Teste Implantologie

1.
Înainte de intervenția chirurgicală densitatea osoasă este determinată cu exactitate prin:

a) Radiografie periapicală
b) Radiografie cefalometrică laterală
c) Tomografie computerizată
d) OPG
e) Teleradiografie
2. Indicați densitatea osoasă (de la densitate mare la densitate mică):

a) D2, D4, D1, D3
b) D1, D2, D3, D4
c) D4, D3, D2, D1
d) D3, D1, D4, D2
e) D1, D3, D2, D4
3. Următoarele sunt metode de prevenire a supraîncălzirii în timpul osteotomiei, cu excepția:

a) 50 ml / min ser fiziologic steril
b) soluție intravenoasă de dextroză
c) presiunea intermitentă pe burghiu
d) apa distilată
e) niciuna dintre cele de mai sus
4. Următorii sunt factori legați de căldura generată în timpul osteotomiei pentru implant, cu
excepția:
a) cantitatea de os preparată
b) cantitatea de sângerare
c) viteza burghiului
d) variația grosimii corticale
5. Oferta osoasă pentru D1 este de la:

a) vasele sangvine
b) măduva osoasă
c) periost
d) limfatice
e) capilare
6. Următoarele sunt avantajele osului D2, cu excepția:

a) oferă o vindecare excelentă a interfeței implantului
b) nu este nevoie de răcire sterilă copioasă
c) permite mai multe sângerări
d) oferă o interfață inițială rigidă
e) toate cele de mai sus
7. Următoarele sunt dezavantajele osului D4, cu excepția:

a) implantul are nevoie de acoperire
b) implant inserat într-un timp
c) lățime și lungime mărită
d) implant suplimentar este indicat
e) toate cele de mai sus
8. Avantajele supraprotezelor pe implant sunt:
a) pierdere osoasă minimă
b) scăderea eficienței ocluzale
c) dimensiune mărită a protezei
d) suport mai mic
e) sunt mai scumpe
9. Utilizarea implantului suplimentar cauzează:

a) costuri crescute
b) resorbție osoasă
c) scăderea riscurilor implantare și protetice
d) mai puține mișcări
e) apoziție osoasă
10. Un istoric de ______________ are un impact mai mare asupra succesului / eșecului
implanturilor.
a) extracție traumatică
b) chirurgie pre-protetică
c) periodontită
d) carie dentară
e) proceduri de grefare osoasă
11. Pierderea osoasă verticală ar trebui să fie mai mică de ______ mm pentru succesul
implantului.
a) 0.2
b) 0.4
c) 0.5
d) 0.6
e) 0.8
12. Gingivoplastia poate fi utilizată în managementul implanturilor cu:

a) o stare de sănătate satisfăcătoare
b) o stare de sănătate compromisă
c) o inflamație gingivală locală
d) un eșec clinic sau absolut
e) nici unul din cele menționate mai sus
13. Nu există un istoric de exsudate în implanturile cu:

a) o stare de sănătate optimă
b) o stare de sănătate satisfăcătoare
c) o stare de sănătate compromisă
d) a și b
e) b și c
14. Mobilitatea implantului se observă în:

a) eșec clinic / absolut
b) stare de sănătate compromisă
c) a și b
d) stare de sănătate optimă
e) stare de sănătate satisfăcătoare
15. Osteogeneza reprezintă:
a) creșterea oaselor din celule viabile transferate în grefă
b) creșterea oaselor prin apoziție din oasele înconjurătoare
c) formarea de oase noi din celule progenitoare derivate din celule mezenchimale primitive sub
influența agenților inductori emanați din matricea osoasă
d) alogen este singurul material de grefă disponibil cu proprietate osteogenă
e) recrutarea de celule imature și stimularea acestor celule pentru a se dezvolta în pre-
osteoblaste
16. Alogrefa:
a) țesut osos transplantat din aceeași specie ca și receptorul de diferit genotip
b) sunt fabricate din porțiuni anorganice de os de la alte specii animale decât omul
c) produs biocompatibil, exclusiv sintetic, dezvoltat pentru a acoperi o gamă largă de indicații
d) nu există riscul de respingere și transmitere a bolii
e) transplantul unui organ, țesut sau celule către un individ de altă specie.
17. Implanturile de tip lamă de prima generație formează un atașament ligamentar la os, care este
considerat:
a) parodonțiu
b) fibre parodontale de colagen
c) pseudoparodonţiu
d) fibre parodontale ligamentare
e) fibre musculare
18. Se consideră că osteoblastul, osteoclastul și, probabil, precursorii lor comunică prin mesageri
chimici, cunoscuți ca:
a) integrine
b) cadherina
c) molecula de adeziune intercelulară
d) factori de cuplare
e) neuropeptide
19. Conform opiniei lui Enlow, modelul general de creștere a osului apare prin:
a) remodelare osoasă externă
b) remodelare osoasă externă și resorbție internă
c) numai prin resorbție internă
d) remodelare osoasă și resorbție externă
e) remodelare osoasă internă
20. Următorii factorii sunt factori de control ai modelării oaselor, cu excepția:

a) factori mecanici
b) factori endocrini
c) factori paracrini
d) factori neuronali
e) factori autocrini
21. Starea metabolică ideală pentru menținerea masei scheletice este:
a) echilibrul pozitiv de calciu
b) echilibrul negativ de calciu
c) echilibrul zero de calciu
d) starea neutră a echilibrului de calciu cu echilibrul pozitiv de calciu, atunci când este necesar.
e) starea neutră a echilibrului de calciu cu echilibrul negativ de calciu, atunci când este necesar.
22. La tratarea pacientului (fixarea implantului) stomatologul trebuie să cunoască următoarea

informație, cu excepția:
a) fumatul
b) masă scheletică redusă
c) osteopenia cu terapie medicală corectivă inițiată
d) osteopenie fără terapie medicală corectivă
e) boala metabolică a oaselor
23. Care os se găsește în regiunea premaxilară:

a) osul poros cortical subțire
b) osul cortical dens
c) osul trabecular fin
d) osul trabecular dens
e) niciunul dintre cele de mai sus
24. Distanța minimă interimplant:

a) 1mm
b) 2mm
c) 3mm
d) 4mm
e) 5mm
25. Care parte are cea mai mică rată de supraviețuire a implantului?
a) maxila edentată
b) mandibula edentată
c) mandibula parțial dentată
d) maxilă parțial dentată
26. Foramenul incisiv se extinde adesea lateral în osul palatin, iar implantul prin osteotomie a
incisivului central se poate prinde pe această structură, rezultând în țesut fibros la nivelul
interfeței. Acest lucru este prevenit de:
a) inserarea distală a implantului
b) inserarea mezială a implantului
c) inserarea labială a implantului
d) inserarea palatală a implantului
e) nu contează
27. Tratamentul cu implant dentar este contraindicat:
a) pacienții diabetici
b) osteoporoză
c) pacienții supuși radioterapiei
d) fumători
e) toxicomanii (dependenți de droguri)
28. Contraindicația absolută pentru tratamentul cu implant este:
a) maxilă atrofică
b) infecție curentă
c) boală parodontală
d) gingie subțire
29. Care este motivul contraindicației tratamentului cu implanturi la pacienții supuși

radioterapiei:
a) osteoporoză
b) osteoradionecroză
c) osteomalacie
d) osteocondroză
e) a și b
30. Osteoradioneroza este:

a) expunerea și infecția oaselor în urma dehiscenței țesuturilor moi
b) expunerea și infecția oaselor fără necroză tisulară
c) formarea mai multor cavitații mici în interiorul osului
d) niciuna dintre cele menționate mai sus
e) numai infecția oaselor în urma dehiscenței tisulare
31. Obiceiul parafuncțional care trebuie evaluat cu atenție înainte de tratamentul cu implant
este:
a) suptul degetelor mari
b) scoaterea limbii
c) bruxism
d) mușcarea buzelor / obrazului
e) obezitatea
32. Problema fundamentală în toate tipurile de osteoporoză este:

a) densitatea minerală osoasă crescută
b) porozități macroscopice din interiorul osului
c) expunerea și infecția osoasă
d) toate cele menționate mai sus
e) scăderea densității minerale osoase
33. Fumatul și consumul de tutun pot duce la eșecul implantului, deoarece:

a) fumatul este o cauză cunoscută a osteoporozei
b) capacitate slabă de vindecare
c) infecție cauzată de afectarea funcției organelor
e) fumatul și consumul de tutun duc la obezitate
34. Este foarte important de evaluat această structură anatomică înainte de inserarea unui implant
în maxila posterioară:
a) regiunea sigiliului palatal posterior
b) tuberozitate maxilară
c) sinusul maxilar
d) a și c
e) nervul alveolar inferior
35. Structurile anatomice ale maxilei potrivite pentru planificarea tratamentului unui pacient cu
implant:
a) sinusul maxilar și fosa canină
b) papila incisivă, frenul labial și bucal
c) fosa canină și foramenul incisiv
d) a și c
e) a și b
36. Structurile anatomice ale mandibulei potrivite pentru planificarea tratamentului unui pacient
cu implant:
a) canalul mandibular și fosa submandibulară
b) foramenul mental și înclinația linguală a crestei alveolare
c) foramenul mental și zona retromolară
d) a și c
e) a și b
37. Care dintre următoarele este recomandat într-o intervenție chirurgicală pre-implant?
a) aloplast
b) autogrefa
c) alogrefa
d) xenogrefa
e) periotestul
38. Defectele mici de dehiscență osoasă pot fi corectate prin:

a) grefă osoasă urmată de plasarea ghidată a membranelor de regenerare a țesuturilor
b) inducerea sângerării de la osul sănătos și plasarea ghidată a membranei de regenerare a
țesuturilor
c) grefă osoasă urmată de plasarea ghidată a membranei de regenerare osoasă
d) inducerea sângerării de la osul sănătos și plasarea ghidată a membranei de regenerare osoasă
e) numai grefarea osoasă
39. Ridicarea de sinus prin tehnica osteotomului este utilizată atunci când cantitatea disponibilă
de os este mai mică decât:
a) 10mm, dar mai mare de 7mm
b) 7mm, dar mai mare de 4mm
c) 4mm, dar mai mare de 2mm
d) 100 mm, dar mai mare de 6mm
e) mai mică decât pe partea opusă
40. Procedura de augmentare osoasă cu o rată de succes mai mare include:

a) mărire verticală
b) mărire orizontală
c) vertical = orizontal
d) osteogeneză prin distracție
e) ridicarea de sinus
41. Formarea osului de către osteblaste de pe marginile defectului pe grefa osoasă este:
a) osteoconducție
b) osteinducție
c) osteogeneză
d) osteoprogeneză
e) resorbție osoasă
42. Osteinducția este:

a) formarea osului de către osteoblaste de pe marginile defectului pe grefa osoasă
b) formarea osului prin simularea celulelor osteoprogenitoare din defect
c) formarea osului de către osteoblastele vii din grefa osoasă
d) formarea osului prin simularea celulelor osteoprogenitoare din grefă
e) osteoconducție
43. Formarea osului de către osteoblaste vii din grefa osoasă este:
a) osteoinducție
b) osteoprogeneză
c) osteconducție
d) osteogeneză
44. Revascularizarea este mai bună în:

a) grefa osoasă particulată
b) grefa de bloc monocortical
c) osul refrigerat uscat decalcificat
d) grefa secțională de bloc
e) xenogrefă
45. Indicația primară pentru a determina evaluarea procedurii de pre-implantare:

a) radiografie ocluzală
b) radiografie cefalometrică laterală
c) radiografie panoramică
d) TC
e) analize de sânge
46. Termenul proteină matrice se referă la:

a) proteine colagene
b) proteine necolagene
c) proteine colagene și non-colagene
e) osteoblaste și osteoclaste
47. Cea mai abundentă proteină din matricea organică osoasă este:
a) colagen de tip II
b) colagen de tip I
c) colagen de tip III
d) colagen de tip IV
e) colagen de tip V
48. Nervul maxilar pleacă din fosa craniană medie trecînd prin foramenul ___
a) ovale
b) spinosum
c) rotundum
d) magnum
e) infraorbitalis
49. Mușchiul care este foarte rar în atenția stomatologului-implantolog:

a) levator anguli oris
b) incisivus labii superioris
c) levator labii superioris
d) buccinator
e) mentalis
50. Sinusul maxilar se deschide în:

a) peretele medial
b) peretele lateral
c) meatus superior
d) meatus medial
e) meatus inferior
51. Nervul mandibular trece prin

a) foramen ovale
b) foramen spinosum
c) foramen rotundum
d) foramen magnum
e) foramen mentale
52. Artera principală care vascularizează mandibula:

a) artera madnibulară
b) artera jugulară
c) artera inferioară-alveolară
d) artera trigeminală
e) artera facială
53. Artera alveolară posterioară superioară și artera infraorbitală reprezintă o ramură a:

a) artera maxilară
b) artera oftalmică
c) artera mandibulară
d) artera alveolară inferioară
e) artera facială
54. Chirurgia de stadiul II permite:

a) evaluarea indirectă a stării osoase
b) evaluarea directă a stării osoase
c) evaluarea directă a țesutului dur și moale
d) niciuna dintre cele de mai sus
e) prostodonție imediată
55. Opțiuni disponibile de tratament în managementul defectului osos orizontal care depășește
jumătate din înălțimea implantului:
a) poziționarea apicală a țesutului moale, grefă osoasă autogenă
b) osteoplastie
c) înlăturarea implantului
d) transformarea în defect vertical prin nivelarea osului
e) nici o opțiune de tratament nu este disponibilă
56. Un test util pentru a determina micromișcările implantului:

a) testul de mobilitate
b) periotestul
c) testul compresiv
d) testul de forță verticală (laterală)
e) testul de stabilitate
57. Înlăturarea osului deasupra sau adiacent modulului crestal se poate realiza prin:
a) profil osos în piesă de mână cu viteză mică
b) gingivoplastie
c) profil osos în piesă de mână de mare viteză
e) folosirea unui clește
58. Eșecul pe termen lung descrie:

a) eșecul între 5-10 ani
b) eșecul între stadiul I și II al intervenției
c) eșecul după 10 ani
d) eșecul în timpul intervenției
e) eșecul după 6 luni
59. Ordinea de vindecare într-un țesut dur:

a) epitelializare, fibroplazie, inflamație și remodelare
b) fibroplazie, remodelare, inflamație și epitelizare
c) epitelializare, inflamație, fibroplazie și remodelare
d) inflamație, epitelizare, fibroplazie și remodelare
e) inflamație și epitelizare
60. Etapa de formare a oaselor noi începe încă din:

a) a treia zi după extracție
b) prima săptămână după extracție
c) a treia săptămână după extracție
d) a șasea zi după extracție
e) la 5 luni de la extracție
61. Procesul de vindecare completă a alveolei sănătoase necesită:

a) 4-6 luni
b) 2-3 luni
c) 2-3 săptămâni
e) 6-8 luni
62. Care dintre aceste repere acționează ca loc donator pentru grefarea de sinus maxilar?
a) versanții palatali posteriori ai crestei alveolare reziduale
b) tuberozitatea maxilară
c) zona raftului bucal
d) crestătură hamulară
e) palatul dur
63. Locul cel mai obișnuit de recoltare a grefei osoase intraorale este:
a) zona raftului bucal
b) tuberozitatea maxilară
c) crestătura hamulară
d) creasta alveolară
e) creasta iliacă
64. Implantul inserat într-un loc infectat imediat după o extracție poate fi afectat de:
a) infecție
b) retroinfecție
c) cancer
d) periimplantită
65. Când 2 implanturi sunt utilizate pentru a înlocui 2 incisivi centrali adiacenți, diametrul
implantului trebuie să fie:
a) 3.8mm
b) 3-4mm
c) 3,5 mm
d) 4,0 mm
66. Implanturile alăturate (adiacente) trebuie să aibă o distanță minimă de ___ mm între ele.
a) 2
b) 2.5
c) 3
d) 3.5
e) 4
67. Cea mai frecventă complicație a eșecului unui implant dentar este:
a) slăbirea șurubului cu bont
b) slăbirea protezei
c) fractură de implant
d) infecție
e) periimplantită
68. Diametrul ideal al unui implant pentru un singur dinte depinde de:
a) tipul implantului
b) lungimea implantului
c) design-ul (proiectarea) șuruburilor
d) dimensiunea meziodistală a dinților lipsă
e) dimensiunea verticală a osului
69. Burghie utilizate în osteotomie în timpul plasării implantului:

a) burghiu cu fisură dreaptă
b) burghiu pilot
c) burghiu în formă de flacără
d) burghiu în formă de bilă
e) burghiu chirurgicală
70. Dimensiunea ideală a implantului de la dintele adiacent (alăturat) este:

a) 2 - 5 mm
b) 1,5 până la 2 mm
c) 2 până la 3 mm
d) 3 până la 3,5 mm
e) 3,5 până la 4 mm
71. Dimensiunea meziodistală a dintelui-lipsă determină:

a) tipul de implant
b) diametrul ideal al implantului
c) design-ul (proiectarea) șuruburilor
d) lungimea șurubului
e) lungimea implantului
72. Care antibiotic a fost sintetizat pentru a neutraliza activitatea de distrucție de beta-lactamază
a penicilinei de către bacteriile resistente:
a) amoxicilina
b) cefalosporina
c) augmentin
d) clindamicina
e) doxiciclina
73. Ce combinație de antibiotice a fost sintetizată pentru a forma augmentin?

a) amoxicilină și cefalosporină
b) amoxicilina și acidul clavulanic
c) amoxicilină și eritromicină
d) amoxicilină și clindamicină
e) nici unul
74. Care dintre următoarele este cea mai frecventă macrolidă folosită în stomatologie:
a) amoxicilina
b) eritromicina
c) clindamicina
d) doxiciclina
e) nici unul
75. Antiinflamatoarele nesteroidiene reduc inflamația prin:

a) inhibarea sintezei prostaglandinelor din acidul arahidonic
b) modificarea răspunsului țesutului conjunctiv la lezare
c) cauzarea lizei prin legarea de membrana celulară bacteriană
d) toate cele de mai sus
e) inhibarea sintezei acidului arahidonic
76. Indicați care sunt analgezicele opioide:
a) antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)
b) codeina
c) glucocorticoizii
d) meperidina
e) b și d
77. Analgezicele non-opioide utilizate în stomatologie sunt:

a) acetaminofen
b) hidrocodona
c) glucocorticoizii
d) codeina
e) morfina
78. Eșecul primar al unui implant de integrare inițială cu osul este cauzat de:
a) ineficiența sau lipsa experienței operatorului
b) patologia osoasă
c) căldura excesivă în timpul osteotomiei și presiunea la interfața implant-os
d) micromișcarea implantului
e) inflamația
79. Care dintre următoarele nu este o defecțiune biomecanică a implantului

a) defecțiune de încărcare timpurie
b) micromișcarea
c) incapacitatea de vindecare
d) defectarea ingineriei
e) defecțiune de încărcare excesivă
80. Exudatul în jurul unui implant este cel mai probabil prezent atunci când:
a) adâncimea sondării este mai mare de 5mm
b) în jurul implantului există un mediu aerob
c) ambele
d) nici unul din cele menționate
e) adâncimea sondării este mai mică de 1 mm
81. O scădere a remodelării osoase poate duce la:

a) creșterea pierderii osoase
b) scăderea pierderii osoase
c) nicio pierdere osoasă
e) osteoporoza
82. Care dintre următoarele se referă la resorbția osoasă care are loc atât în jurul implantului
ortopedic cimentat, cât și necimentat:
a) osteodezintegrare
b) osteoradionecroză
c) osteoliză
e) osteoinducție
83. Rata pierderii osoase _______ după primul an de încărcare:
a) crește
b) crește rapid
c) scade
d) scade rapid
e) rămâne constantă
84. Pierderea osoasă marginală este:

a) mai mică în mandibulă în comparație cu maxila
b) mai mică în maxilă în comparație cu mandibula
c) egală în ambele
d) diferită la diferiți indivizi
e) mai mică în cazul eșecului implantului
85. Un implant cu 10 filete de 10 mm are o suprafață______________ decât unul cu 5 filete:

a) mai mică
b) mai mare
c) la fel
e) a și c
86. Primul burghiu care intră în os este denumit:

a) burghiu de răsucire
b) burghiu de penetrare
c) burghiu Misch
d) burghiu pilot
e) burghiu cilindric
87. Există 4 secvențe de timpi chirurgicali pentru a aborda înălțimea interproximală, cu excepția
uneia dintre următoarele:
a) înainte de grefa osoasă cu grefă de țesut conjunctiv
b) în combinație cu grefa osoasă
c) la inserarea implantului
d) 6 luni după descoperirea implantului
e) 12 luni după descoperirea implantului
88. Calitatea densității osoase depinde deseori de:

a) lățimea arcului
b) poziția arcului
c) înălțimea arcului
d) calitatea arcului
e) vârsta
89. Schimbarea densității osoase este mai mare după pierderea dinților la:
a) mandibula anterioară
b) maxila anterioară
c) mandibula posterioară
d) maxila posterioară
e) în boala parodontală
90. Structura oaselor de clasa 1 este:
a) trabecule distanțate uniform cu un spațiu obliterat mai mic
b) trabecule distanțate uniform cu un spațiu obliterat mai mare
c) mai puțin uniform cu modelul osos
d) spațiu mare umplut cu măduvă
e) prezent doar în maxilă
91. Structura oaselor de clasa a 2-a este:

a) trabecule distanțate uniform cu puțin spațiu obliterat
b) spațiu obliterat mai mare cu uniformitate mică
c) trabecule distanțate uniform cu spațiu obliterat mare
d) spațiu umplut mare și îngust
92. Structura oaselor de clasa a 3-a este:

a) trabecule uniform distanțate, cu puțin spațiu obliterat
b) spațiu obliterat mai mare cu mai puțină uniformitate
c) trabecule uniform distanțate cu spațiu obliterat mare
d) spațiu umplut mare și îngust
e) prezent doar în maxilla
93. Cine a stabilit calitatea oaselor în 1985:

a) Lekholm
b) Linknow
c) Zarb
d) Lekholm & Zarb
e) Misch
94. Calitatea osoasă 1 este impusă de:

a) os compact omogen
b) os compact înconjurat de os trabecular dens
c) strat subțire de os cortical înconjurat de os trabecular dens
d) strat subțire de os cortical înconjurat de puțin os trabecular
95. Calitatea 2 este:

d) strat subțire de os cortical înconjurat de puțin os trabecular dens

98. D1 este:
a) cortical dens
b) trabeculă corticală poroasă și rugoasă/aspră
c) trabeculă corticală poroasă și fină
d) trabeculă fină
99. D2 este:
a) cortical dens
d) trabeculă fină
100. D3 este:
a) cortical dens
d) trabeculă fină
101. D4 este:
a) cortical dens
d) trabeculă fină
93. A very soft bone will ???????? in complex mineral and large intertrabecular space:
Un os foarte moale va ........... în minerale complexe și în spațiu intertrabecular mare
a) D1
b) D3
c) D4
d) D5
103. D3 este în:

a) mandibulă
b) maxilă
c) regiunea anterioară a maxilei
d) regiunea posterioară a maxilei
e) numai în maxilă
104. Densitatea aparentă a osului este_______________:

a) proporția directă cu modul elastic
b) invers proporțional cu modul elastic
c) dublă modulului elastic
d) triplă modulului elastic
e) egală cu modulul elastic
105. Suprafața în oasele moi este:

a) netedă
b) rugoasă (aspră)
c) niciuna dintre cele de mai sus
d) a și b
e) acoperită
106. Rezistența la compresiune a materialelor de implant este mai mare decât:

a) rezistența la forfecare
b) rezistența la tracțiune
c) ambele
d) nici una din cele menționate
e) modul elastic
107. Transformarea produselor primare este la nivel de:

a) punct de topire
b) solubilitate
c) capacitate de saturație
d) solubilitatea transferului
e) modul electric
108. Aliajele _____________ sunt cel mai frecvent utilizate în turnarea modelelor supuse
procesului de călire metalurgică:
a) pe bază de fier-nichel-crom
b) pe bază de cobalt-crom-molibden
c) titan
d) altele
e) zirconiu
109. Fazele secundare oferă o rezistență care este:

a) 1*cea a osului compact
b) 2*cea a osului compact
c) 3*cea a osului compact
d) 4*cea a osului compact
e) 0
110. Aliajul _________________ este cel mai frecvent utilizat în stare metalică forjată și tratată
termic, ceea ce duce la un aliaj cu o rezistență ridicată și ductilitate (maleabilitate) înaltă.
a) pe bază de fier-crom-nichel
b) pe bază de cobalt-crom-nichel
c) pe bază de titan
d) altele
e) vitalium
111. ____ duce la limitarea ceramicii.

a) culoarea
b) grosimea
c) fragilitatea inerentă
112. Sterilizarea ________________ este recomandată pentru majoritatea tipurilor de ceramică:

a) rece
b) cu sterilizatoare autoclave
c) chimică
d) cu căldură uscată
e) cu raze UV
113. Sterilizarea de autoclavare cu abur poate modifica semnificativ structura de bază și

proprietățile CCP (clorură de cetilpiridiniu).
Aceasta poate duce la o stare necunoscută a biomaterialului la momentul implantării.
a) ambele afirmații sunt false
b) prima afirmație este adevărată
c) a doua afirmație este adevărată
d) ambele afirmații sunt adevărate
e) prima afirmație e adevărată, a doua afirmație e falsă
114. Ceramica este material fragil și prezintă o rezistență mare la __________ în comparație cu
rezistența la __________________.
a) tracțiune; compresiune
b) forfecare; tracţiune
c) tracțiune; foarfece
d) compresiune; tracţiune
e) compresiune; forfecare
115. În general solubilitatea este mai mare la fosfatul tricalcic decât la hidroxiapatită.
Cu cât dimensiunea particulelor este mai mică, cu atât materialul va rămâne mai mult în
locul augmentat.
a) ambele afirmații sunt adevărate
d) ambele afirmații sunt false
e) ---
116. În general polimerii au:

a) rezistență scăzută și modul elastic
b) rezistență înaltă și modul elastic
c) rezistență redusă și expansiune
e) module elastice înalte
117. Polimerii sunt rezistenți la:

a) coroziune
b) biodegradare
c) eroziune
d) abraziune
e) salivă
118. Oxizii pe implanturi sunt în primul rând amorfi în structura atomică.

Oxizii sunt de obicei subțiri și aderenți (lipicioși).
a) ambele afirmații sunt adevărate
d) ambele afirmații sunt false
e) nici una dintre afirmații nu e adevărată
119._____________a arătat că gelurile cu fluor duc la degradarea stratului de oxid de titan.

a) Lemors, Marshall
b) Marshall, Rostoker
c) Rostoker, Pretzell
d) Cohen, Burdairon
e) Misch
120. Calitatea suprafeței poate fi legată de _____________ și ________________:

a) integrarea țesuturilor; longevitatea clinică
b) strălucire; finețe/netezime
c) toate cele de mai sus
e) strălucire, forfecare
121. Suturile _____________ sunt fabricate prin pulverizare cu plasmă o pulbere de picături
topite la temperatură înaltă:
a) netede și uniforme
b) rugoase și poroase
c) rugoase și uniforme
e) nailon
122. Acoperirea cu hidroxiapatită prin pulverizare în plasmă a fost introdusă de:

a) Kay et al
b) Lemors
c) DeGroot
d) Block et al
e) Misch
123. Prezența țesutului fibros:
a) scade supraviețuirea pe termen lung a implantului de tip rădăcină
b) crește supraviețuirea pe termen lung a implantului de tip rădăcină
c) ambele
e) este considerată o stare fiziologică
124. Încărcări excesive pe implantul osteointegrat pot provoca:

a) mobilitatea dispozitivului de susținere
b) mobilitatea corpului implantului
c) ambele
e) osteoconducție
125. Forța mușcăturii poate varia de la:

a) 50-1000 N
b) 42-1245 N
c) 60-800 N
d) 100-500 N
e) 800-1000N
126. Magnitudinea forței este mai mare în:

a) regiunea canină
b) regiunea anterioară
c) regiunea molară
e) regiunea premolară
127. Aliajul de titaniu - aluminiu – vanadiu manifestă:

a) proprietăți mecanice
b) proprietățile fizice
c) rezistență la coroziune
e) proprietăți electrice
128. Interfața implant-os cauzează:

a) retenție microscopică
b) retenție macroscopică
c) ambele
129. Reducerea sarcinii de forfecare la interfața filet-os poate fi obținută prin:

a) scăderea supraîncărcării
b) încărcare inadecvată
c) supraîncărcare crescută
e) încărcare imediată
130. Pe măsură ce încărcătura crește, presiunea din jurul implantului:
a) scade
b) crește
c) ambele
e) rămâne constantă
131. Eșecul implantului apare mai mult în:

a) D1
b) D2
c) D3
d) D4
e) maxilă
132. Suprafața funcțională se mai numește:

a) suprafață activă
b) suprafață pasivă
c) ambele
e) interfață os-implant
133. Suprafața totală se mai numește:

a) suprafață activă
b) suprafață pasivă
c) niciuna dintre cele de mai sus
d) suprafață osoasă
e) zona implant-os
134. Componentele de carbon sunt clasificate în ceramică datorită ________________ și

absenței _______________:
a) inerție chimică; ductilitate (maleabilitate)
b) culoare; durabilitate
c) grosime; durabilitate
e) a și b
135. Suprafața funcțională este:

a) per unitatea de lungime a implantului
b) per unitatea de lățime a implantului
c) suprafața implantului
e) suprafața osoasă
136. Suprafața totală reduce:

a) stresul mecanic
b) stresul compresiv
c) stresul de tracțiune
e) modulul elastic
137. Cu cât ma mare este filet conic (taperul):

a) cu atât mai mare este încărcătura compresivă
b) cu atât mai mică este încărcătura compresivă
c) cu atât mai mare încărcătura de tracțiune
d) cu atât mai mică este încărcătura de tracțiune
e) cu atât mai mare este forța
138. Implant cu filet conic are:

a) mai puțin filet
b) filet adânc
c) mai mult filet
d) a și b
e) a și c
139. Care este cel mai tare și cel mai adânc os:
a) D2
b) D1
c) D3
d) D4
e) osul crestal
140. Cauza principală a eșecului implantului este:

a) supraîncălzirea osului
b) supra-instrumentarea
c) afectarea țesuturilor moi
e) infecție
141. Modulul crestal se caracterizează prin:

a) scăderea concentrației a tensiunii de tracțiune
b) creșterea concentrației de stres mecanic
c) ambele
e) scăderea concentrației de stres mecanic
142. Cine a descris microsolicitarea/microefortul:

a) Frost
b) Branemark
c) Robert et al
d) Davidson
e) Misch
143. Cine a investigat proteza susținută de implantul dentar:

a) Barbier
b) Schepies
c) Barbier and Schepies
d) Frost
e) Kennedy
144.Conform lui Misch, arcul este împărțit în:

a) 4 segmente
b) 5 segmente
c) 2 segmente
d) 0 segmente
e) 8 segmente
145. Creșterea numărului de bonturi:

a) crește riscul de restaurare incertă
b) scade riscul restaurării incerte
c) niciun efect asupra restaurării
e) crește riscul de eșec al implantului
146. Extensia (cantilever) în proteză este cel mai puțin preferată în:
a) incisivul central
b) incisivul lateral
c) molarul
d) a și b
e) premolarii
147. Când intervalul zonei edentuloase crește:

a) numărul dinților înlocuiți crește
b) numărul dinților înlocuiți se reduce
c) la fel ca și dintele lipsă
e) a și b
148. Mulajele (modelele) diagnostice ajută la analizarea următoarelor, cu excepția:

a) raportul de arc
b) curba lui Wilson și curba lui Spee
c) dentiția opusă
d) ocluzie echilibrată
e) eșecul implantului
149. Distanța de la axa balamalei la incisivul central variază în limitele:

a) 10-20mm
b) 60-80mm
c) 87-120mm
d) 127-200mm
e) 200-250mm
150. Un transfer unic de arc facial, care corespunde liniei faciale medii și planului orizontal,
la distanța de 100 mm a poziției condiționate de balama a fost dezvoltat de:
a) Misch
b) Snow
c) Bennett
d) Kois
e) Kennedy
151. În caz de hemoragie severă urmată de un hematom lingual la inserţia implantului dentar la
nivelul incisivilor inferiori, care artera va fi afectată:
a. submentală
b. sublinguală
c. labială inferioară
d. transversă a feţei
e. carotidă
152. Traiectoria canalului dentar inferior în interiorul mandibulei nu prezintă o linie dreaptă, ci
deviază de la zona linguală la cea bucală în regiunea:
a. al treilea molar
b. al doilea molar
c. al doilea premolar
d. primul molar
e. niciuna dintre cele de mai sus
153. Plasarea implantului dentar în fața foramenului mental trebuie să fie de 6 mm distanţă de la
foramen pentru a evita afectarea:
a. foramenului mental
b. arterei submentale
c. buclei anterioare a nervului dentar inferior
d. canalului incisiv
e. b şi c
154. În timpul grefării osoase autogene colectată din zona simfizei, disestezia poate să apară din
cauza:
a. unei leziuni a dințiilor incisivi inferiori
b. detașării muşchilor în timpul ridicarii lamboului
c. afectarea nervului incisiv
d. formarea hematomului postoperator
e. formarea edemelor postoperator
155. Sângerarea abundentă și hematomul lingual care apar în timpul inserţiei implantului dentar
în reginea premolară inferioară poate fi cauzată de lezarea arterei:
a. linguale
c. arterei alveolare inferioare
d. bucale lungă
e. nici una dintre cele de menţionate mai sus
156. La vârsta fragedă, circulaţia sângelui la nivelul mandibulei este centrală, dar odată cu
vârsta, fluxul sangvinic devine periferic în regiunea:
a. arterei alveolare inferioare
b. arterei linguale
c. endosteumului
d. periostului și a mușchilor atașaţi
e. mucoasei
157. Bucla anterioară a nervului inferior poate fi anticipat, dacă nervul sa află:
a. deasupra foramenului mental
b. sub foramenul mental
c. deasupra foramenului mental
d. la acelaș nivel cu foramenul mental
e. dispar înaintea foramenui mental
158. În timpul plasării implantului și al leziunilor nervoase, pacienții vor simți o senzaţie de
amorțeală numai atunci când nervul afectat aprovizionează:
a. țesutul moale
b. țesutul osos
c. dinţii
d. tesutul muscular
e. b şi c
159. Inervația dentoalveolară și a zonei ligamentului periodontal sunt:

a. terminații nervoase cu nociceptori
b. simpatice
c. parasimpatice
d. terminații nervoase bogate in mecanoreceptori
e. a şi b
160. Inciziile efectuate asupra vestibulului cavităţii bucale pot cauza edeme severe și durere
postoperatorie din cauza:
a. inciziei pe țesutul liber
b. plexului de vase sangvine situat în vestibul
c. inciziei în țesutul nekeratinizat
d. deficienţei drenajului limfatic din această zonă
e. toate cele menţionate mai sus
161. Periostul, precum și peretele lateral al sinusului maxilar și ale membranei Schneideriene
este vascularizată de două vase arteriale:
a. artera alveolară superioară mijlocie și posterioară
b. artera alveolară superioară anterioară și mijlocie
c. artera alveolară superioară posterioară și artera infraorbitală
d. artera posterioară superioară și arteră palatină mare
e. nici una dintre cele menţionate mai sus
162. Peretele lateral al sinusului maxilar include canalul alveolar superior cu :
a. ramurile arterelor alveolare superioare posterioare și infraorbitale
b. ramurile arterelor alveolare posterioare și medii superioare
c. doar ramurile arterelor alveolare superioare
d. ramurile arterelor superioare medii și infraorbitale
e. ramurile arterei palatine superioare și superioare posterioare
163. Marginea inferioară a mandibulei este cea mai vascularizată de către:

a. periost
b. artera alveolară inferioară
c. atașamentul muscular
d. mucoasă
e. a şi d
164. Gingia și periostul sunt vascularizate în mare parte de vasele supraperiosteale, care se
deplasează ____________________ pe axa lungă a dinților:
a. unghiular
b. perpendicular
c. paralel
d. circular
e. a şi b
165. Rețeaua vasculară din periost și plexul parodontal comunică direct prin:
a. Canalele Volkmann
b. Canalele haversiene
c. Plexul intraseptal
d. Măduvă osoasă
e. Membrana Schneideriană
166. Mișcarea de translație a capului condilian la ridicarea articulară în timpul deschiderii

maxilarului se realizează datorită acțiunii :
a. pântecelui anterior al muşchiului digastric
b. muşchiului pterigoidian medial
c. muşchiului pterigoidian lateral
d. mușchiului geniohioidian
e. mușchiului omohioidian
167. Fibrele nervoase din maxilarul dinţat sunt de obicei limitate la nivelul:
a. parodonțiului
b. osului cortical
c. măduvii osoase
d. osului spongios
e. b şi d
168. Nervul lingual oferă percepţii senzoriale pentru:

a. mucoasa linguală, incisivii mandibulari, 2/3 anterioare ale limbii
b. mucoasa linguală, podeaua gurii, 2/3 posterioare ale limbii
c. mucoasa linguală, podeaua gurii, marginea laterală ale limbii
d. mucoasa linguală, podeaua gurii, 2/3 anterioare ale limbii
e. mucoasa linguală
169. Inervaţia motorie a muschiului milohioidian și a pântecelui anterior a mușchilor digastrici

se realizează prin:
a. ramura motorie a nervului lingual
b. ramura motorie a nervului dentar inferior
c. ramura coarda timpanului (Chordae tympani) a nervului facial
d. nervul hipoglossal
e. nervul glosofaringian
170. Inervaţia senzorială a pielii și mucoaselor buzei inferioare se realizează prin:

a. nervul mental
b. nervul incisiv
c. ramura bucală a nervului facial
d. nervul bucal lung
e. b şi c
171. Implantul fixat în apropierea foramenului mental trebuie să fie la o distanţă de 6 mm de la

foramen pentru a preveni lezarea:
a. nervul mental
c. buclei anterioare a nervului dentar inferior
d. canalului incisiv
e. mușchiului digastric
172. La vârsta fragedă, aportul de sânge la nivelul mandibulei este iniţial central, cu timpul însă
devine periferic în regiunea:
a. arterei alveolare inferioare
b. arterei linguale
c. periostului
d. mușchiului atașat
e. ligamentelor
173. Nervul incisiv innervează:

a. molarul de minte
b. caninii, incisivii laterali și centrali
c. primul premolar
d. al doilea premolar
e. doar incisivii
174. În timpul plasării implantului și în caz de apariție a leziunilor nervoase, pacienții vor simți
amorțeală numai atunci când nervul lezat aprovizionează:
a. Pielea
b. țesutul osos
c. dantura
d. mucoasa
e. periostul
175. Periostul și peretele lateral al sinusului maxilar împreună cu membrana schneideriană sunt
vascularizate de două ramuri arteriale:
a. artera alveolară superioară mijlocie și posterioară
b. artera alveolară anterioară și mijlocie superioară
c. artera alveolara superioara posterioara
d. artera infraorbitala
e. venele jugulare
176. Nervul lingual oferă o percepţie senzorială pentru:

a. mucoasa linguală, incisivii mandibulari, 2/ 3 anteriore ale limbii
b. mucoasa linguală,, podeaua gurii
c. 2/3 posteriore ale limbii
d. 2/3 anterioae ale limbii
e. buza de jos
177. Meatul mediu al cornetului mediu drenează următoarea structură:

a. sinusul posterior etmoidal
b. sinusul sfenoidal
c. sinusul maxilarului
d. sinusul etmoidal anterior și medial
e. meatul superior
178. Unele structuri și vene au conexiuni cu sinusul cavernos, cum ar fi:

a. plexul Pterigoidian
b. venele faciale (fara valve)
c. vena submentală
d. vena jugulară internă
e. nervul trigeminal
179. Pentru o mai bună ataşare osoasă și stabilitate a implantului în perioada de plasare imediată
al acestuia la nivelul dinţilor anteriori superiori:
a. osul palatin este gros
b. bolta palatală superficială
c. osul palatin este subțire
d. bolta palatină înaltă
e. osul moale
180. În timpul masticației, mușchiul temporalis este antrenat pentru o închidere rapidă și o
mușcătură mai delicată, în timp ce pentru măcinarea mai viguroasă , folosim:
a. mușchiul pterigoidian medial
b. mușchiul pterigoidian lateral
c. mușchii infrahioidieni
d. mușchiul maseter
e. mușchiul sternocleidomastoidian
181. Articulația temporomandibulară este clasificată ca o articulaţie de tip ginglimo-artroidală,

care prin definiţia sa :
a. provine din osul cartilaginos și membranos
b. este asemănator mișcarii de tip balama
c. permite mișcarea de alunecare
d. este articulația dintre osul mandibular și occipital
e. este articulaţia dintre osul mandibular și parietal
182. Direcția alimentării cu sânge în țesutul gingival dentoalveolar se realizează preponderent de

la vestibul spre marginea gingivală. Modificările de circulație sangvină care pot fi observate
sugerează că lambourile sunt preponderent aprovizionate cu sânge de la regiunea lor apicală.
Circulaţia este mult mai afectată atunci când:
a. lungimea lamboului este mai mare în raport cu baza
b. baza lamboului este mai mare în raport cu lungimea
c. lamboul ridicat pe toata grosimea
d. lățimea lamboului este mai mare decât baza
e. pacientul este hipertensiv
183. Fluxul de sânge gingival peri- și postoperator poate fi afectat de:

a. anestezice care conţin vasoconstrictori
b. fumat
c. perturbarea periostului
d. materialul de suturare
e. tipul de oase
184. Aprovizionarea cu sânge a maxilarului este redus definitiv odată cu vârsta, datorită:
a. defectului microvascular
b. modificărilor stenotice
c. reducerii fluxului intramedular
d. tipului de aprovizionare cu sânge
e. bolilor concomitente
185. Reducerea aportului de sânge odată cu vârsta duce la atrofierea maxilarului din cauza:
a. inhibiţiei proliferării osteoblastice
b. perturbării întârziate a mineralizării osoase
c. reducerii osului spongios
d. fumatului
e. obezităţii
186. Celulele osteoclaste pot duce la resorbția osoasă prin dizolvarea cristalelor de apatită și
digerarea fibrelor de colagen, care poate fi obținută prin:
a. acizi organici
b. metaloproteinaze
c. colagenaza
d. interleukine
e. macrocite
187. Principalele deosebiri a parodonţiului dinților naturali și a implanturilor dentare sunt:

a. fibrele de colagen nu sunt ataşate de implantul dentar
b. sunt paralele cu suprafața implantului
c. fibrele de colagen sunt atașate de implantul dentar
d. sunt perpendiculare pe suprafața implantului
e. sunt circulare pe suprafața implantului
188. Principalii producători de colagen sunt celulele mezenchimale și derivații acestora, care
sunt:
a. fibroblastele
b. osteoblastele
c. condrocitele
d. cementoblastele
e. eritrocitele
189. Oasele sunt rezistente la aplicarea forțelor de-a lungul axei componentei țesutului lor fibros
și, prin urmare, fracturile osoase pot apărea din cauza:
a. forţei de tracțiune
b. forțelor compresive
c. forţei de tranşare
d. forțelor cicliste de deplasare
e. forței fizice
190. Osteonul este un tip de os cilindric care conţine:

a. Celule fibroase
b. Canalul haversian
c. învelişul celulelor osoase
d. capilare
e. conducte limfatice
191. Periostul include un strat fibros extern și intern adiacent suprafeţei osoase care cuprinde:
a. osteoclaste
b. celule fibroase
c. stratul submucos
d. celule osoase, celule precursoare
e. vase sangvine
192. Osteoblastele sunt celulele care formează oasele şi care pot sintetiza:
a. proteine colagene a matricei osoase
b. cristale de hidroxiapatită
c. proteine non-colagenice a matricei osoase
d. limfocite
e. monocite
193. Cei mai importanți hormoni în metabolismul osos sunt:

a. testosteronul
b. hormonul paratiroidian
c. 1,25- dihidroxi vitamina D
d. calcitonina
e. estrogenul
194. Valorile de inseţie a cuplului de torsiune în diferite zone ale maxilarului sunt mai mari în:
a. mandibula decât maxila
b. regiunea anterioară decât cea posterioară
c. maxila decât mandibula
d. regiunea posterioră decât cea anterioră
e. regiunea medială decât cea distală
195. Evenimentele care participă la vindecarea plăgilor osoase după inserarea implantului sunt:
a. hemoragii, hemostaza, formarea cheagurilor
b. fibrinoliză, angiogeneză, formarea unui țesut conjunctiv liber
c. formarea matricei colagenice
d. demineralizarea
e. remineralizarea
196. Sindromul osului ars (burnt bone syndrome) se referă la:

a. Resorbția osoasă apărută în urma deteriorării oaselor la fixarea implantului
b. Irigarea excesivă a osului în timpul procesului de frezare al dinţilor
c. suprasolicitarea cuplului de torsiune a implantului
d. necroză de presiune
e. eșecul de răcire a osului în timpul procesului de frezare al dinţilor
197. Necroza de presiune în timpul fixării implantului poate duce la:

a. o micro fisura la nivelul osului
b. formarea țesuturilor moi în jurul implantului
c. o vindecare întârziată
d. obliterarea vaselor sangvine la nivelul osulu
e. osteointegrare.
198. Osul lamelar nu poate forma o carcasă, ca în cazul ţesutului osos împletit, ci mai degrabă
crește prin depuneri pe o bază solidă preformată, cum ar fi pe :
a. Suprafețele metalice
b. osul nou împletit
c. osul preexistent sau intact
d. suprafața implantului
e. bontul protetic
199. În urma procedurii de implantare într-o singură etapă și după vindecarea bontului,
maturarea țesuturilor moi periimplantare și migrația apicală a epiteliului joncțional vor fi
finalizate în:
a. 2 săptămâni
b. 12-24 săptămâni
c. 36 de săptămâni
d. 6 săptămâni
e. 8 săptămâni
200. Terapia PBP oferă multe beneficii:

a. Induce osteointegrarea
b. scade frecvența hemoragiilor intraoperatorii și postoperatorii în locurile recipiente
c. induce regenerarea doar a țesuturilor dure
d. promovează o vascularizare rapidă a țesutului de vindecare, prin suplinirea acestuia cu factori
de creștere
e. poate fi utilizat pentru grefarea gingivală
201. În cazul în care pacientul simte o durere în timpul masticației ca urmare a inserţiei
implantului dentar, aceasta indică:
a. eșecul plasării implantului dentar
b. implantul este fixat adiacent nervului alveolar inferior
c. o pierdere a osului crestal
d. implantul este plasat lângă nervul mental
e. implantul este plasat lângă bucla incisivă inferioară
202. Încălzirea osului până la ____________________ timp de 1 minut este suficientă pentru a
afecta formarea oaselor:
a. 32 ˚C
b. 37 ˚C
c. 49 ˚C
d. 47 ˚C
e. 100 ˚C
203. În cazul unui pacient care suferă de carcinom scuamos pe suprafața laterală a limbii şi care
are nevoie de un implant într-o zonă parțial edentuloasă a maxilei pe stângă, timpul optim de
inserţie a implantului este:
a. înainte de radioterapie
b. după finalizarea radioterapiei
c. simultan în timpul procedurii de ablaţie a tumorii
d. reprezintă o contraindicație absolută
e. la 6 luni după finalizarea radioterapiei
204. Remodelarea osoasă caracterizează ultima etapă a oseointegrării, care totuşi continuă pe
toată durata de viaţă a implantului. Acest proces se realizează în câteva etape secvenţionate:
a. Resorbția de osteoclaste
b. Formarea buclei vasculare
c. Depunerea de structuri lamelare concentrice de către osteoblaste.
d. Eșecul implantului dentar
e. Inflamația
205. Osteogeneza poate fi definită ca:

a. Procesul prin care celulele precursoare stabilesc regiunile de formare osoasă
b. Suprafețele materiale au rolul de carcasă pentru o excrescenţă vasculară
c. Procesul prin care osteoblastele viabile induc formarea oaselor
d. Formarea oaselor după traumatisme
e. Procesul prin care osteoclastele induc formarea oaselor
206. Osteoconducţia poate fi definită drept:
a. Un proces prin care osteoblastele viabile stabilesc regiuni de formare osoasă
b. Suprafețele materiale au rolul de carcas pentru excrescenţa vasculară
c. Suprafețele materiale stimulează atașarea celulară
d. Un proces prin care celulele precursoare stabilesc regiuni de formare osoasă
e. Un proces de regenerare
207. Osteoinducţia poate fi definită drept:
a. Un proces prin care celulele precursoare stabilesc activitatea osteoblastelor
b. Suprafețele materiale care au rolul de carcas pentru o excrescenţă vasculară
c. Procesul de transformare a celulelor precursoare implicate în celule osteoblastice
d. Formarea oaselor după traumatisme
e. Un proces de regenerare
208. Toate tipurile de plăgi se vindecă în 4 etape, inclusiv:
a. hemostaza, inflamaţia, cicatrizarea şi remodelarea
b. hemostaza, urmată de epitelizare
c. hemostaza, urmată de inflamație
d. proliferarea, urmată de remodelare
e. cicarizarea urmată de remodelare
209. Toate tipurile de plagi se vindecă prin combinarea a 3 mecanisme:
a. Contracţia
b. Epitelizarea
c. Formarea țesutului conjunctiv
d. Cicatrizarea
e. Remodelarea
210. În ceea ce privește topografia de suprafață a implanturilor, există trei categorii de
rugozitate:
a. Netedă Sa 0,001 mm
b. rugozitate maximă Sa 4 mm
c. rugozitate minimă Sa 0,5-1 mm
d. rugozitate moderată Sa 1–2mm
e. Sa > 2mm
211. Principala deosebire biologică între implanturile dentare și dinții naturali este:
a. funcționalitatea
b. ligamentul parodontal
c. aportul de sânge vascular
d. țesutul conjunctiv
e. epiteliul joncțional
212. Scopul platformei de comutare este de a permite formarea spațiului biologic pe platforma
rămasă a implantului, pentru a scade resorbția osoasă crestală. Platforma de comutare nu are nici
un efect atunci când implantul este plasat:
a. în angulaţie
b. sub-cretal
c. pe biotip tisular subțire
d. supracrestal
e. sub-crestal
213. Dificultatea tehnicii de radiografie periapicale pentru înregistrarea implanturilor constă în :
a. vizibilitatea redusă a regiunii periapicale
b. paralelismul
c. elongație
d. “tăierea conului”
e. artefacte
214. Radiolucența periapicală în implanturile dentare indică:
a. o infecţie
b. o supraîncălzire
c. o subțiere sau perforare a plăcii corticale
d. osteointegrare
e. eșecul implantului dentar
215. Mărirea rezoluţiei ortopantomogramei la radiografie nu este constantă, ci variază de la o
regiune anatomică la alta. Acest lucru se datorează:
a. osteoporozei
b. densităţii oaselor
c. poziției capului pacientului
d. distanței variabile între obiect și film , precum și distanței dintre obiect și sursă
e. angulației obiectului
216. În radiografiile panoramice, umbra anatomică normală poate fi împărțită în umbre reale și
fantome. O umbră fantomă este:
a. arcada orbitala
b. septul și cornetul nazal
c. axa
d. atlantis
e. clavicula
217. În ceea ce privește sinusurile maxilare, cea mai bună radiografie pentru vizualizarea podelei
sinusului este cea:
a. periapicală
b. panoramică
c. occipitomentală
d. a vizualizării antero-posteriore a craniului
e. a vizualizării laterale a craniului
218. Care dintre următoarele vizualizări se poate realiza cu tomografia computerizată cu fascicul
conic (CBCT):
a. osteodensitometria
b. radiografie periapicală
c. ortopantomograma
d. cefalograma
e. tomografia
219. Toate dintre cele ce urmează sunt contraindicații relative pentru ridicarea podelei sinusului,
cu excepția:
a. circumvoluțiuni ale podelei sinusale
b. septul sinusal
c. sinuzita
d. tumoare benignă
e. tumoare malignă
220. După ridicarea membranei sinusului maxilar, pot apărea modificări ale membranei, cum ar
fi:
a. subțierea membranei
b. o scădere în aprovizionarea cu sânge
c. o creștere a acțiunii ciliare și de spălare
d. o scădere a acțiunii ciliare și de spălare
e. îngroșarea membranei
221. Incizia orizontală a țesuturilor moi în zona edentuloasă posterioară a maxilarului trebuie să
fie realizată ușor şi pe palatin, ceea ce va oferi:
a. o mai bună vizualizare a crestei alveolare
b. un țesut gingival mai keratinizat
c. implicarea vaselor palatine în procesul de vindecare a plăgii
d. țesut gingival mai puțin keratinizat
e. sângerare redusă
222. Când implantul dentar este fixat în zona posterioară mandibulară, distanța de la nivelul
nervului alveolar inferior trebuie să fie de 2 mm, din cauza că :
a. angulația mandibulară face o posibilă apropiere a nervului de creastă
b. vârful burghiului (1,5) este neprecizat în majoritatea sistemelor de implanturi
c. sunt variații anatomice
d. permite plasarea implantului cu angulație
e. resorbția mandibulară face o posibilă apropiere a nervului de creastă
223. În timpul unei singure plasări de implant în zona anterioară superioară, fixarea pe axa apico-
coronară a implantului trebuie să fie:
a. 3mm de la marja gingivală
b. 4mm de la joncţiunea smalţ-cement
c. 2 mm de la joncţiunea smalţ-cement
d. 2mm de la marja gingivală
e. 1 mm de la marja gingivală
224. Poziția corectă a implantului în timpul plasării imediate în alveola anteriora superioră este:
a. plasarea pe suprafaţa palatină
b. angulat labială
c. plasarea palatină dar paralel cu peretele labial
d. plasarea vestibulară
e. plasarea palatină dar paralel cu dintele vecin
225. În cazul plasării implantului în os dur şi dens, următorul implant va fi ales pentru evitarea
necrozei de presiune:
a. implant cu diametru lat
b. un design de implant agresiv
c. implant cu diametru regulat
d. implanturile lamă
e. implant fără conexiune conică (perete paralel)
226. Nu este recomandată plasarea simultană a implantului și mărirea sinusurilor atunci când:
a. folosim xenograftul ca material de grefare
b. folosim un implant de dimensiuni regulate
c. utilizăm un implant cu conexiune conică
d. înălțimea osului sub sinusul maxilar este mai mică de 5mm
e. înălțimea osului sub sinusul maxilar este mai mică de 2mm
227. În timpul unei proceduri de conservare a alveolei , următoarele aspecte se vor lua în
considerare:
a. lipsa unei infecții active
b. plasarea grefei într-o manieră stratificată
c. materialul de grefare nu trebuie condensat
d. de evitat supragrefarea
e. spălarea cu clorhexidină
228. Evaluarea minuțioasă a zonei edentuloase posterioare superioare este necesară pentru a
determina disponibilitatea volumului osos înainte de inserţia implantului, deoarece:
a. este dificil de determinat angulația osoasă în această zonă
b. țesutul gingival gros poate masca volumul osos
c. țesutul moale deseori nu urmează resorbția osoasă
d. densitatea osoasă redusă se poate resorbi ușor
e. densitatea osoasă bună
229. Implantul trebuie adîncit în caz de :
a. stabilitate primară slabă a implantului
b. grefare a țesuturilor moi
c. grefare osoasă
d. pentru scopuri estetice
e. stabilitate primară bună a implantului
230. Dezavantajul tehnicii punching fără lambou:
a. este o tehnică oarbă
b. este dificil de determinat poziția implantului la nivelul osos
c. este dificil de a schimba poziția de frezare sau de angulaţie
d. implica costuri mai mari
e. are un risc mai mic de complicații
231. Operatorul poate eşua la plasarea implantului la nivelul osului sau la adâncirea acestuia,
deoarece:
a. s-au folosit implanturi conice
b. nu au fost îndepartate bine reziduurile din zona apicală a alveolei
c. nu s-a efectuat prepararea osului crestal pentru implantul conic
d. frezarea alveolei implantare nu a fost realizată îndeajuns
e. frezarea alveolei implantare a fost suprasolicitată
232. Care dintre următoarele aspecte trebuie luate în considerare pentru a crește stabilitatea
primară a unui implant plasat în osul moale:
a. frezare subdimensionată
b. implant cu diametru mai mare
c. frezarea alveolei mplantare cu 1,5 mm mai adânc
d. implant scurt
e. implant mai subțire
233. Care dintre următoarele aspecte trebuie luate în considerare pentru a crește stabilitatea
primară a unui implant plasat în osul moale:
a. grefarea
b. implant cu filet adânc
c. implantul inserat subcrestal cu filet adânc, filetat până la vârf
d. implanturi conice, autofiletante
e. implanturi conice, non- autofiletante
234. Pentru a evita supraîncălzirea osului în timpul forajului, trebuie luate în considerare
următoarele aspecte:
a. folosiți irigarea internă
b. folosiți burghii ascuțite
c. procedura de forare incrementală cu o creștere în diametru a burghiului
d. prodedură de foraj continuă
e. cuplu de torsiune înalt cu un numar mare de rotaţii
235. Cel mai bun tratament pentru dehiscența plăgii după o procedură de regenerare osoasa
ghidată – ROG și expunerea membranei de colagen resorbabile în mediul bucal este:
a. prescrierea de antibiotice, care ar asigura o igienă orală adecvată
b. o îngrijire specială a membranei expuse prin irigarea cu clorhexidă și îndepărtarea plăcii din
membrană
c. nu este nevoie de tratament
d. resuturarea dehiscenței cu închidere completă al acesteia
e. o schimbare a membranei
236. Implanturile inserate în mandibulă sunt expuse și încărcate mai repede decât cele din
maxilar (aproximativ 3 luni vs. 6 luni) din cauza:
a. calităţii osoase reduse a maxilarului
b. densităţii înalte osoase al mandibulei
c. implantul mandibular se ataşează mai bine de osul cortical care oferă mai mult sprijin
d. contactul implantului cu oasele mandibulei este mai mare decât ale maxilarului
e. oferă o vascularizare mai bună
237. Implanturile inserate în partea anterioară a mandibulei pot fi încărcate imediat cu o proteză
provizorie completă, deoarece:
a. osului dens oferă suport implantului
b. ataşării bi-corticale
c. implanturile pot fi divizate
d. osseointegrării întârziate a implantului de osul adiacent
e. periostului gros în această zonă
238. La inserarea implantului în zona premolară superioară, o atenție specială trebuie să se
acorde:
a. vârfului curb al caninului adiacent
b. sinusului maxilarului
c. curburii mesiale a celei de-a doua rădăcini premolare
d. angulației radiculare distale a caninului adiacent
e. angulația rădăcinii mesiale a caninului adiacent
239. Datorită spațiului limitat în zona centrală superioară, poate să apară necesitatea de a insera
implantul în foramenul incisiv. Cea mai optimă abordare în acest caz este:
a. enameloplastia prin metode ortodontice pentru a crea spațiu spre dinții adiacenți
b. evacuarea conținutului foramenului pentru inserarea implantului în foramen
c. evacuarea conținutului foramenului, grefarea osoasă şi inserarea implantului după vindecarea
grefei
d. amplasarea implantului labial cu grefarea osoasă labială
e. inserarea implantului palatal
240. În cazul în care este nevoie de os autogen pentru un singur implant, locul de donare a osului
harversian este:
a. simfiza
b. creasta oblică externă
c. tuberozitatea
d. marginea orbiculară
e. crestătură mandibulară
241. Pentru a reduce presiunea asupra osului crestal, următoarele aspecte trebuie luate în
considerare:
a. se va folosi butonul de comutare a platformei
b. implantul cu guler neted va fi inserat la nivelul osului subcrestal
c. se va alege un implant cu diametru mai mare
d. se va evita inserarea implantulul subcrestal în osul dens, care poate duce la un cuplu de
torsiune prea mare al implantului
e. se va încerca de a evita plasarea implantului angulat
242. Următoarele cazuri vor fi evitate la inserţia implanturilor scurte:
a. osul dens
b. pacient compromis
c. osul moale
d. pacient cu bruxism
e. osul D3, D4
243. Încărcarea imediată a implantului se va îndeplini atunci când:
a. cuplu de torsiune a implantului inserat este de mai mult de 35Ncm
b. implantul este plasat în os dur dens
c. prezenţa unei infecții
d. prezenţa osului moale
e. mai multe implanturi divizate împreună
244. Grefarea osoasă necesită următoarele aspecte:
a. contact strâns între grefa și locul recipientului
b. aprovizionare cu sânge
c. lipsa de infecții în locul care urmează a fi grefat
d. acoperire parțială a țesuturilor moi
e. acoperire completă a țesuturilor moi
245. Imobilizarea sau fixarea grefelor este extrem de importantă în timpul unei proceduri de
grefare osoasă deoarece:
a. mobilitatea grefei nu permite creșterea țesuturilor moi
b. mobilitatea grefelor poate duce la deschiderea plăgii
c. mobilitatea grefelor împiedică apariția vaselor de sânge în materialul grefat
d. mobilitatea grefei induce reacţii inflamatorii și de interleukină -1
e. mobilitatea grefelor provoacă deschiderea plăgii și dehiscență
246. Beneficiul unei incizii în formă de H este:
a. de a permite explorarea zonei anatomice
b. oferă o bună adaptare a lambourilor în grefarea țesuturilor moi
c. minim invaziv cu păstrarea aportului de sânge
d. oferă o vizualizare chirurgicală mai mare
e. mai ușor de efectuat
247. Pentru a facilita îngroșarea țesuturilor moi în jurul unui implant dentar, se poate efectua
următoarea procedură:
a. grefarea tesutului conjunctiv
b. utilizarea grefelor aloplaste poziţionate subperiostal
c. utilizarea lamboului de repoziționare apicală
d. grefe aloderme
e. grefe xenoderme
248. Care este constatarea anatomică care mărește incidența perforației membranei sinusului
maxilar în timpul unei proceduri de ridicare a sinusului?
a. membrana subțire
b. spațiul îngust - lateral al sinusului
c. forma scalopată a podelei sinusului
d. membrană groasă
e. sinus septa
249. Următoarele complicații pot apărea în cazul inserării implantului la pacienţi care nu au atins
vârsta de pubertate:
a. se modifică angulația implantului datorită creșterii osoase
b. osul alveolar slab dezvoltat în locul inserării implantului din cauza anchilozelor
c. adîncirea implantului din cauza creșterii osoase
d. spaţierea dinţilor
e. probleme estetice
250. Inserarea implantului în osul moale este deseori urmat de o rată înaltă de eșec. Pentru a
reduce rata eşecului, se vor lua în considerare urrmătoarele măsuri:
a. se va reduce înălțimea și lățimea implantului
b. se va mări lungimea și lățimea implantului
c. se va mări numărul de implanturi
d. se va reduce înălțimea și lățimea coroanei implantului
e. se va utiliza grefarea
251. Un eşec întârziat a implantului poate apărea de obicei din cauza unor probleme mecanice
sau a unui implant supraîncărcat. Cea mai bună abordare în acest caz este:
a. Tratamentul cu antibiotice
b. Inserarea precoce a implantului
c. utilizarea frezelor trephine pentru îndepărtarea implantului
d. grefarea osoasă cu ajutorul GBR
e. inserarea tardivă a implantului după vindecarea grefei osoase
252. Osul spongios are mai mult potențial osteogen decât osul cortical datorită prezenței
măduvei hematopoietice. Cu toate acestea, osul cortical oferă şi unele avantaje față de osul
cancellos, cum ar fi:
a. furnizarea unui conţinut mai mare de proteine morfogenetice osoase (BMP)
b. conține un procent mai mare de factori de creștere endotelială
c. este bogat în vase sangvine care transportă celule osteoprogeneratoare
d. oferă rezistenţă la toate tipurile de forțe
e. împiedică proliferarea țesuturilor moi în grefă
253. Membrana de colagen se dezvoltă de obicei din:
a. colagen de tip I
b. colagen de tip II
c. combinație de colagen de tip I și III
d. colagen de tip IV
e. combinație de colagen de tip II și tip IV
254. Rezultatele estetice sunt mai dificile de realizat atunci când:
a. dintele central incisiv lipsește
b. dinții laterali și canini lipsesc
c. lipsesc doi dinți incisivi centrali
d. un dinte central și unul lateral lipsesc
e. dinții laterali lipsesc
255. Pentru a obține un rezultat estetic mai previzibil, planul de tratament trebuie să ia în
considerare următoarele aspecte:
a. linia surâsului
b. biotipul parodontiului și al formei dinților
c. anatomia osului la inserarea implantului dentar
d. cantitatea de țesuturi dure și moi
e. doar cantitatea de țesut dur
256. Planul alternativ de tratament în cazul lipsei dinților posteriori superiori cu doar 7 mm de
înălțime osoasă sub sinusul maxilar, precum şi refuzul pacientului pentru efectuarea operației de
ridicare a sinusurilor, va include:
a. implanturile scurte și late
b. abordare de stânga a sinului crestal
c. mini implanturile
d. implanturile angulate
e. implanturile late
257. Inserarea implantuli prea adânc în zona estetică va duce la următoarele complicații:
a. o stabilitate primară redusă a implantului
b. o resorbție osoasă proximală cu recesiune gingivală
c. o resorbția osoasă vestibulară cu recesiune gingivală
d. slăbirea bontului protetic
e. peri-implantitis
258. Perioada de vindecare în urma unei intervenţii de augumentare a sinusului maxilar depinde
de:
a. lățimea antrumului
b. cantitatea de grefă osoasă
c. tipul de grefă osoasă
d. tipul de mucoasă
e. tipul de sutură
259. Pentru un arc complet edentulos care necesită mai multe implanturi, care implant trebuie să
fie inserat mai întâi:
a. implanturile catre linia mediană
b. primul și al doilea de la linia mediană
c. cel mai distal pe stânga
d. cel mai distal pe dreapta
e. toate simultan
260. Din punct de vedere chirurgical, plasarea unui implant molar secundar este dificilă
deoarece:
a. prezintă acces limitat
b. canalul alveolar inferior este aproape de creasta alveolară în această zonă
c. osul este mai puțin dens
d. accesibilitatea bună
e. oferta osoasă slabă
261. Implanturile nu vor fi niciodată plasate în linia mediană a maxilei, din cauza:
a. fracturii oaselor nazale
b. extinderii suturii între două maxile
c. complicațiilor estetice și fonetice
d. angulației dificile a implantului
e. apariţiei unor complicații infecțioase
262. Următorul reper anatomic va fi luat în considerare la inserarea implantului în regiunea

intermentală a foramenului pentru pacientul cu o dantură complet edentuloasă:
a. Mușchiul buccinator
b. artera facială
c. artera linguală
d. nervul mental
e. nervul infraorbital
263. Întotdeauna există o înălțime a osului suficientă şi disponibilă pentru inserarea implantului
în:
a. zona canina superioară
b. zona superioară a incisivului
c. zona anterioară inferioară
d. zona primului molar inferioar
e. zona celui de al doilea molar inferior
264. Leziunile nervoase în timpul plasării implantului pot fi cauzate de:
a. traiectorie anatomică complicată a nervilor
b. planificarea și / sau abilităţile chirurgicale neadecvate
c. decizie luată în baza scanerului 2D
d. decizie luată în baza scanerului 3D
e. presiune excesivă
265. Se pot utiliza diferite tehnici chirurgicale pentru a mări porţiunea țesutului moale keratinizat
în jurul unui implant. Toate procedurile de mai jos sunt adevărate, cu excepția:
a. eliberării periostului
b. realizarea lamboului cu repoziționare coronară
c. realizarea lamboului cu repoziționare apicală
d. proiecte de incizii lingualizate
e. grefarea osoasă
266. Pentru a obține un rezultat estetic mai bun la inserarea implantului în zona estetică cu un
biotip gingival subțire, implantul va fi plasat:
a. labial și apical
b. palatal şi coronar
c. palatal
d. apical
e. implantarea va fi evitată
267. Aprovizionarea cu sânge este un factor important pentru succesul unei proceduri de grefare
osoasă. Creasta posterioară resorbită a mandibulei este supusă întotdeauna unui aportului de
sânge scăzut în timpul augumentării osoase, din cauza:
a. unui conținut osos cortical mai mare în această zonă
b. procedurii dificile şi fără tensiune a închiderii lambourilor primare
c. prezenţei țesutului mai puțin keratinizat
d. aprovizionării centrale cu sânge
e. periostului subțire
268. Cele mai des întâlnite complicații biologice a implanturilor zigomatice sunt:
a. necroza
b. sinuzita
c. infecțiile țesuturilor moi
d. fistula oroantrală
e. septicemia
269. Factorii posibili asociaţi cu ruperea membranei schneideriene în timpul realizării tehnicii de
abordare laterală includ:
a. absența osului alveolar
b. supraîncărcarea cu materialul grefei fără ridicarea suficientă a membranei
c. intervenţii chirurgicale anterioare a sinusului
d. neregularităţi ale podelei sinusului
e. membrana groasă
270. Acul rotund 1/2 cerc este deseori utilizat în:
a. zone cu spațiu limitat
b. suturarea unei grefe de țesuturi moi
c. închidere verticală a lamboului de augumentare osoasă
d. închiderea locului cu lambou donator în spaţiul retromolar
e. extracții.
271. O închidere pasivă și fără tensiune a lamboului este importantă și poate fi realizată prin:
a. incizie para-crestală cu lambou triunghiular
b. punctarea periostului
c. ridicarea lamboului de grosime divizată la nivelul apical
d. sutura în saltea vertical
e. sutură continuă
272. Este important de a evalua grosimiea gingivală înainte de inserţia implantului, deoarece
aceasta poate influenţa selectarea:
a. designului implantului
b. designului lamboului
c. designului boltului
d. material boltului
e. tipul materialului de grefare
273. Inserţia implantului zigomatic include următoarele contraindicații, cu excepția dacă:
a. peretele lateral al maxilei este foarte concav
b. există o patologie a sinusului maxilar
c. pneumatizare
d. extinderea sinusului maxilar
e. disponibilitatea este mai puțin de 8mm
274. Pentru conservarea alveolei cu ajutorul grefării osoase, grefa trebuie urmeze toate
caracteristicile enumerate de mai jos, cu excepția:
a. să păstreze spațiul pentru menținerea volumului osos
b. grefe osoase cu particule mici pentru o mai bună condensare
c. să transfere boli patologice
d. să deţină o disponibilitate osteoconductoare
e. să se transforme în os dens pentru o stabilitate mai bună
275. Factorii care pot afecta designul lamboului pentru procedura unui situs donator de bărbiei
sunt toate următoarele, cu excepția:
a. adâncimii vestibulului
b. cantităţii de țesut keratinizat
c. lungimii radiculare a incisivului central inferior
d. biotipului gingival
e. lungimii radiculare a incisivului lateral inferior
276. Pacienţii compromişi pot să prezinte o rată de vindecare a plăgilor scăzută, inclusiv:
a. diabet necontrolat
b. consum de steroizi cronici
c. să fie immunocompromişi
d. alcoolism
e. vârsta
277. Eşecul implantului se caracterizează clinic prin:
a. mobilitate sporită
b. radiolucenţa periimplantului
c. adâncimea de sondare mai mare de 6 mm
d. adâncimea de sondare mai mare de 4 mm
e. inflamaţia gingivală
278. Studiile de lungă durată au arătat că perimplantita poate să apara mai frecvent la pacienți
care sunt:
a. periodic compromişi
b. diabetici
c. fumători
d. la care implantul este acoperit cu un stat de mucoasă nekeratinizată
e. este prezentă mucoasa keratinizată
279. Dezavantajul acoperiri implantului cu hidroxiapatită este:
a. detașare de suprafață cu o inserţie cu cuplu de torsiune înaltă
b. rugozitatea excesivă a suprafeței care previne atașarea osteoblastului
c. resorbția acoperirii implantului în mediu acid
d. suprafață funcțională redusă
e. aceeași zonă funcțională
280. Pentru a evita zgârierea și rugozitatea suprafeței bontului în implanturile de titan, se vor
folosi
instrumentele de detartraj din:
a. diamant
b. plastic dur
c. oțel inoxidabil
d. titan
e. zirconiu
281. Pierderea osoasă progresivă sau „saucerizare” este din cauza:
a. peri-implantitei
b. utilizării unui implant cu diametru lat
c. supraîncărcării implantului
d. implanturilor microfiletate coronare
e. implanturilor late
282. Leziunile tractului de tip fistular se întâlnesc mai ales la nivelul conexiunii implantului /
bontului, din cauza:
a. șurubului de bont liber
b. șurubului de bont fracturat
c. resorbției osoase crestale
d. decimarea coroanei
e. eșecul implantului
283. După un an de încărcare, eșecul implantului se atribuie :
a. insuficienței chirurgicale
b. supraîncărcării
c. peri-implantitei
d. eșecul integrării
e. insuficienței protetice
284. Educația pacientului și îngrijirea la domiciliu după inserţia protezelor la pacienţii parţial şi
total edentați trebuie să includă:
a. igiena dintilor naturali şi / sau a implantului
b. igiena țesutului adiacent
c. igiena protezei
d. tipul periei de dinți
e. tipul pastei de dinți
285. Precizia măsurării cu ajutorul sondelor poate fi afectată de:
a. designul protetic
b. angulația implantului
c. hiperplazia gingivală
d. pierderea punctului de referință
e. caracteristici anatomice
286. Scopul sondării gingivale în timpul monitărizării ulterioare a implantului este de a evalua:
a. sângerarea
b. exudatul
c. consistența țesuturilor
d. adâncimea alveolară
e. aspectul estetic
287. Durerea și disconfortul pacientului cu implant dentar poate fi asociat cu:
a. afectarea nervilor de către implant
b. țesut moale prins între corpul implantului și bont
c. implant mobil
d. implant supraîncărcat
e. ocluzie normală
288. Mucoasa keratinizată este mai de preferinţă decât mucoasa nekeratinizată în jurul
implantului dentar
din cauza:
a. rezistenţei la abraziune
b. rezistenţei recesiunii gingivale
c. că scade adancimea sondării
d. poate umple papilele interdentare
e. stabilităţii
289. Dintele care este afectat parodontal şi care este adiacent implantului dentar poate cauza
efecte adverse asupra implantului dentar:
a. crește lungimea coroanei
b. implant încărcat exclusiv
c. infecția se poate răspândi la implant
d. scade lungimea coroanei
e. supraagregarea gingivală
290. Tratamentul de selecţie în caz de implantită este:
a. chirurgia deschisă de debridare
b. grefararea osoasă cu membrană de colagen
c. decontaminarea cu laser
d. tratamentul conservator de debridare (nechirurgical)
e. chirurgia deschisă cu membrană de colagen
291. Bacteriile asociate cu leziunile în caz de perimplantită sunt similare cu cele a pungilor
parodontale profunde, doar că prognosticul tratamentului pentru per-implantită este mai puțin
previzibil, din cauza:
a. unei aprovizionări cu sânge reduse
b. unei structuri anatomice necunoscute
c. lipsei unei suprafețe bine definite
d. accesului limitat la situs
e. aprovizionării bune cu sânge
292. Semnele precoce a perimplantitis mucositis sunt:
a. purulenţă
b. edem
c. sângerare la sondare
d. pierderea de masa osoasa
e. recesiune gingivală
293. Următoarele aspecte trebuie luate în considerare pentru a evita infecția și inflamaţia
implantului dentar:
a. ocluzia trebuie verificată și ajustată
b. grosime adecvată a oaselor bucale
c. utilizarea atentă a materialului de cimentare
d. proiectare adecvată a protezelor pentru întreținerea mai bună a pacientului
e. fumatul
294. Perimplantita are mai mulți factori etiologici, unul dintre care este pacientul însuși, cum ar
fi:
a. boala parodontala
b. volumul osos
c. densitatea oaselor
d. țesutul moale
e. starea generală a pacientului
295. Conform designului implanturilor dentare , acestea pot fi clasificate în:
a. aloplastice
b. endosteale
c. subperiostale
d. transosteale
e. intramucozale
296. Fibrointegrarea unui implant dentar, termen propus de Charles Wiess, înseamnă:
a. Incapsularea completă a implantului cu țesuturi moi
b. Incapsularea completă cu țesuturi dure
c. Interfața țesuturilor moi , asemănătoare cu fibrele parodontale extrem de vascularizate
d. Interfața țesuturilor moi, aseamănătoare unei structuri în formă de articulație
e. Eșecul implantului
297. Osteointegrarea, descrisă de Branemark, înseamnă:
a. Contactul direct între os și suprafața implantului încărcat
b. Utilizarea materialelor bioactive care stimulează formarea osului
c. Eșecul implantului
d. Interfața țesuturilor moi
e. Incapsularea completă a implantului cu țesuturi moi
298. Principalele avantaje ale unui implant dentar filetat sunt:
a. Mărirea zonei de contact
b. Distribuirea mai bună a forțelor
c. Volumul osos periimplant mai mare
d. Distribuirea mai redusă a forțelor
e. Mai puțini pași la relizarea intervenţiei chirurgicale pentru inserarea implantului
299. Indicații pentru tratamentul prin implant dentar:
a. Restaurarea estetică a dinţilor
b. Restaurarea funcției pierdute a dinţilor
c. Ancorarea ortodontică
d. Resorbția osoasă
e. Bolile infecțioase
300. Obiectivele fundamentale ale proiectării optime a implanturilor biomecanice sunt:
a. de a minimiza concentrația de presiune la interfața os-implant
b. de a îmbunătăți stabilitatea implantului primar și secundar în structura osoasă
c. de a mări și a distribui forțele ocluzale transmise interfeței os-implant
d. de a rezolva problemele ocluzale
e. de a reduce și distribui forțele ocluzale transmise interfeței os-implant
301. Conform clasificării Lekholm și Zarb, maxila are:

a. os de tip 1 în zonele anterioare și premolare
b. os de tip 2 în zonele anterioare și premolare
c. os de tip 2 în zonele molare
d. os de tip 3 în zonele anterioare și premolare
e. os de tip 4 în zonele molare
302. Conform clasificării Lekholm și Zarb, mandibula are:

a. os de tip 1 în zona anterioră
b. os de tip 2 și 3 în zona laterală
c. os de tip 1 și 3 în zona laterală
d. os de tip 2 în zona anterioră
e. os de tip 5 peste tot
303. Implanturile scurte, angulate, zigomatice și pterigoidiene pentru zona maxilară, în

circumstanțe speciale, sunt utilizate pentru:
a. evitarea expansiunii pe structurile anatomice
b. evitarea deteriorării structurilor anatomice
c. o procedură mai ușoară
d. osteointegrare mai bună
e. reducerea forțelor (stresului) ocluzale
304. Formațiunile anatomice importante care trebuie luate în considerare la planificarea plasării
implantului dentar sunt:
a. sinusul maxilar
b. podeaua foselor nazale
c. nervul dentar inferior
d. nervii mentali
e. urechea internă
305. Dezavantajele posibile ale plasării implantului cu încărcare imediată sunt:

a. dificultate în obținerea stabilității primare a implantului
b. prezenţa unei infecţii reziduale care provoacă infecţii periimplantare (periimplantită)
c. spațiul dintre implant și pereții alviolari care necesită grefare
d. poate duce la rate mari de supraviețuire a implantului
e. poate fi asociat cu un risc sporit de retracție a mucoasei gingivale
306. Factorii de risc pentru dezvoltarea retracției mucoasei din jurul implanturilor cu încărcare
imediată sunt:
a. obezitatea
b. fumatul
c. prezența unei plăci osoase bucale subțiri cu un diametru mai mic de 1 mm
d. prezența unui biotip subțire a țesuturilor moi
e. poziția implantului în cavitatea bucală
307. Implantul cu încărcare tardivă este indicat când:

a. dintele are o infecție cronică
b. alveola necesită o restabilire substanțială folosind regenerarea osoasă ghidată
c. este folosit pentru tehnici de mărire a volumului alveolei
d. există o structura osoasă bună
e. este folosit în zonele laterale
308. Conservarea crestei alveolare este indicată în următoarele cazuri:

a. conservarea țesuturilor moi și dure existente
b. conservarea volumului crestei alveolare pentru optimizarea rezultatelor funcționale și estetice
ale tratamentului cu implanturi dentare
c. simplificarea procedurilor de tratament în urma conservării crestei alveolare
d. când este necesară o perioadă de vindecare de 6 luni
e. când peretele vestibulului a fost deteriorat în timpul extracției
309. Complicațiile postoperatorii sunt:

a. infecţia
b. sângerarea
c. durerea
d. inflamația și vânătăile (echimozele)
e. antibioterapia
310. Complicațiile postoperatorii sunt:

a. granulomul de fir după sutură
b. dehiscența (desprinderea) plăgii
c. expunerea membranei
d. alterarea simțului sau amorteală la nivelul dinților, gingiilor, buzelor etc.
e. terapia canalului radicular
311. Semnele și simptomele leziunii neurale (la nivelul nervilor) sunt:

a. durerea
b. amorţeala (parestezie)
c. senzație de furnicături
d. sângerare
e. inflamaţie
312. Infecția localizată a zonei de implantare poate fi cauzată de:

a. intervenție chirurgicală precară
b. necroză sau contaminare din cauza eșecului de a reduce numărul bacteriilor din zona operată
c. fumatul
d. diabetul necontrolat
e. vârsta înaintată a pacienților
313. Eșecurile implantării cu încărcare precoce apar în următoarele cazuri:

a. intervenție chirurgicală precară
b. incapacitatea de a realiza fixarea primară
c. încărcarea inadvertentă a implantului în faza de integrare
d. infecții și condiții medicale sistemice
e. implanturi dentare alese greșit
314. Eșecurile implantării cu încărcare tardivă apar în următoarele cazuri:

a. existența unor deficiențe biologice a procesului de implantare cauzate de boala periimplantară
indusă de placa bacteriană
b. existența unor deficiențe mecanice cauzate de condiții de încărcare nefavorabile din cauza
proiectării restaurative precare pentru a controla interferențele ocluzale
c. incapacitatea de a realiza fixarea primară
d. încărcarea inadvertentă a implantului în faza de integrare
e. infecții și condiții medicale sistemice
315. Implanturile dentare diferă de dinții naturali în următoarele cazuri:

a. țesutul osos periimplantar este insuficient aprovizionat cu sânge
b. lipsa fibrelor transeptale sau dento-dentare în jurul implanturilor
c. există o atașare a epiteliului joncțional la bontul protetic
d. lipsa unui ligament parodontal atașat de implant, dar în schimb acesta este direct inserat în os
(osseointegrare)
e. nu au fost detectate diferențe semnificative
316. Aspecte ce trebuie evaluate în timpul controlului medical după 6 luni de la implant sunt:
a. igiena orală
b. țesutul periimplantar: nuanța, culoarea și textura
c. inflamația: țesutul periimplantar se strânge ușor pentru a examina eritemul, sângerarea
edemelor și exudatul
d. examinarea șanțului gingival în jurul implantului
e. starea materialului grefat
317. Semnele și simptomele mucozitei sunt:

a. sângerare la sondare
b. adâncimea sporită a buzunarelor gingivale
c. inflamația
d. radiografia nu arată nicio dovadă a pierderii osoase crestale
e. radiografia arată dovezi semnificative ale pierderii osoase crestale
318. Semnele și simptomele periimplantitei sunt:

a. sângerare la sondare
b. adâncimea sporită a buzunarelor gingivale
c. inflamația
d. radiografia nu arată nicio dovadă a pierderii osoase crestale
e. radiografia arată dovezi semnificative ale pierderii osoase crestale
319. Plasarea implanturilor în zona posterioară a mandibulei poate fi îngreunată în următoarele

cazuri:
a. osul este mai puțin dens și are volumul medular mai mare decât cel al zonei anterioare a
mandibulei
b. nervul alveolar inferior și fasciculul vascular se află în apropiere de creasta edentuloasă
c. lăţimea crestei și ataşarea muşchiului pterigoidian lateral prezintă un obstacol
d. sunt necesare implanturi mai largi (extinse)
e. grefarea osoasă este întotdeauna necesară
320. Sutura întreruptă este cel mai frecvent folosită și poate duce la:
a. vindecarea secundară
b. creează o zonă de ischemie intermitentă
c. este o sursă generală de iritare a limbii și buzelor
d. mobilitatea materialelor de grefare
321. Suturile continue au următoarele caracteristici:

a. sunt utile pentru plăgi alungite
b. minimizează tensiunea
c. pot fi utilizate pentru a asigura (proteja) un split ori o densitate deplină a pielii, sau o grefă
gingivală
d. duc la vindecarea secundară
e. servesc drept o sursă generală de iritare pentru pacienți
322. Dezavantajele unei suturi continue sunt:

a. risc a unei dehiscențe dacă materialul de sutură se rupe
b. dificultatea în efectuarea ajustărilor fine de-a lungul liniei de sutură
c. tensiunea minimă asupta țesutul gingival
d. plasarea rapidă
e. închiderea (vindecarea) mai rapidă a plăgilor
323. Membranele sunt utilizate în următoarele situații:

a. închiderea (vindecarea) primară a țesuturilor moi este contestabilă
b. există un gol în câmpul operativ osos
c. este necesar un pedicul mucozal
d. există o stabilitatea fizică a materialului de grefă osoasă
e. este necesară o augumentare suplimentară a oaselor în înălţime sau în lăţime
324. Membranele neresorbabile sunt:

a. Gore-tex
b. PTFE- politetrafluoroetilenă
c. polimerii
d. membrane de teflon
e. osul laminar
325. Conform teoriei lui Misch, osul D1 este:
a. os cortical dens, cel mai mare în densitate
b. os trabecular dens, înconjurat de os cortical poros dens
c. os trabecular fin, înconjurat de os cortical poros subțire
d. os trabecular fin, cu o lipsă aproape totală a osului cortical
e. se găsește în zona anterioară a mandibulei

e. se găsește în zona anterioară a mandibulei și maxilei

e. se găsește în zona posterioară a mandibulei și maxilei

e. se găsește în zona posterioară a maxilei
329. Avantajele oaselor D1 sunt:

a. implantul atinge cel mai mare grad de stabilitate
b. implantul atinge cel mai mare grad de implantare a suprafeței osoase
c. puține implanturi pot suporta o proteză complexă
d. necesită 3-4 luni de vindecare primară
e. formarea lentă a osului lamellar
330. Dezavantajele oaselor D1 sunt:

a. formarea lentă a osului lamelar
b. prezintă cea mai mare rată de eșec în chirurgia implantului
c. prezintă cazuri de încălzire a osului în timpul osteotomiei
d. implantul atinge cel mai mare grad de stabilitate
e. implantul atinge cel mai mare grad de implantare a suprafeței osoase
331. Implantarea imediată are următoarele indicații:

a. dintele extras nu a fost supus unei infecții
b. topografia osoasă favorabilă
c. volumul osos suficient
d. zona suficientă a țesutului moale dens, stabil și cheratinizat în jurul alveolei după extracție
e. alveolă cu un perete osos
332. Implantarea imediată are următoarele contraindicații:

a. alveolă cu 2 pereți osoși
b. alveolă cu un perete osos
c. defect osos defavorabil
d. volum osos suficient
e. zona suficientă a țesutului moale dens, stabil și cheratinizat în jurul alveolei după extracție
333. Tipurile de încărcare a implantului sunt:

a. încărcare convențională - mai bine de 9 luni de la plasarea implantului
b. încărcare imediată - implantul restabilește ocluzia la 48 de ore de la inserare
c. încărcarea tardivă - implantul se integrează în decursul a 2 luni
d. încărcarea tardivă - implantul se integrează în decursul a 3 luni
e. încărcare convențională - 3-6 luni după inserarea implantului
334. Factorii de risc pentru implantare imediată și încărcare funcțională sunt:

a. parafuncționarea
b. osul de calitate scăzută
c. zona de implantare infectată
d. defectul osos semnificativ
e. vârsta înaintată a pacienților
335. Contraindicațiile absolute pentru terapia cu implanturi sunt:

a. tulburările sistemice severe
b. bolile psihiatrice
c. abuzul de droguri sau alcool
d. fumatul
e. diabetul
336. Contraindicațiile absolute pentru terapia cu implanturi sunt:

a. infarctul miocardic, cu mai puțin de 6 luni în urmă
b. bolile cardiovasculare acute, tratate prin proteză valvulară și stenturi coronariene
c. tulburările renale severe
d. fumatul
e. diabetul
337. Contraindicațiile relative ale terapiei cu implanturi sunt:

a. abuzul de corticosteroizi
b. fumatul
c. diabetul
d. tulburările metabolismului calciului și fosforului
e. abuzul de droguri
338. Mecanismul osteonecrozei induse de bifosfonați poate fi explicat prin:
a. un defect în remodelarea fiziologică a osaselor
b. inhibarea turnover-ului osos normal
c. deficiența de calciu
d. scăderea densității minerale osoase
e. creșterea riscului apariției unei fracturi
339. Osteonecroza indusă de biofosfonați trebuie să împlinească următoarele cerințe:

a. istoricul medical despre tratamentele anteriore ori curente cu bifosfonați
b. existența unor suprafețe de os expuse, necrotizate în regiunea OMF (oro-maxilo-facială), mai
mult de 8 săptămâni
c. existența unor suprafețe de os expuse, necrotizate în regiunea OMF (oro-maxilo-facială), mai
mult de 16 săptămâni
d. lipsa istoricului medical de radioterapie
e. istoricul medical despre tratamentul cu acid alendronic
340. Timpul optim de coagulare și sângerare are următoarele valori:

a. timpul de coagulare – de la 4 până la 6 minute
b. timpul de coagulare – de la 8 până la 12 minute
c. timpul de sângerare – de la 5 până la 8 minute
d. timpul de sângerare – de la 8 până la 12 minute
e. aceleași valori, ambele între 5 și 8 minute
341. CBCT (tomografie computerizata cu fascicul conic) asigură:

a. o mai mare precizie
b. precizia evaluării radiologice a zonei operate (grosimea tranșei este de 0,3 până la 1 mm)
c. imagini lipsite de amplificare, suprapunerea structurilor învecinate
d. imagini bidimensionale a regiunii OMF (oro-maxilo-facială)
e. informații suficiente pentru planificarea implantului
342. CBCT (tomografie computerizata cu fascicul conic) este indicată într-un număr mare de
cazuri, precum:
a. evaluarea oaselor faciale pentru depistarea infecțiilor
b. analiza cantitativă și calitativă a reziduurilor
c. vizualizarea condilului mandibular și a componentelor articulare
d. vizualizarea vascularizării faciale
e. vizualizarea sinusului cavernos
343. Plasarea implanturilor în zona posterioară a maxilarului prezintă unele îngrijorări specifice,
precum:
a. osul este mult mai puțin dens, cu spații medulare mari, care pot duce la o perioadă de
vindecare îndelungată
b. sinusul maxilar este aproape de creasta edentată, făcând uneori imposibilă inserția implantului
c. osul este dens, deci este nevoie de un cuplu mai mare
d. trebuie să existe o distanță de cel puțin 5 mm dintre vârful implantului și sinusul maxilar
e. implantarea imediată este recomandată în toate cazurile
344. Plasarea implanturilor în zona posterioară a mandibulei prezintă unele îngrijorări specifice,
precum:
a. osul dens cu spațiul medular mare creează condiții bune pentru implantare
b. vârful implantului trebuie să se afle la o distanță de 2 mm de la nervul alveolar inferior
c. inserarea mușchiului mieloid poate duce la perforație în timpul forajului alveolei pentru
implantare
d. osul este mult mai puțin dens, cu spații medulare mari, ceea ce poate duce la o perioadă de
vindecare mai îndelungată
e. sinusul maxilar este aproape de creasta edentată, făcând uneori imposibilă inserția implantului
345. Procedurile chirurgicale associate cu preimplantul dentar sunt:

a. tratamentul canalului radicular
b. reducerea volumului crestei
c. augumentarea volumului crestei
d. ridicarea sinusului
e. scalarea
346. Retenția cu ciment oferă multe beneficii, inclusiv următoarele:

a. suprastructurile cimentate se desprind (clatină) mai rar decât cele înșurubate
b. suprastructuri pasive
c. suprafața ocluzală rămâne intactă
d. aspectul estetic e la cel mai rău nivel
e. numeroase traume ocluzale cauzate de fațetele din porțelan
347. Dezavantajele retenției cu ciment, sunt:

a. uneori bonturile trebuiesc montate intraoral
b. retracția gingivală poate fi necesară
c. suprafața ocluzală are o gaură în interior
d. aspectul estetic
e. cimentul adesea se macină (uzează)
348. Uzarea prematură a cimentului temporar poate duce la:

a. încărcarea incorectă
b. distrugerea protezei
c. impactarea particulelor alimentare
d. retracția gingivală
349. Retenția cu șuruburi are următoarele avantaje:

a. flexibilitate protetică
b. permite folosirea bonturilor scurte
c. șuruburile pot menține suprastructurile hibride
d. retracție gingivală
e. aspect esthetic
350. Caracteristicile antirotative ale diferitor sisteme de implant sunt:
a. hexul extern
b. hexul intern
c. taperul Morse
d. bonturile de profil scurt
e. implanturi angulate
351. Geometria hexagonală internă oferă un șir de avantaje precum:

a. interfața bont-implant mai precisă
b. conexiune intraorală mai simplă a bontului
c. permite plasarea șurubului de acoperire deasupra nivelului implantului
d. la etapa primară a operației iese (proemină) deasupra osului
e. nu presupune tehnici simple de suturare
352. Cele patru modalități eficiente de prevenire a perforației canalului mandibular sunt:
a. măsurătorile trebuie luate cu atenție la etapa de planificare și operare
b. e preferabil de utilizat anestezia prin infiltrație și de evitat anestezia cu bloc, ca pacientul să fie
capabil să reacționeze cand instrumentul se apropie de canal
c. simțul tactil este folosit pentru a avertiza chirurgul dentar, în caz de necesitate
despre contactul cu osul cortical în partea superioară a canalului
d. utilizarea filmelor periapicale intraoperatorii nedistorsionate
e. utilizarea implanturilor largi, mai degrabă decât a celor lungi
353. Perforația sinusului maxilar, presupune:

a. bulele de aer apar pe locul osteotomiei
b. proba Valsava este pozitivă
c. materialul de grefare poate fi folosit
d. lamboul (clapeta) este suturat peste osul afectat
e. intervenția continuă fără modificări
354. Există diferite opțiuni de încărcare a implanturilor dentare, precum:

a. procedura de încărcare imediată
b. încărcare precoce (de la o săptămână la douăsprezece săptămâni)
c. încărcare tardivă (peste trei luni)
d. plasarea implantului imediat după extracție
e. implantarea întârziată
355. Oseointegrarea este:

a. un proces dinamic
b. un proces pasiv
c. un proces celular modulat
d. formarea unei interfețe directe între suprafața osoasă și suprafața implantului
e. formarea unei interfețe indirecte între suprafața osoasă și suprafața implantului
356. Comutarea platformei duce la:

a. folosirea unui bont cu un diametru mai mic decât platforma implantului
b. ajută la prevenirea pierderilor osoase crestale
c. poate crește volumul țesuturilor moi din jurul platformei implantului
d. deteriorarea aspectului estetic
e. scăderea volumului țesutului moale în jurul platformei implantului
357. Pentru inserare și funcționare ideală, două implanturi trebuie să fie:

a. paralele
b. perpendiculare în planul ocluzal
c. la o distanță egală față de linia mediană
d. angulate
e. la o distanță de1,5 mm unul față de altul
358. Zona anterioară a mandibulei este locul preferat pentru implantare, din cauza:
a. retenţiei
b. celei mai mari înălțimi disponibile
c. densitatea optimă a osului
d. e cel mai bun os cortical
e. posibilității de a insera implanturile angulate
359. Implantul dentar oferă avantaje nete în comparație cu metodele conventionale de inlocuire a
dintelui lipsă, din următoarele motive:
a. previne pierderea osoasă, deoarece implantul se osseointegrează
b. restabilește funcția și aspectul estetic
c. este mai ușor de efectuat
d. decurge fără complicații
e. nu are contraindicații semnificative
360. Dovezile clinice ale osteointegrării sunt:

a. implantul are o stabilitate bună după perioada de vindecare
b. niveluri stabile ale crestei osoase
c. țesut moale sănătos
d. prezența semnelor de inflamație ușoară
e. radiolucența zonei periimplantare
361. Integrarea țesuturilor moi poate fi definită drept:

a. un proces biologic care are loc în timpul formării și maturării implantului
b. apare între țesuturile moi și suprastructurile transmucoase ale implantului
c. apare între țesutul moale și coroana dentară
d. este un proces patologic
e. necesită o gingie ne cheratinizată
362. Implanturile subperiostale sunt:

a. plasate sub periost și fixate pe maxilar
b. preferate în cazurile de resorbție avansată a maxilarului
c. preferate în cazurile de resorbție severă a maxilei
d. rețin o proteză detașabilă sau fixă
e. sunt utilizate în osul D1 cu o înălțime suficientă
363. Implanturile endoosoase sunt:

a. implanturi plasate în osul maxilarului
b. implanturi realizate cu bisturiul
c. implant în formă de rădăcină
d. implanturi subperiostale
e. microimplanturi
364. Implanturile transosoase sunt:

a. utilizate în mandibula cu resorbție severă
b. previn fracturarea mandibulei
c. implant realizat cu bisturiul
d. implanturi în formă de rădăcină
e. utilizate pe scară largă
365. Implanturile nefiletate au următoarele caracteristici:

a. nu sunt fire în jurul implantului
b. sunt introduse în fanta de după osteotomie
c. au o zonă de contact mai bună cu osul
d. pot fi plasate conform protocolului de inserare dintr-o singură etapă
e. nu necesită o tehnică special
366. Implanturile în zona maxilei prezintă o rată de succes mai mică, din următoarele cauze:
a. densitate osoasă slabă
b. volumul osos mai mic
c. pneumatizarea sinusurilor
d. cantileverul feței
e. osul cortical gros
367. Avantajele clinice ale acoperirii cu hidroxiapatită sunt:

a. augmentează suprafaţa
b. sporește rugozitatea pentru stabilitatea primară
c. interfața os-implant mai puternică
d. scade rugozitatea pentru stabilitatea primară
e. sporește coroziunea
368. Avantajele implanturilor dentare din zirconiu sunt:

a. nu duc la coroziune
b. nu apar vibrații piezoelectrice în cavitatea bucală
c. nu posedă calitatea de termoconducție
d. posedă calitatea de termoconducție
e. contact os-implant mai mic
369. Dacă osteotomia devine supradimensională în timpul inserării unui implant:

a. folosiți un implant cu un diamentru mai mare
b. folosiți material de grefare HA (hidroxiapatită)
c. întrerupeți procedura și așteptați până la 6 luni pentru a o repeta
d. folosiți un implant mai lung (cu 1-1,5 mm mai mult)
e. folosiți membranele- GTRM (regenerarea tisulară ghidată)
370. În caz de fracturare a plăcii bazei corticale bucale sau linguale, în timpul osteotomiei:
a. întrerupeți procedura
b. dacă placa fracturată este atașată de mucoperiost, nu o îndepărtați
c. dacă placa fracturată este atașată de mucoperiost, îndepărtați-o
d. sutură continuă
e. folosiți materiale de grefare
371. Densitatea oaselor disponibile într-o zonă edentată are o influență primordială asupra:
a) perioadei de vindecare
b) metodelor chirurgicale de intervenție
c) planificării implantului
d) durata procedurei
e) rezistența osului
372. Osteotomia presupune următoarele caracteristici:

a) densitatea țesutului osos trabecular
b) prezența unui os cortical crestal
c) grosimea osului cortical crestal
d) tipul de sutură care va fi utilizat
e) planificarea implantului
373. Compoziția histologică a osului D1 este:

a) osul lamelar dens
b) sistemul haversian complet
c) foarte mineralizat
d) osul lamelar subțire
e) mineralizare slabă
374. Mandibula anterioară este zona preferată din cauza:

a) retenției
b) cea mai bună înălțime disponibilă
c) densității osoase optime
d) os foarte dens
e) înălțimea disponibilă normal
375. Factorii de risc în alegerea tratamentului, sunt:

a) lungimea zonei edentate
b) poziția barei de conectare
c) tip osos
d) vârsta pacientului
e) starea generală a pacientului
376. Titanul este mai puțin flexibil decât:
a) osul alveolar
b) țesutul înconjurător
c) osul lamelar
d) țesutul parodontal
e) țesutul moale
377. Semnele clinice ale implanturilor ce sunt pe puntul de a cădea, sunt:

a) inflamația
b) buzunarele dentare
c) pierderea osoasă progresivă
d) durerea
e) puroiul
378. Agenții patogeni specifici acumulați în buzunarele implantului, mai mari de 6mm sunt:
a) p. intermedie
b) actinomicete
c) forsythia
d) s. aureus
e) s. hemolytic
379. Înainte de începerea terapiei cu implant, este necesară revizuirea următorilor factori:
a) igiena orală a pacientului
b) vârsta
c) atașamentul mucoepitelial
d) obiceiurilor dăunătoare – consumul de alcool, droguri, și fumatul
e) ocluzia
380. Caracteristicile periimplantitei sunt:

a) asociate cu biofilmul plăcii
b) ireversibile
c) pierderea osului
d) reversibile
e) la nivelul țesutului moale-osos
381. Zona comună pentru plasarea autogrefei este:

a) bărbia și ramusul
b) creasta ileacă
c) tibia și fibula
d) tuberozitate maxilară
e) palatul dur
382. Sinusul maxilar este căptușit cu:

a) cili motili
b) membrană respiratorie specială
c) membrană schneideriană
d) membrana Wharton
e) țesutul cheratinizat
383. Osteoblastele formează osul prin secreția ______:

a) colagenul de tip 1
b) osteopontinei
c) osteoclastinei
d) hidroxiapatitei
e) calciului
384. Cauzele de pierdere a implanturilor, sunt:

a) plasarea nesatisfăcătoare a implantului în timpul grefării
b) parafuncționalitatea și trauma duc la înlăturarea protezei prin suprapunere
c) pierderea osoasă necontrolată avansată
d) sinuzita cronică
e) fumatul
385. Tipurile de eșec ale unui implant includ:

a) fracturarea osului în perioada de vindecare
b) chirurgicale
c) încărcarea timpurie
d) deșurubarea bontului
e) slăbirea (clătinarea) bontului
386. Organismele ce au o incidență sporită în jurul implantului expus sunt:

a) prevotella intermedia
b) streptococ mutans
c) streptococ beta hemolizină
d) actinomicete
e) treponema pallidum
387. Procedurile ce duc la dezvelire (dezgolire) sunt:

a) incizia țesuturilor moi
b) evaluarea interfeței os-implant
c) creșterea crestei
d) augumentarea țesuturilor moi
e) osteotomia
388. Cauzle pierderii osoase în stadiul II de implant sunt:

a) expunerea (afectarea) prematură a implantului
b) cuplul excesiv în timpul introducerii implantului
c) traumatisme osoase în regiunea crestală la intervenție
d) fracturarea placii vestibulare
e) bacteriile
389. Avantajele testării cuplului reversibil în stadiul II de implant sunt:
a) evaluarea biomecanică a stabilității inițiale
b) verificarea definitivă a osteointegrării inițiale
c) test sigur
d) evaluarea fizică a stabilității inițiale
e) detectează bacteriile
390. Cele două tipuri importante de țesuturi ce înconjoară dinții naturali sunt:
a) atașat, cheratinizat
b) neatașat, cheratinizat
c) neatașat, necheratinizat
d) țesut dur
e) țesut moale
391. Tipuri de mucoase orale ce se găsesc în jurul unui implant sunt:

a) țesutul necheratinizat, non-mobil
b) țesuturi mobile necheratinizate
c) țesutul cheratinizat, mobil
d) gingie atașată
e) gingie mobile
392. Metoda (metodele) de creștere a zonei de țesut cheratinizat:

a) se plasează un strat de hidroxiapatita densă în jurul extensiei permucoase
b) se plasează grefele cu țesut acelular peste implant
c) se plasează o copie indirectă
d) se plasează o copie directă
e) clapeta (lamboul) este repoziționată apical
393. Criteriile de evaluare a implanturilor realizate cu succes în stadiul II de implant, sunt:

a) absența pierderii osoase crestale
b) zona în stare bună a gingiei cheratinizate
c) adâncimea sulcusului de 4mm
d) adâncimea sulcusului de 6mm
e) este prezent țesutul moale (mobil) necheratinizat
394. Grefarea alveolelor se poate face folosind următoarele materiale, cu excepția:

a) aloplastului
b) alogrefei
c) FDB (os refrigerat uscat)
d) membranelor resorbabile
e) membranelor neresorbabile
395. Abordarea chirurgicală a implantului posterior singular, este:

a) chirurgie în două etape
b) chirurgie într-o atapă
c) implant direct (fără lambouri)
d) ridicarea sinusurilor
e) ridicarea sinusurilor prin grefare osoasă
396. Avantajele implantului de stadiul II sunt:

a) observarea directă a volumului osos crestal înainte de osteotomie
b) observarea directă în timpul osteotomiei
c) capacitatea de grefare în timpului plasării implantului
d) implant direct (fără lambouri)
e) minim invaziv
397. Obiectivele implantologiei sunt înlocuirea dinților lipsă ai unui pacient pentru:
a) contur normal
b) confort și funcționalitate
c) estetica și vorbire
d) îmbunătățirea fonației
e) îmbunătățirea obiceiurilor parafuncționale
398. Ce os este prezent preponderent în regiunea posterioară a maxilarului:

a) os de tip 3
b) os de tip 2
c) os de tip 4
d) os de tip 1
e) os de tip 1 și os de tip 2
399. Implantul scurt din zonele posterioare poate avea o rată de eșec mai mare după încărcare,
comparativ cu implanturile mai lungi din cauza:
a) stresului de mușcătură din zona superioară
b) densitatății osoase
c) creșterii înălțimii coroanei
d) scaderii stresului ocluzal
e) stresului mic a mușcăturii
400. Avantajul implanturilor scurte este:

a) nu există riscul de perforație a sinusului în timpul intervenției
b) fără risc de parestezie
c) mai multă forță
d) înălțimea scurtă a coroanei
e) stres ocluzal mai mic
401. Criteriile valorice a implantului în zona posterioară a maxilei sunt:

a) 1,5 mm de la dintele adiacent
b) 3 mm de la implantul adiacent
c) 4 mm de la implantul adiacent
d) 2 mm de la implantul adiacent
e) fără criterii semnificative
402. Dezavantajul folosirii antibioticelor este:
a) endocardita infecțioasă
b) dezvoltarea bacteriilor rezistente
c) reacții adverse
d) controlul infecției
e) scade riscul complicațiilor post-inserție
403. Factorii sistemici asociați cu un risc crescut de infecție după implantare, sunt:
a) diabetul
b) fumatul
c) hipotiroidismul
d) hipertensiunea
e) cancerul
404. Factorii locali asociați cu un risc crescut de infecție după implantare, sunt:
a) parodontita
b) tipul materialului de grefare
c) infecții odontogene
d) diabetul
e) hipotiroidismul
405. Factorii chirurgicali asociați cu un risc crescut de infecție la implantare, sunt:

a) tehnică aseptică slabă
b) durata îndelungată a intervenției chirurgicale
c) profesionalizmul chirurgului
d) diabetul
e) fumatul
406. Avantajele substanțelor bactericide față de medicația bacteriostatică sunt:

a) rezultatele sunt mai rapide
b) flexibilitate mai mare cu intervale de dozare
c) bacterii distruse doar de antibiotice
d) bacterii distruse de enzime
e) rezistența la medicamente
407. Complicațiile profilaxiei cu antibiotice, sunt:

a) reacții alergice
b) complicații gastrointestinale
c) complicații respiratorii
d) insuficiență renală
e) insuficiență hepatica
408. Trei angulații faciopalatale ale corpului implantului sunt:

a) angulația facială astfel încât apariția coroanei finale este similară cu dinții adiacenți
b) sub marginea incizală a restaurării finale
c) în poziția cingulum a coroanei dentare
d) angulare palatină
e) deasupra marginii incizale a implantului final
409. Conturul sau contururile țesuturilor moi:

a) grefă de țesut moale înainte de augumentarea oaselor
b) grefă de țesut moale în combinație cu grefă osoasă înainte de implant
c) grefă de hidroxiapatită neresorbabilă
d) membrane resorbabile
e) ridicarea sinusului
410. Implantul filetat poate fi plasat prin:

a) folosirea unei piese de mână- 30 rpm
b) folosirea unei chei manuale
c) folosirea degetelor chirurgului
d) folosirea unei piese de mână- 100 rpm
e) folosirea unui cuplu- 80N / cm2
411. Opțiunile de tratament pentru înlocuirea unui dinte anterior lipsă, sunt:
a) proteza parțială detașabilă
b) proteză cuplată cu rășină
c) proteza pe implant
d) tratament ortodontic
e) puntea dentară
412. Opțiunile protetice pentru conturul țesuturilor moi și profilul de emergență, sunt:
a) bont de vindecare larg
b) bont de vindecare îngust
c) conturarea temporară prin restaurare provizorie
d) bont anatomic
e) porțelan roz plasat pe bont
413. Remodelarea este un proces de:

a) resorbție
b) formare
c) faza de reînnoire (regenerare) osoasă
d) include o necroză aseptică
e) este un proces temporar
414. Oxidul ceramic a fost introdus pentru implant datorită următoarelor calități:
a) inerție la biodegradare
b) rezistență mare
c) conductivitate minimă
d) termoconductibilitate bună
e) ectroconductibilitate bună
415. Suprafața funcțională pe lungimea implantului modificat este:

a) înălțimea filetului
b) adâncimea filetului
c) forma filetului
d) numărul filetului
e) dimensiunea filetului
416. Avantajul hidroxiapatitei este:

a) interfața osoasă cu vindecare mai rapidă
b) interfață mai puternică decât PTP (plasmă de titan prin pulverizare)
c) coroziune a metalului mai mică
d) interfață mai slabă decât PTP (plasmă de titan prin pulverizare)
e) suprafața de contact inferioară
417. Dezavantajele învelirii (coating) sunt:

a) provoacă exfolierea
b) provoacă fisurarea
c) provoacă scalarea
d) eșecul implantului
e) resorbția osoasă
418. Regenerarea ghidată a țesuturilor este o intervenție chirurgicală ce:

a. elimină un defect osos în jurul unui implant dentar
b. scade creșterea țesutului conjunctiv
c. sporește creșterea osului defectat
d. sporește creșterea țesutului conjunctiv
e. scade creșterea osului defectat
419. Indicațiile pentru plasarea implantului sunt:

a. restaurarea fixă a dinților singulari sau multipli
b. retenția protezei detașabile într-un maxilar parțial edentat
c. retenția protezei detașabile într-un maxilar total edentat
d. pacienți cu osteoradionecroză
e. pacient cu insuficiență cardiacă
420. Antibioticele profilactice folosite în timpul implantului, pentru a preveni endocardita

infecțioasă, sunt:
a. cefalexina
b. amoxicilina
c. clindamycina
d. eritromicina
e. azitromicina
421. Inserția implantului la pacienții cu diabet rezistent la tratament duce la:

a. degenerarea țesuturilor
b. vindecarea compromisă
c. risc sporit de infecție, periimplantită
d. insuficiență renală
e. tromboză
422. Aspectele clinice ale unui implant de succes sunt:

a. imobilitate
b. sunete clare la percuție
c. absența infecției
d. absența durerii
e. parestezie
423. Aspectele radiologice ale unui implant de succes sunt:

a. absența radiolucenței
b. pierderea osoasă sub 2 mm în primul an de funcționare
c. pierderea osoasă sub 4 mm în primul an de funcționare
d. radiolucența ușoară după 6 luni
e. imobilitate
424. Formarea oaselor lamelare se caracterizează prin:

a. durează 2-4 luni
b. durează 3-6 luni
c. osul trabecular se transformă în os lamelar
d. osul lamelar se transformă în os trabecular
e. Osul lamelar este format din osteoni primari și secundari
425. Osteointegrarea poate fi influențată de:

a. interfața os-implant
b. biocompatibilitatea implantului
c. forma implantului
d. suprafața implantului
e. mărimea implantului
426. Metodele neinvazive pentru testarea stabilității implantului sunt:

a. cuplul de inserție
b. proba Branemark
c. examenul radiografic
d. rolul cuplului de înlăturare
e. rolul cuplului invers
427. Hidroxiapatita este descrisă drept:

a. cel mai compatibil material osos de grefare
b. nu prezintă toxicitate locală sau reacție sistemică
c. substanță neresorbabilă, osteofilă
d. substanță resorbabilă
e. duce la o reacție imună, ceea ce duce la alergii
428. Contraindicațiile generale relative ale implant sunt:

a. diabetul compensat
b. graviditatea
c. boli endocrine
d. boala Paget
e. osteomalacie
429. Contraindicațiile generale absolute ale implantului sunt:

a. leucemia acută
b. insuficiența cardiacă recentă - mai puțin de 6 luni
c. diabetul compensat
d. graviditatea
e. bolile endocrine
430. În funcție de timpul de realizare a implantului, există următoarea clasificare:

a. încărcarea ocluzală imediată
b. încărcarea imediată non-ocluzală
c. încărcarea ocluzală precoce
d. încărcarea ocluzală precoce
e. încărcarea tardivă
431. Conform EAO (Asociatia Europeana de Osteointegrare), implanturile pot fi încărcate după
următoarele criterii:
a. încărcare imediată - în aceeași zi
b. încărcare precoce - în câteva zile sau săptămâni
c. încărcare convențională - după 3-6 luni
d. încărcare tardivă - mai mult de după 3-6 luni
e. descărcare
432. Materialele de grefare osoasă sunt:

a. autogrefa
b. alogrefa
c. xenogrefa
d. aloplastul
e. biogrefa
433. Aloplastul sau materialele sintetice sunt:

a. celule osteogene
b. factorii de creștere
c. CSP (ceramică sintetică poroasă)
d. biosticla
e. hidroxiapatita
434. Nervul bucal este sensibil în următoarele cazuri:

a. pielea cavității bucale
b. mucoasa de pe partea internă a mușchiului buccinator
c. mușchiului buccinator
d. partea posterioară a mucoasei bucale
e. mușchiul tensor al vălului palatin
435. Ramurile terminale ale nervului alveolar inferior sunt:

a. nervul mieloid
b. nervul dentar inferior și posterior
c. nervul dentar inferior și median
d. nervul mental
e. nervul dinților incisivi
436. Zonele de inervație pentru nervul alveolar superior și posterior, sunt:

a. osul maxilar
b. primul, al doilea și al treilea molar
c. periostul distal al crestei zigomato-alveolare
d. peretele posterior al sinusului maxilar
e. mucoasa gingivală și vestibulară în apropierea molarilor
437. Ramurile motorii ale nervului mandibular sunt

a. mușchiul maseter
b. mușchiul pterigodian
c. mușchiul mieloid
d. mușchiul tensor al timpanului
e. mușchiul elevator al pleoapei superioare
438. Nervii responsabili de inervația pereților sinusului maxilar, sunt:

a. nervul superior alveolar anterior
b. nervul dentar posterioar superioar
c. nervul alveolar superior-mediu
d. nervul zigomatic
e. nervul infraorbital
439. Plexul dentar superior inervează:

a. osul maxilar alveolar
b. sinusul maxilar
c. dinții maxilarului superior
d. fosa nazală
e. aripa nazală
440. Blocarea conducției nervoase cauzată de anestezia locală implică:

a) fibre nervoase mai ușoare cu diametrul mai mic
b) fibre nervoase mai ușoare care nu sunt deloc sau ușor mielinizate
c) fibre ușor mielinizate
d) fibre mai ușoare cu axoni scurți
e) fibre mai ușoare, cu o rată mare de descărcare și un potențial de acțiune durabilă
441. Durata acțiunii anestezice depinde de:

a. capacitatea substanței de a se lega de proteine
b. concentrația formelor cationice din jurul axonului
c. capacitatea de difuzie anestezică
d. rata de injectare
e. viteza de eliminare a anestezicului
442. Puterea anestezică este favorizată de:

a. mediul alcalin
b. pH. scăzut
c. pH. crescut
d. mediul acid
e. nici unul enumerat mai sus
443. Anestezicele din clasa amidelor sunt:

a. clorprocaina
b. mepivacaina
c. bupivacaina
d. lidocaina
e. butacaina
444. Anestezicele din clasa esterilor, sunt:

a. procaina (novocaină, neocain)
b. cloroprocaina (novocaină)
c. propoxicina
d. cocaina
e. tetracaina
445. Substanța anestezică folosită în anestezia locală în medicina dentară, trece prin:
a. țesutul nervos
b. fluxul sanguin
c. plămânii
d. ficatul
e. rinichii
446. Semnele clinice primare ale neurotoxicității centrale, sunt:

a. agitația (anxietate)
b. tinitus (sunet sau zumzet în urechi)
c. tulburările de vedere
d. bradicardia (acțiune cardiacă anormal de lentă)
e. tachipnee (respirație anormal de rapidă)
447. Reacțiile alergice după administrarea anestezicului local sunt:

a. purpura (o erupție de pete purpurii pe piele)
b. urticarie (o erupție cutanată cu pete roșii pe piele, cu mâncărime intensă)
c. edemul
d. nistagmus (mișcări involuntare rapide ale ochilor)
e. reacții anafilactoide
448. CM. Articaina se administrează cu precauție la pacienții ce suferă de:

a. boli hepatice
b. boli renale
c. boli digestive
d. boli psihice
e. boli osteoarticulare
449. Efectul local al adrenalinei este:

a. hemostaza rapidă
b. duce la sângerare
c. duce la resorbția substanței anestezice
d. crește efectul substanței anestezice
e. scade efectul substanței anestezice
450. Anestezia plexală este mai eficientă:

a. la persoanele în etate
b. la copii
c. la tineri
d. în cazul unui os cortical mai dens
e. în cazul unui os spongios bine definit

Teste Implantologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Implantologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Înainte de intervenția chirurgicală densitatea osoasă este determinată cu exactitate prin:

2. Indicați densitatea osoasă (de la densitate mare la densitate mică):

3. Următoarele sunt metode de prevenire a supraîncălzirii în timpul osteotomiei, cu excepția:

5. Oferta osoasă pentru D1 este de la:

6. Următoarele sunt avantajele osului D2, cu excepția:

7. Următoarele sunt dezavantajele osului D4, cu excepția:

9. Utilizarea implantului suplimentar cauzează:

12. Gingivoplastia poate fi utilizată în managementul implanturilor cu:

13. Nu există un istoric de exsudate în implanturile cu:

14. Mobilitatea implantului se observă în:

20. Următorii factorii sunt factori de control ai modelării oaselor, cu excepția:

22. La tratarea pacientului (fixarea implantului) stomatologul trebuie să cunoască următoarea

23. Care os se găsește în regiunea premaxilară:

24. Distanța minimă interimplant:

29. Care este motivul contraindicației tratamentului cu implanturi la pacienții supuși

30. Osteoradioneroza este:

32. Problema fundamentală în toate tipurile de osteoporoză este:

33. Fumatul și consumul de tutun pot duce la eșecul implantului, deoarece:

38. Defectele mici de dehiscență osoasă pot fi corectate prin:

40. Procedura de augmentare osoasă cu o rată de succes mai mare include:

42. Osteinducția este:

44. Revascularizarea este mai bună în:

45. Indicația primară pentru a determina evaluarea procedurii de pre-implantare:

46. Termenul proteină matrice se referă la:

49. Mușchiul care este foarte rar în atenția stomatologului-implantolog:

50. Sinusul maxilar se deschide în:

51. Nervul mandibular trece prin

52. Artera principală care vascularizează mandibula:

53. Artera alveolară posterioară superioară și artera infraorbitală reprezintă o ramură a:

54. Chirurgia de stadiul II permite:

56. Un test util pentru a determina micromișcările implantului:

58. Eșecul pe termen lung descrie:

59. Ordinea de vindecare într-un țesut dur:

60. Etapa de formare a oaselor noi începe încă din:

61. Procesul de vindecare completă a alveolei sănătoase necesită:

69. Burghie utilizate în osteotomie în timpul plasării implantului:

70. Dimensiunea ideală a implantului de la dintele adiacent (alăturat) este:

71. Dimensiunea meziodistală a dintelui-lipsă determină:

73. Ce combinație de antibiotice a fost sintetizată pentru a forma augmentin?

75. Antiinflamatoarele nesteroidiene reduc inflamația prin:

77. Analgezicele non-opioide utilizate în stomatologie sunt:

79. Care dintre următoarele nu este o defecțiune biomecanică a implantului

81. O scădere a remodelării osoase poate duce la:

84. Pierderea osoasă marginală este:

85. Un implant cu 10 filete de 10 mm are o suprafață______________ decât unul cu 5 filete:

86. Primul burghiu care intră în os este denumit:

88. Calitatea densității osoase depinde deseori de:

91. Structura oaselor de clasa a 2-a este:

92. Structura oaselor de clasa a 3-a este:

93. Cine a stabilit calitatea oaselor în 1985:

94. Calitatea osoasă 1 este impusă de:

95. Calitatea 2 este:

96. Calitatea 3 este:

103. D3 este în:

104. Densitatea aparentă a osului este_______________:

105. Suprafața în oasele moi este:

106. Rezistența la compresiune a materialelor de implant este mai mare decât:

107. Transformarea produselor primare este la nivel de:

109. Fazele secundare oferă o rezistență care este:

111. ____ duce la limitarea ceramicii.

112. Sterilizarea ________________ este recomandată pentru majoritatea tipurilor de ceramică:

113. Sterilizarea de autoclavare cu abur poate modifica semnificativ structura de bază și

116. În general polimerii au:

120. Calitatea suprafeței poate fi legată de _ și ____: