Minunata călătorie a lui Nils Holgersson

după Selma Lagerlöf

În jurul lor zburau, gâgâind de zor, treisprezece gâște. Gâștele nu zburau în

linie dreaptă, ci treceau dintr-un loc în altul, bucurându-se că vedeau Suedia
și dorind să viziteze fiecare fermă.

Într-o singură zi, Nils văzuse mai multe locuri din Suedia decât a văzut în
toți cei paisprezece ani pe care îi trăise până atunci. Nu-și închipuise niciodată
că vreo ființă omenească poate să străbată văzduhul. Pe de altă parte însă,
călătoria pe care o făcea acum îl scăpa de orice griji și necazuri.

Gâscanul de casă era foarte mândru că zbura încoace și încolo deasupra

câmpiei suedeze în tovărășia gâștelor sălbatice. Dar, până la urmă, lipsa de
experiență se resimți și gâscanul rămânea tot mai în urmă. Gâștele strigau
mereu:

— Akka de la Kebnekaise! Gâscanul cel alb a rămas în urmă!

Avusese mare ghinion să dea peste una ca Akka de la Kebnekaise… Nu o

cunoștea, dar auzise despre o conducătoare de stol pe care o chema Akka și
care avea peste o sută de ani. Faima de care se bucura pasărea era atât de
mare, încât era acompaniată în călătorii doar de cele mai destoinice gâște
sălbatice. Nimeni nu avea un dispreț mai profund pentru gâștele domestice
decât Akka și stolul ei, iar gâscanul dorea să le dovedească faptul că și o gâscă
domestică putea să facă o asemenea ispravă.

Într-un final, stolul se lăsă jos pentru a se odihni peste noapte, pe malul
lacului Vomb. În timp ce Nils se gândea ce avea să mănânce, unde avea să se
adăpostească, cine avea să îl apere, observă că gâscanului îi mergea și mai
prost decât lui. Cu capul lăsat jos, cu ochii închiși, abia mai răsufla.

— Dragul meu gânsac Martin, ia încearcă să tragi un gât de apă! Hai,

încearcă și-ai să vezi că te vei dezmorți.

Gâscanul nu făcea însă nicio mișcare.

E adevărat că înainte băiatul se purtase rău cu animalele. Gâscanul suferise

și el destule din cauza lui Nils, dar ștrengarul se gândea acum că biata pasăre
era singurul lui sprijin și se temea să nu-l piardă. Așa că nu se dădu bătut
până când Martin nu bău puțină apă.

Fapta îi fu răsplătită căci gâscanul îi aduse apoi un pui de biban pentru a

se hrăni. Și astfel cei doi s-au împrietenit.

vizitează twinkl.ro
 Minunata călătorie a lui Nils Holgersson

— Mi-ar face multă cinste să pot merge cu gâștele până în Laponia, ca să

le dovedesc că și o gâscă domestică e bună la ceva. Dar, singur nu cred că
aș putea rezista la drum. De aceea, aș vrea ca tu să mă însoțești și să îmi fii
de ajutor. Iar, la toamnă, îți promit că te voi așeza în pragul casei părintești.
Până atunci, nu te voi părăsi.

Și așa le-a rămas înțelegerea.

vizitează twinkl.ro
 Minunata călătorie a lui Nils Holgersson

Întrebări
1. Unește numele personajelor cu însușirile lor ilustrate în acest fragment.

Nils severitate

Martin mândrie

Akka bunătate

2. În ce loc s-au oprit gâștele pentru a înnopta?

3. Cu ce s-a hrănit Nils în acea seară? Bifează un răspuns.

fructe uscate doar apă biban pâine

4. Numerotează momentele de mai jos în ordinea în care s-au întâmplat în poveste.

Gâscanul de casă îi promite lui Nils că, dacă îl însoțește până în Laponia, îl va readuce
acasă în siguranță.
Nils Holgersson îl încurajează pe gâscanul Martin să bea puțină apă.

Martin zboară alături de Nils deasupra Suediei împreună cu un cârd de gâște sălbatice.

Gâștele sălbatice o anunță pe conducătoarea lor, Akka de la Kebnekaise, că Martin

rămâne în urmă.
Stolul poposește pe malul lacului Vomb.

Martin îi aduce de mâncare băiatului.

5. De ce crezi că Martin simțea a fi un ghinion faptul că s-a alăturat cârdului condus de

Akka de la Kebnekaise? Folosește-te de informațiile oferite de text pentru a răspunde.






vizitează twinkl.ro
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson
după Selma Lagerlöf

Călătoria gâștelor sălbatice alături de Martin și Nils continuă, oprindu-se

cu regularitate pentru a se odihni. Akka era însă de părere că Nils se plimba
cu prea multă îndrăzneală în aceste pauze. Așa că îl învăță de câți dușmani
trebuie să se ferească el, fiind atât de mic. De asemenea, îl sfătui să lege
prietenii cu micuțele animale, iar ele îl vor feri de primejdii, îi vor face rost de
ascunzători și la nevoie se vor uni ca să îl apere.

Când prichindelul încercă să aplice sfatul primit și se adresă veveriței Sirle

pentru a-i cere ajutor, acesta răspunse:

— Noi știm bine că ești Nils, păzitorul de gâște, care anul trecut stricai
cuiburi de rândunele, spărgeai ouă de aur și băgai veverițe în cușcă. Acum
ajută-te singur și bucură-te că nu te gonim de aici!

Pe vremea când era păzitor de gâște, Nils nu ar fi lăsat nepedepsit un

astfel de răspuns, dar acum se temea să nu afle gâștele sălbatice ce urât se
comportase el cu animalele. Se temea atât de mult că ele l-ar putea trimite
acasă, încât își dăduse toată silința să nu facă nici cea mai mică poznă de
când se afla în tovărășia lor. Fusese tot timpul cuminte, nu smulsese nicio
pană din aripile păsărilor, nu dăduse niciun răspuns obraznic și, în fiecare
dimineață, când o saluta pe Akka, își scotea fesul și îi făcea o plecăciune.

În seara când află că soția lui Sirle, veverița, fusese răpită, rămânându-i
puii muritori de foame, se hotărî să le vină în ajutor. Noaptea, fugi la ferma
la care sărmana veveriță era ținută în cușcă și îi duse pe rând toți puișorii.
Bătrâna casei îl văzu, iar a doua zi dimineața le povesti cele
întâmplate și celorlalți ai casei.

— Ne-am purtat așa de urât că ar trebui să ne fie

rușine de bietele vietăți. Du-te cu ele la aluniș și redă-le
libertatea, sfătui stăpânul casei pe bătrână.

Și astfel, familia lui Sirle se reîntregi, cu ajutorul

micului Nils, căruia animalele pădurii îi erau acum
recunoscătoare:

— Cine e sărbătorit acum în parcul Öved mai mult

decât Nils Degețel, de care toate viețuitoarele se temeau
pe când păștea gâștele? Sirle o să-i dăruiască alune,

vizitează twinkl.ro
 Minunata călătorie a lui Nils Holgersson

iepurașii se vor juca cu el, iar căprioarele îl vor apăra când se va apropia
jupânul vulpoi Smirre.

***

Într-o zi bătrâna Akka se apropie de Nils.

— Ai tot dreptul să te miri de mine, Nils Degețel, că nu ți-am mulțumit

pentru că m-ai scăpat din ghearele vulpoiului. Eu însă sunt o ființă care
mulțumesc cuiva mai degrabă cu fapta decât cu vorba. Și acum, dragă Nils,
cred că am reușit să îți fac o mare favoare. Am trimis veste spiridușului care
te-a vrăjit. La început nici n-a vrut să audă de tine, dar am insistat și i-am
spus cât de frumos te-ai purtat cu noi. Astăzi el te
anunță prin mine că vei fi iarăși om de îndată ce te vei
întoarce acasă.
Însă, contrar așteptărilor, băiatul se
întoarse cu spatele și îl podidi plânsul.

— Dorința mea cea mai fierbinte este să

merg cu voi în Laponia, mărturisi el.

— Să-ți spun ceva, Nils Degețel.

Spiridușul acela e tare capricios și mă tem că,
dacă nu te folosești acum de bunăvoința lui,
altă dată va fi greu să îl mai îndupleci.

— Nu! Nu mă voi răzgândi! Niciodată nu

m-am simțit mai bine ca în mijlocul vostru.

— Atunci, nu mă împotrivesc să mergi cu noi, răspunse Akka.

— Îți mulțumesc! exclamă băiatul și începu să plângă de bucurie.

vizitează twinkl.ro
 Minunata călătorie a lui Nils Holgersson

Întrebări
1. Oferă sinonime pentru următoarele cuvinte:

îndrăzneală = prichindelul =

primejdii = gonim =

2. Explică expresia „dorință fierbinte”.

3. Reformulează următorul pasaj fără să folosești dialogul:

„— Să-ți spun ceva, Nils Degețel. Spiridușul acela e tare capricios și mă tem că, dacă nu
te folosești acum de bunăvoința lui, altă dată va fi greu să îl mai îndupleci.

— Nu! Nu mă voi răzgândi! Niciodată nu m-am simțit mai bine ca în mijlocul vostru.”

4. De ce nu le plăcea animalelor de Nils Holgersson?

5. Explică modul prin care Nils a câștigat prietenia animalelor din parcul Öved.

vizitează twinkl.ro
 Minunata călătorie a lui Nils Holgersson

6. Numerotează momentele de mai jos în ordinea în care s-au întâmplat în poveste.

Nils își exprimă dorința de a însoți gâștele sălbatice în călătoria lor până în Laponia.
Soția lui Sirle este răpită.
Veverița Sirle respinge rugămintea lui Nils de a-l ajuta.
Noaptea, Nils îi duce, pe rând, puii veveriței luate captive.
Akka îl sfătuiește pe Nils să fie mai precaut și să se împrietenească cu animalele.
Animalele îl sărbătoresc pe Nils și îi promit protecție.

7. Când Akka îi spune lui Nils că a reușit să îl convingă pe spiriduș să îl transforme din nou
în om, acesta începe să plângă, iar apoi refuză. Imaginează-ți o altă reacție din partea lui
Nils și scrie o versiune diferită a acestui episod.

8. Consideri că decizia lui Nils de a continua călătoria, refuzând oferta spiridușului, a fost
înțeleaptă? Argumentează.

vizitează twinkl.ro
 Minunata călătorie a lui Nils Holgersson
după Selma Lagerlöf

Pe drumul lung spre Akka și gâștele sălbatice, Nils află povestea lui Gorgo.
Departe, în munți Laponiei, era odată un cuib vechi de vulturi. Jos, în mijlocul
văii, se afla un iaz rotund, în care se afla destulă hrană pentru bobocii de gâște.
Întotdeauna locuiseră vulturii sus pe stâncă și gâștele sălbatice jos în vale.
Cu câțiva ani înainte de plecarea lui Nils Holgersson în călătorie cu gâștele
sălbatice, mama Akka din Kebnekaise, în timp ce se afla în acea vale, observă într-o
zi că vulturii nu se mai întorseseră de la vânătoare. Zi după zi, iar vulturii erau
nevăzuți.
„S-o fi întâmplat ceva acolo sus la vulturi?” se gândi ea. Și, deși cu teamă, Akka
se apropie de cuibul de vulturi. În mijlocul cuibului, un pui.
— Bine că vine cineva în sfârșit la mine! strigă puiul de vultur. Dă-mi repede
ceva de mâncare!
— Ehei! Mai încet cu graba! Spune-mi întâi unde-ți sunt părinții.
— Eu de unde să știu? Au plecat ieri dimineață și nu s-au mai întors, iar eu
mor de foame. De atunci, Akka a hrănit puiul de vultur până și-a căpătat puterile.
Apoi, l-a învățat să zboare și l-a crescut în iaz alături de bobocii ei. Diferențele
dintre vultur și boboci erau însă resimțite. Iar, celelalte animale se speriau când
vedeau vulturul.
— De ce spun despre mine că-s vultur? întreba Gorgo mereu. Nu văd că-s gâscă
sălbatică? Doar nu-s mâncătoare de păsări. Cum îndrăznesc să-mi dea un nume
atât de urât?
Vorbele celorlalți însă l-au afectat pe bietul vultur, iar într-o zi acesta i-a spus
mamei Akka:
— Acum știu cine sunt. Deoarece sunt vultur și nu gâscă sălbatică, vreau să-mi
trăiesc viața așa cum îi șade bine unui vultur. Cred însă că putem rămâne prieteni.
Nu te voi ataca niciodată și nici pe ai tăi nu îi voi ataca.
— Cum îți închipui că aș putea fi prietenă cu o pasăre care își mănâncă
semenele? zise ea.
Așa se face că, Akka i-a interzis vulturului să mai stea în preajma gâștelor.
Era atât de pornită împotriva lui, încât nimeni nu cuteza să-i rostească numele în
fața ei. După această întâmplare, Gorgo a cutreierat țara de unul singur ca pasăre
răpitoare, însă niciodată nu atacase o gâscă sălbatică.

vizitează twinkl.ro
 Minunata călătorie a lui Nils Holgersson

***
Călătoria băiatului cu Gorgo fu lungă, însă Nils văzuse multe locuri deosebite
pentru prima dată și învățase multe lucruri noi de la vultur. În cele din urmă, cei
doi ajunseseră în Laponia.

Într-o dimineață, Nils se trezi într-un loc necunoscut. Gorgo nu era nicăieri. Se
ridică să se uite în jur și văzu atunci pe o stâncă o căsuță din crengi de pin: „E de
bună seamă cuibul de vulturi în care Gorgo…” Într-adevăr, Nils era în valea unde
trăiau gâștele sălbatice și deasupra căreia, pe munte, trăiau odată vulturii. După
doar câțiva pași, băiatul întâlni gâștele sălbatice.

— Bună ziua, mamă Akka!

Nils o sărută pe bătrâna mamă Akka pe amândoi obrajii, după care ținu să-i
povestească toate cele întâmplate.

— Și mai află, te rog, că jupânul Smirre a stat și el închis în cușca vulpilor la

Skansen. Și deși s-a purtat foarte urât cu noi, mi s-a făcut milă de el și l-am salvat.
L-am sfătuit să se lase cumpărat de un om, care știam că locuiește pe o insulă
îndepărtată. A ascultat sfatul meu și acum se plimbă în libertate pe acea insulă. Ce
zici de fapta mea, mamă Akka? Am procedat bine?

— Și eu aș fi făcut la fel, răspunse gâsca.

— Îmi pare bine, zise băiatul. Acum aș vrea să te mai întreb un lucru. Află că
într-o zi vulturul Gorgo a fost prins și închis în colivia vulturilor, la Skansen. Era
nespus de amărât. M-am gândit să îl ajut, dar nu știam dacă ar fi bine să pun în
libertate un astfel de dușman primejdios al păsărilor, așa că l-am lăsat acolo. Ce
zici, mamă Akka? M-am gândit bine?

— Nu te-ai gândit deloc bine! zise Akka aspru. Orice s-ar spune despre vulturi,
ei sunt niște păsări mândre și țin la libertate mai mult decât alte vietăți, așa că nu
merită să fie ținuți închiși. Îți propun să te odihnești bine și apoi să plecăm acolo
unde este închis Gorgo pentru a-l salva.

— M-am așteptat la vorbele astea, zise prichindelul. Unii spun, mamă Akka,
că nu mai simți nicio dragoste pentru pasărea asta pe care ai crescut-o cu atâta
osteneală, fiindcă trăiește cum trebuie să trăiască un vultur. M-am convins acum
că n-au dreptate. Dacă dorești să spui un cuvânt de mulțumire celui care m-a adus
înapoi la tine, îl poți găsi acolo sus, pe stâncă, unde ai descoperit altă dată un pui
de vultur la grea ananghie.

vizitează twinkl.ro
 Minunata călătorie a lui Nils Holgersson

Întrebări
1. Oferă sinonime pentru următoarele cuvinte:

primejdios = amărât =

osteneală = ananghie =

2. Numerotează momentele de mai jos în ordinea în care s-au întâmplat în poveste.

Nils se reîntâlnește cu gâștele sălbatice.

Puiul de vultur, Gorgo, este salvat de gâsca Akka după ce își pierde părinții.
Gorgo îl ajută pe Nils să ajungă în Laponia.
Animalele se tem de Gorgo, deși acesta a crescut împreună cu gâștele sălbatice.
Nils o încurajează pe Akka să îl întâlnească pe vulturul Gorgo.
Gorgo decide să trăiască precum un vultur, dezamăgind-o pe Akka.

3. Explică relația dintre gâsca Akka și vulturul Gorgo. În răspunsul tău, răspunde la
următoarele întrebări:

• Cum s-au cunoscut Akka și Gorgo?

• De ce îl priveau diferit celelalte animale pe Gorgo?

• Cum l-a influențat pe Gorgo atitudinea celorlalte animale?

• De ce l-a respins Akka pe Gorgo?

• Cum a continuat Gorgo să își arate loialitatea față de Akka?

vizitează twinkl.ro
 Minunata călătorie a lui Nils Holgersson
4. Gândește-te la povestea vulturului Gorgo și realizează o comparație cu viața reală,
explicând ce efect au cuvintele noastre asupra altora.

5. Explică cum și-a dat Nils seama că Akka încă ținea la vulturul pe care l-a crescut.
Folosește-te de conversația de la finalul fragmentului. De ce a mințit Nils, spunând că nu
l-a ajutat pe Gorgo?

6. Consideri că decizia lui Nils de a continua călătoria, refuzând oferta spiridușului, a fost
înțeleaptă? Argumentează.

vizitează twinkl.ro