Moromeții

de Marin Preda
Test grilă
1.Romanul „Moromeții”, de Marin Preda, este alcătuit din:

a) două volume
b) trei volume
c) patru volume

2. Volumul I apare în anul:

a) 1950
b) 1955
c) 1962
3. Citatul: „În Câmpia Dunării, cu câțiva ani înaintea celui de al doilea război mondial,
se pare că timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare” are rolul:
a) de a deschide acțiunea
b) de a preciza timpul și locul evenimentelor relatate
c) de a pune viața și oamenii sub semnul Timpului
d) de a prevesti războiul
4. Propoziția: „Timpul nu mai avea răbdare” are rolul:
a) de a încheia volumul I
b) de a asigura caracterul simetric al acestuia
c) de a pregăti acțiunea din volumul al II-lea
5. Structura romanului este pluriplană. Planul central al acestei lucrări prezintă:
a) existența familiei Moromete
b) aspecte din viața satului Siliștea -Gumești
c) Diverse ritualuri din viața comunității
6. Ce momente din existența satului prezintă planurile secundare ale romanului?
a) tăierea salcâmului (simbolizând începutul destrămării familiei)
b) citirea ziarului la fierăria lui Iocan (evocând viața tihnită a comunității
sătești din Siliștea Gumești)
c) dansul călușarilor
d) încasarea impozitelor
e) serbarea de sfârșit de an
f) secerișul (o adevărată sărbătoare pentru întreaga țărănime)
7. Prima scenă a lucrării înfățișează:
a) cina familiei Moromete
b) discuția dintre Ilie Moromete și vecinul său, Tudor Bălosul
c) întoarcerea de la câmp a Moromeților, într-o seară de sâmbătă.

„Familia Moromete se întorsese mai devreme de la câmp. Cât ajunseseră acasă,

Paraschiv, cel mai mare dintre copii, se dăduse jos din căruță, lăsase pe alții să
deshame și să dea jos uneltele, iar el întinsese pe prispă o haină veche și se culcase
peste ea gemând...
8. Membrii familiei Moromete sunt:
a) Ilie Moromete
b) Din Vasilescu
c) Catrina
d) Paraschiv
e) Nilă
f) Achim
g) Ilinca
h) Tita
i) Niculae
9. Notați cu A și B, copiii din prima și respectiv, a doua căsătorie a lui Ilie Moromete:
a) Paraschiv A
b) Nilă A
c) Achim A
d) Ilinca B
e) Tita B
f) Niculae B
10. Ce semnificație are scena în care familia Moromete cinează:
a) are caracter ritualic
b) sublinează rolul pe care îl are în familie Guica
c) Prevestește neînțelegerile din sânul familiei
11. Ce semnificații are scena tăierii salcâmului, duminică în zori:
a) este tragică, petrecându-se pe fundalul bocetelor din cimitirul alăturat
b) prefigurează destinul lui Ilie Moromete, „doborât” și el de evenimentele care
vor urma
c) prevestește dispariția din istorie a clasei țăranului propietar de pământ
12. Numiți locul în care se întâlnesc țăranii din Siliștea-Gumești, pentru „a face
politică”
a) la școală cu ocazia serbării de sfârșit de an
b) în poiana din fața fierăriei lui Iocan
c) pe uliță
13. Cum sunt acești țărani:
a) îmbrăcați de sărbătoare
b) îngrijorați
c) veseli
d) ironici
e) inteligenți
f) plini de umor
14. Când se produce divizarea definitivă a familiei Moromete?
a) în timpul secerișului
 b) atunci când Paraschiv și Nilă pleacă la București (unde se află și Achim)
c) Atunci când Tudor Bălosu cumpără o parte din grădina lui Moromete
15. Ilie Moromete prezintă următoarele trăsături:
a) este un contemplativ (Moromete privește lume cu ochi pătrunzători)
b) inteligent
c) ironic
d) sociabil „Lovi-o-ar moartea de vorbă de care nu te mai saturi, Ilie! Toată ziua
stai de vorbă și bei tutun”
e) aspru
f) disimulant
g) nepăsător
h) plin de umor
16. „Moromeții” se încadrează în curentul literar:
a) romantismul
b) realismul
17. Selecteză din roman un citat semnificativ.
18. Alege din roman un personaj preferat și motivează-ți alegerea în 8-9 rânduri.

„Cum să trăiești dacă nu ești liniștit?”

Tema acestui roman aduce în prim-plan condiția țăranului în istorie, a familiei și a

modului de existență patriarhal, specific satului tradițional românesc.

Viziunea despre lume conturată în romanul Moromeții surprinde dramatica iluzie că

viața își poate continua cursul în tiparele tradiționale.

„Timpul avea nesfârșită răbdare cu oamenii; grijile mari se sfărmau într-o puzderie de
griji mărunte pe care cu ajutorul timpului le duceau zilnic în spate.”

„Înțelegea că se uneltise împotriva lui și el nu știuse- timpul pe care îl crezuse răbdător

și lumea, pe care o crezuse prietenă și plină de daruri, ascunseseră de fapt o capcană, iar
lumea îi sălbăticise copiii și îi asmuțise împotriva lui.Stătea pe piatra de hotar cu capul
în mâini și încerca să dea de curgerea până mai ieri a gândirii sale liniștite, îndârjit și
hotărât să nu cruțe nimic pentru a o regăsi, simțind că înstrăinarea de ea ar aduce
întunericul și că moartea n-ar fi mai rea decât atât.”

„Până în clipa din urmă omul e dator să țină la rostul lui, chit că rostul ăsta cine știe ce s-
o alege de el! (…) Că tu vii și-mi spui că noi suntem ultimii țărani de pe lume și că
trebuie să dispărem...Și de ce crezi că n-ai fi tu ultimul prost de pe lume și că mai
degrabă tu ar trebui să dispari, nu eu? (…) Măcar , zise Moromete mai departe, eu tot am
făcut ceva, am crescut șase copii și le-am ținut pământul până în momentul de față, că n-
au vrut să-l muncească, ce să le fac eu, toată viața le-am spus și i-am învățat – dar pe
tine să te vedem dacă ești în stare cel puțin de-atât! Ce-i înveți, fiindcă unui copil chiar
dacă nu-i intră în cap cât e mic, când se face mare își aduce aminte”

Marin Preda crede că „… un țăran, chiar dacă ajunge doctor în filozofie, tot țăran
rămâne. Ideea de familie, de pildă, va fi la el aceeași ca a unui țăran. Despre dragoste
va gândi tot ca părinții săi, despre cinste și demnitate va avea aceleași reprezentări,
într-un cuvânt, concepția despre lume...va fi una țărănească. Nu va exista manifestare a
vieții lui, poate chiar cotidiene, pe care el să n-o judece cu ochii cu care a văzut odată o
lume pe deplin formată, cu metafizica ei...”

Ilie Moromete este un țăran atipic și un personaj superior prin faptul că reușește să
conștientizeze drama sa, a familiei și a întregii colectivități.

Marin Preda într-un interviu mărturisește că Ilie Moromete este personajul preferat al
întregii sale opere, o proiecție literară a tatălui său, Tudor Călărașul: „Scriind, totdeauna
am admirat ceva, o creație preexistentă , care mi-a fermecat nu numai copilăria, ci și
maturitatea: eroul preferat, Moromete, care a existat în realitate, a fost tatăl meu.”