austria, Ungaria,
Cehia, Slovacia, Mongolia etc.);
 transcontinentale, care se întind pe două continente, de exemplu Federația Rusă, Turcia, Egipt etc.;
 peninsulare: Spania, Portugalia, Norvegia, Suedia, Danemarca, India, Arabia Saudită etc.;
 insulare: Islanda, Malta, Cipru, Madagascar etc.;
 arhipelag: Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Japonia, Filipine, Indonezia etc.
T eritoriile care aparțin unui stat, dar nu se află în vecinătatea acestuia, formează exclavele.
De exemplu, Alaska este exclavă a S.U.A.
Numărul locuitorilor diferă foarte mult de la un stat la altul. Cele mai populate
ȘTIAI CĂ: state ale lumii sunt China, India și S.U.A. Statul cu cel mai mic număr de locuitori
l Granițele astronomice este Vatican.
urmează o linie Granița delimitează două teritorii de stat și poate fi naturală (fluvială, maritimă,
astronomică, rectilinie montană etc.) și artificială.
(paralelă sau meridian)? Orașul-capitală este o componentă esențială, care contribuie la identificarea
Caracteristică în acest politică a statului, aici aflându-se instituțiile de conducere a statului respectiv.
sens este granița
dreaptă dintre S.U.A.
şi Canada.
l S unt state care au
capitale în două sau
mai multe orașe?
În Țările de Jos (Olanda),
la Amsterdam, se află
palatul regal, iar la Haga, Aspect din orașul Aspect din La Paz, orașul-capitală
sediul parlamentului. Amsterdam orașul Haga situat la cea mai mare
Bolivia are, în oraşul altitudine din lume
La Paz, sediul guver-
nului și la Sucre, Aplică
sediul parlamentului. I. Harta de la figura 4 se referă la subiectele A și B.
DICȚIONAR:
l C
artografia este
știința care se ocupă
cu reprezentarea
suprafeței terestre și
realizarea hărților.
l E
nclava este un stat
mai mic situat în
interiorul altui stat.
Vatican – Piața Sfântul Petru
Figura 4
A. Precizează numele:
1. a două state traversate de Ecuator;
2. a două state traversate de Tropicul Capricornului;
3. a două state cu ieșire la Marea Mediterană;
Turcia – Strâmtoarea Bosfor 4. unui stat insular;
17
5. unui stat peninsular;

6. unui stat intracontinental;
7. unui stat perforat;
8. unui stat transcontinental.
B. Alege litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos:
1. Are ieșire la Oceanul Atlantic statul numit:
a. Angola b. Eritreea c. Mozambic d. Tanzania
2. Este o graniță rectilinie, pe meridian, între statele:
a. Ciad și Camerun b. Libia și Egipt c. Sudan și Etiopia d. Zambia și Zimbabwe
3. Este străbătut de Tropicul Racului statul numit:
a. Algeria b. Congo c. Namibia d. Zambia
4. Are ieșire la Marea Mediterană și la Oceanul Atlantic statul numit:
a. Africa de Sud b. Gabon c. Maroc d. Sudan
II. Explică faptul că primele state au apărut în lungul marilor artere hidrografice din Asia și Africa.
Investigație
În lume există mai multe state care dețin exclave. Formați echipe de 4-5 elevi. Fiecare echipă de elevi va realiza
o investigație, utilizând diferite surse de informare (atlase geografice, cărți și reviste, internet), pentru a descoperi
cinci state care au exclave. Notați, pe caiet, numele statelor și al exclavelor, precum și localizarea lor. Confruntați
rezultatele obținute și realizați o listă comună.
Investigația are trei etape:

d
efinirea problemei (exemplu: descoperirea a cinci state care au exclave);
 alegerea metodei adecvate (exemplu: documentarea folosind diferite surse de informare, localizarea
celor cinci state cu exclave și notarea lor pe caiet);
 identificarea soluțiilor (exemplu: compararea rezultatelor și realizarea listei comune).
Fișă de observare sistematică a activității și a comportamentului elevilor

(Repere pentru activitatea și comportamentul tău în timpul orelor de geografie)
Competența observată de profesor DA NU

Elevul:
 manifestă interes față de activitatea propusă;
 u
rmează instrucțiunile privind modul de lucru și se încadrează
în limitele de timp;
 solicită ajutor atunci când are nevoie;
 își asumă responsabilități pentru rezolvarea sarcinilor de lucru;
 colaborează eficient cu colegii;
 are capacitatea de a lua decizii;
 acceptă puncte de vedere diferite;
 își argumentează punctele de vedere;
 își finalizează sarcinile de lucru;
 formulează concluzii.
18 Capitolul 1 | Harta politică a lumii
o
180 150° V 120° V 90° V 60° V 30° V 0
60° N
¯ Statele Unite
ale Americii
Groenlanda
(Danemarca)
Islanda
I.Feroe
(Dan.)
Canada Regatu
Marii B
O
Irlandei
Irlanda
C
I.St. Pierre și
Miquelon (Fr.)
Statele Unite ale Americii I-le Azore Spania
E
Portugalia
(Port.)
I-le Bermude (M.B.) I-le Madeira (Port.)
A
Maroc
30° N I-le Canare (Sp.) A
.
Hawaii Bahamas Sahara
N
Mexic Occidentală
(S.U.A)
Cuba Rep.Dominicană
Saint Kitts și Nevis Rep. Capului Mauritania
Jamaica Antigua și Barbuda Verde
Haiti Mali
Belize Dominica
Puerto Rico
Martinica (Fr.)
U
Guatemala Honduras (SUA)
Senegal
St.Lucia Gambia Burki
El Salvador Nicaragua Grenada
Barbados Guineea- Fas
Guineea
Costa Rica Trinidad și Tobago Bissau
L
O C E A N U L P A C I F I C
Coasta
Ghana
Panama Venezuela Guyana Sierra Leone Li
be de
Surinam ria Fildeș
Guyana Franceză (Fr.)
Columbia
0°
A
I-le Galapagos Ecuador
(Ecuador)
I.Ascension (M.B.)
T
Peru Brazilia
Samoa Polinezia Franceză
(Fr.) I.Sf.Elena (M.B.)
L
Bolivia
Tonga
Pa
ra
gu
ay
A
I.Paștelui
30° S
(Chile)
N
Argentina
Uruguay
EUROPA: AFRICA:
Chile
1. Țările de Jos (Olanda) 1. Guineea Ecuatorială I

2. Belgia 2. Rwanda
3. Danemarca 3. Burundi C
4. Elveția 4. Djibouti I-le Falkland (Malvine)
5. Slovenia 5. Eswatini (Swaziland) (M.B.) I.Georgia de Sud
6. Croația 6. Lesotho (M.B.)
7. Bosnia și Herțegovina
60° S 8. Muntenegru
9. Albania
10. Macedonia de Nord
11. Republica Moldova
A N T A R C T I C A
o
180 150° V 120° V 90° V 60° V 30° V 0
Harta politică a lumii 19
0° 30° E 60° E 90° E 120° E 150° E 180°

Arh. Svalbard
(Norv.)
Arh.Franz Josef
(Fed.Rusă)
Arh.Severnaia Zemlea
(Fed.Rusă) OCEANUL ARCTI C
Arh.Noua Siberie (Fed.Rusă)
Arh.Novaia Zemlea
(Fed.Rusă)
a
di
a
Su
e Federația Rusă
gi Finlanda
60° N
ve
or
N
Estonia
ul Unit al Letonia
3. Lituania
Britanii și
i de Nord Belarus
1.
Germania
Polonia
2.
Cehia Ucraina
Slovacia
Franța 4. Austria Ungaria 11. Kazahstan
5. 6. România Mongolia
Se
Ita 7.
Uzbekistan
r
lia 8. Bulgaria
bia
Georgia Kârgâzstan
9.10. ArmeniaAzerbaidjan
Coreea
Grecia Turcia Turkmenistan Tadjikistan de Nord
Siria
China Coreea Japonia
Malta
Tunisia Cipru Liban Afganistan de Sud
Israel
Irak
Iran
30° N
Iordania
Algeria Ar Kuwait Pakistan Nepal Bhutan

ab Bahrain
Libia
OCEANUL
Egipt ia Qatar
S
au Bangladesh
Emiratele Arabe Unite Taiwan
di
tă India Myanmar
PACI F IC
I-le Mariane
an
Laos
Om
i (SUA)
Niger Er
Sudan itr Yemen Thailanda Filipine
Ciad ee Vietnam
ina a
4. Cambodgia
so
Nigeria I-le Marshall
Benin
Palau
Togo
Rep. Sudanul Etiopia

n
Sri Lanka
eru
Centrafricană de Sud Brunei Micronezia

a
m
ali
Maldive Malaysia
Ca
Kiribati
So
1. Uganda Singapore
Kenya 0°
o
Sao Tome Gabon

ng
Republica 2. Indonezia Nauru

Co
și Principe Democratică 3. Seychelles

Congo Papua Tuvalu
Tanzania Noua Guinee
I-le Solomon
Comore
OCEANUL INDIAN Timorul de Est
Mala
Angola
Zambia Fiji
Vanuatu
wi
r
sca
ic
Zimbabwe Mauritius I.Noua Caledonie

mb
Namibia
dag
(Fr.)
za
Botswana
Ma
Mo
Reunion
5. (Fr.) Australia
Africa de
Sud
6.
30° S
.
Noua Zeelandă
I-le Kerguelen (Fr.)
60° S
0 3.450 6.900 13.800 Km
0° 30° E 60° E 90° E 120° E 150° E 180°

Aplicații practice: Exerciții de apreciere a distanțelor

și a suprafețelor pe suporturi cartografice clasice și/sau digitale
Figura 1 Figura 2
Precizează
 titlul
celor două hărți;
 scara la care au fost elaborate hărțile;
 harta realizată la o scară mai mare.
Reține
Harta geografică este o reprezentare grafică în plan a suprafeței Pământului sau a unei părți a acesteia,
principalele sale elemente fiind: titlul, legenda, scara și direcția nord (N). Pentru a realiza o hartă este
necesară reducerea proporțională a dimensiunilor teritoriului pe care vrem să îl reprezentăm.
Imaginează-ți că vrei să faci o hartă a județului tău, la scara 1:1. Vei avea nevoie de o hârtie imensă, cât
suprafața județului tău! De aceea, este necesară reducerea la scară. Altfel spus, să afli cu cât a fost redusă
suprafața terestră pentru a putea fi reprezentată pe hartă.
Exemplu: pe o hartă la scara 1:500 000, 1 cm de pe hartă reprezintă 500 000 cm în teren, adică 5 km. Pe
un plan al clasei, cu scara 1:100, 1 cm va reprezenta 100 cm (1 m). 0 5 10
Scara poate fi: directă (1 cm = 5 km), numerică (1:500 000) și grafică ( Km ).
Aplică
I. Pentru a face un plan al clasei tale vei folosi o scară:
a. 1:100 b. 1:10 000 c. 1:100 000 d. 1:1 000 000
II. Realizează, notând în caiet, corespondența dintre elementele de mai jos, după modelul 1–c.
1. 1 cm pe plan are 150 cm în realitate a. 1:20
2. 1 cm pe plan are 2 m în realitate b. 1:36
3. 1 cm pe plan are 150 m în realitate c. 1:150
4. 1 cm pe plan are 3,6 m în realitate d. 1:200
5. 1 cm pe plan are 15 m în realitate e. 1:360
6. 1 cm pe plan are 20 cm în realitate f. 1:1 500
7. 1 cm pe plan are 36 cm în realitate g. 1:15 000
III. Distanța dintre librărie și școală este de 400 m. Câți centimetri va măsura această distanță, pe o hartă la
scara 1:10 000?
IV. Distanța, în realitate (în teren), între două localități, A și B, este de 350 km, iar distanța măsurată pe hartă
între aceste localități este de 7 cm. Calculează scara hărții și realizează scara grafică, desenând-o pe caiet.
RECAPITULARE 21
I. Transcrie pe caiet, în ordine cronologică, următoarele evenimente din istoria omenirii:

– primul om care a pășit pe Lună;
– prima călătorie în jurul lumii;
– descoperirea căii maritime spre India, pe la Capul Bunei Speranțe;
– cucerirea Polului Sud;
– primul om care a ajuns în spațiul cosmic;
– descoperirea Americii;
– cucerirea vârfului Everest.
Cum s-au numit exploratorii?
II. Harta de la figura 1 se referă la subiectul II 1, 2 și 3.
Figura 1
1. Precizează:
a. numele statelor marcate, pe hartă, cu litere de la A la J;
b. numele orașelor-capitală pentru statele marcate, pe hartă, cu literele B, C, E, H și J, utilizând un atlas
geografic.
2. Menționează:
a. numele statului cu cea mai numeroasă populație, dintre cele marcate, pe hartă, cu litere;
b. numele statului cu cea mai mare suprafață;
c. numele unui stat insular;
d. numele unui stat peninsular;
e. numele unui stat fragmentat;
f. numele unui stat alungit în lungul meridianelor;
g. numele unui stat alungit în lungul paralelelor;
h. numele unui stat intracontinental;
i. numele unui stat traversat de Ecuator;
j. numele enclavei din statul marcat, pe hartă, cu litera A;
k. numele statului cu cea mai mare suprafață din America de Sud;
l. numele unui stat transcontinental.
3. Calculează distanța în realitate (în teren) dintre punctele a și b și notează rezultatul obținut pe caiet.
22 AUTOEVALUARE
I. Citește enunțurile de mai jos și alege răspunsul corect, notându-l pe caiet:

1. Exploratorul care a găsit o nouă rută maritimă spre India în anul 1498 este:
a. Cristofor Columb b. Bartolomeo Diaz c. Vasco da Gama d. Strabon
2. Primul om care a ajuns în spațiul cosmic a fost:
a. Neil Armstrong b. Iuri Gagarin c. Edmund Hillary d. Dumitru Prunariu
3. Primul om care a cucerit Polul Sud a fost:
a. Roald Amundsen b. Neil Armstrong c. Fernando Magellan d. Robert Peary
4. Al doilea cel mai populat stat al lumii este:
a. China b. Indonezia c. India d. Federația Rusă
5. Cel mai mic stat din lume, ca suprafață, este:
a. Andorra b. San Marino c. Slovenia d. Vatican
30 puncte (5 × 6 p)
II. Transcrie, pe caiet, enunțurile de mai jos și completează cu răspunsul corect spațiile libere:
1. Statele lumii sunt reprezentate prin culori diferite pe o hartă .
2. După poziția sa geografică, Islanda este un stat .
3. Alaska, un teritoriu care aparține S.U.A., dar nu se află în vecinătatea acestui stat, reprezintă o .
4. În anul 1492, continentul american a fost descoperit de către exploratorul .
5. Enclavele Vatican și San Marino se află pe teritoriul statului numit .
20 puncte (5 × 4 p)
III. Analizează harta reprezentată în figura 1.
Figura 1
Precizează:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele B, C, E, F, G, I și J;
2. numele statului traversat de Ecuator;
3. numele statului insular traversat de meridianul 0o;
4. numele statului care are ieșire la Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic și Oceanul Arctic.
30 puncte (10 × 3 p)
IV. Distanța între două localități, măsurată pe o hartă cu scara 1:30 000 000 este de 4 cm. Calculează
distanța, în realitate (în teren), între cele două localități. 10 puncte
Oficiu: 10 puncte
Total: 100 puncte
Antroposfera – omul și activitățile umane
2
24 CAPITOLUL 2 | Antroposfera – omul și activitățile umane
Populația Terrei: evoluția numerică, răspândirea geografică,

diversitatea umană, mobilitatea teritorială
Evoluția numerică a populației Terrei
Precizează
Analizează graficele
12
Număr de locuitori (miliarde)
10 1. anii între care populația Terrei a

înregistrat cea mai rapidă creștere;
8
2. anul în care populația Terrei
6
a depășit 6 miliarde de locuitori;
4
3. numărul estimat al locuitorilor
2 Terrei în anul 2050;
0 4. două cauze ale creșterii accentuate
1750 1800 1850 1900 1950 2000 2050 2100
Anul a numărului locuitorilor după
anul 1950.
Figura 1
Prognoza evoluției numerice a populației pe continente în perioada 2020-2100
Australia și Oceania
America de Nord
America de Sud
și Centrală
Europa
Asia
Africa
0 1 2 3 4 5 6
2020 2050 2100 Număr de locuitori (miliarde)
Figura 2
DICȚIONAR: Precizează
l A
ntroposfera 1. numele continentului cu cea mai numeroasă populație, precum și al
este învelișul geografic continentului cu cel mai mic număr de locuitori, în anul 2020;
unde oamenii trăiesc și 2. numele continentului care va înregistra cea mai rapidă și continuă creștere a
își desfășoară activitățile. numărului locuitorilor până în anul 2100;
l D
emografia 3. numele continentului care va înregistra o scădere continuă a numărului
este știința care se ocupă locuitorilor până în anul 2100.
cu studiul populației.
Reține
Populația reprezintă totalitatea oamenilor care trăiesc într-un anumit
IMIGRANȚI
spațiu geografic.
 Dinamica populației reprezintă creșterea sau scăderea numărului
locuitorilor, determinată de: numărul de nașteri, de decese, numărul
POPULAȚIA
NAȘTERI
TOTALĂ
DECESE
emigranților și al imigranților (figura 3).
 Natalitatea reprezintă numărul născuților vii, înregistrat pe o
perioadă de un an. Mortalitatea reprezintă numărul deceselor, în timp de
EMIGRANȚI un an. Se calculează în număr de persoane sau la 1 000 de locuitori (‰).
Bilanțul sau sporul natural reprezintă diferența dintre numărul nașterilor și
Figura 3 — Elementele definitorii cel al deceselor. Atunci când nașterile sunt mai numeroase decât decesele,
ale dinamicii populației populația va crește și invers.
25
Exercițiu:
Calculează bilanțul (sporul) natural al populației în număr de persoane și la
1 000 de locuitori (‰), știind că în anul 2022, la nivel mondial:
1. s-au înregistrat 133 991 000 de nașteri și 67 097 000 de decese;
2. rata natalității a fost de 16,8 ‰ și rata mortalității a fost de 8,4 ‰.
Factorii care influențează valoarea bilanțului (sporului) natural sunt:

l factori economici (cu cât nivelul de trai este mai ridicat, cu atât natalitatea are
valori mai mici și invers); VREAU SĂ ȘTIU

l factori politici (fiecare stat are propria politică demografică); MAI MULT:
l factori culturali (religia) și biologici (vârsta populației). lÎn secolul al XX-lea
populația Terrei a
Mobilitatea teritorială reprezintă deplasarea locuitorilor într-un spațiu înregistrat o creștere
geografic, fenomen numit migrație, care influențează creșterea sau scăderea foarte rapidă, fenomen
numerică a populației. Oamenii care părăsesc țara sau regiunea de origine, pentru numit explozie
a se stabili, definitiv sau pentru o perioadă de timp, într-un alt stat, se numesc demografică.
emigranți. Oamenii care sosesc într-o altă țară, cu scopul rămânerii permanente sau l Populația
Terrei a
temporare, sunt imigranți. Principalele cauze ale migrațiilor sunt cele economice, înregistrat 8 miliarde de
politice, precum și conflictele militare. locuitori în anul 2022.
Bilanțul migratoriu reprezintă diferența dintre numărul imigranților și cel al Creșterea numerică a
emigranților. Se calculează în număr de persoane sau la 1 000 de locuitori (‰). populației este dato
rată, printre altele,
Când numărul imigranților este mai mare decât cel al emigranților, populația va
îmbunătățirii condițiilor
crește, și invers. de viață (aceasta a
Exercițiu: determinat scăderea
Calculează bilanțul migratoriu al populației, în număr de persoane, știind mortalității și creșterea
că în anul 2020, în Uniunea Europeană, s-au înregistrat 1 920 000 de imigranți și speranței de viață la
960 000 de emigranți. naștere).
l Deplasările populației
 Răspândirea geografică a populației pe Terra este inegală. Densitatea
pot fi: temporare (atunci
populației reprezintă raportul dintre numărul locuitorilor și suprafața ocupată de
când oamenii se întorc
aceștia (locuitori/km2). la locul plecării după
un anumit timp) sau
Este influențată de o serie de factori: Repartiția populației pe continente în anul 2022
definitive (migrațiile).
Europa
–n
aturali (clima, relieful, 9% America de Sud
l Migrațiile pot fi:
și Centrală
hidrografia, vegetația, solul); 8%
interne (în cadrul ace-
– istorici (migrațiile); America de leiași țări) și interna-
Nord
5% ționale, care presupun
–d
emografici (bilanțul natural Asia
59%
mutarea în altă țară.
Australia și
și cel migratoriu); Oceania
1%
– economici (dezvoltarea Africa

ȘTIAI CĂ:
economică a statelor, existența 18% l Europa, deși este
resurselor de subsol etc.). Figura 4 pe locul al treilea ca
număr de locuitori, este
Majoritatea populației trăiește în emisfera nordică, între 20o și 60o latitudine nor- afectată de îmbătrânirea
dică. În Asia este concentrată aproximativ 60% din populația Terrei (figura 4), demografică și
scăderea numerică a
fiind continentul cu cea mai mare densitate a populației (152 loc./km2).
populației? Îmbătrânirea
D
iversitatea umană rezultă din diferențierile rasiale, etnice, lingvistice, demografică este
cauzată de scăderea
confesionale (religie) – figura 5, pe grupe de vârstă și sexe (figurile 6, 7, 8), pe
natalității și creșterea
medii de rezidență (urban și rural), sărbători și tradiții culturale etc. duratei medii de viață.
Ponderea (%) principalelor religii la nivel mondial Structura populației la nivel mondial
Ani
pe grupe de vârstă și sexe în anul 2022
95-99
0,2% Creștinism 90-94

85-89
Islamism 80-84
0,7% 14,8%
75-79
70-74
Hinduism 65-69
5% 31,4% 60-64
Budism 55-59
50-54
6,4% Religii tradiționale/locale
45-49
40-44
Femei
Bărbați
35-39
15,1% Iudaism 30-34

25-29
26,4% Alte religii

20-24
15-19
Atei
10-14
5-9
0-4
400.000.000 200.000.000 0 200.000.000 400.000.000
Număr locuitori
Figura 5 Figura 6
Ponderea (%) populației la nivel mondial Ponderea (%) populației pe sexe

pe grupe de vârstă în anul 2020 la nivel mondial în anul 2022
9,33%
Populația tânără (0-20 ani)
Populația feminină
33,31%
50,26% 49,74% Populația masculină
Populația adultă (20-65 ani)
57,36%
Populația vârstnică (peste 65 ani)
Figura 7 Figura 8
Sursa datelor: United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population
Division (2019 și 2022). World Population Prospects 2019 și 2022, Online Edition
În lume există trei mari grupe rasiale: mongoloidă (galbenă) (figura 9), negroidă (neagră) (figura 10), și
europoidă (albă) (figura 11), diferențiate prin culoarea pielii, a părului, a formei feței și a ochilor etc.
Investigație
 Pe Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanității (UNESCO) a
fost înscrisă, în anul 2022, arta cămășii cu altiță, element de identitate culturală în România și Republica
Moldova. Alături de aceasta se regăsesc ritualul Călușului, Doina, ceramica tradițională de Horezu, colindatul
de ceată bărbătească, jocul fecioresc, tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (covoarelor), practicile
culturale asociate zilei de 1 Martie – Mărțișorul.
 Formați echipe de 4-5 elevi. Fiecare echipă de elevi caută, în diverse surse, informații despre tra-
dițiile unui popor și realizează o scurtă descriere (de 10-12 rânduri) a acestora, pe care apoi o prezintă
colegilor.
27
Aplică
I. Harta din figura 12 se referă la densitatea medie a populației în anul 2022.
Figura 12
Precizează:
1. numele a trei state cu densitate mare a populației;
2. numele a trei state cu densitate mică a populației;
3. un factor care determină densitatea mare a populației pentru statele menționate la subpunctul 1.
II. Explică faptul că:
1. în nordul Asiei și al Americii de Nord densitatea populației este mică;
2. în Europa numărul locuitorilor scade.
III. Notează, pe caiet, datele din tabelul 1 care se referă la valorile ratei natalității și cele ale mortalității
populației din Japonia, în perioada anilor 1950-2020.
1. Calculează bilanțul (sporul) natural al populației din Japonia.
2. Realizează o reprezentare grafică intitulată Bilanțul (sporul) natural al populației din Japonia (1950-2020).
Indicatori
1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020
demografici/Anii
Rata natalității (‰) 28,3 17,6 18,6 13,5 9,9 9,6 8,6 6,6
Rata mortalității (‰) 11,1 7,7 7,1 6,4 7 8,1 10,1 12,1
Bilanț (spor) natural (‰)
Tabelul 1 – Indicatorii demografici ai populației din Japonia în perioada 1950-2020
Ponderea (%) populației urbane și rurale

IV. Calculează ponderea (%) populației urbane, la nivel mondial, în la nivel mondial în anul 2018
anul 2018, folosind datele din graficul de la figura 13.
Populație urbană
44,7 % X% Populație rurală
Figura 13
Așezările omenești
– forme de locuire și diferențieri teritoriale
Primele forme de locuire au fost peșterile. Treptat, condițiile de viață s-au îmbunătățit, formele de locuire
s-au diversificat, de la cele mai simple (stâna, bordeiul și conacul) până la așezările rudimentare (cătunul).
Evoluția societății și creșterea standardelor de viață a oamenilor au contribuit la evoluția așezărilor umane:
așezări rurale (sate) și așezări urbane (orașe).
Analizează imaginile
Figura 1 Figura 2
Precizează
 tipul de așezare umană reprezentat în fiecare dintre figurile 1 și 2.
Cele două tipuri de așezări umane se diferențiază prin numărul locuitorilor, densitatea populației, tipul
și modul de aranjare a locuințelor, precum și prin activitățile economice desfășurate.
Așezările rurale
Precizează
Analizează imaginea
o
caracteristică a reliefului;
m
odul de distribuire a caselor, a
terenurilor agricole, precum și a
rețelei de drumuri;
o
cupația locuitorilor;
m
aterialul din care sunt construite
casele, aducând un argument în
acest sens.
Figura 3
Reține
Elementele componente ale unui sat sunt: vatra, moșia și locuitorii.
Vatra satului este terenul ocupat de gospodăriile oamenilor și de alte clădiri de interes public (școala,
primăria, biserica, magazine etc.), de drumuri, ulițe sau poteci. Moșia este teritoriul care aparține așezării
rurale și include terenuri cultivate, pășuni, fânețe, păduri, ape, alte terenuri.
Există o mare varietate de sate, determinată de numeroși factori: treapta de relief sau regiunea geo-
grafică, tipul de climă, materialele de construcție folosite, dezvoltarea economică etc.
29
Satele se pot diferenția teritorial după: modul de dispunere a gospodăriilor în

VREAU SĂ ȘTIU
vatră, mărimea demografică și funcția economică.
MAI MULT:
După structură (modul de aranjare a gospodăriilor în vatră), satele pot fi:
a. adunate, specifice câmpiilor și depresiunilor (figura 4); În funcție de regiunea geo
grafică și de materialele
b. răsfirate, întâlnite frecvent la deal și podiș (figura 5);
folosite la construcția ca-
c. risipite, caracteristice regiunilor montane (figura 6); selor, se disting mai multe
d. liniare, cu casele dispuse în lungul căilor de comunicație sau al văilor tipuri de sate:
(figura 7). l satul-kraal
are casele
construite din lemn și lut,
cu acoperiș conic, dispuse
sub formă de cerc sau
semicerc, fiind așezarea
specifică Africii de Sud;
Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7
Așezările urbane
Orașele sunt așezări cu o populație mai numeroasă decât a satelor, cu clădiri ce
au o arhitectură specifică și cu o infrastructură diversificată. De la primele orașe, Sat-kraal
apărute în Antichitate, acestea au evoluat și s-au dezvoltat continuu, având în satul stup sau cuib, cu
l
prezent mai multe zone funcționale: rezidențială (unde se află locuințele), industrială, casele construite din
administrativă, de transporturi (porturi, aeroporturi, gări), cu dotări socio-culturale piatră, dispuse etajat pe
(universități, biblioteci, muzee), cu spații verzi. versanții munților din
După numărul locuitorilor, așezările urbane se diferențiază de la orașul pro- Europa Mediteraneeană;
priu-zis până la orașele foarte mari, care formează aglomerații urbane. Orașele
cu o populație de peste un milion de locuitori se numesc metropole. Cele mai mari
metropole din lume depășesc 10 milioane de locuitori. Conurbația reprezintă
o grupare urbană, formată din două sau mai multe orașe apropiate spațial, iar
megalopolisul este o arie urbană de mari dimensiuni, rezultată prin unirea treptată
a unor metropole, dar și a unor orașe mici sau mijlocii. Cele mai mari megalopolisuri
Sat-stup
din lume sunt: Tokaido (în Japonia), Boswash (în nord-estul S.U.A.), San-San (în
vestul S.U.A.), ChiPitts (regiunea Marilor Lacuri Nord-Americane), megalopolisul sate din izbe, locuințe
l
construite din bârne de

brazilian (Sao Paulo, Rio de Janeiro, Belo Horizonte), megalopolisurile din China.
lemn, întâlnite în regiunea
C
aută pe internet informații despre megalopolisurile din China. Notează, pe pădurilor de conifere
(taiga), din nordul Asiei
caiet, numele a trei orașe componente pentru fiecare megalopolis.
și al Europei;
Aplică
I. În imaginile din figurile 8 și 9 sunt prezentate două așezări rurale.
Izbă
sate din iurte, locuințe
l
construite dintr-un schelet

de lemn acoperit cu pâslă,
specifice Asiei Centrale,
ai căror locuitori (nomazi)
Figura 8 Figura 9 sunt crescători de animale.
Precizează:
1. o caracteristică a reliefului observată în fiecare dintre cele două imagini;
2. tipul de sat, după structură, prezentat în fiecare dintre imagini.
II. Completează, pe caiet, textul de mai jos, alegând varianta corectă dintre cele
ȘTIAI CĂ: două variante scrise între paranteze:
l În prezent, cel mai Satele sunt așezări umane caracterizate printr-un număr de locuitori mai
populat oraș al lumii (mare/mic), în care clădirile predominante sunt (casele/
este Tokyo, iar cel mai blocurile), distribuite pe (orizontală/verticală), iar principala ocupație
mare megalopolis este a locuitorilor este (industria/agricultura).
Tokaido?
III. Imaginile notate cu literele A, B, C și D sunt reprezentative pentru zonele
funcționale ale orașelor. Atribuie fiecăreia dintre imagini zona funcțională
corespunzătoare, după modelul a–A:
a. zona rezidențială b. zona administrativă
c. zona de transporturi d. zona culturală
A B
Aspect din orașul Tokyo
VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT: C D
Orașul viitorului
presupune o mai bună
gestionare a problemelor
de mediu:
l reducerea poluării
cauzate de trafic,
construirea pistelor
de biciclete, transport IV. Pe harta din figura 10 sunt prezentate cele mai mari aglomerații urbane din lume.
urban fiabil;
l economisirea energiei
și folosirea surselor de
energie alternativă,
energia solară sau
eoliană (în unele orașe
europene panourile
solare fotovoltaice sunt
obligatorii la clădirile noi);
l amenajarea de grădini
pe acoperișuri;
l colectarea selectivă
a deșeurilor.
Figura 10
1. Precizează:
 numele aglomerației urbane care depășește 30 milioane de locuitori;
n umele continentului unde sunt cele mai multe aglomerații urbane cu
peste 10 milioane de locuitori;
n umele a câte trei aglomerații urbane cu populație de peste 10 milioane de
locuitori, din Asia, Africa, America de Nord și America de Sud.
2. Explică faptul că majoritatea orașelor mari ale lumii se află în regiunea litorală.
31
Resursele naturale și valorificarea acestora

Resursele naturale reprezintă zăcămintele de combustibili și de minereuri, solurile, apele și pădurile.
La acestea se adaugă resursele atmosferei și cele din spațiul extraatmosferic. Resursele sunt valorificate din
punct de vedere economic, pentru obținerea bunurilor de consum.
Precizează
 numele resursei naturale reprezentate în fiecare dintre imagini;
 numele geosferei căreia îi aparține fiecare dintre resursele identificate în figurile 1, 2, 3, 4 și 5.
Reține ȘTIAI CĂ:

Resursele naturale sunt repartizate diferit la nivelul suprafeței terestre. l Există alte surse de
R
esursele atmosferei și cele din spațiul extraatmosferic sunt: energia vântului
energie cu potențial
ridicat, dar mai puțin
(eoliană) și energia solară.
utilizate? Acestea sunt:
R
esursele litosferei se află în interiorul scoarței terestre (resurse de subsol): valurile, curenții ocea-
cărbunii, petrolul, gazele naturale, minereurile feroase și neferoase, uraniul nici, diferența de tem
etc. sau la suprafața scoarței terestre: solurile (resursele pedosferei), rocile de peratură dintre apele
construcție. oceanice de suprafață
 R
esursele hidrosferei – Oceanul Planetar și apele continentale. și cele de adâncime.
l Bioenergia este o
R
esursele biosferei sunt pădurile, pășunile, fânețele ș.a.
formă de energie
Resursele pot fi: resurse inepuizabile sau regenerabile (pădurile, pășunile, solurile, regenerabilă derivată
apele, energia solară și cea eoliană) și epuizabile sau neregenerabile (de exemplu: din biomasă (materie
petrolul, cărbunii, gazele naturale, minereurile). De aceea, este necesară folosirea vegetală și animală)?
lor rațională, pentru a putea fi valorificate și de către generațiile viitoare.
În funcție de activitatea economică în cadrul căreia sunt valorificate, se disting:

resurse energetice (folosite în diferite tipuri de centrale electrice, pentru obținerea
energiei electrice și a căldurii), resurse metalurgice, resurse forestiere, resurse agricole
(reprezentate de soluri) și altele.
Aplică
I. Realizează corespondența între tipul de centrală electrică (coloana A) și resursa energetică utilizată
(coloana B), după modelul 3–c.
A B
1. Hidrocentrală a. Energia mareelor
2. Termocentrală b. Apele curgătoare
3. Centrală nucleară c. Minereuri radioactive/uraniu
4. Centrală solară d. Cărbuni, petrol, gaze naturale
5. Centrală eoliană e. Energia vântului
6. Centrală mareomotrică f. Ape geotermale
7. Centrală geotermală g. Energia Soarelui
II. Folosind diferite surse de informare, precizează câte un avantaj și câte un dezavantaj al obținerii energiei
electrice în termocentrale și în centrale solare.
III. Copiază, pe caiet, textul de mai jos și completează spațiile libere cu termenul corespunzător din listă.
Lista termenilor: animalelor, ciment, mobilă, oțel, pește, siderurgică, var.
Resursele naturale sunt utilizate în diferite activități industriale. Minereurile de fier sunt prelucrate de
industria pentru a se produce . Rocile de construcție sunt folosite în industria
materialelor de construcție și se obțin , , cărămidă etc.
Resursele de apă, pe lângă utilizarea lor energetică, oferă o sursă de hrană pentru oameni, reprezentată
de . Lemnul pădurilor este folosit pentru fabricarea de , iar pășunile și fânețele
naturale din regiunile de munte sunt valorificate pentru creșterea .
IV. Harta din figura 7 prezintă repartiția la nivel mondial a principalelor resurse de subsol.
Figura 7
Precizează:
1. numele a două state care dețin zăcăminte de petrol și gaze naturale;
2. numele a două state care au resurse de cărbuni;
3. resursele de subsol care sunt exploatate în Australia.
33
Domeniile activităților economice pe Terra:

agricultura, industria, serviciile (caracteristici generale)
O preocupare permanentă a oamenilor a fost asigurarea resurselor de hrană și realizarea bunurilor de
consum. Bunurile și serviciile sunt obținute în cadrul diferitelor activități economice: agricultura, industria,
transporturile, turismul și comerțul.
Figura 4 Figura 5
Precizează VREAU SĂ ȘTIU

 cărei activități economice îi corespunde fiecare imagine; MAI MULT:
 numele celei mai vechi activități economice, care are și cea mai mare răspândire l Sectorul economic
pe Terra. cuaternar oferă servicii
bazate pe cunoaștere.
Reține În prezent se remarcă
Activitățile economice aparțin următoa relor sectoare de activitate: primar dezvoltarea domeniului
(în care este inclusă agricultura), secundar (industria) și terțiar sau al serviciilor IT (informatizare, robo
tizare, nanotehnologie și
(transporturile, turismul, comerțul).
inteligență artificială).
Agricultura
Este cea mai veche activitate economică și una dintre cele mai importante, deoarece ea asigură hrana
populației. Ramurile agriculturii sunt: cultura plantelor (figurile 6 și 7) și creșterea animalelor (figurile 8 și 9).
Dezvoltarea agriculturii este determinată atât de factorii naturali (relieful, clima, solurile, sursele de apă), cât și
de factorii economici și tehnologici (gradul de mecanizare/dotarea cu mașini agricole și sisteme de irigații).
Condițiile climatice influențează activitățile agricole, plantele

cultivate fiind adaptate anumitor condiții de temperatură și
umiditate:
– în climatul cald se cultivă: arborele-de-cafea, arborele-de-
cacao, trestia-de-zahăr, maniocul, bananierul, ceaiul etc. Ore-
zul este o plantă cultivată pe suprafețe mari în Asia, iar curma-
lul se cultivă în climatul tropical semiarid și arid (în oaze);
– în climatul mediteraneean sunt specifice culturile de viță-de-
vie, smochin, citrice și măslin;
Cultură de orez în Vietnam
ȘTIAI CĂ: – în climatul temperat se cultivă cereale (grâu, porumb, secară, orz, ovăz etc.),
floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, plante textile (bumbac, in, cânepă), pomi
l Apicultura se ocupă
fructiferi (meri, peri, pruni etc.);
cu creșterea albinelor,
sericicultura, cu creș – în climatul rece, subpolar, pe spații restrânse, se cultivă orz, ovăz, cartofi.
terea viermilor-de-mă Zootehnia este ramura agriculturii care se ocupă cu creșterea animalelor mari
tase, iar piscicultura,
cu creșterea peștilor? (bovine, ovine, porcine etc.), dar și a celor mici (păsări de curte – avicultura, albine,
pește, viermi-de-mătase).
Aplică
Scrie, pe caiet, enunțurile de mai jos. Alege răspunsul corect pentru a completa spațiile libere:
1. Bananierul se cultivă în regiunile cu climat cald/temperat.
2. Bovinele și ovinele se cresc în regiunile montane/de câmpie, pe baza pășunilor și a fânețelor
naturale.
3. Citricele și măslinul sunt culturi specifice climatului subpolar/mediteraneean.
4. În Asia, pe suprafețe mari, se cultivă smochin/orez.
5. Grâul se cultivă în regiunile de câmpie, cu soluri fertile, din climatul rece/temperat.
Industria
Activitățile industriale își au începuturile în gospodărirea casnică, unde, cu unelte simple, oamenii realizau
produsele necesare traiului zilnic. Mai târziu, au apărut activitățile meșteșugărești, realizate în ateliere mici
(olărit, prelucrarea lemnului, a pietrei, țesătorii). Odată cu exploatarea resurselor de subsol s-a impus și
prelucrarea acestora. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea are loc prima revoluție industrială, odată cu
apariția motorului cu abur, în Marea Britanie. Industrializarea a cuprins mai târziu și alte state din vestul Europei.
Activitățile industriale au avut mai multe etape de dezvoltare, concomitent cu evoluția societății umane.
Industria extractivă se ocupă cu extracția materiilor prime, iar industria prelucrătoare folosește aceste
materii prime.
Principalele ramuri ale industriei prelucrătoare sunt:
1. I ndustria energetică și a energiei electrice asigură necesarul de energie electrică și termică pentru toate
sectoarele de activitate, dar și pentru consumul casnic.
2. I ndustria metalurgică prelucrează minereurile de fier (metalurgia feroasă/siderurgia) din care se obțin
oțelul și fonta, precum și minereurile neferoase (metalurgia neferoasă). Spre exemplu, în cadrul
metalurgiei neferoase, din bauxită se produce aluminiul.
3. Industria constructoare de mașini realizează o mare varietate de produse: echipamente tehnologice
(necesare altor ramuri industriale, în agricultură sau pentru domeniul casnic) și mijloace de transport
(autoturisme și alte tipuri de mașini, locomotive, vagoane, nave fluviale și maritime etc.).
35
4. Industria chimică și petrochimică folosește o gamă largă de materii prime

(petrol, cărbuni, gaze naturale, lemn, sare, azot atmosferic etc.). Din petrol se
obțin combustibili (benzină, motorină, păcură etc.).
Cultură de bumbac
VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT:
Combinatul petrochimic Midia-Năvodari
l Cea mai lungă șosea
5. Industria materialelor de construcție prelucrează rocile de construcție (calcar, din lume se numește
argilă, marmură, nisip, pietriș etc.), din care se obțin: ciment, var, cărămidă etc. Panamericana și este
6. Industria lemnului produce cherestea, mobilă și alte produse din lemn. construită pe Coasta
Pacifică a Americii.
7. Industria ușoară cuprinde industria textilă (folosește bumbac, lână, fibre
Are o lungime de peste
sintetice), a confecțiilor, a pielăriei și încălțămintei. 25 000 km și leagă
8. Industria alimentară transformă materia primă, de origine animală și vegetală, orașele Fairbanks din
furnizată de agricultură, în produse alimentare. Alaska (S.U.A.) și Puerto
Montt (Chile).
Topitorie Fabricarea tradițională Depozit

de feroaliaje a cărămizilor de cherestea Șoseaua Panamericana în Peru
Aplică l Cea mai lungă cale
ferată din lume este
Scrie, pe caiet, în dreptul fiecăruia dintre enunțurile de mai jos, dacă este Transsiberianul. Are
adevărat (A) sau fals (F). o lungime de peste
1. Aluminiul se obține în cadrul industriei metalurgiei neferoase. 9 000 km și unește
2. Industria constructoare de mașini produce ciment și var. orașele Moscova și
3. Benzina și motorina provin din prelucrarea petrolului. Vladivostok, din
4. Marmura este o rocă de construcție. Federația Rusă.
5. Mobila este obținută prin prelucrarea minereurilor de fier.
Serviciile
Sectorul economic al serviciilor cuprinde transporturile, turismul și comerțul.
Transporturile
Reprezintă activitatea de deplasare a persoanelor și a mărfurilor cu ajutorul
mijloacelor de transport (mașini, trenuri, avioane, vapoare), prin intermediul căilor Transport rutier
de comunicație (șosele, căi ferate, aeroporturi, porturi), care formează infrastructura
de transport.
Transporturile sunt:
1. Terestre:
 r utiere
 f eroviare Transport feroviar
2. Navale (pe apă):

 f luviale
m aritime
3. Aeriene
Transport fluvial Transport aerian
4. Speciale:
c onducte (apă, gaze naturale, petrol)
 l inii de înaltă tensiune
 t elecomunicații, internet
p e cablu (telecabină, teleferic, telescaun etc.)
Transport maritim Transport pe cablu
Turismul
Reprezintă totalitatea activităților cu scop recreativ, desfășurate de către oameni.
Potențialul turistic al unei regiuni este dat de elementele naturale și antropice, cu o valoare peisagistică
sau științifică deosebită, care devin atracții turistice. Poate fi: natural (elemente legate de geologie, relief,
climă, ape, vegetație și faună) şi antropic (elemente construite sau amenajate de oameni: vestigii arheologice,
muzee, monumente istorice și de artă, biserici, mănăstiri, elemente etnografice și folclorice, baraje și lacuri de
acumulare, saline, târguri și expoziții, podgorii sau chiar așezările umane, cu valoare istorică sau arhitectonică).
Principalele tipuri de turism sunt:
1. cultural-istoric – presupune vizitarea obiectivelor turistice antropice;
2. m
ontan și al sporturilor de iarnă – se referă la drumețiile montane și la practicarea sporturilor de iarnă în
stațiunile turistice cu dotări specifice;
3. litoral – se practică în stațiunile turistice situate pe țărmul mărilor și al oceanelor;
4. balnear – s-a dezvoltat datorită existenței izvoarelor minerale și termale cu proprietăți terapeutice.
Aplică
Asociază fiecăruia dintre tipurile de turism enumerate mai sus, notate cu cifrele 1, 2, 3 și 4 imaginile
reprezentative de mai jos, notate cu literele A, B, C și D, după modelul 4–D.
A B C D
Comerțul
Este activitatea economică în cadrul căreia se realizează circulația mărfurilor și a serviciilor, făcând legătura
între producție și consum. Constă în schimbul de produse prin intermediul operațiunilor de vânzare și
cumpărare.
Poate fi: intern (când schimbul de mărfuri și servicii se realizează în interiorul țării) și extern (când tranzacțiile
se realizează cu agenții economici din alte țări). În cadrul comerțului internațional (extern), exportul reprezintă
vânzarea în străinătate a unor mărfuri produse în țara de origine, iar importul reprezintă cumpărarea de
produse realizate în alte țări.
Investigație
U
tilizând informațiile oferite de internet, documentează-te care sunt
principalele mărfuri pe care România le importă și le exportă, precum și care
sunt principalele state partenere în comerțul internațional.
Navă maritimă transportând
 Prezintă colegilor tăi rezultatele investigației. containere cu marfă
37
Efectele activităților umane

asupra mediului și calitatea vieții
Precizează
 t rei surse de poluare a aerului și a apei;
 t rei soluții pentru reducerea poluării;
c
ategoriile de deșeuri ce pot fi reciclate.
Figura 1
Sortarea diferențiată a deșeurilor
Figura 2
Reține
De-a lungul timpului, dar mai ales după apariția industriei, activitățile umane au condus la modificări
majore ale mediului înconjurător. Au fost afectate toate învelișurile Terrei.
Concentrația în atmosferă a gazelor cu efect de seră, responsabile de schimbările climatice, a crescut
foarte mult.
Principalele surse ale gazelor cu efect de seră sunt:
 arderea combustibililor fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale) pentru producerea energiei electrice;
 transporturile;
 industria;
 încălzirea și răcirea locuințelor;
 agricultura (folosirea îngrășămintelor);
CONSECINȚELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
 defrișările și incendiile de vegetație;
Tornade și alte fenomene
d epozitarea pe sol a deșeurilor, precum și climatice extreme Incendii de vegetație
incinerarea acestora.
Ca urmare a schimbărilor climatice, se produc
tot mai des furtuni, uragane, tornade, inundații, alu
necări de teren, valuri de caniculă sau de frig extreme,
secete, deșertificare, incendii de vegetație.
De asemenea, în viitor ca urmare a topirii ghe
țarilor, nivelul mării va crește, iar eroziunea costieră
se va intensifica.
Calitatea vieții se referă la ansamblul de condiții
necesare pentru ca oamenii să își acopere nevoile
într-un mod demn și satisfăcător. Aceste condiții
sunt: materiale (o persoană trebuie să aibă resurse Topirea ghețarilor Creșterea
financiare suficiente pentru a-și acoperi nevoile de nivelului mării
bază: hrană, îmbrăcăminte, locuință, educație etc.), de
mediu (calitatea mediului), sociale și psihologice (inte Alunecări de teren Reducerea biodiversității
racțiunea cu alte persoane, stima de sine). Deșertificarea
Aplică
Precizează geosferele Terrei afectate de activitățile umane, reprezentate în imaginile din figurile 3, 4 și 5.
VREAU SĂ ȘTIU Portofoliu

MAI MULT: Pornind de la imaginea din figura 6 și folosind diferite surse de informare, scrie
Efectul de seră o compunere, de una-două pagini, cu titlul Să protejăm pădurea!. Adăugă această
Se referă la comportarea compunere portofoliului tău.
unor gaze din atmosfera
terestră (dioxid de carbon,
metan ș.a.) asemenea
geamurilor unei sere: sunt
transparente, deci lasă
lumina solară să pătrundă
în interior și să încălzească
solul, dar au proprietatea de
a reține o parte importantă
a acestei călduri degajate
de sol sau de suprafața
terestră (sub incidența
luminii solare). Așadar,
dacă procentul de dioxid
de carbon și de metan din
atmosferă crește, efectul
de seră se amplifică și
temperatura globală crește.
Figura 6
Poluarea aerului
în orașul Delhi
39
Aplicații practice
naliza și interpretarea caracteristicilor demografice
A
și de locuire din orizontul local și apropiat
I. Analizează graficul din figura 1.
Milioane Evoluția numerică a populației României Precizează:
locuitori
25
1. numărul locuitorilor României în
anul 1930;
20
2. anul în care România a atins
15 numărul maxim de locuitori,
precum și valoarea acestuia;
10
3. numărul locuitorilor României în
5 anul 2020;
4. o cauză care a determinat scăderea
0
1930 1948 1956 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020 numerică a populației României.
Anii
Figura 1
II. Tabelul 1 cuprinde date care se referă la mișcarea naturală și la mișcarea migratorie a populației României, în
anul 2020.
Mișcarea naturală a populației Mișcarea migratorie a populației DICȚIONAR:
l Orizontul local se referă
Nașteri 176 766 persoane Imigranți 163 806 persoane
la localitatea ta natală,
Decese 297 039 persoane Emigranți 192 631 persoane iar orizontul apropiat,
la județul din care face
Tabelul 1 parte localitatea ta.
Calculează:
1. b
ilanțul (sporul) natural și bilanțul migratoriu al populației României, în anul 2020, în număr de persoane;
2. bilanțul total al populației României, știind că acesta reprezintă suma dintre bilanțul (sporul) natural și
bilanțul migratoriu. În urma rezultatului obținut, numărul locuitorilor României scade sau crește?
III. Realizează trei diagrame distincte, care să cuprindă reprezentarea celor trei structuri demografice din tabelul 2.
Populația pe medii Populația Populația pe grupe
de rezidență pe sexe de vârstă
Populație Populație Populație Populație Populație tânără Populație adultă Populație vârstnică
urbană rurală feminină masculină (0-20 ani) (20-65 ani) (peste 65 ani)
46,1% 53,9% 51,1% 48,9% 21,1% 59,8% 19,1%
Tabelul 2 – Ponderea (%) populației României, în anul 2020, pe medii de rezidență, pe sexe și pe grupe de vârstă
Sursa datelor: Anuarul statistic al României, 2021, INS - 2022
IV.
Utilizând diferite surse mass-media, realizează o scurtă caracterizare demografică a localității tale.
Vei avea în vedere următoarele elemente:
Numele localității . Suprafața localității .

Tipul așezării . Bilanțul (sporul) natural al
Numărul locuitorilor . populației .
Bilanțul migratoriu al
Alte caracteristici ale populației (structura
populației .
pe grupe de vârstă și sexe, religia, etnia,
Densitatea populației .
domeniile de activitate economică etc.)
Provocări locale în context mondial

Deși joacă un rol important în societate și în economie, transporturile sunt o importantă sursă de poluare a
aerului, contribuind la creșterea cantității de dioxid de carbon din aerul atmosferic și la schimbările climatice.
Completează, pe caiet, tabelul 1 cu informații despre mijloacele de transport din localitatea ta.
Mijloace de transport Cât de multe sunt? Impactul asupra mediului Gradul de satisfacție
(taxi)
Altele
Tabelul 1
Cât de multe sunt? Impactul asupra mediului Gradul de satisfacție
Prea multe Folosesc combustibil Excelent
Suficiente Funcționează electric Foarte bine
Câteva Bine
Deloc 0 Satisfăcător
Nesatisfăcător
 Propune două soluții pentru reducerea poluării cauzate de transporturi.
Trasee turistice aplicate pe domenii de interes. Regiuni turistice

1. Turismul religios este practicat anual de milioane de pelerini. Dintre aceștia cei mai mulți sunt
creștini care merg la Vatican, Athos (Grecia), Ierusalim (Israel), Lourdes (Franța), Fatima (Portugalia),
Medjugorje (Bosnia și Herțegovina). Hindușii se îndreaptă spre Varanasi (India), iar musulmanii spre
Mecca și Medina (Arabia Saudită).
În imaginile din figurile 1, 2 și 3 sunt prezentate locuri de pelerinaj din trei orașe. Alege unul dintre
aceste orașe și realizează un pliant de prezentare. Vei avea în vedere: poziția geografică, clima, mijloacele
de transport cu care poți ajunge în acele locuri, obiectivele turistice care pot fi vizitate.
Figura 1 – Aspect din orașul Ierusalim Figura 2 – Aspect din orașul Mecca Figura 3 – Aspect din orașul Varanasi
2. Î n Patrimoniul Mondial UNESCO sunt incluse opt dintre bisericile mănăstirilor din nordul Moldovei,
unice în întreaga lume prin arhitectura și pictura lor exterioară. Folosind informațiile oferite de internet
realizează un referat (una-două pagini) în care să prezinți una dintre aceste mănăstiri.
RECAPITULARE 41
I. Răspunde următoarelor întrebări:

1. Care sunt indicatorii demografici care influențează evoluția numerică a populației?
2. Ș tiind că în România rata natalității este de 9,2‰, rata mortalității este de 15,4‰, cea a imigrării este
de 8,5‰ și cea a emigrării este de 10‰, numărul locuitorilor va crește sau va scădea?
II. Realizează corespondența dintre noțiunile de geografie umană și economică învățate în acest capitol,
notate cu cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 și 8 și fotografiile de mai jos, notate cu literele A, B, C, D, E, F, G și H, după
modelul 1–G.
1. turism montan 2. iurtă 3. energie eoliană 4. așezare urbană
5. creșterea animalelor 6. transport feroviar 7. turism cultural 8. sat-stup
A B C D
E F G H
III. Completează, pe caiet, spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare.
Sectorul Sectorul Sectorul

primar terțiar
Industria Transporturile Comerțul
Cultura extractivă Potențial turistic Potențial turistic

animalelor antropic
terestre speciale Import

42 AUTOEVALUARE
I. Citește enunțurile de mai jos și scrie, pe caiet, litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Citricele și măslinul sunt plante cultivate în climatul:
a. ecuatorial b. mediteraneean c. subpolar d. tropical arid
2. Pădurile, pășunile și fânețele sunt resurse ale:
a. atmosferei b. biosferei c. hidrosferei d. litosferei
3. Centralele nucleare folosesc pentru producerea energiei electrice:
a. cărbuni b. gaze naturale c. petrol d. uraniu
4. Iurtele sunt locuințe specifice:
a. Africii de Sud b. Americii de Nord c. Asiei Centrale d. Europei Vestice
5. Cel mai populat oraș al Terrei este:
a. Moscova b. New York c. Shanghai d. Tokyo
20 puncte (5 × 4 p)
II. Scrie, pe caiet, afirmațiile de mai jos și notează în dreptul fiecăreia dacă este adevărată, A sau falsă, F:
1. Iei o sticlă cu apă din frigider și ții deschisă ușa frigiderului până termini de băut apa.
2. Faci baie în loc de dușuri rapide.
3. Vara, folosești apă mai rece pentru duș, în loc de apă fierbinte.
4. Lași apa deschisă în timp ce te speli pe dinți.
5. Dacă părăsești camera, lași lumina aprinsă până te întorci. 20 puncte (5 × 4 p)
III. Realizează corespondența dintre marile orașe ale Terrei, din coloana A și continentele unde se află
fiecare dintre aceste orașe, din coloana B, după modelul 6–g:
A B
1. Lagos a. Africa
2. Moscova b. America de Nord
3. New York c. America de Sud
4. Sao Paulo d. Asia
5. Tokyo e. Europa
f. Australia
20 puncte (5 × 4 p)
IV. Scrie, pe caiet, enunțurile de mai jos și completează spațiile libere cu răspunsul corect:
1. Diferența dintre numărul imigranților și numărul emigranților reprezintă .
2. Cel mai populat continent al Terrei se numește .
3. Existența izvoarelor minerale și termale a favorizat dezvoltarea turismului .
4. Cărbunii, petrolul și gazele naturale sunt folosite la producerea energiei electrice în .
20 puncte (4 × 5 p)
V. Explică faptul că Europa este continentul care înregistrează cel mai mare număr de
turiști anual. 10 puncte
Oficiu: 10 puncte
Total: 100 puncte
Europa – identitate geografică
3
44 CAPITOLUL 3 | E
uropa – identitate geografică
Poziția geografică.
Țărmurile: golfuri, insule, peninsule și strâmtori
Numele continentului provine de la fiica unui rege fenician,
Europa, răpită de Zeus (divinitate greacă) și dusă pe insula Creta.
Supranumit și „bătrânul continent”, Europa este locul unde
a înflorit democrația, în Grecia Antică, fiind totodată leagănul
revoluției industriale, dar și locul unde au izbucnit cele două
războaie mondiale.
Figura 1
Europa – poziția geografică pe Glob
Figura 2
Precizează
 emisferele în care se desfășoară continentul Europa;
 numele oceanelor, precum și al continentelor cu care se învecinează Europa;
 numele punctelor extreme ale continentului european;
 numele peninsulelor Europei;
 numele celor mai mari trei insule, ca suprafață;
 numele golfurilor;
 numele strâmtorii prin care se realizează legătura între Marea Mediterană și Oceanul Atlantic.
Reține
Europa este penultimul continent ca suprafață (aproximativ 10 milioane km2). Din punct de vedere
latitudinal, este situat în întregime în emisfera nordică, iar, longitudinal, este situat în ambele emisfere
(vestică și estică), fiind traversat de meridianul 00 (Greenwich). Împreună cu Asia formează o singură masă
continentală, numită Eurasia.
Se învecinează, la nord, cu Oceanul Arctic, la vest, cu Oceanul Atlantic, la sud, cu Marea Mediterană,
Marea Neagră și Munţii Caucaz (care separă Europa de Africa și de Asia), iar, la est, cu Munţii Ural, fluviul
Ural, Marea Caspică (ce formează limita între continentul european și Asia).
VREAU SĂ ȘTIU MAI MULT:

Punctele extreme Coordonate Statul
ale Europei continentale geografice
N – Capul Nord (figurile 3 a și b) 71° latitudine N Norvegia
S – Capul Tarifa 36° latitudine N Spania
V – Capul Roca (figurile 4 c și d) 9°50´longitudine V Portugalia
E – NE-ul Munţilor Ural
64° longitudine E Federația Rusă
(localitatea Vorkuta)
Capul Tainaron (36°38´latitudine N), din Grecia, situat în sudul Peninsulei

Peloponez, al doilea cel mai sudic punct al Europei continentale
a b c d
Figura 3 – Capul Nord Figura 4 – Capul Roca
Țărmurile Europei sunt crestate, având numeroase articulații:

 peninsule: Scandinavă, Kola, Iutlanda, Iberică, Italică, Balcanică;
 i nsule:
Islanda și Arhipelagul Britanic (format din insulele Marea Britanie și Irlanda, dar și din alte
insule mai mici) care se află în Oceanul Atlantic. În Marea Mediterană sunt insulele Baleare (Spania),
Corsica (Franța), Sicilia și Sardinia (Italia), Creta (Grecia), Malta, Cipru, etc.;
 golfuri: Biscaya (la Oceanul Atlantic), Botnic, Finic și Riga (la Marea Baltică);
 strâmtori: Gibraltar, Dover (Calais), Bosfor, Dardanele etc.
Strâmtoarea
Gibraltar
Stânca Gibraltar, din

sudul Peninsulei Iberice,
teritoriu dependent de
Marea Britanie
46 CAPITOLUL 3 | E
VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT:
Țărmurile sunt de mai
multe tipuri, în funcție de
structura geologică și de
acțiunea agenților externi,
care le pot modela:
ărmul cu fiorduri,
l ț
Fiord norvegian Polder olandez Țărm dalmatic
specific în Peninsula
Scandinavă (Norvegia), Aplică
este un țărm înalt, crestat,
ramificat, format din I. Pe harta din figura 5 sunt marcate, cu litere și cifre, articulații ale țărmurilor
golfuri înguste, cu versanți Europei.
abrupți, reprezentând văi
glaciare, invadate de apele
mării, care pătrund adânc
în interiorul uscatului.
ărmul dalmatic
l ț
(cu insule și canale) este

caracteristic pentru lito
ralul adriatic al Croației,
fiind format dintr-o
succesiune de insule
paralele cu țărmul. A
rezultat prin invadarea
de către apele mării a
unei regiuni formate din
șiruri paralele de culmi
montane, ce alternează
cu văi și depresiuni.
ărmul cu estuare este
l ț
întâlnit în regiunile unde

apele curgătoare se
varsă în mări sau oceane
cu amplitudine mare a
mareelor. La reflux, aluviu
nile aduse de fluviu sunt
transportate în larg, iar
malurile gurii de vărsare Figura 5
sunt erodate și lărgite,
având aspect de „pâlnie”: Precizează:
Tamisa, Sena, Loara, 1. numele peninsulelor marcate, pe hartă, cu literele A, B, C și D;
Garonne, Elba, Tejo etc. 2. numele golfurilor marcate, pe hartă, cu literele a și b;
ărmul cu deltă se
l ț
3. numele insulelor marcate, pe hartă, cu cifrele 1, 2, 3, 4, 5 și 6.
formează la vărsarea
unui fluviu într-o mare II. Notează, pe caiet, enunțurile de mai jos, iar, în dreptul fiecăruia, dacă este
cu maree slabă. Aluviunile
aduse de fluviu sunt
adevărat (A) sau fals (F).
depuse la gura de 1. Marea Neagră separă Europa de Peninsula Asia Mică.
vărsare, formând un relief 2. Capul Roca este situat în Peninsula Balcanică.
de acumulare. Fluviile
Dunărea, Volga, Vistula, 3. Țărmul cu poldere este specific Croației.
Pad, Ebro și Ron se varsă 4. Prin strâmtoarea Bosfor se face legătura între Marea Neagră și Marea Marmara.
prin delte. 5. Golful Biscaya este situat la Marea Mediterană.
ărmul cu poldere este
l ț
un țărm antropic din 6. Țărmul cu fiorduri este caracteristic Olandei.

Olanda. Polderele sunt
porțiuni de uscat obținute III. Explică faptul că teritoriul Europei are aspectul unei peninsule.
de sub apele mării, prin IV. Prezintă o cauză care explică diferența dintre țărmul cu estuar și cel cu deltă.
procese de îndiguire,
canalizare și desecare. V. Calculează pe câte grade de latitudine se desfășoară teritoriul Europei.
Caracteristici generale ale reliefului.

Unități majore
Analizează harta
Figura 1
Precizează
Ponderea (%) treptelor
 treptele de relief pe care se desfășoară continentul Europa; de relief din Europa
a
ltitudinea minimă, precum și numele unității de relief în care 6%
se înregistrează; 10% Câmpii
Dealuri
a
ltitudinea maximă, precum și numele unității de relief în care 27% 57% Podișuri
este atinsă;
Munți
n
umele a doi vulcani din sudul Europei, precum și numele
unui vulcan din insula Islanda;
 numele unităților de relief unde sunt ghețari. Figura 2
Reține
Relieful Europei se caracterizează prin varietate, întâlnindu-se toate formele majore de relief. Este
continentul cu cea mai redusă altitudine medie, de doar 340 m, peste jumătate din suprafața acestuia
fiind câmpie (figura 2). Altitudinea maximă este de 5 642 m (vârful Elbrus din Munții Caucaz) și altitudinea
minimă -28 m, în Câmpia Precaspică.
După vârsta reliefului, se disting două regiuni continentale: Europa Nordică, mai veche, și Europa Sudică,
mai tânără.
48 CAPITOLUL 3 | E
ȘTIAI CĂ:
l Insula Islanda este cea
mai mare insulă vulcanică
a Terrei, ca suprafață?
Este considerată insula
gheții și a focului.
l V ulcanul Vezuviu este
situat în Golful Napoli,
în Italia centrală? În anul
79 d.Hr., după secole
în care s-a aflat în stare
latentă, a erupt și a Vârful Elbrus, 5 642 m (Munții Caucaz) Peisaj din Munții Scoției
devastat orașele romane
Pompei și Herculaneum
(îngropate sub cenușă
vulcanică).
l V ulcanul Etna este cel
mai înalt vulcan activ
din Europa? Înregistrează
o altitudine de 3 329 m,
dar înălțimea sa variază,
din cauza distrugerii
parțiale a conului vulcanic
în timpul erupțiilor.
Peisaj din Câmpia Nord-Europeană Peisaj din Podișul Castiliei
 Câmpiile reprezintă cele mai joase trepte de relief, cu altitudini sub 200-300 m.
S-au format prin depunerea sedimentelor aduse de agenții externi (râuri, ghe-
țari, vânt etc.) în diferite bazine de sedimentare (tectonice, lacustre etc.). Cele mai
mari câmpii ca suprafață sunt Câmpia Europei de Est, Câmpia Nord-Europeană,
Vulcanul Etna
Câmpia Panonică.
VREAU SĂ ȘTIU
 Podișurile s-au format atât prin eroziunea unor masive montane hercinice
MAI MULT: (Podișul Castiliei, Podișul Boemiei), cât și prin acumularea sedimentelor la poalele
l antorini este locul
S unor unități alpine (Podișul Bavariei).
unei erupții catastrofale,
unul dintre cele mai mari  Munții reprezintă cele mai înalte treapte de relief. Aceștia s-au format prin
evenimente vulcanice încrețirea scoarței terestre, în etape diferite, numite orogeneze.
din istoria Terrei. Erupția  Orogeneza caledoniană este una dintre cele mai vechi. În timpul acesteia s-au
a devastat insula Thira, format Munții Scoției și Munții Penini (intens erodați și cu altitudini în jur de
inclusiv așezarea minoică 1 000 m), dar și Munții Scandinaviei, care înregistrează altitudini de peste
Akrotiri, precum și așeză
rile omenești și terenurile 2 000 m, deoarece au fost reînălțați în orogeneza alpină.
agricole de pe insulele orogeneza hercinică s-au format Munții Ural, Masivul Central Francez și
 În
din apropiere și de pe Munții Pădurea Neagră, având altitudini sub 2 000 m.
coasta Cretei, din cauza
unui cutremur și a unui
 Înorogeneza alpină, cea mai recentă, s-au format munții din sudul Europei,
tsunami asociat acestuia. cu altitudini de peste 2 000 m: Munții Balcani, Munții Dinarici, Munții Carpați,
Cea mai recentă erupție Munții Apenini, Munții Pirinei, Munții Alpi, Munții Caucaz.
a vulcanului Santorini Unele sectoare din lanțuri sau masive montane s-au format și prin erupții vulca
s-a produs în anul 1950, nice: Masivul Central Francez, Munții Caucaz, Munții Carpați și Munții Apenini.
pe insulița Nea Kameni. În prezent, teritoriul Europei este afectat de vulcanism, determinat de dina-
În prezent, vulcanul
se află în stare latentă, mica plăcilor tectonice. Vulcanii activi sunt localizați în spațiul mediteraneean, în
manifestându-se doar zona de subducție a plăcii tectonice africane sub cea euroasiatică, și în Islanda, în
activitate geotermală. zona riftului atlantic.
Aplică VREAU SĂ ȘTIU

I. Pe harta din figura 3 sunt marcate cu litere și cifre unități de relief din Europa. MAI MULT:
l În prezent, în Islanda,
există o calotă glaciară
restrânsă ca suprafață.
Ghețari montani actuali
sunt în munții cu altitudini
de peste 3 000 m (Munții
Caucaz, Alpi și Pirinei) și
la altitudini mai joase,
peste 2 000 m, în Munții
Scandinaviei.
Vârful Mont Blanc (4 807 m)

– cel mai înalt din Munții Alpi
Figura 3 și ghețarul Argentière
Precizează: l Relieful glaciar a fost
1. numele lanțurilor montane marcate, pe hartă, cu literele A, B, C, D și E; creat de ghețarii
2. numele câmpiilor marcate, pe hartă, cu literele a, b, c și d; cuaternari. Calota glaciară
ocupa tot nordul Europei,
3. numele podișurilor marcate, pe hartă, cu cifrele 1 și 2.
iar, în munți, ghețarii se
II.
Prezintă o cauză care explică prezența vulcanilor activi în sudul Europei. aflau la altitudini de peste
Precizează numele a doi vulcani activi din acest spațiu geografic. 1 800-2 000 m. Când
cea mai mare parte a
III. Explică faptul că în Islanda există o calotă glaciară restrânsă ca suprafață. ghețarilor s-a topit, odată
IV.
Se dau următoarele lanțuri montane: Alpi, Balcani, Dinarici, Pirinei, Ural. cu încălzirea climei, s-au
evidențiat formele relie
Ordonează-le de la vest spre est.
fului glaciar: depresiuni
V. R
ealizează corespondența dintre orogenezele din coloana A și unitățile de relief lacustre, morene, circuri
din coloana B, după modelul 4 – d. și văi glaciare.
A B
1. Orogeneza caledoniană
DICȚIONAR:
a. Munții Pirinei
2. Orogeneza hercinică b. Masivul Central Francez l Glaciațiune
3. Orogeneza alpină c. Munții Scoției cuaternară = interval
de timp geologic în
care răcirea globală a
climei Pământului a
condus la dezvoltarea
unor enorme mase de
gheață poziționate fie
la latitudini mari, fie în
munți, la altitudini de
peste 1 800-2 000 m.
Aspect din Munții Tatra (cel mai înalt sector al Munților Carpați), Slovacia
50 CAPITOLUL 3 | E
Hidrografia
Analizează harta
Figura 1
Precizează
 numele mărilor situate în nordul, sudul și în sud-estul Europei;
n umele a câte două ape curgătoare care se varsă în Oceanul Arctic, Marea Baltică, Oceanul Atlantic,
Marea Mediterană, Marea Neagră și Marea Caspică;
 numele a câte două lacuri situate în nordul Europei, în Munții Alpi, precum și numele câte unui lac din
Câmpia Panonică, Peninsula Italică și Peninsula Balcanică.
Reține
Continentul Europa dispune de resurse bogate de apă, dar cu o distribuţie neuniformă.
Principalii factori care influenţează hidrografia Europei sunt: relieful (care determină repartiţia și direcția
de curgere a apelor curgătoare) şi clima (debitul apelor curgătoare variază în funcție de cantitatea de
precipitații și de valoarea temperaturii aerului).
Hidrografia Europei cuprinde:
A. Oceanele și mările
Continentul european este mărginit de Oceanul Atlantic (Marea
Norvegiei, Marea Nordului, Marea Mânecii, Golful Biscaya), la vest,
și Oceanul Arctic (Marea Barents, Marea Albă), la nord. În sud, se află
Marea Mediterană (Marea Adriatică, Marea Ionică, Marea Tireniană,
Marea Ligurică, Marea Egee), iar în sud-est, Marea Neagră.
Marea Mediterană - vedere de pe Costa Brava (Spania)
B. Apele curgătoare
Cele mai lungi fluvii din Europa și debitul lor
Cele mai mari fluvii ale Europei, ca lungime, 9.000
bazin hidrografic şi debit sunt Volga și Dunărea 8.000

7.000
(figura 2). 6.000
În funcţie de poziția geografică și de variaţia 5.000
debitului în cursul unui an, principalele ape 4.000
3.000
curgătoare ale Europei se diferențiază astfel:
2.000
 înEuropa Nordică sunt ape curgătoare a 1.000
căror scurgere este redusă în sezonul rece 0
Volga Dunărea Ural Nipru Don Peciora
(din cauza îngheţului) şi au debite mari la
Lungimea (km) Debit (mc/s)
sfârşitul primăverii şi vara (datorită precipi-
tațiilor bogate și topirii zăpezilor): Peciora, Figura 2 – Cele mai lungi fluvii ale Europei și debitul lor
Dvina de Nord; (după Fluviile Terrei, 1990)
 înEuropa Vestică râurile au debite mari tot timpul anului (influențate de

VREAU SĂ ȘTIU
precipitațiile bogate): Sena, Loara, Garonne, Tamisa;
MAI MULT:
Europa Sudică sunt ape curgătoare cu debite mari iarna (când plouă mai
 în
mult) şi reduse vara (din cauza secetelor frecvente): Pad, Tibru, Ebro; l Fluviul Volga este cel
 în Europa Centrală fluviile se caracterizează printr-un regim de scurgere mai lung fluviu din
Europa (3 690 km).
variat, cu ape mari, primăvara (când se topesc zăpezile), viituri, vara (din cauza
Izvorăște din Podișul
ploilor torențiale) şi ape mici, toamna şi iarna (din cauza secetelor, respectiv Valdai, străbate Câmpia
înghețului): Vistula, Elba, Oder, Tisa; Europei de Est și se
 î n Europa Estică fluviile au debit variabil, mai mic vara (din cauza secetelor), varsă în Marea Caspică,
dar şi iarna (din cauza îngheţului) şi debite mai mari primăvara (datorită printr-o deltă. Pe fluviu
topirii zăpezilor și precipitațiilor mai însemnate cantitativ): Nistru, Nipru, se află o salbă de lacuri
Volga, Don. antropice, navigabile.
Transporturi pe fluviul Volga
Dunărea, la Budapesta Sena, la Paris Tibru, la Roma
Apele curgătoare cu regim de alimentare și de scurgere complex sunt cele Fluviul Ron, la Lyon
care traversează regiuni variate din punct de vedere al reliefului și al climei:
Dunărea, Rinul și Ronul. DICȚIONAR:
C. Lacurile
l Viitura reprezintă o
creștere bruscă a nivelului
În Europa există o mare varietate de lacuri, care după modul de formare (tipul și a debitului unei ape
genetic) sunt: curgătoare, determinată
de ploi torențiale și/sau
 tectonice: lacul Balaton (în Ungaria);
topirea bruscă a zăpezii.
 glaciare, prezente în nordul Europei, în Peninsula Scandinavă, în nordul Se pot produce revărsări
Poloniei (Lacurile Mazuriene) și nordul Federației Ruse (Ladoga şi Onega), ale apei râului și inundații.
52 CAPITOLUL 3 | E
s-au format în depresiunile lacustre create de calota glaciară cuaternară. În munţi sunt situate în
circuri şi văi glaciare: Garda, Como, Geneva, Boden (în Munții Alpi);
 vulcanice: Bolsena și Albano (în Italia), Sfânta Ana (în România);
d e acumulare amenajate în scopul producerii energiei electrice (lacuri de baraj hidroener-
getic), cum sunt cele de pe Volga (Samara, Volgograd etc.) sau de pe Dunăre (Porţile de Fier I și
Ostrovul Mare).
Lacul Balaton Lacul glaciar Velicke Lacul Geneva

(Munții Tatra)
Aplică
I. Harta din figura 3 se referă la fluviul Dunărea.
Figura 3
Notează, pe caiet:
1. numele munților de unde izvorăște Dunărea, precum și numele mării în care se varsă;
2. numele statelor, precum și numele orașelor-capitală traversate de Dunăre;
3. numele a două unități de relief pe care le străbate sau le delimitează;
4. numele afluenților pe care îi primește pe teritoriul Serbiei, precum și numele celor mai mari afluenți
pe care îi primește pe teritoriul României.
II. Realizează un text de 10-12 rânduri despre importanța economică a fluviului Dunărea pentru conti-
nentul european.
III. Fotografiile din figurile 4, 5, 6 și 7 sunt realizate în cele patru capitale dunărene.
Ordonează aceste orașe-capitală, de la est la vest. ȘTIAI CĂ:
l Finlanda este denumită
sugestiv Țara celor
o mie de lacuri?
l Lacul Ladoga este
cel mai mare lac din
Europa, ca suprafață
(18 135 km²)?
l Lacurile Ohrid și
Prespa, din Peninsula
Balcanică, sunt „lacuri
Figura 4 – Dunărea, la Bratislava Figura 5 – Dunărea, la Belgrad surori”? Sunt situate
la o distanță de doar
nouă kilometri între ele
și sunt interconectate
printr-un sistem carstic
de canale subterane.
Lacul Ohrid este
cunoscut pentru perlele
naturale de Ohrid.
Figura 6 – Dunărea, la Budapesta Figura 6 – Dunărea, la Viena
IV. Graficul din figura 8 prezintă debitul mediu lunar al fluviului Dunărea, la intrarea
pe teritoriul României (postul hidrometric din localitatea Baziaș).
Debitul mediu lunar al fluviului Dunărea, la Baziaș Lacul Ohrid

mc/s
9.000
8.000
VREAU SĂ ȘTIU
7.000 MAI MULT:
6.000 l Loch Ness este un
5.000 lac tectono-glaciar
4.000 din Scoția, cunoscut
3.000
pentru legenda
monstrului Nessie.
2.000
l Lacurile Plitvice din
1.000
Croația sunt incluse
0
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
pe lista Patrimoniului
Mondial UNESCO, din
Lunile anului
anul 1979.
Figura 8 – Debitul mediu lunar al fluviului Dunărea, la Baziaș
(după Geografia Fizică a României, 2006)
Precizează:
1. valoarea celui mai mare debit mediu lunar, precum și luna în care se înregis-
trează;
2. v aloarea celui mai mic debit mediu lunar, precum și luna în care se înregis-
trează;
3. o cauză care explică debitele ridicate din lunile de primăvară. Lacurile Plitvice
54 CAPITOLUL 3 | E
Diferențieri climatice și biogeografice

Analizează harta
Figura 1
Precizează
 tipurile de climat de pe teritoriul Europei și localizarea lor;
 doi factori care determină repartiția tipurilor de climat pe teritoriul Europei.
Reține
Clima Europei este rezultatul mai multor factori genetici:
P
oziţia geografică pe Glob a Europei în zona de climă temperată şi doar în extremitatea sa nordică,
în zona de climă rece.
D
esfășurarea latitudinală între 35o şi 71o latitudine nordică face ca radiaţia solară primită de suprafața
terestră să înregistreze valori mai mari în partea sudică a continentului şi mai mici în extremitatea
nordică a acestuia, ceea ce determină scăderea temperaturii medii anuale pe teritoriul Europei de la
sud (18o C) la nord (-4o C în extremitatea nordică).
O
ceanul Atlantic influenţează climatul prin moderarea regimului termic (ierni blânde şi veri răcoroa-
se în vestul continentului) şi repartiţia descrescătoare a precipitaţiilor, dinspre vestul (1 000 mm/an)
spre estul continentului (sub 500 mm/an). Curentul cald al Atlanticului de Nord face ca pe țărmul
nord-vestic al continentului clima să fie mai blândă, chiar și la latitudini mari.
R
elieful influenţează elementele climatice prin: altitudine (care
determină etajarea climatică, odată cu creșterea altitudinii, tempe
ratura aerului scade și precipitațiile cresc) și dispunerea lanţurilor
montane (care sunt bariere în calea maselor de aer). Suprafețele în-
tinse de uscat din estul continentului determină un continentalism
termic accentuat (veri mai calde și ierni mai reci, comparativ cu ves-
tul Europei).
Platforma stației meteorologice Rețitiș (2 021 m), din Munții Călimani
Tipuri de climat
Temperatura și precipitațiile medii lunare la stația Temperatura și precipitațiile medii lunare la stația
meteorologică din orașul Atena (39°N, 23°E) meteorologică din orașul Paris (48°N, 2°E)
30 75 25 70
60
24 60 20
Temperatura (°C)
Precipitații (mm)
Precipitații (mm)
Temperatura (°C)
50
18 45 15 40
12 30 10 30
20
6 15 5
10
0 0 0 0
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
Lunile anului Lunile anului
Precipitații (mm) Temperatura (°C) Precipitații (mm) Temperatura (°C)
Figura 2 Figura 3
Temperatura și precipitațiile medii lunare la stația meteorologică Temperatura și precipitațiile medii lunare la stația meteorologică
din orașul Chișinău (47°N, 28°E) din orașul Murmansk (Peninsula Kola) (69°N, 33°E)
25 75
25 125
Temperatura (°C)
Precipitații (mm)
20 60 100
Temperatura (°C)
Precipitații (mm)
15 75
15 45 50
10 30 5 25
0 0
5 15 -5
0 0 -15
-5 -25
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec
Lunile anului Lunile anului
Precipitații (mm) Temperatura (°C) Precipitaţii (mm) Temperatura (°C)
Figura 4 Figura 5
Sursa datelor: Global Historical Climatology Network
Precizează VREAU SĂ ȘTIU

Pentru fiecare grafic: MAI MULT:
 valoarea cea mai mare a temperaturii medii lunare, precum și luna în care
lAmplitudinea
se înregistrează; termică medie anuală
 valoarea cea mai mică a temperaturii medii lunare, precum și luna în care reprezintă diferenţa
se înregistrează; dintre temperatura
 repartiția precipitațiilor pe tot parcursul anului. medie a lunii iulie
(de regulă luna cea
Reține mai caldă a anului) şi
temperatura medie
Climatul mediteraneean (subtropical) din sudul Europei are veri calde şi a lunii ianuarie (de
secetoase și ierni blânde, dar ploioase. regulă luna cea mai
Climatul temperat-oceanic, specific Europei Vestice (pe ţărmul Oceanului rece a anului).
Atlantic, din nordul Portugaliei, până în vestul Norvegiei), se caracterizează
prin veri răcoroase și ierni blânde (cu temperaturi pozitive). Precipitaţiile sunt
bogate și repartizate uniform pe tot parcursul anului.
Climatul temperat-continental este întâlnit în Europa Estică (regiunile
situate la est de Polonia şi România). Aici verile sunt calde (cu precipitații sub
formă de averse) și iernile reci, geroase (cu precipitații sub formă de ninsoare).
Europa Centrală are un climat temperat-continental de tranziţie, deoarece
se resimte atât influența maselor de aer oceanic, cât și a maselor de aer
continental, iar Europa Nordică, are un climat temperat-continental rece, cu Figura 6
veri răcoroase și ierni friguroase. Ghețar în Munții Alpi
În climatul subpolar, din extremitatea nordică a Europei (Islanda, nordul
 Explică existența
Peninsulei Scandinave, nordul Federației Ruse) verile sunt scurte, relativ reci și
zăpezilor permanente
iernile lungi şi geroase. și a ghețarilor în
Climatul montan se caracterizează prin etajarea climatică (scăderea tem Munții Alpi.
peraturii aerului și creșterea precipitațiilor odată cu creșterea altitudinii).
56 CAPITOLUL 3 | E
Învelișul biogeografic este reprezentat de vegetaţie și faună, care sunt dispuse latitudinal (formând
zone biogeografice) şi altitudinal (formând etaje biogeografice). Principalii factori care influenţează
distribuţia învelişului biogeografic sunt: clima, relieful şi omul, prin activitățile sale.
Analizează harta
Figura 7
Precizează
 tipurile de vegetație prezente pe teritoriul Europei.
Reține
 În Europa principalele zone biogeografice sunt:
 Vegetația mediteraneeană este caracteristică Europei Sudice. Este constituită din păduri medi
teraneene (a căror suprafață este redusă) și asociații de arbuști numite maquis şi gariga (în sudul
Franţei și în Italia), frigana (în Grecia), tomillares (în Spania). Fauna este reprezentată de reptile. În
sudul Peninsulei Iberice trăiește magotul, singura maimuță ce poate fi întâlnită în Europa.
Asociații de maquis în Insula Corsica Magot Pini maritimi, arbori specifici pădurilor mediteraneene
 ădurile de foioase, întâlnite în vestul şi centrul Europei, cuprind specii de stejar şi fag. Sunt res-
P
trânse ca suprafață, din cauza defrișărilor. În aceste păduri trăiesc animale precum: vulpea, cerbul,
căpriorul, mistrețul etc.
 Stepa şi silvostepa, specifice Europei Estice, sunt formate din ierburi mărunte,
adaptate la uscăciune şi din pâlcuri de pădure. Au fost intens modificate VREAU SĂ ȘTIU
antropic, fiind înlocuite de culturi agricole. Rozătoarele (iepure, hârciog, MAI MULT:
popândău, șoarece de câmp) sunt animalele întâlnite în această zonă.
l olurile sunt influențate
S
 Î n pădurea de conifere (taiga) din Europa Nordică cresc specii de arbori de climă și de vegetație.
precum: brad, molid, pin, zadă sau larice, mesteacăn. Fauna este reprezentată Sub vegetația
de: urs, elan, râs, lup, veveriță etc. mediteraneeană,
solurile specifice sunt
terra rosa, sub pădurile
de fag, solurile brune,
sub vegetația de
stepă și silvostepă,
cernoziomurile (soluri cu
fertilitate ridicată), iar
Vegetație de stepă Păduri Cerb în sub pădurea de conifere,
în Estul Câmpiei Române de conifere Munții Tatra
podzolurile. În regiunea
 Tundra, din extremitatea nordică a Europei, este formată din muşchi, licheni, subpolară, sub vegetația
arbuşti (mesteacăn pitic şi salcie polară). Animalele care trăiesc în tundră sunt: de tundră, solurile
renul, vulpea polară, ursul polar și iepurele polar. sunt slab evoluate și
îngheţate în cea mai
mare parte a anului
(soluri de tundră).
Ren Urs brun Capre negre în Munții Tatra

E
tajele biogeografice specifice munților sunt în relație directă cu altitudinea
şi cu caracteristicile climatice. De la poalele munților spre culmi se desfășoară:
păduri de fag, păduri de amestec (fag și conifere), păduri de conifere, vegetaţie
subalpină (formată din tufe de jneapăn, ienupăr, afin și merișor) şi vegetație
Sol de tip podzol în Munții
alpină (formată din pășuni alpine, tufe de afin și merişor). În etajul alpin pot fi
Carpați (Munții Ceahlău)
întâlnite animale precum capra neagră și marmota.
Aplică
I. Completează, pe caiet, tabelul de mai jos, după exemplul dat.
Regiunea Tip de Vegetația Fauna Solurile
geografică climat
asociații de arbuști
Europa Sudică mediteraneean reptile terra rosa
(maquis, garriga etc.)
Europa Vestică păduri de foioase
stepă
temperat- podzol
continental rece
Extremitatea subpolar
nordică a Europei
II. Prezintă o cauză care explică:

1. dezvoltarea vegetației de stepă în estul Europei;
2. restrângerea suprafețelor forestiere în vestul Europei.
58 CAPITOLUL 3 | E
Harta politică – state și regiuni

Analizează harta
Figura 1
VREAU SĂ ȘTIU Precizează

MAI MULT:  numele a două state din Peninsula Scandinavă;
 numele a câte două state insulare din Oceanul Atlantic și din Marea Mediterană;
l Unele teritorii conti
 numele a câte două state din Peninsula Iberică și din Peninsula Balcanică;
nentale sau insulare
aflate la distanță față de  numele statului situat în Peninsula Iutlanda;
statul căruia îi aparțin  numele a două state care au ieșire la Marea Neagră;
se numesc teritorii  numele a trei state situate în partea centrală a continentului, care nu au ieșire
dependente. În Europa la mare.
astfel de teritorii sunt:
Gibraltar, insulele Man și
Reține
Normande (care aparțin
Regatului Unit al Marii În prezent, harta politică a Europei cuprinde 46 de state independente, dintre
Britanii și al Irlandei de care două au teritorii care se desfășoară și în Asia (Federația Rusă și Turcia).
Nord), insulele Svalbard
și Jan Mayen (aparțin Acestea se diferențiază după mai multe criterii: așezarea geografică, suprafața
Norvegiei), insulele teritoriului, mărimea demografică, forma de guvernământ.
Feroe și Groenlanda, În funcție de așezarea geografică, statele Europei sunt grupate în cinci regiuni
aparțin Danemarcei geografice: Europa Nordică, Europa Vestică, Europa Centrală, Europa Estică și
(Groenlanda, din punct
Europa Sudică.
de vedere al poziției
geografice, nu aparține După forma de guvernământ sunt: republici (România, Franța, Ungaria, Polonia
Europei, ci Americii etc.) și monarhii constituționale (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord,
de Nord). Belgia, Regatul Țărilor de Jos, Spania, Danemarca, Norvegia ș.a.).
Aplică ȘTIAI CĂ:

Cele mai mici state
I. Utilizând hărțile din figurile 1 și 2 (Harta politică a Europei și Regiunile geografice
l
din Europa), notează, pe caiet, pentru fiecare regiune geografică, statele europene, ca supra-
față, sunt: Vatican,
componente, precum și numele orașului-capitală al fiecărui stat.
Monaco, San Marino,
Liechtenstein, Malta
și Andorra?
Aspect din Monaco

l San Marino este
cea mai veche
republică din lume?
Aspect din San Marino

l Andorra la Vella, capi
tala Andorrei (stat situat
în Munții Pirinei) este
capitala europeană
situată la cea mai mare
altitudine?
Figura 2
II. Realizează asocierea corectă dintre fiecare stat, din coloana A, orașul său
capitală, din coloana B, și numele mării la care are ieșire, din coloana C.
A B C
I. Bulgaria 1. Helsinki a. Marea Adriatică
II. Croația 2. Oslo b. Marea Baltică Aspect din Andorra
III. Finlanda 3. Sofia c. Marea Neagră
VREAU SĂ ȘTIU
IV. Norvegia 4. Zagreb d. Marea Nordului
MAI MULT:
l Pe teritoriul Europei
III. Citește enunțurile de mai jos și alege răspunsul corect: există un stat teocratic
– Vatican, în care
1. Dintre statele de mai jos este o monarhie constituțională: conducerea statului
a. Bulgaria b. Cehia c. Spania d. Ungaria aparține Papei, ales de
2. Orașul Bruxelles este capitala statului numit: către cardinali.
a. Austria b. Belgia c. Letonia d. Țările de Jos Aspect din
3. Capitala statului Austria este orașul: Vatican
a. Amsterdam b. Berna c. Praga d. Viena
4. Insula Corsica aparține statului numit:
a. Franța b. Grecia c. Italia d. Spania
60 CAPITOLUL 3 | E
Răspândirea geografică a populației.

Elemente de diversitate umană (diversitatea etnică, lingvistică,
confesională și culturală)
Evoluția numerică a populației și răspândirea geografică a acesteia
Milioane Evoluția numerică a populației Europei
locuitori
800 726 735 746 744 737 723

720 704
691
700 654
602
600 547
500 420
400
266
300
187
200 120 140
100
0
1700 1750 1800 1850 1900 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020 2022 2030 2040 2050
Anii
Figura 1
‰ Evoluția mișcării naturale a populației Europei
25
20
15
10
-5
1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030 2040 2050
Anii
Rata natalității Rata mortalității Bilanț (spor) natural
Figura 2
Precizează
 anul în care s-a înregistrat cel mai mare număr de locuitori în Europa;
 numărul locuitorilor Europei în anul 2022;
 anul în care bilanțul (sporul) natural al populației a devenit negativ;
 tendința de evoluție a numărului locuitorilor pentru perioada 2020-2050, precum și o cauză care ge-
nerează această tendință.
Reține
Numărul locuitorilor Europei a avut o creștere continuă datorită bilanțului natural pozitiv, în care
rata natalității este mai mare decât cea a mortalității. În prezent, populația Europei numără aproximativ
744 de milioane de locuitori. În perioada următoare, se estimează o scădere numerică a populației,
determinată de un bilanț natural negativ, susținut de scăderea natalității și creșterea mortalității.
Analizează harta
Precizează
 numele a două state în care
densitatea medie a populației
este mare, peste 300 loc./km2,
precum și două cauze care
determină această situație;
 numele a două state în care
densitatea medie a populației
este mică, sub 50 loc./km2,
precum și o cauză care explică
acest fapt;
n
umele statului în care se
înregistrează cea mai mică
densitate medie a populației.
ȘTIAI CĂ:
l Islanda înregistrează
cea mai mică densitate
Figura 3 medie a populației,
3,7 loc./km2? La polul
Exercițiu: opus, în anul 2022, sta-
Calculează densitatea medie a populației Europei pentru anul 2022, tul Monaco a avut o den-
știind că populația este de 744 494 000 locuitori și suprafața continen sitate medie a populației
tului este de 10 034 000 km2. de 24 475 loc./km2.
Reține
 e teritoriul Europei populația este inegal repartizată, din cauza condițiilor naturale (relief, climă, ape,
P
soluri), demografice, economice sau politice. Densitatea medie a populației este 74,2 loc./km2 în anul
2022. În prezent, statele cu cele mai mari densități medii ale populației sunt Țările de Jos (Olanda) și
Belgia (peste 300 loc./km2), iar cele mai mici densități medii ale populației sunt în Islanda și în statele din
Peninsula Scandinavă (sub 30 loc./km2).
 În funcție de mediul de rezidență, în Europa predomină populația urbană, cu o pondere de 74,5 %
din totalul populației. Sunt state în care populația urbană este predominantă, peste 90% (în Belgia,
Țările de Jos, Luxemburg, Malta), chiar 100 % (Monaco, San Marino, Vatican), dar și state în care populația
rurală este mai numeroasă (în Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina).
Structura etnică a populației României

Elemente de diversitate umană (diversitatea 0,20% 1,50%
etnică, lingvistică, confesională și culturală) 3,20%
6,50%
Europa se caracterizează printr-o mare diversitate umană. Români
Maghiari
În ceea ce privește structura etnică, există state cu o
Rromi
populație majoritară, alături de care se regăsesc o serie de Germani
grupuri etnice minoritare, diferite din punct de vedere al 88,60%
Alte naționalități
originii, obiceiurilor, tradițiilor culturale și limbii vorbite (de
exemplu, maghiarii, în România – figura 4, bascii, în Spania,
turcii, în Germania etc.). Figura 4
62 CAPITOLUL 3 | E
Analizează harta
Precizează
 numele a trei state în care
se vorbesc limbi germanice;

se vorbesc limbi slave;

se vorbesc limbi romanice;

se vorbesc limbi fino-ugrice.
Figura 5
Reține
Majoritatea limbilor vorbite fac parte din familia indo-europeană și cuprind: limbile germa-
nice (germană, engleză, daneză, suedeză, norvegiană, neerlandeză), slave (rusă, bulgară, sârbă, ș.a.) și
romanice (italiană, franceză, spaniolă, portugheză și română). Se adaugă câteva limbi ce aparțin familiei
fino-ugrice (finlandeză, estoniană și maghiară). Într-o proporție redusă se mai vorbesc: limbile celtice
(irlandeză, scoțiană etc.), baltice (letonă, lituaniană), albaneză, greacă.
Analizează harta
Precizează
 numelea trei state cu
populație predominant
ortodoxă;
 numele a trei state cu

catolică;
 numele a trei state cu

protestantă;
 numele a două state cu

de religie musulmană.
Figura 6
Reține
Structura confesională a Europei este dominată de religia creștină (figura 7).
 În partea estică a continentului predomină populația de
Structura confesională a populației Europei
religie ortodoxă, în partea vestică, populația catolică, iar în cea 0,70%
nordică, cea de religie protestantă. 6%
 Î n corelație cu structura etnică, în Europa mai apar și alte religii, Creștini

18,80%
cum este cea musulmană, bine reprezentată în state precum Musulmani
Turcia – partea europeană, Albania, Bosnia și Herțegovina. Alte religii

Atei
 e asemenea, există o parte a populației (18,8%) care se con
D 74,50%
sideră atee (nu crede în divinitate).

Fiecare stat sau minoritate etnică are propriile obiceiuri, tra
diții, sărbători care definesc diversitatea culturală a Europei. Figura 7
Aplică
I. Analizează datele din tabelul 1.
Statul Suprafața Populația
Finlanda 338 450 km2 5 538 000 locuitori
Țările de Jos (Olanda) 41 540 km2 17 537 000 locuitori
1. Calculează densitatea medie a populației pentru fiecare stat.

2. P
rezintă o cauză care explică valorile diferite ale densității medii a populației în aceste state, deși în
ambele predomină relieful de câmpie.
II. Pe harta din figura 8 sunt marcate, cu litere, state din Europa.
VREAU SĂ ȘTIU
MAI MULT:
l În Luxemburg se
vorbesc trei limbi
oficiale: luxemburgheză,
franceză și germană.
În Belgia sunt recu
noscute oficial limbile:
flamandă (un dialect
al limbii olandeze),
franceză și germană.
Elveția are patru limbi
oficiale: germană,
franceză, italiană și
romanșă (aparține
limbilor romanice).
Figura 8
Pentru fiecare stat marcat, pe hartă, cu litere, precizează: Sursa datelor:
United Nations, Department

1. numele statului; 2. densitatea medie a populației;
of Economic and Social
3. familia lingvistică; 4. religia predominantă. Affairs, Population Division
(2019 și 2022). World
Exemplu: Population Prospects 2019
A – Irlanda – 51-100 loc./km2 – limbi celtice (irlandeza) – religie catolică. și 2022, Online Edition.
 Anuarul Statistic al

III. Prezintă două cauze care explică densitatea redusă a populației în României, Institutul Național
regiunile montane. de Statistică, 2022.
64 CAPITOLUL 3 | E
Mari orașe europene

Fiecare imagine prezintă un obiectiv turistic din orașele Berlin, Londra, Madrid, Moscova, Paris și Roma.
Figura 1 – Poarta Brandenburg Figura 2 – Colosseumul Figura 3 – Catedrala Sfântul Vasile
Figura 4 – Big-Ben Figura 5 – Turnul Eiffel Figura 6 – Piața Spania
Precizează
 numele orașului în care se află obiectivul turistic reprezentat în fiecare imagine.
Reține
Foarte multe dintre așezările urbane europene își au originile în Antichitate. Ele s-au dezvoltat în jurul
nucleului originar, numit centru istoric. Atena și Roma sunt considerate printre cele mai vechi centre
urbane. Orașele Evului Mediu se dezvoltă fie pe vatra vechilor orașe antice (Londra, Paris, Viena), fie pe
amplasamente noi. Numărul orașelor a crescut continuu datorită exploziei demografice, dezvoltării
industriei, a comerțului și a transporturilor.
 Moscova este cel mai populat oraș european (aproximativ
12 000 000 de locuitori). Este situat într-o regiune colinară,
fiind traversat de râul cu același nume (figura 7). Capitală a
Federației Ruse, este cel mai important centru politic, cultural,
industrial, precum și cel mai mare nod de comunicații al țării.
În Moscova sunt patru aeroporturi internaționale, dar și trei
porturi fluviale, care, printr-un sistem de canale, asigură
legătura ora șului cu Marea Albă, Marea Baltică, Marea Figura 7
Neagră, Marea Azov, dar și cu Marea Caspică.
 Londra este capitala Regatului Unit al Marii Britanii și al

Irlandei de Nord. Situată în câmpia din sud-estul țării,
este traversată de fluviul Tamisa. Este unul dintre cele
mai importante centre comerciale și financiare mondiale.
În Londra se află cel mai vechi și mai extins metrou din
lume, precum și numeroase obiective turistice: Turnul
Londrei, catedralele Westminster Abbey și Sfântul Paul,
palatul Buckingham, Tower Bridge (figura 8) etc. Figura 8
 adrid este orașul-capitală al Spaniei, situat în nordul Podișului

M
Castiliei, pe râul Manzanares. Este cel mai important centru politic
și cultural-științific al țării, precum și al doilea centru industrial
spaniol (după orașul Barcelona). Monumentele reprezentative
sunt: cele patru porți (Puerta de Alcala – figura 9, Puerta de Toledo,
Puerta de Hierro și Puerta de San Vicente), Primăria, Palatul Regal și
Muzeul Prado (unul dintre cele mai mari muzee ale lumii).
 Paris, orașul-capitală al Franței, este traversat de fluviul Sena. Figura 9

Supranumit „Orașul Luminilor” este cel mai mare centru comercial,
financiar și industrial (se produc automobile, avioane, produse elec
tronice, medicamente, parfumuri etc.), precum și cel mai mare nod
de comunicații al Franței (este legat printr-o rețea feroviară de mare
viteză de principalele orașe ale țării). Obiectivele turistice, renumite
în întreaga lume, atrag un număr mare de vizitatori anual: Muzeul
Luvru (figura 10), biserica Sacré Coeur, Pantheonul, Arcul de Triumf,
Place de la Concorde, Catedrala Notre Dame, Turnul Eiffel ș.a. Figura 10
 Roma, orașul-capitală al Italiei, este situat pe malurile Tibrului.

A fost numită de-a lungul timpului „Cetatea eternă”, „Orașul celor
șapte coline” sau „Orașul Sfânt”. Este considerat orașul cu cele mai
numeroase monumente istorice și de artă din lume. Forumul
roman (figura 11), Colosseumul, Columna lui Traian, numeroase
biserici, fântâni (Fontana di Trevi, Fontana dei Quattro Fiumi),
Panteonul, sunt doar câteva dintre obiectivele turistice ale Romei.
În centrul orașului, se află cel mai mic stat din lume, Vaticanul.
Figura 11
 Berlin, orașul-capitală al Germaniei, este situat în nord-estul țării,
pe râurile Spree și Havel. Are o industrie diversificată (aparataj
electrotehnic și electronic, mijloace de transport, utilaj energetic,
produse chimice etc.), fiind cel mai important centru economic
al Germaniei. Este un centru universitar și cultural-științific cu
tradiție. Se pot vizita: Domul, Insula muzeelor, Poarta Brandenburg,
Reichstag – clădirea parlamentului german (figura 12) etc. Figura 12

I. Realizează corespondența dintre fiecare oraș-capitală din coloana MAI MULT:
A și fluviul care îl traversează, din coloana B, după modelul 1–d.
În Europa se află trei aglomerări
urbane cu specific de megalopolis:
A B
l andstad-Holland (în Țările de Jos)
R
1. Lisabona a. Dunăre formată din orașele Amsterdam,
2. Londra b. Sena Rotterdam, Haga, Utrecht;
3. Paris c. Tamisa l in-Ruhr (în Germania) care cuprinde
R
4. Roma d. Tejo orașele Dortmund, Duisburg, Essen,
5. Varșovia e. Tibru Bonn, Köln, Düsseldorf;
6. Viena f. Vistula l idlands (în Marea Britanie) în care
M
se află orașele Londra, Birmingham,
Liverpool, Manchester, Leeds etc.
66 CAPITOLUL 3 | E
II. Pe baza hărții din figura 13 scrie, pe caiet, răspunsul corect care completează afirmațiile de mai jos:
Figura 13
a. O rașul-capitală care are ieșire la Marea Baltică este marcat, pe hartă, cu cifra .
b. Orașul-capitală supranumit „Cetatea eternă” este marcat, pe hartă, cu cifra .
c. O rașul-capitală situat în Podișul Castiliei este marcat, pe hartă, cu cifra .
d. Fluviul care traversează orașele-capitală marcate, pe hartă, cu cifrele 4 și 6 se numește .
e. Orașul marcat, pe hartă, cu cifra 9 se numește și este capitala statului numit .
f. O
rașul-capitală în care se află cel mai vechi metrou din lume este marcat, pe hartă, cu cifra .
g. Cel mai populat oraș european este marcat, pe hartă, cu cifra .
III. Citește textul de mai jos:

Barcelona este al doilea oraș al Spaniei, ca mărime demografică, fiind situat pe țărmul Mării Mediterane, între
deltele râurilor Llobregat și Besòs. Este înconjurată de lanțul montan Sierra de Collserola, cu înălțimea maximă
de 512 m în Muntele Tibidabo. Un alt punct înalt al orașului este colina Montjuïc, unde în fața Palatului Național
se află Fântâna Magică, un obiectiv turistic foarte vizitat. Orașul adăpostește operele celebrului arhitect Antonio
Gaudi: catedrala Sagrada Familia, Parcul Güell, Casa Milà (La Pedrera), Casa Batlló. În Barcelona mai poți vizita
Cartierul Gotic, Acvariul, Portul Olimpic, celebra stradă La Rambla și monumentul lui Cristofor Columb.
Precizează:
1. numele statului pe teritoriul căruia se află orașul Barcelona;
2. tipul de climat specific Barcelonei;
3. numele muntelui în care se înregistrează altitudinea maximă;
4. numele arhitectului ale cărui opere se află în acest oraș;
5. trei obiective turistice care pot fi vizitate în orașul Barcelona.
Proiect
Realizează o caracterizare a unui oraș european, cu populație de peste un milion de locuitori. Vei
avea în vedere: poziția geografică în cadrul țării, unitatea de relief unde este situat, râul sau fluviul care
îl traversează, climatul specific, numărul locuitorilor, funcțiile economice, principalele obiective turistice.
Poți anexa proiectului tău diferite grafice și imagini reprezentative.
Economia 67
Resursele naturale și valorificarea lor
Analizează harta
Figura 1
Precizează
 numelea trei state cu zăcăminte de petrol și gaze naturale;
 numele a trei state cu zăcăminte de cărbuni;
n
umele a trei state unde se extrag minereuri de fier;
n
umele a două state cu resurse de ape geotermale. Explică existența apelor geotermale în aceste state.
Reține
Resursele naturale ale Europei sunt variate, fiind reprezentate de:
Resursele litosferei
Europa are resurse limitate de hidrocarburi. Federația Rusă dispune de zăcăminte însemnate de gaze
naturale și petrol. Norvegia și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord extrag aceste resurse din
platforma continentală a Mării Nordului, fiind alături de Federația Rusă cei mai importanți producători din
Europa. Țările de Jos au rezerve de gaze naturale. România deține aceste resurse în Subcarpați, Podișul
Getic, Câmpia Română, Câmpia de Vest, platforma continentală a Mării Negre, Podișul Transilvaniei (gaz
metan). Resursele de hidrocarburi se vor epuiza în viitor, de aceea multe țări europene investesc în surse
de energie durabilă: energia solară, energia eoliană și energia mareelor.
Resurse de cărbuni se află în: Germania (bazinul carbonifer Ruhr), Polonia (bazinul carbonifer Silezia),
Ucraina (bazinul carbonifer Donbass), Marea Britanie, Belgia, Spania, Franța (Alsacia și Lorena) și România
(bazinele carbonifere Petroșani și Motru-Rovinari).
68 CAPITOLUL 3 | E
Uraniul este folosit în centralele nucleare. Cele mai multe centrale nucleare din Europa se află în Franța.
Energia nucleară este produsă și în Belgia, Suedia, Spania etc. În România se află o centrală nucleară
în orașul Cernavodă, județul Constanța (figura 2). Acest tip de energie implică riscuri pentru populație
în cazul producerii unor defecțiuni sau accidente. De asemenea, există și problema depozitării deșeu-
rilor radioactive.
Figura 2 – Centrala nucleară de la Cernavodă
Minereurile de fier sunt utilizate în industria siderurgică pentru

obținerea fontei și a oțelului. Țări care au resurse bogate de minereu de
fier sunt: Rusia (Kursk), Ucraina (Krivoi Rog) și Suedia (Kiruna).
Minereurile neferoase (cupru, plumb, zinc) sunt în cantități mari
în Munții Ural, Munții Carpați (în România, Serbia) și Munții Cantabrici.
Bauxita (din care se obține aluminiu) se găsește în Grecia, Croația,
Ungaria și Franța.
Sarea este folosită atât pentru consumul populației, cât și ca materie
primă în industria chimică. Rezerve mari de sare se află în țara noastră (în
Cariera de cupru – Majdanpek (Serbia) Depresiunea Colinară a Transilvaniei și în Subcarpați), dar și în Polonia,
Marea Britanie, Ucraina, Germania ș.a.
Resursele hidrosferei
Mareele sunt folosite ca sursă de energie. O centrală mareomotrică
se află în Franța, pe țărmul Mării Mânecii, în estuarul râului La Rance.
Potențialul hidroenergetic al râurilor este valorificat în țări precum
Norvegia, Suedia, Franța, Austria și Elveția, care își produc o mare parte din
energia electrică în hidrocentrale. În România cele mai mari hidrocentrale
sunt: Porțile de Fier I și II, construite pe Dunăre, în colaborare cu Serbia.
Energia geotermală (energia apelor fierbinți care ies din interiorul
Hidrocentrala Porțile de Fier I scoarței terestre) este utilizată pentru producerea energiei electrice și
termice în Islanda și Italia.
Resursele atmosferei și resursele extraatmosferice
Energia eoliană este utilizată foarte mult în vestul Europei (Irlanda,
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Danemarca, Țările de
Jos), dar și în țara noastră (mai ales în Podișul Dobrogei, unde se află un
mare parc eolian, la Fântânele-Cogealac, în județul Constanța).
Potențialul energetic solar în Europa scade de la sud spre nord.
Energia solară este utilizată de sistemele fotovoltaice (produc energie
electrică) sau panouri solare (produc energie termică). Statele din Europa
care valorifică potențialul energetic solar într-o proporție ridicată sunt:
Centrala solară Odeillo (Franța) Malta, Cipru, Grecia, Franța și Spania.
Economia 69
Resursele biosferei
Suprafața acoperită cu pădure variază de la o țară la alta. Cele mai împădurite țări sunt Finlanda, Suedia și
Slovenia, iar cele mai mici suprafețe cu păduri le au Malta, Islanda, Olanda și Danemarca. Pădurile furnizează lemn
pentru construcții, pentru încălzirea locuințelor sau pentru fabricarea mobilei. Pășunile și fânețele naturale din
regiunile montane sunt folosite pentru creșterea animalelor.
I. Analizează imaginea din figura 3. MAI MULT:
l rima exploatare
P
geotermală pentru
încălzirea locuințelor a
apărut în Islanda, în anul
1930. Ulterior, aceasta
a fost extinsă pentru
încălzirea serelor și a
adăposturilor pentru
animale.
Islanda – ape geotermale

Figura 3
Surse de energie l altă resursă de
O
electrică energie regenerabilă
Precizează: constă în exploatarea
1. sursele de energie regenerabilă; biomasei. Biomasa
2. tipul de centrală care folosește cărbuni, petrol și gaze naturale pentru produ reprezintă totalitatea
cerea energiei electrice; materialelor de
origine organică care
3. tipul de centrală care folosește uraniu, precum și un dezavantaj al producerii
pot fi folosite drept
energiei electrice într-o astfel de centrală; combustibili: reziduuri
4. numele unei resurse utilizate pentru producerea energiei electrice în jude- agricole, forestiere și
țul tău. zootehnice, deșeuri din
industria alimentară,
II. Notează, pe caiet, enunțurile următoare și precizează în dreptul fiecăruia dacă
deșeuri urbane, plante
este adevărat, A sau fals, F: special cultivate.
1. E nergia geotermală este folosită la producerea energie electrice și termice în
Islanda. ȘTIAI CĂ:
2. În Europa, potențialul energetic solar scade de la nord spre sud.
3. O centrală mareomotrică se află în Franța, în estuarul râului La Rance.
l Energia valurilor va fi
valorificată mai mult în
4. Din platforma continentală a Mării Nordului se extrag hidrocarburi.
viitor? În Europa, valurile
5. Centralele nucleare folosesc petrolul pentru producerea energiei electrice. cauzate de vânturile
III. Explică faptul că: de vest sunt puternice,
astfel că litoralul
1. Islanda deține suprafețe foarte mici acoperite cu pădure;
Oceanului Atlantic
2. în Irlanda energia eoliană contribuie cu peste 50% la producția de energie are un mare potențial
electrică a țării; pentru obținerea
3. în Malta energia solară contribuie cu peste 80% la producția de energie energiei electrice
electrică a țării. regenerabile.
70 CAPITOLUL 3 | E
Activitățile economice: agricultura, industria, serviciile

Precizează
 activitățile economice prezentate în imaginile notate cu literele A, B și C;
 un factor natural care favorizează dezvoltarea activității economice prezentate în imaginea A;
 trei produse obținute prin prelucrarea laptelui.
Reține
Europa este un continent dezvoltat economic, locul unde a apărut revoluția industrială. Agricultura este
modernă, intensivă, țările europene au un grad ridicat de industrializare, rețeaua căilor de comunicație este
diversificată, comerțul este dinamic, iar turismul este dezvoltat, datorită numeroaselor obiective turistice.
Agricultura
Europa dispune de condiții naturale favorabile dezvoltării
agriculturii: suprafețele mari ocupate de câmpie și podișuri joa
se, resursele de apă, clima temperată și solurile fertile. Agricultura
extensivă, cu producții agricole modeste, a fost înlocuită treptat
de agricultura intensivă, care valorifică eficient terenul, folosește
un număr mult mai mic de muncitori, utilizând mașini agricole
moderne. Culturile agricole care ocupă suprafețe mari sunt:
cerealele (grâu, porumb, secară, orz, ovăz), floarea-soarelui, sfecla
de zahăr, cartoful. În Europa Sudică se cultivă vița-de-vie, citricele
și măslinul. Se cresc: ovine, bovine și porcine. Plantație de măslini – Spania
Economia 71
Industria
Factorii care au contribuit la dezvoltarea unor regiuni industriale sunt:
ȘTIAI CĂ:
 densitatea mare a populației și implicit a forței de muncă; lÎn România se
 existența unei rețele de căi de comunicație eficiente; produc autotu
 vecinătatea centrelor de extracție a unor resurse de subsol; risme în orașele:
 tradițiile locale (meșteșugurile). Mioveni (Dacia)
Industria Europei este diversificată și axată pe robotizarea și informatizarea proceselor indus- și Craiova (Ford)?
triale. Industria construcțiilor de mașini contribuie la dezvoltarea tuturor ramurilor economiei. În
cadrul acesteia, industria autovehiculelor este foarte dezvoltată în Germania, Franța, Italia, Spania.
Linie de asamblare a autovehiculelor noi TGV (tren de mare viteză)

Serviciile
 Transporturile în Europa sunt diversificate și moderne.
Rețeaua feroviară este mai densă în țările Europei vestice și centrale și mai redusă în nordul Europei.
Numeroase tuneluri traversează Munții Alpi: Simplon, Saint Gothard, Mont Cenis. Pe sub Marea Mânecii a fost
construit Eurotunelul, care leagă Franța de Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. Legăturile feroviare
peste mări sau lacuri sunt realizate cu ajutorul feriboturilor.
Transporturile rutiere sunt foarte dezvoltate, rețeaua de autostrăzi având lungime mare în Germania, Franța,
Spania, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Țările de Jos ș.a. Podul Oresund leagă
Danemarca de Suedia. În Norvegia, se află cel mai lung tunel rutier din lume (24,5 km), Laerdal.
Transporturile fluviale și maritime sunt utilizate în principal pentru mărfurile grele și voluminoase. În Europa,
principala axă de transport fluvial o reprezintă Rinul și Dunărea. Orașul Duisburg, din Germania, este cel mai mare
port fluvialal din Europa, ca volum al traficului de mărfuri, fiind situat pe fluviul Rin. Orașul Rotterdam (Țările de
Jos) este cel mai mare port maritim. Flote maritime mari au Grecia, Norvegia și Marea Britanie.
Transporturile aeriene au o mare frecvență în Europa Vestică și Centrală datorită legăturilor transoceanice.
Cele mai mari aeroporturi europene, ca număr de pasageri, sunt în Londra (Heathrow), Paris (Charles de Gaulle),
Amsterdam (Schiphol), Frankfurt pe Main.
 Turismul are o veche tradiție, Europa fiind continentul care primește anual cel mai mare număr de turiști,
datorită potențialului său turistic natural, istoric sau cultural.
Turismul litoral este dezvoltat în bazinul Mării Mediterane (litoralul Spaniei, cu celebra Costa del Sol, cel al
Franței, unde se află Coasta de Azur – stațiunile Saint-Tropez, Nisa, Cannes, litoralul Italiei și al Greciei), dar și al
Mării Negre.
Turismul montan este practicat în Munții Alpi, unde există numeroase stațiuni, în Austria (Innsbruck), Elveția
(Davos), Franța (Chamonix) și Italia, dar și în Munții Pirinei, Carpați, Apenini etc.
Turismul balnear se practică în renumitele stațiuni balneare: Vichy și Vittel (Franța), Baden-Baden (Germania),
Karlovy Vary (Cehia).
Turismul cultural este specific marilor orașe europene, iar turismul religios se practică la Vatican, dar și în alte
state (Grecia, Spania, România etc.).
 Comerțul. Europa este cel mai mare exportator mondial de produse finite, fiind în același timp piață de
desfacere pentru numeroase țări din întreaga lume.
72 CAPITOLUL 3 | E
Aplică
I. Citește enunțurile de mai jos și alege răspunsul corect:
1. O flotă maritimă numeroasă deține statul numit:
a. Bulgaria b. Grecia c. România d. Ungaria
2. Cel mai mare port maritim, ca volum al traficului de mărfuri, din Europa, este în orașul:
a. Anvers b. Hamburg c. Marsilia d. Rotterdam
3. Eurotunelul leagă Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord de:
a. Belgia b. Franța c. Olanda d. Spania
4. O cultură agricolă din Europa Sudică este:
a. cartoful b. măslinul c. orzul d. secara
II. Realizează asocierea dintre tipurile de turism din coloana A şi oraşele unde se practică acest tip de
turism, din coloana B, după modelul 6–f.
A B
1. turism balnear a. Innsbruck
2. turism cultural b. Karlovy Vary
3. turism litoral c. Paris
4. turism montan d. Saint-Tropez
5. turism religios e. Vatican
III. Analizează harta din figura 2.

A. Precizează:
1. l itera cu care este marcat, pe hartă, statul
unde se află cel mai mare port fluvial, ca
volum al traficului de mărfuri;
2. l itera cu care este marcat, pe hartă, statul
unde se află Costa del Sol;
3. litera cu care este marcat, pe hartă, statul
unde se află cel mai lung tunel rutier;
4. o cauză care determină densitatea re-
dusă a rețelei de căi ferate și șosele în
statul marcat, pe hartă, cu litera D;
5. două culturi agricole din statul marcat,
pe hartă, cu litera C;
6. u
n factor care favorizează creșterea ovi
nelor și bovinelor în statul marcat, pe
hartă, cu litera F. Figura 2
B. Prezintă:
1. d
oi factori care favorizează dezvoltarea agriculturii în statul marcat, pe hartă, cu litera E;
2. d
oi factori care favorizează dezvoltarea turismului în statul marcat, pe hartă, cu litera G.
73
Uniunea Europeană
Analizează harta
Suprafață
4 104 251 km2
Populație
446 828 803 locuitori
(anul 2022)
Cel mai mare stat

ca suprafață – Franța,
iar ca populație
– Germania.
Cel mai mic stat
ca suprafață și
populație – Malta.
Figura 1
Precizează
1. numele statelor fondatoare ale Uniunii Europene;
2. numele a două state care au aderat la UE în anul 1973;
3. numele a două state, membre UE, din Peninsula Iberică;
4. numele a patru state, membre UE, care sunt riverane Mării Baltice;
5. anul în care a aderat România la UE;
6. numele ultimului stat devenit membru al UE.
Reține
Uniunea Europeană (UE) este o organizație politică și economică cu sediul principal în orașul Bruxelles,
rezultată în urma unor etape succesive de aderare, care au marcat procesul de integrare europeană. În
prezent cuprinde 27 de state. România este membră a UE din anul 2007.
Prin Tratatul de la Maastricht (Olanda), în anul 1992, s-au stabilit principalele prevederi privind UE
care se referă la: piața europeană comună, uniunea economică, monetară și politică, cetățenia comună,
libera circulație a persoanelor și a mărfurilor etc. S-a adoptat și o politică comună în domeniul dezvoltării
industriale, a cercetării științifice, a protecției mediului și a transporturilor.
Simbolurile Uniunii Europene

 Ziua Europei: 9 mai
 Imnul: Oda bucuriei (muzica Ludwig van Beethoven)
 Moneda: Euro
 Steagul: 12 stele aurii pe fond albastru
 Deviza: „Unitate în diversitate”.
74 CAPITOLUL 3 | E
De la formare până în prezent, a traversat mai multe etape.

VREAU SĂ ȘTIU
1951 1957 1992
MAI MULT:
Tratatul de la Paris Tratatul de la Roma Tratatul de la Maastricht
l Istoria Uniunii (Franța) (Italia) (Olanda/Țările de Jos)
Europene începe după
cel de Al Doilea Război Comunitatea Europeană a Comunitatea Economică Uniunea Europeană
Mondial, urmărindu-se Cărbunelui și Oțelului (CECO) Europeană (CEE) (UE)
diminuarea efectelor
acestui război asupra Instituțiile Uniunii Europene
economiilor statelor.  Parlamentul European, cu sedii în orașele Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg;
Arhitecții proiectului
 Comisia Europeană și Consiliul European, cu sedii la Bruxelles;
de integrare europeană
sunt politicienii francezi  Consiliul Uniunii Europene, cu sedii la Bruxelles și Luxemburg.
Jean Monnet și Robert
Schuman. Colaborarea
economică viza inițial
Franța și Republica
Federală Germania (Ger-
mania de Vest), dar la
acest plan de unificare,
au mai aderat Olanda
(Țările de Jos), Belgia,
Luxemburg și Italia.
aloarea totală a tuturor
l V
bunurilor și a serviciilor Parlamentul European din orașul Strasbourg Sediul Comisiei Europene din orașul Bruxelles
produse (Produsul intern
brut sau PIB) în Uniunea
Europeană, în anul 2021, Aplică
a fost de 14,5 mii de
I. D
ouăzeci dintre statele UE și-au înlocuit moneda națională cu moneda unică euro
miliarde euro, ceea ce
reprezintă 18,6 % din și formează zona euro. Caută pe internet numele statelor care folosesc moneda
PIB-ul mondial (figura 2). unică euro și notează-le pe caiet.
Produsul intern brut la nivel mondial (%) II. Începând cu anul 1985, Spațiul Schengen le permite cetățenilor să călătorească
fără a trece prin controale la frontieră. Aceste state și-au consolidat securitatea
UE
35,70%
18,60%
SUA
la frontierele lor externe comune. În prezent cuprinde 23 de state din UE și 4 din
China afara acesteia. Folosind informații din diverse surse, precizează numele statelor
24% Japonia
Alte state din Spațiul Schengen.
5,80%
15,90%
Figura 2
Chestionar de autoevaluare
I. Alege răspunsul care ți se potrivește și comunică-l profesorului tău:
ȘTIAI CĂ:
 Cel mai mult îmi place:
l REXIT se referă la
B
procesul de retragere a a. să completez spațiile libere dintr-un enunț; b. să rezolv probleme;
Regatului Unit al Marii c. să asociez diferite noțiuni/termeni geografici; d. să analizez hărți;
Britanii și al Irlandei e. să aleg răspunsul corect din mai multe variante; f. să investighez;
de Nord din Uniunea
Europeană? Acesta a g. să stabilesc dacă un enunț este adevărat sau fals; h. să realizez proiecte.
avut loc în anul 2020.
II. Completează, pe caiet, propozițiile următoare:
1. Realizând sarcinile de lucru propuse am învățat .
2. Mi-ar fi plăcut să aflu mai multe lucruri despre .
3. Cele mai multe dificultăți le-am avut atunci când .
4. Aș fi obținut rezultate mai bune dacă .
5. Consider că activitatea mea ar putea fi apreciată cu nota .
Caracterizarea geografică a unor state 75
Franța
¯
MAREA BRITANIE is) ȚĂRILE
a la Analizează harta
r (C
a rea Mân Do
ve DE JOS
M I-le Channel ecii S tr
.
(M.B.)
B
EL
GE R M
!Le Havre
G
IA
Oce
Se
A N IA
na
Paris 1.
an
! Suprafață
Bazinul Parizian 633 187 km2
ul
Nantes
! Populația
Câmpia Loarei Strasbourg
At
! 67 842 582 locuitori

Munții
lanti
(anul 2022)
Rin
Vosgi
Lo a
ală Forma de
guvernământ
ura
ra
c
oare ii J ELVEȚIA republică

semi-prezidențială
nț
Golful Bordeaux L.Geneva
Mu
! Lyon
Biscaya ! Vf. Mont Blanc
Masivul 4807 m#
G
stat ro
a
Central
nn
Francez
n
Munții
e
Ro
!Toulouse ITALIA
Ca Alpi
Mu na
nții l du
Midi
P ir
SPANIA ine Marsilia
2. i !
Golful Lion MONACO
Marea Turnul Eiffel și fluviul Sena –

simboluri ale orașului Paris
1. LUXEMBURG Insula
2. ANDORRA Mediterană
Corsica Figura 1
0 65 130 260 390 520
Km
Precizează
 numele țărilor cu care se învecinează Franța;
 numele mărilor la care are ieșire Franța;
 numele insulei care îi aparține;
 numele a patru unități de relief;
 numele a trei ape curgătoare;
 numele orașului-capitală, precum și numele altor trei orașe.
Reține
Așezarea geografică
Franța este situată în Europa Vestică, având ieșire la Oceanul Atlantic, Marea Mânecii și Marea
Mediterană. Deține insula Corsica din Marea Mediterană, dar și alte teritorii din afara spațiului Europei.
76 CAPITOLUL 3 | E
Relieful este variat, fiind reprezentat de: munți tineri, înălțați în

orogeneza alpină (Munții Pirinei și Munții Alpi, cu vârful Mont Blanc
4 807 m), munții vechi, hercinici (Masivul Central Francez, Munții Vosgi)
și câmpii (Bazinul Parizian și Câmpia Loarei).
Climatul este temperat-oceanic în cea mai mare parte a țării și
mediteraneean în sud. În Munții Alpi și Pirinei este un climat montan.
Hidrografia este reprezentată printr-o rețea densă de ape curgă
toare: Loara (cel mai lung fluviu al Franței), Ronul se îndreaptă spre
Marea Mediterană, Sena și Garonne se varsă în Oceanul Atlantic,
Vârful Mont Blanc (4 807 m) –
altitudinea maximă din Munții Alpi Rinul formează o parte din granița cu Germania. Lacul glaciar Geneva
(Leman) este situat la granița cu Elveția.
ȘTIAI CĂ: Vegetația este formată din păduri de foioase și de conifere, care
acoperă peste un sfert din suprafața Franței. În sud și în insula Corsica
În Franța: domină maquisul.
circulat primul tren de mare viteză
l a
TGV pe ruta Paris–Lyon? Populația și orașele

l s -a construit prima centrală Populația Franței este predominant urbană (peste 80%). Prin
mareomotrică, în estuarul râului La cipalele orașe sunt: Paris (capitala străbătută de fluviul Sena), Lyon,
Rance, unde amplitudinea mareelor Marsilia, Nantes, Bordeaux.
este de aproximativ 14 m?
l anal du Midi leagă Marea
C Economia
Mediterană de Oceanul Atlantic?
A fost construit între anii 1667 și Resursele de subsol sunt variate: cărbuni, bauxită, minereuri de
1694, are 360 km navigabili și fier, uraniu. Franța deține suprafețe mari de terenuri arabile.
328 de structuri (apeducte, poduri, Industria este competitivă și diversificată. Energia electrică este
ecluze, tunele etc.), fiind o realizare
produsă mai ales în atomocentrale, dar și prin valorificarea potențialu-
tehnică remarcabilă, dar și o
adevărată operă de artă. Este
lui energetic al râurilor și al mareelor. Foarte dezvoltate sunt industria
inclus în Patrimoniul UNESCO. siderurgică, industria metalurgiei neferoase și industria constructoare
de mașini (vapoare, avioane, autovehicule), industria chimică, precum
și industria textilă și cea alimentară (este o mare producătoare de
brânzeturi).
Agricultura este performantă, obținându-se producții însemnate
de cereale și floarea-soarelui. În sud și est se practică viticultura, Franța
fiind unul dintre marii producători mondiali de vinuri. Pomii fructiferi
sunt cultivați pe suprafețe mari în nord și vest, dar și în sudul țării, unde
se cultivă mai ales citrice. Se cresc ovine, bovine și porcine.
Transporturile. Franța are o rețea densă de autostrăzi și căi ferate.
Canal du Midi Transportul feroviar este modern, realizându-se cu trenuri de mare
viteză (TGV). Porturile maritime ale Franței beneficiază de amenajări
complexe (Marsilia, Le Havre, Nantes, Bordeaux). Transportul fluvial se
realizează pe Rin, Loara, Sena, Ron, dar și printr-o rețea de canale.
Turismul aduce venituri însemnate, Franța fiind una dintre cele mai
vizitate țări ale lumii. Sunt prezente toate tipurile de turism. Coasta
de Azur, Munții Alpi, Munții Pirinei, Parisul și împrejurimile sale, valea
Loarei (renumită pentru castelele medievale) primesc anual un număr
mare de vizitatori.
Castelul Chenonceau de pe valea Loarei

Aplică
I. Analizează harta de la figura 2.
¯
Precizează: !
a. n
umele unităților de relief marcate, pe hartă, cu 1
literele A, B, C, D, E și F; !
b. numele apelor curgătoare marcate, pe hartă, cu F
cifrele 1, 2, 3 și 4; !
c. n
umele orașelor marcate, pe hartă, cu cifrele 5, !
6, 7 și 8. 2 D
II. Completează spaţiile punctate cu răspunsul corect:

C
1. În sud, Franţa are ieşire la Marea .
!
2. O mare parte din energia electrică a Franţei este !
produsă în . 3 #
E
3. O parte din granița Franței cu Germania se află
pe fluviul . 4 A
4. Cea mai mare altitudine din Franța se înregis-

trează în Munții . B !
5. Masivul Central Francez s-a format în oroge-
neza .
6. Obiective turistice foarte vizitate sunt castelele
medievale din valea fluviului . 0 65 130 260 390 520
Km
7. În vestul Franței se află Golful .
Figura 2
III. Explică faptul că Franța:
1. are o agricultură dezvoltată; 2. este o importantă destinație turistică mondială.
IV. Notează, pe caiet, enunțurile următoare și scrie, în dreptul fiecăruia, dacă este adevărat, A, sau fals, F.
1. După forma de guvernământ, Franța este monarhie constituțională.
2. Spre nord, Franța se învecinează cu Elveția.
3. Orașul Lyon este traversat de fluviul Ron.
4. Fluviul Garonne se varsă printr-un estuar.
5. Lacul Geneva este un lac glaciar și se află la granița cu Germania.
V. Completează, pe caiet, rebusul de mai jos. Cum se numește orașul înscris pe verticala A-B?
A
1.
2.
3.
4.
5.
B
1. Munți care au altitudinea de 4 807 m în vârful Mont Blanc;
2. Cel mai lung fluviu al Franței;
3. Fluviu care se varsă în Marea Mediterană printr-o deltă;
4. Munți aflați la granița cu Spania.
5. Munți vechi situați în nord-estul Franței.
VI. Caută pe internet informații despre teritoriile deținute de Franța în alte regiuni ale Globului, cunoscute sub
numele „Teritoriile de peste mări”. Notează-le pe caiet.
78 CAPITOLUL 3 | Europa – identitate geografică
Italia
Analizează harta
Suprafață
302 073 km2
Populația
(anul 2022)
Forma de
guvernământ
republică
parlamentară
Figura 1
Precizează
 numele țărilor cu care se învecinează Italia;
 numele mărilor la care are ieșire Italia;
 numele a două insule care aparțin Italiei;
 numele a trei unități de relief;
 numele a trei vulcani;
n
umele orașului-capitală, precum și numele altor
trei orașe.
Reține
Italia este situată în sudul Europei. Ocupă peninsula cu același nume (împreună cu statele-enclavă San
Marino și Vatican), insulele Sicilia, Sardinia și alte insule mai mici din Marea Mediterană.
Relieful. În nordul Italiei se află Munții Alpi, cu altitudini de peste 4 000 m, relief glaciar și ghețari.
Câmpia Padului este o câmpie fluvio-lacustră, traversată de fluviul cu același nume. Munții Apenini (Vârful
Gran Sasso d'Italia, 2 912 m) se desfășoară de-a lungul peninsulei. În insula Sicilia se află vulcanul Etna – cel
mai înalt vulcan din Europa (3 329 m). Alți vulcani sunt Vezuviu și Stromboli.
Climatul este mediteraneean, caracterizat prin veri calde și se-

cetoase și ierni blânde și ploioase. În munți există un climat montan.
Hidrografia. Cea mai importantă apă curgătoare a Italiei ca
lungime, bazin hidrografic și debit este Padul (Po), care izvorăște
din Munții Alpi. Din Munții Apenini izvorăsc Arno și Tibru, râuri
scurte, cu debite mici, vara și mari, iarna. În Munții Alpi sunt lacuri
glaciare (lacurile Como, Garda – figura 2 – și Maggiore), iar în Munții
Apenini, lacuri vulcanice (lacurile Albano și Bolsena).
Vegetația este formată din păduri mediteraneene (stejar veșnic
verde, pin maritim, etc.) și tufișuri de maquis și gariga. Figura 2 – Lacul Garda
Populația și orașele
Populația Italiei este concentrată în jumătatea nordică, mai
ales în Câmpia Padului. Densitatea populației depășește cu puțin
200 loc./km2 (2021), având valori mai mici în regiunile montane, în
insula Sardinia și regiunea de la sud de orașul Napoli. Deși bilanțul
natural este ne gativ, numărul populației este relativ constant,
datorită aportului mare de imigranți.
Capitala țării este orașul Roma, străbătut de Tibru. Alte orașe
mari sunt: Milano, Torino, Napoli, Veneția (figura 3), Genova. Majo-
ritatea orașelor italiene au fost fondate în perioada antică.
Figura 3 – Piața San Marco, Veneția
Economia
Principalele resurse ale Italiei sunt marmura, sulful, gazele naturale.
Agricultura este specializată în cultura viței-de-vie, a citricelor (portocali, lămâi) și a măslinului. De asemenea,
se cultivă cereale (grâu, porumb și orez) în Câmpia Padului și se cresc ovine și bovine. Se practică pescuitul.
Industria este diversificată și bazată pe materii prime din import. Este concentrată în nord-vestul țării, unde
se află „triunghiul industrial” Torino–Milano–Genova. Se produce energie electrică (în termocentrale, hidrocen
trale, atomocentrale, centrale geotermale). Industria siderurgică este dezvoltată în orașele porturi. Industria
constructoare de mașini produce automobile (Fiat, Alfa Romeo etc.), vapoare, avioane, motociclete ș.a.
Alte ramuri industriale dezvoltate sunt industria chimică (mai ales petrochimia), industria textilă și alimentară
(ulei de măsline, vin etc.).
Transporturile sunt moderne, Italia dispunând de o rețea densă de autostrăzi (spre exemplu, Autostrada
Soarelui între Genova și Napoli, este cea mai lungă autostradă din Italia), căi ferate, aeroporturi și porturi maritime
(Genova – cel mai mare port maritim al Italiei, după volumul traficului de mărfuri, Napoli și Bari).
Turismul Italiei este foarte dezvoltat datorită numeroaselor obiective turistice naturale și antropice. Cele mai
vizitate orașe sunt: Roma, Florența, Veneția, Milano, Napoli (figura 4), Pisa, Verona, Bologna ș.a. În Munții Alpi și
Munții Apenini se practică turismul montan și cel al sporturilor de iarnă. Alte regiuni turistice sunt: Cinque Terre
(figura 5), Coasta Amalfitană (figura 6) și Toscana.

Orașul Napoli și vulcanul Vezuviu Aspect din Cinque Terre Aspect de pe Coasta Amalfitană
80 CAPITOLUL 3 | Europa – identitate geografică
Munții Apenini – Cascada Marmore Aspect din orașul Florența Fontana di Trevi – Roma
ȘTIAI CĂ: Aplică

l La Alberobello I. Analizează harta de la figura 9.
(figura 7), în sudul
Italiei, se află locuințele
trulli, construite din
calcar și cu acoperișuri
conice, care fac parte
din Patrimoniul
UNESCO?
Figura 7 – Alberobello
l Sassi di Matera
(figura 8) cuprinde
un complex de case,
biserici, mănăstiri și
schituri construite în
peșterile naturale din Figura 9
Murgia? A fost locuită Precizează:
încă din Paleolitic, fiind umele unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A, B și C;
n
una dintre cele mai
umele insulelor marcate, pe hartă, cu literele D și E;
n
vechi așezări europene.
n
umele mărilor marcate, pe hartă, cu
Aparține Patrimoniului
UNESCO. literele F, G și H;
n
umele apelor curgătoare marcate, pe
hartă, cu cifrele 1, 2 și 3;
n
umele orașelor marcate, pe hartă, cu
cifrele 4, 5, 6, 7, 8 și 9;
umele orașului din figura 10 și numă-
n
rul cu care este marcat pe hartă.
Figura 10
II. Prezintă o cauză care explică faptul că:
 I talia este una dintre țările mari producătoare de ulei de măsline;
Figura 8 – Sassi di Matera  i ndustria siderurgică este localizată în orașele porturi.
Germania
Analizează harta
Suprafață
357 376 km2
Populația
(anul 2022)
Forma de
guvernământ
republică
parlamentară federală
Aspect din orașul Berlin
Figura 1
Precizează
 numele țărilor cu care se învecinează Germania;
 numele mărilor la care are ieșire Germania;
 numele a trei unități de relief;
Reține
Germania este situată în Europa Centrală și are ieșire la Marea
Nordului și Marea Baltică.
82 CAPITOLUL 3 | E
Relieful Germaniei este variat și scade în altitudine de la sud spre nord. În sud se află Munții Alpii Bavariei
(figura 2), la poalele cărora este situat Podișul Bavariei. Câmpia Germaniei de Nord, este o câmpie fluvio-glaciară
ce aparține Câmpiei Nord-Europene. Pe teritoriul Germaniei există și munți vechi, formați în orogeneza hercinică,
Munții Harz, Masivul Șistos Renan și Munții Pădurea Neagră.
Climatul Germaniei este temperat de tranziție, cu ierni blânde și veri răcoroase în nord, spre sud, verile fiind
mai călduroase și iernile mai reci.
Hidrografia. Principalele fluvii sunt: Rinul, Elba, Oderul și Dunărea. Lacul glaciar Boden se află la granița dintre
Germania, Elveția și Austria.
Vegetația este formată din păduri de foioase și de conifere, care acoperă aproape o treime din suprafața țării.
Germania este cel mai populat stat al Uniunii Europene. Capitala țării este orașul Berlin. Alte orașe mari sunt:
Hamburg, München, Köln, Frankfurt pe Main. O densitate mare a populației se înregistrează în valea Rinului,
unde s-a dezvoltat aglomerația urbană Rin-Ruhr.
Economia
Resursele de subsol sunt bogate: cărbuni superiori (bazinul carbonifer Ruhr) și inferiori, sare, sulf, minereuri
feroase și neferoase.
Industria este automatizată, robotizată și diversificată. Industria metalurgică are tradiție în regiunea Ruhr.
Germania este o mare producătoare de automobile (Opel, Ford, Volkswagen, BMW – figura 3), dar și de vapoare,
mașini agricole, aparatură optică.
Agricultura este influențată de condițiile climatice și de soluri. Cele mai răspândite culturi agricole sunt
cele de secară, orz, ovăz, cartof, sfeclă de zahăr și plante furajere. Se cresc porcine. Suprafețele mari ocupate cu
pășuni și fânețe favorizează creșterea bovinelor și a ovinelor.
Transporturile se evidențiază printr-o rețea densă de autostrăzi și căi ferate, numeroase aeroporturi,
remarcându-se aeroportul din Frankfurt pe Main. Pentru optimizarea transportului fluvial au fost construite
canale (Canalul Dunăre–Main–Rin, canalul Kiel, ș.a.). În Germania se află portul Duisburg, pe Rin, cel mai mare
port fluvial din Europa, ca volum al traficului de mărfuri. Transporturile maritime sunt favorizate de ieșirea la
Marea Nordului (portul Hamburg) și la Marea Baltică.
Turismul cultural este dezvoltat, fiind vizitate castelele din lungul văii Rinului și din alte regiuni ale Germaniei
(figura 4) și marile orașe (Berlin, München, Hamburg).
Figura 2 – Alpii Bavariei – Figura 3 – Muzeul BMW Figura 4 –

Vârful Zugspitze, 2 962 m din orașul München Castelul Neuschwanstein
Aplică
I. Completează spațiile libere cu răspunsul corect:
1. În partea de nord-vest Germania are ieșire la Marea .
2. Spre est Germania se învecinează cu statele .
3. Fluviul Dunărea izvorăște din Munții .
4. Fluviul Oder se varsă în Marea .
5. Cel mai mare port fluvial din Europa se află în orașul .
6. La vărsarea fluviului Elba în Marea Nordului se află orașul .
II. Explică faptul că fluviile Germaniei au direcție de curgere de la sud spre nord.
Norvegia
Analizează harta
Figura 1
Precizează
 numele țărilor cu care se învecinează Norvegia;
 numele mărilor la care are ieșire Norvegia;
 numele celei mai importante paralele care-i traversează teritoriul;

Suprafață
 numele punctului extrem nordic al Europei;
385 155 km2
n umele a două unități de relief;

Populația
5 391 369 locuitori
(anul 2022)
Reține Forma de guvernământ
Monarhie constituțională
Norvegia este situată în Europa Nordică și ocupă vestul Peninsulei Scan-
dinave. Este traversată de Cercul Polar de Nord, iar pe teritoriul ei se află
Capul Nord, ce reprezintă extremitatea nordică a continentului european.
Relief. Principala unitate de relief, care ocupă cea mai mare parte a
Norvegiei, o reprezintă Munții (Alpii) Scandinaviei. Aceștia sunt munți vechi,
formați în orogeneza caledoniană și reînălțați în orogeneza alpină. Înre-
gistrează altitudini de peste 2 000 m (2 469 m în Vârful Galdhopiggen). Vârful Galdhopiggen
84 CAPITOLUL 3 | E
Țărmurile sunt crestate de numeroase fiorduri (Sognefjord este

cel mai mare din Norvegia – figura 2), și însoțite de insule (exemplu
Insulele Lofoten – figura 3).
Climatul Norvegiei este temperat-oceanic în vest, în regiunea lito
rală (datorită influenței Curentului cald al Atlanticului de Nord), iar în
nord este subpolar. În Munții Scandinaviei există un climat montan.
Râurile sunt scurte, repezi, cu numeroase cascade. Au debite
bogate tot anul, având un potențial hidroenergetic ridicat. De aceea,
Norvegia își produce aproape întreaga cantitate de energie electrică
în hidrocentrale.
Figura 2 – Fiordul Sognefjord
Vegetația este formată din păduri de conifere, în cea mai mare
parte a țării, iar în nord, este specifică tundra.
Populația are o densitate mică, fiind concentrată în regiunea litorală
din sud și sud-vest. Cele mai mari orașe sunt: Oslo, capitala țării, Bergen,
Trondheim și Stavanger.
Economia
Resursele de subsol sunt diverse: petrol și gaze naturale (se extrag
Figura 3 – Insulele Lofoten
din platforma continentală a Mării Nordului), minereuri feroase și
neferoase (cupru, zinc, bauxită).
Agricultura. Principala ramură a agriculturii este creșterea ani
malelor (ovine și bovine). Terenurile agricole ocupă suprafețe reduse,
fiind cultivate cu: orz, cartof și plante furajere. Se practică pescuitul.
În Norvegia există numeroase ferme piscicole (somon) (figura 4).
Industria este diversificată, ramurile industriale reprezentative
fiind petrochimia, industria constructoare de mașini (nave maritime,
utilaj petrolier), industria lemnului și industria alimentară (prelucrarea
peștelui). Este o mare producătoare de aluminiu.
Figura 4 – Fermă piscicolă Transporturile maritime sunt dezvoltate, Norvegia având o
puternică flotă comercială. Densitatea căilor ferate și a celor rutiere
este redusă, totuși autostrăzi moderne traversează țara de la sud la
nord. Cel mai mare aeroport al țării se află la Oslo.
Turismul. Principalele atracții turistice din Norvegia sunt orașul-
capitală Oslo și împrejurimile, fiordurile și aurorele polare (figura 5).
Aplică
I.
Pornind de la figura 5 reali zează un text despre Norvegia, de
Figura 5 – Aurora polară 10-12 rânduri, în care vei folosi termenii: Munții Scandinaviei, fiorduri,
aurore polare, Cercul Polar de Nord, Oslo, petrol, pescuit.
ȘTIAI CĂ:
II. Compară climatul Norvegiei cu cel al Italiei precizând trei deosebiri
l La Muzeul Fram din Oslo,
între acestea.
printre exponate, se află și
nava celebrului explorator Notă: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte: factorii
Roald Amundsen, Gjoa? genetici ai climei, tipul de climat, caracteristicile anotimpurilor, alte aspecte.
Federația Rusă
Analizează harta
Figura 1 – Federația Rusă – partea europeană
Precizează
 numele țărilor cu care se învecinează Federația Rusă;
 numele oceanului și al mărilor la care are ieșire Federația Rusă; Suprafață
n umele celor două lanțuri montane care formează limita între
4 328 500 km2
(partea europeană)
Europa și Asia;
 numele altor trei unități de relief; Populația
 numele a trei ape curgătoare din partea europeană a Federației Ruse; aproximativ 113 000 000
locuitori - partea europeană
 numele a două lacuri;
(anul 2022)
Forma de guvernământ
Reține republică semi-prezidențială
Federația Rusă este cel mai mare stat din lume, ca suprafață. Ocupă
estul Europei și nordul Asiei, precum și o exclavă unde este situat orașul
Kaliningrad. Este traversată de Cercul Polar de Nord.
Relieful din partea europeană a Federației Ruse este format din
Câmpia Europei de Est, pe suprafața căreia sunt și unități de podișuri
(Podișul Valdai, Podișul Volgăi, Podișul Central Rus). Munții Ural și Munții
Caucaz (Vârful Elbrus, 5 642 m – figura 2) despart Europa de Asia.
86 CAPITOLUL 3 | E
Climatul este temperat-continental în cea mai mare parte, iar în

nord este subpolar.
Hidrografia. Spre Marea Caspică se îndreaptă fluviile Volga (cu
numeroase amenajări hidroenergetice) și fluviul Ural. Spre Oceanul
Arctic curg Dvina de Nord și Peciora, iar spre Marea Azov curge Donul.
În nord-vestul țării se află două lacuri glaciare: Ladoga și Onega.
Vegetația este formată din stepă, silvostepă, taiga (pădurea de coni
fere) și tundră. În vestul țării pot fi întâlnite și păduri de foioase și mixte.
Figura 2
Aspect din Munții Caucaz Populația și orașele
Majoritatea locuitorilor trăiesc în partea europeană a Federației
Ruse, acesta fiind cel mai populat stat al Europei. Populația este
predominant urbană. Principalele orașe sunt: Moscova, capitala (cel
mai populat oraș european), Sankt Petersburg (figura 3), Kazan, Nijni
Novgorod, Samara, Volgograd etc.
Economia
Resursele de subsol sunt foarte bogate și variate. Are mari resurse
energetice: petrol, gaze naturale și cărbuni. Zăcăminte de minereu de
fier se află la Kursk. Din Munții Ural se extrag minereuri neferoase.
Figura 3
Aspect din orașul Sankt Petersburg Industria este orientată spre ramurile de bază, industria extractivă,
– Râul Neva producerea energiei electrice (mai ales în termocentrale), metalurgie.
Agricultura. Se cultivă cereale, cartof, floarea-soarelui, sfeclă de
zahăr. Se cresc bovine, porcine, ovine, iar în nord, reni.
Transporturile. Rețeaua rutieră și feroviară este mai densă în par
tea europeană. În Federația Rusă se află cea mai lungă cale ferată din
lume, Transsiberianul. Transporturile fluviale se realizează pe marile
fluvii (Volga, Don), pe lacurile Ladoga (figura 4) și Onega, pe canale.
Cele mai mari aeroporturi sunt la Moscova și Sankt Petersburg. Printr-o
vastă rețea de conducte se asigură transportul petrolului (oleoducte) și
Figura 4 al gazelor naturale (gazoducte).
Transporturi pe lacul Ladoga Turism. Printre cele mai vizitate obiective turistice din Rusia se
numără Catedrala Sfântul Vasile din Moscova, Muzeul Ermitaj din Sankt
ȘTIAI CĂ: Petersburg, unul dintre cele mai vechi muzee din lume, Insula Kizhi, de
l Orașul Sankt Petersburg este pe Lacul Onega, un veritabil muzeu în aer liber, unde se află clădiri din
supranumit „Veneția Nordului” sau lemn cu o arhitectură originală.
„orașul nopților albe”? Se află pe
râul Neva, la vărsarea acestuia Aplică
în Golful Finic. A fost capitală
imperială, fiind construit de Țarul I. Completează, pe caiet, spaţiile punctate cu răspunsul corect:
Petru I (cel Mare). Astăzi, în Palatul
1. Munții Ural formează limita între continentele Europa și .
de Iarnă, se află Muzeul Ermitaj,
unul dintre cele mai mari și 2. Fluviul Don se varsă în Marea .
cunoscute muzee din lume. 3. Ca mod de formare, Ladoga și Onega sunt lacuri .
4. În nordul Rusiei se află Oceanul .
5. Cel mai mare oraş european, ca număr de locuitori este .
6. La Kursk se află resurse de .
II. E xplică faptul că pe teritoriul european al Federației Ruse există o

varietate a tipurilor de vegetație.
RECAPITULARE 87
I. Completează, pe caiet, rebusul de mai jos și vei descoperi pe A

verticala A–B numele celei mai mari insule grecești, locul unde 1.
a înflorit civilizația minoică.
2.
1. Insula italiană unde se află vulcanul Etna.
2. Insulă din Marea Mediterană care aparține Franței. 3.
3. Arhipelag insular din Marea Mediterană care aparține
Spaniei. 4.
4. Stat insular cu capitala în orașul La Valetta. 5.
5. Cea mai mare insulă vulcanică a Terrei.
B
II. R
ealizează asocierea corectă dintre fiecare stat din coloana A, munții din coloana B și apele curgătoare din
coloana C, după modelul: I–3–c.
A B C
I. Franța 1. Apenini a. Elba
II. Germania 2. Pădurea Neagră b. Peciora
III. Italia 3. Pirinei c. Ron
IV. Federația Rusă 4. Ural d. Tibru
III. Pe harta din figura 1 sunt marcate, cu litere, state europene și, cu cifre, orașe-capitală.
¯ !
J
Europa
. - harta politică
.
Legenda
.
Oraș-capitală
Graniță de stat G
!
.
1 !
! !.
4
.
!
.
!
E
.! !
D 2
8
!
!
! !
H 10
!
. !
!
7 5
! !
! !
A ! !
! !
C
!
!
!
9
!
3 B
! ! !
!
F
! ! !
!
.
.
! !
!
!
!
6 .
.
.
I
!
.
! .
0 260 520 1.040 1.560 2.080 .
Figura 1
!
. . Km .
.
Precizează:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu litere de la A la J;
2. numele orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu cifre de la 1 la 10;
3. numele statelor care au ieșire la Oceanul Atlantic;
4. numele statului situat în sudul Peninsulei Balcanice;
5. numele statelor traversate de Dunăre;
6. numele statului căruia îi aparține Peninsula Kola;
7. numele statului în nordul căruia se află Capul Nord;
8. o cultură agricolă specifică statului marcat, pe hartă, cu litera F;
9. o resursă de subsol din statele marcate, pe hartă, cu literele D și G;
10. un tip de energie valorificat în statul marcat, pe hartă, cu litera J.
88 AUTOEVALUARE
I. Citește enunțurile de mai jos și alege răspunsul corect:

1. Maquisul și garriga sunt formațiuni vegetale caracteristice climatului:
a. mediteraneean b. temperat-continental c. temperat-oceanic d. subpolar
2. Statele Bulgaria și România au ieșire la Marea:
a. Baltică b. Caspică c. Mediterană d. Neagră
3. Vulcanul Hekla este situat pe insula:
a. Creta b. Islanda c. Sardinia d. Sicilia
4. Ca mod de formare, Ladoga şi Boden sunt lacuri:
a. artificiale b. glaciare c. tectonice d. vulcanice
5. Este traversat de fluviul Dunărea oraşul-capitală:
a. Londra b. Madrid c. Paris d. Viena
6. Câmpia Padului se află în statul:
a. Franţa b. Germania c. Italia d. Spania
7. Statele Spania și Portugalia se află în Peninsula:
a. Balcanică b. Iberică c. Italică d. Iutlanda
8. Un stat fondator al Uniunii Europene este:
a. Bulgaria b. Croația c. Franța d. Polonia
40 puncte (8 × 5 p)
II. Se dau următoarele denumiri: Alpi, Apenini, Carpați, Caucaz, Masivul Central Francez, Penini, Pirinei,
Scandinaviei, Scoției, Ural.
l Selectează din lista de mai sus acele denumiri care se referă la:
a. munți tineri (formați în orogeneza alpină);
b. munți bătrâni (formați în orogenezele caledoniană și hercinică). 20 puncte (10 × 2 p)
III. În coloana A sunt notate fluvii din Europa, iar în coloana B, mările în care acestea se varsă. Realizează
asocierea corectă, după modelul 6-g:
A B
1. Dunărea a. Marea Albă
2. Elba b. Marea Baltică
3. Ron c. Marea Caspică
4. Ural d. Marea Mediterană
5. Vistula e. Marea Neagră
f. Marea Nordului 20 puncte (5 × 4 p)
IV. Scrie, pe caiet, enunțurile de mai jos și precizează în dreptul fiecăruia dacă este adevărat, A, și dacă
este fals, F.
1. Fluviul Volga se varsă printr-un estuar.
2. Țărmurile cu fiorduri sunt specifice litoralului atlantic al Norvegiei.
3. Câmpia Padului se află în Olanda.
4. Din platforma continentală a Mării Nordului se extrag hidrocarburi.
5. Vegetația de stepă este caracteristică vestului Europei. 10 puncte (5 × 2p)
Oficiu: 10 puncte
Total: 100 puncte
Europa în lumea contemporană
4
90 CAPITOLUL 4 | Europa în lumea contemporană
Valori culturale și umane europene

A B C
D E F
Precizează
 pentru fiecare dintre aceste imagini, valoarea umană reprezentată, alegând dintre: cooperare, echitate,
pace, solidaritate, responsabilitate, toleranță, credință, unitate.
Reține
Principalele valori umane europene sunt: demnitatea, libertatea, democrația, egalitatea, respectarea
drepturilor omului. În anul 2012, Uniunea Europeană a primit Premiul Nobel pentru Pace, în felul acesta
fiind apreciată susținerea unor cauze de importanță planetară: pacea, democrația și drepturile omului.
Cultura, ca element de identitate, oferă un sentiment de apartenență, fiind totodată o modalitate
de exprimare a valorilor umane. Patrimoniul cultural cuprinde: situri arheologice, muzee, monumente,
totalitatea operelor de artă (picturi, sculpturi, elemente de arhitectură), a operelor literare, muzicale și
audiovizuale, a tradițiilor etc. Acesta este bogat, fiind o expresie a diversității culturale ce reprezintă moș
tenirea generațiilor viitoare.
Muzeul Luvru din Paris este renumit în întreaga lume. Cea mai vizitată operă
de artă este celebra pictură Mona Lisa (figura 1), lucrare a lui Leonardo da Vinci.
Un alt punct de atracție este piramida de sticlă, realizată de un arhitect american
de origine chineză, leoh Ming Pei, inaugurată în anul 1988. De asemenea, statuia
grecească Venus din Milo, tablourile clasicilor italieni Rafael și Michelangelo sunt
găzduite de acest muzeu și atrag anual un număr mare de vizitatori.
Muzeul Prado din Madrid este cel mai mare muzeu de artă din Spania și unul
dintre cele mai mari din lume. Aici se află picturi ale lui El Greco, Rubens, Goya,
Velázquez ș.a.
Muzeul Britanic din Londra a fost primul muzeu public național din lume.
Colecția sa permanentă, cu peste opt milioane de exponate, este printre cele Figura 2 – Mona Lisa
mai mari din lume, ilustrând povestea culturii umane de la începuturi până în prezent.
Cel mai cunoscut muzeu din Federația Rusă este Muzeul Ermitaj din orașul Sankt Petersburg. Palatul
de Iarnă, locul unde se află acest muzeu, este un adevărat monument de artă barocă. A fost construit în
secolul al XVIII-lea.
Valori culturale și umane europene 91
Muzeul Vaticanului adăpostește una dintre cele mai mari

colecții de artă și antichități din lume. În Capela Sixtină (figura 2),
o capodoperă a Renașterii, se află frescele lui Michelangelo, care
reproduc scene din Vechiul Testament.
În Europa au fost fondate cele mai vechi universități din
lume, la Bologna și Padova (Italia), la Oxford și Cambridge (Marea
Britanie), la Salamanca (Spania), la Sorbona (Paris-Franța), ele fiind
rezultatul evoluției culturii europene. În prezent numărul lor este
foarte mare, având misiunea de a valorifica potențialul uman, de
a contribui la dezvoltarea întregii comunități europene și de a Figura 2 – Aspect din Capela Sixtină
asigura astfel evoluția societății. Michelangelo – „Crearea lui Adam”
Europa este continentul care a dat lumii oameni de știință (Pitagora, Aristotel, Arhimede, Copernic,
Galileo Galilei, Leonardo da Vinci, Newton, Darwin, Einstein), muzicieni (Beethoven, Chopin, Mozart, Bach,
Brahms), scriitori (Homer, Dante, Cervantes, Voltaire, Dickens, Jules Verne, Lev Tolstoi), pictori (Picasso, van
Gogh, Renoir, Monet, Dali) ș.a.
Aplică
I. În figurile 3, 4, 5 și 6 sunt reprezentate patru muzee europene, renumite în întreaga lume. Folosind
informații din diferite surse, realizează un pliant de prezentare a unuia dintre aceste muzee.
Vei avea în vedere adresa muzeului, orele de vizitare și principalele exponate ale acestuia.
ȘTIAI CĂ:
În anul 2023, orașul
l
Timișoara este capitală

europeană a culturii,
alături de orașele
Elefsina (Grecia) și
Veszprém (Ungaria)?
Acest Proiect European,
inițiat în anul 1985
a contribuit la
Figura 3 Figura 4
Florența – Galeria Uffizzi Londra – National Gallery dezvoltarea culturală,
socială și economică a
multor orașe și regiuni
din Europa.
Catedrala Romano-Catolică
Figura 5 Figura 6 „Sfântul Gheorghe”, Timișoara
Amsterdam – Rijksmuseum Paris – Muzeul Orsay
În anul 2024, capitale
l
europene ale culturii

vor fi orașele: Bad
II. Realizează un text (maximum 8-10 rânduri) despre importanța conservării
Ischl (Austria), Tartu
patrimoniului cultural european.
(Estonia) și Bodø
(Norvegia).
92 CAPITOLUL 4 | Europa în lumea contemporană
Calitatea vieții în Europa

Precizează
 în care dintre imagini se evidențiază o bună calitatea a vieții.
Reține
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește calitatea vieții ca fiind „percepția pe care o are
o persoană asupra vieții, în contextul culturii și al sistemului de valori în care trăiește, în raport cu
obiectivele, așteptările, standardele și preocupările sale”. Ea este determinată de mai mulți factori care
oferă bunăstare unui om, atât din punct de vedere material, cât și emoțional. Se referă la condițiile în care
trăiește acea persoană: venituri, locuință, securitate, loc de muncă, educație, sănătate, un mediu curat, dar
și la stabilitatea politică a țării. Totodată, înseamnă și relația cu comunitatea în care trăiește, încrederea în
ceilalți oameni și în instituțiile statului.
Locuitorii statelor din nordul Europei sunt mai mulțumiți de calitatea vieții din localitățile lor față de
cei din restul continentului. În anul 2020, pe primele locuri în ceea ce privește calitatea vieții se aflau
Norvegia, Danemarca și Finlanda. Printre orașele europene cu o bună calitate a vieții se numără Viena
(Austria), Zürich și Geneva (Elveția).
Aplică
Satisfacția
Condiții
generală
 Împărțiți în grupe de 4-5 elevi, materiale
a vieții
realizați o listă cu lucrurile Mediu de trai
Ocuparea
de care aveți nevoie pentru forței de
o bună calitate a vieții! muncă
Guvernare
 Comparați lista voastră
cu termenii internaționali Condiții
care măsoară calitatea vieții, de locuit
precizați în figura 5. Siguranță
 Comunicați tuturor colegilor Utilizarea
rezultatele obținute și realizați Relații timpului
apoi o listă comună. sociale Starea de
sănătate Educație
Figura 5
Chestionar
 Un chestionar este un instrument de cercetare format din mai multe întrebări, pentru a aduna diferite
informații legate de un subiect. Prima etapă o reprezintă formularea întrebărilor.
 Formulează 12-15 întrebări pentru a realiza un chestionar privind calitatea vieții în localitatea ta. Adaugă
acest chestionar portofoliului tău!
RECAPITULARE FINALĂ 93
I. Harta de la figura 1 se referă la subiectul I A, B și C.

120° V 60° V 0° 60° E 120° E 180°
HARTA POLITICĂ A LUMII
F
¯
60° N 60° N
I J
B H D
30° N 30° N
E
0° 0°
C
G
30° S A 30° S
60° S 60° S
0 3.300 6.600 13.200 Km
120° V 60° V 0° 60° E 120° E 180°

Figura 1
A. Precizează:
1. n umele statelor marcate, pe hartă, cu litere de la A la J;
2. l itera cu care este marcat, pe hartă, statul din care au început călătoriile din perioada marilor descoperiri
geografice;
3. l itera cu care este marcat, pe hartă, statul cu cea mai mare suprafață;
4. n umele celui mai populat oraș din lume, aflat în statul marcat, pe hartă, cu litera D;
5. l itera cu care este marcat, pe hartă, un stat peninsular;
6. l itera cu care este marcat, pe hartă, un stat intracontinental;
7. l itera cu care este marcat, pe hartă, statul traversat de Ecuator;
8. numele a două orașe-metropolă, cu populație de peste 10 milioane de locuitori, din statul marcat, pe
hartă, cu litera B;
9. u n tip de sat specific statului marcat, pe hartă, cu litera A;
10. numele unui oraș-metropolă, cu o populație de peste 10 milioane de locuitori, din statul marcat, pe
hartă, cu litera C.
B. Prezintă o cauză care explică densitatea redusă a populației din statul marcat, pe hartă, cu litera G.
C. Pentru statul marcat, pe hartă, cu litera I, menționează:
1. n
umele a două unități de relief;
2. numele unei mări limitrofe;
3. numele unei ape curgătoare;
4. un tip genetic de lac și un exemplu;
5. un tip de climat;
6. un tip de vegetație;
7. un tip de sol;
8. numele a două orașe;
9. două culturi agricole specifice;
10. numele unui stat-enclavă.
II. În orașul Londra temperatura medie a lunii iulie este de 17,1°C, iar temperatura medie a lunii ianuarie este
de 4,1°C. Calculează amplitudinea termică medie anuală. Prezintă o cauză care explică valoarea obținută.
III. Prezintă:
1. o cauză care explică dezvoltarea vegetației de stepă în estul Europei;
2. un avantaj economic al statelor traversate de fluviul Dunărea.
94 AUTOEVALUARE FINALĂ
I. Notează, pe caiet, enunțurile de mai jos. Dacă apreciezi că un enunț este adevărat, scrie în dreptul lui
litera A, iar dacă apreciezi că este fals, scrie litera F.
1. Fernando Magellan a descoperit calea maritimă dintre Europa și India, înconjurând Africa.
2. Neil Armstrong a fost primul om care a ajuns pe Lună.
3. Hărțile politice redau formele de relief, hidrografia, vegetația și solurile.
4. Africa este un continent situat în toate cele patru emisfere.
5. Religia practicată de aproximativ 31% din populația Terrei este creștinismul.
6. Satele adunate sunt specifice regiunilor montane.
7. Petrolul este utilizat pentru obținerea fontei și a oțelului.
8. Iurtele sunt locuințe specifice Asiei Centrale.
9. Agricultura aparține sectorului de activitate terțiar.
10. Sectorul cuaternar este legat de cercetare, robotizare, informatizare și tehnologizare.
20 puncte (10 × 2 p)
II. Pe harta din figura 1 sunt marcate cu litere diferite state.
Cercul Polar de Nord

HARTA POLITICĂ A LUMII
¯
A J
K
B
E
Tropicul Racului
I
F
Ecuator
C
Tropicul Capricornului
D
H G
Cercul Polar de Sud
0 3.300 6.600 13.200 Km
Figura 1
Precizează:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu literele A, B, C, D, E, F și G;
2. litera cu care este marcat, pe hartă, statul care are cel mai mare număr de locuitori;
3. litera cu care este marcat, pe hartă, statul dispus de-a lungul meridianelor;
4. litera cu care este marcat, pe hartă, statul din Peninsula Arabia, cu resurse mari de petrol;
5. litera cu care este marcat, pe hartă, un stat intracontinental;
6. litera cu care este marcat, pe hartă, statul traversat de Ecuator;
7. litera cu care este marcat, pe hartă, statul care are capitala în orașul Ottawa;
8. numele a două orașe ce fac parte din megalopolisul situat în statul marcat, pe hartă, cu litera E;
9. litera cu care este marcat, pe hartă, statul sub formă de arhipelag;
10. litera cu care este marcat, pe hartă, statul care are ieșire la Marea Roșie;
11. numele a două megalopolisuri din statul marcat, pe hartă, cu litera B;
12. litera cu care este marcat, pe hartă, statul unde religia predominantă este hinduismul.
20 puncte (20 × 1 p)
AUTOEVALUARE FINALĂ 95
III. Prezintă:
1. doi factori care au contribuit la explozia demografică înregistrată pe Terra după anul 1960;
2. doi factori naturali care explică densitatea diferită a populației în statele Islanda și Franța.
8 puncte (4 × 2 p)
IV. Pe harta din figura 2 sunt marcate, cu litere de la A la G, articulații ale țărmului și, cu litere de la a la g,
unități de relief.
30° V 15° V 0° 15° E 30° E 45° E 60° E 75° E
¯ E 60° N
EUROPA
b
f
A
a
C
45° N
45° N
d
c
e
D
B g
G F
30° N
0 300 600 1.200 1.800 2.400 30° N

Km
0° 15° E 30° E 45° E

Figura 2
Precizează:
1. numele peninsulelor marcate, pe hartă, cu literele A, D și E;
2. numele capului aflat în extremitatea sudică a peninsulei marcate, pe hartă, cu litera F;
3. numele unui vulcan de pe insula marcată, pe hartă, cu litera G;
4. numele munților situați de-a lungul peninsulei marcate, pe hartă, cu litera B;
5. numele unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele a, b, c, d, e, f și g;
6. orogenezele în care s-au format unitățile de relief marcate, pe hartă, cu literele b și f;
7. numele statului care ocupă cea mai mare parte din peninsula marcată, pe hartă, cu litera C.
32 puncte (16 × 2 p)
V. Figurile 3 și 4 prezintă două tipuri de producere a energiei electrice.
Figura 3 Figura 4
Precizează:
1. tipul de energie valorificat în fiecare dintre figurile 3 și 4;
2. o regiune din Europa unde ar putea fi amplasat sistemul de producere a energiei electrice din figura 3,
precum și un factor natural care favorizează amplasarea în această regiune;
10 puncte (5 × 2p)
3. un avantaj al valorificării acestor tipuri de energie.
Oficiu: 10 puncte
Total: 100 puncte
96 BIBLIOGRAFIA
Boțan, N.C., Cocean, P., 2013, Geografia Europei, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
Erdeli, G., Braghină, C., Frăsineanu, D., 2000, Geografie economică mondială, Editura Fundației România de Mâine,
București.
Erdeli, G., Dumitrache, Liliana, 2016, Geografia populației mondiale, Editura Universitară, București.
Gâștescu, P., 1990, Fluviile Terrei, Editura Sport – Turism, București.
Gâștescu, P., 2008, Lacurile Terrei, Editura CD Press, București.
Ielenicz, M., Erdeli, G., Marin, I., 2007, Dicționar de termeni geografici pentru gimnaziu și liceu, Editura Corint,
București.
Ilinca, N., 1999, Geografie umană. Populația și așezările omenești, Editura Corint, București.
Ilinca, N., 2011, Geografia așezărilor urbane, Editura CD Press, București.
Maghidovici, I., P., 1959, Istoria descoperirilor geografice, Editura Științifică, București.
Matei, H., Neguț, S., Nicolae, I., Radu, C., Vintilă Rădulescu, I., 2007, Enciclopedia Europei, Editura Meronia, București.
Neguț, S., 2004, Enciclopedia exploratorilor și călătorilor, Editura Meronia, București.
Pătru, Ileana, Zaharia, Liliana, Oprea, R., 2006, Geografia fizică a României. Climă, ape, vegetație, soluri, Editura
Universitară, București.
Popa, V. și colab., 2015, Destinații turistice europene, Editura Transversal, București.
Popescu, N., Ene, M., Tatu, Folea, Florina, 2010, Geografia Cuaternarului, Editura Universitară, București.
Șandru, I., Aur, N., 2009, Geografia așezărilor rurale, Editura CD Press, București.
Vijulie, Iuliana, 2016, Geografia fizică a Europei, Editura Universității din București.
Vijulie, Iuliana, 2020, Geografia umana și economică a Europei, Editura Universității din București.
*** 2018, United Nations, Population Division, Department of Economic and Social Affairs, World Urbanization
Prospects.
019, 2022, United Nations, Population Division, Department of Economic and Social Affairs, World Population
*** 2
Prospects.
*** 2022, Anuarul statistic al Romaniei - 2021, Institutul Național de Statistică, București.
Resurse on-line:
https://climatecharts.net (Global Historical Climatology Network)
https://ec.europa.eu/eurostat
https://european-union.europa.eu
https://www.census.gov/data
www.naturalearthdata.com
www.nationsonline.org
ISBN: 978-606-727-554-4
Preț:
10,92 lei

Geografie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Mihaela Rașcu Cătălina Săndulache Iulian Săndulache

Manual pentru clasa a VI-a

Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară

Numerele 119 sau 116.111

Manual pentru clasa a VI-a

Mihaela Rașcu  Cătălina Săndulache  Iulian Săndulache

Terra – Elemente de geografie umană. Europa

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Redactor: Anca Spiridon

Cartografie: Cătălina Săndulache, Iulian Săndulache, Mihaela Rașcu

Platformă e-learning, activități digitale interactive, voce, procesare sunet și animații:

© 2023 EDITURA SIGMA

Apoi veți descoperi antroposfera,

Europa, continentul unde trăim, își va dezvălui

Varianta tipărită Varianta digitală

Faţă de varianta tipărită, varianta digitală

Activitate statică – Privește!

Activitate interactivă – Rezolvă!

Film sau animaţie – Vizionează!

Cum este structurat

Număr pagină Titlu subcapitol

Capitol Titlu capitol Titlu lecție

Sinteza lecției Noțiuni noi

Abrevieri Hărți – caracterizarea geografică

Prezentarea realităţii geografice utilizând mijloace

Raportarea realității geografice spaţiale

2.1. Poziționarea elementelor geografice pe reprezen­tări

Studierea spaţiului geografic rea­li-

3.1. Utilizarea informaţiilor cu caracter geografic obţi­-

Elaborarea unui demers investigativ din perspec­

4.1. Construirea unui demers investigativ dirijat

1. Cunoașterea lumii în care trăim 11

2. Antroposfera – omul și activitățile umane 23

3. Europa – identitate geografică 43

Mediul natural ca suport al locuirii umane 43

Valori culturale și umane europene 90

VI. Prezintă o cauză care explică:

Repere ale cunoașterii Terrei

Cutezătorii marilor descoperiri geografice

II. Analizează harta de la figura 2.

În figurile 3, 4 și 5 sunt prezentate trei dintre locurile pe unde a trecut expediția

 Portofoliul reprezintă „cartea de vizită” a elevului!

Figura 1 Figura 2 Figura 3

Vatican – Piața Sfântul Petru

5. unui stat peninsular;

Investigația are trei etape:

Fișă de observare sistematică a activității și a comportamentului elevilor

Competența observată de profesor DA NU

I-le Bermude (M.B.) I-le Madeira (Port.)

1. Țările de Jos (Olanda) 1. Guineea Ecuatorială I

0° 30° E 60° E 90° E 120° E 150° E 180°

Algeria Ar Kuwait Pakistan Nepal Bhutan

Rep. Sudanul Etiopia

Centrafricană de Sud Brunei Micronezia

Sao Tome Gabon

Republica 2. Indonezia Nauru

și Principe Democratică 3. Seychelles

Zimbabwe Mauritius I.Noua Caledonie

I-le Kerguelen (Fr.)

0 3.450 6.900 13.800 Km

0° 30° E 60° E 90° E 120° E 150° E 180°

Aplicații practice: Exerciții de apreciere a distanțelor

I. Transcrie pe caiet, în ordine cronologică, următoarele evenimente din istoria omenirii:

2.1. Poziționarea elementelor geografice pe reprezentări

Studierea spaţiului geografic reali-

3.1. Utilizarea informaţiilor cu caracter geografic obţi-

Elaborarea unui demers investigativ din perspec

1. Cunoașterea lumii în care trăim 11

2. Antroposfera – omul și activitățile umane 23

3. Europa – identitate geografică 43

II. Analizează harta de la figura 2.

10 1. anii între care populația Terrei a

– economici (dezvoltarea Africa

4. Industria chimică și petrochimică folosește o gamă largă de materii prime

Provocări locale în context mondial

 înEuropa Vestică râurile au debite mari tot timpul anului (influențate de