MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 117/N/

din: 01.09.1997

Având în vedere:
-Avizul Consiliului Technico - Ştiinţific nr. 8/22.01.97;
-In temeiul H. G. nr. 456 / 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului,
-In conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 12/1996 şi a Decretului nr. 591/1996,
-Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului emite următorul

ORDIN

Art. 1 - Se aprobă "Normativ privind proiectarea de creşe şi creşe speciale pe baza

exigenţelor de performanţă", indicativ NP-022-97.
Art. 2 - Normativul de la art. 1 se publică în Buletinul Construcţiilor.
Art. 3 - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor.
Art. 4 -Direcţia Programe de Cercetare şi Reglementări Tehnice va aduce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.

MINISTRU
NICOLAE NOICA
 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI

NORMATIV PRIVIND
PROIECTAREA CREŞELOR ŞI CREŞELOR
SPECIALE PE BAZA EXIGENŢELOR DE
PERFORMANŢĂ INDICATIV NP 022-97

Elaborat de:
S.C. "SPITAL PROIECT" S.A. BUCUREŞTI

DIRECTOR: ing. Şerban Boroianu

RESPONSABIL LUCRARE: c.arh. Maria Dragomirescu

Avizat de:
DIRECŢIA COORDONARE, CERCETARE ŞTIINŢIFICA SI REGLEMENTARI
TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII - MLPAT

DIRECTOR: ing. Octavian Mănoiu

RESPONSABILTEMĂ: arh. Doroteia Cocheci

 TABLĂ DE MATERII GENERALĂ

I Generalitaţi
II Cadrul legislativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea clădirilor pentru creşe si
creşe special
III. Condiţii funcţionale si de tehnologie pentru proiectarea construcţiilor si instalaţiilor
IV. Criterii functional-urbanistice privind amplasarea creşelor si creşelor speciale
V. Cerinţe privind proiectarea clădirilor creşelor si creşelor speciale, conform Legii nr.
10/1995

ANEXE
Scheme funcţionale privind principalele compartimente şi sectoare

MINISTERUL DE INTERNE
CORPUL POMPIERILOR MILITARI
INSPECTORATUL GENERAL

AVIZ
Nr. 33497 din 14.04.1997

La cererea SC. SPITAL PROIECT S.A. înregistrată la nr. 300 din 26.03.1997, potrivit
atribuţiilor stabilite prin Legea nr. 121/1996 şi a prevederilor art. 3 din Decretul nr. 290/1977,
INSPECTORATUL GENERAL AL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI avizează
favorabil "Normativul privind proiectarea creşelor şi creşelor speciale pe baza exigenţelor
de performanţă".
Avizarea s-a făcut în baza lucrării elaborate de către S.C. SPITAL PROIECT S.A. -
Centrul de Proiectare pentru Construcţii Social-Culturale de Sănătate, şi a avizului Consiliului
Tehnico-Ştiinţific al MLPAT nr. 126 din 27.01.1997, în care sunt incluse observaţiile şi
propunerile specialiştilor noştri.

COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI

General de divizie,
ing. IONEL CRĂCIUN
 TABLA DE MATERII

I.GENERALITĂŢI

I.1.Obiect
I.2.Domeniu de aplicare si condiţii de utilizare
II.CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI
EXPLOATAREA CLĂDIRILOR CREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE

II.1.Cadrul general
II.2.Derularea procesului de proiectare
II.3.Execuţia lucrărilor de construcţii si instalaţii
II.4.Exploatarea construcţiilor pentru creşe si creşe speciale
ANEXA II.a Lista avizelor si acordurilor ce trebuie obţinute in vederea
autorizării
ANEXA II b. Reglementări legislative conexe

III.CONDIŢII FUNCŢIONALE ŞI DE TEHNOLOGIE PRIVIND

PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR şI INSTALAŢIILOR

III.1. Date generale, tipuri de creşe, date tematice de bază

III.2. Organizarea funcţională de bază
III.3. Prezentarea cerinţelor funcţionale si tehnologice
III.4. Dotarea cu instalaţii a clădirilor
III.4.1. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare interioară
III.4.2. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare exterioară
III.4.3. Instalaţii electrice
III.4.4. Instalaţii de ventilaţie
III.4.5. Instalaţii termice
III.4.6. Instalaţii de gaze naturale
III.4.7. Instalaţii de colectare si tratare deşeuri solide

IV.CRITERII FUNCŢIONAL - URBANISTICE PRIVIND AMPLASAREA

CLĂDIRILOR CREŞELOR SI CREŞELOR SPECIALE

IV.1. Dimensionarea si forma terenului

IV.2. Caracteristici geofizice ale terenului
IV.3. Condiţii de microclimat in cadrul localităţilor
IV.4. Amplasarea creşelor in cadrul localităţilor
IV.5. Principii de organizare urbanistică a amplasamentului

ANEXE
Scheme funcţionale ale principalelor compartimente şi sectoare
 V.CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR CREŞELOR SI
CREŞELOR SPECIALE CONFORM PREVEDERII LEGII NR. 10/1995

V.1. Rezistenţă si stabilitate

Anexa V.I.- Documente tehnice conexe
V.2.Siguranţa in exploatare
Anexa V.2.- Documente tehnice conexe
V.3.Siguranţa la foc
Anexa V.3.- Documente tehnice conexe
V.4.Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protecţia mediului
V.4 (A). Igiena mediului interior
V.4 (A).l Mediul higrotermic
Anexa V.4. (A). I- Documente tehnice conexe
V.4 (A).2 Igiena aerului
Anexa V.4 (A).2 - Documente tehnice conexe
V.4 (A).3 Igiena finisajelor
V.4 (A).4 Igiena vizuala
Anexa V.4 (A).4 - Documente tehnice conexe
V.4 (A).5 Igiena auditivă
V.4 (B) Igiena apei
Anexa V.4 (B) - Documente tehnice conexe
V.4 (C) Igiena evacuării reziduurilor lichide
V.4 (C) - Documente tehnice conexe
V.4 (E) Protecţia mediului
Anexa V.4 (E) - Documente tehnice conexe
V.5. Izolaţia termica, hidrofugă şi economie de energie
Anexa V.5 - Documente tehnice conexe
V.6.Protecţia împotriva zgomotului
Anexa V.6 - Documente tehnice conexe
 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA CREŞELOR Indicativ
SI CREŞELOR SPECIALE PE BAZA NP 022-97
EXIGENŢELOR DE PERFORMANŢĂ

I. GENERALITĂŢI

I.1 .Obiect
1.1.1. Prezentul normativ stabileşte criterii de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor,
inclusiv a incintei şi a terenurilor aferente, reglementări tehnice si parametrii cantitativi de
execuţie si exploatare, precum si condiţii minime de calitate pe care trebuie sa le asigure clădirile
creşelor şi creşelor speciale pe intreaga durata de existenţă.
Aceste criterii de concepţii şi recomandări trebuie să corespundă cerinţelor utilizatorilor
privind calitatea construcţiilor in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995.
1.1.2. Prin acest normativ se urmăreşte si realizarea unui îndrumator funcţional pentru
uzul proiectanţilor de creşe, cuprinzând o sinteză a problematicii specifice construcţiilor si
instalaţiilor creşelor.
1.1.3. Prezentul nomiativ este posibil de adaptare în viitor, în funcţie de evoluţia
sistemelor de construcţii şi instalaţii, precum şi de eventualele noi reglementări ce pot apare în
domeniul tehnologic sanitar şi educaţional.

I.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare

1.2.1. Prevederile prezentului normativ vor fi utilizate atât la proiectarea şi execuţia
clădirilor noi şi extinderilor, cât şi la modernizarea, reamenajarea, consolidarea sau repararea
clădirilor existente din mediul urban sau rural.
1.2.2. Prevederile prezentului normativ se vor utiliza de către:
- organismele de administraţie teritorială precum şi de alte persoane juridice sau private
cu preocupare în acest domeniu (cap.III si cap.IV);
- verificatori de proiecte şi experţi autorizaţi în conformitate cu Legea
- elaboratorii studiilor de fundamentare ale planurilor de amenajare a teritoriului, ale
Planurilor Urbanistice Generale şi Zonale (PUG, PUZ) ale regulamentelor de urbanism
generale şi locale, referitor la specificul funcţional şi condiţiile de amplasare ale construcţiilor ;
- elaboratorii studiilor de prefezabilitate sau a studiilor preliminare pentru întocmirea
temelor de proiectare (cap.III si IV)
1.2.3. Prezentul normativ reglementează condiţiile de calitate admisibile (niveluri de
performanţă cap.V).
Proiectantul, la solicitatea beneficiarului, poate adopta alte valori ale parametrilor
corespunzători cerinţelor utilizatorilor, dar în nici un caz inferioare celor prevăzute prin prezentul
normativ.
1.2.4. Prevederile prezentului normativ nu contravin şi nu modifica legile, hotărârile sau
reglementările tehnice în vigoare.
1.2.5. Prin prezentul normativ sunt reglementate condiţiile de calitate admisibile
(capitolul V) corespunzătoare categoriei de importanţă "C".
Se pot adopta şi alte valori ale parametrilor corespunzători exigenţelor utilizatorilor, dar
in nici un caz inferioare celor prevăzute in prezentul normativ.
 II. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI
EXPLOATAREA CONSTRUCŢIILOR CREŞELOR

II.l. Cadrul general

II.1.1. Creşele sunt construcţii de utilitate publică

În calitatea lor de unităţi ce servesc populaţia, creşele au o adresabilitate teritorială şi fac
parte din reţeaua de asistenţa medicală.
II.1.2. Organizarea creşelor (capacitate, structura serviciilor componente) se face in
conformitate cu legile şi normativele în vigoare ale Ministerului Sănătăţii, în temeiul
prerogativelor sale privind organizarea reţelei sanitare, indiferent de natura fondurilor de
finanţare ale investiţiei sau forma de proprietate.
II.1.3. Realizarea creşelor se poate face prin finanţare din fonduri publice (de la bugetul
de stat sau bugetele locale, prin credite garantate de stat, etc.) din fonduri private (de la persoane
fizice sau juridice), precum şi din fonduri mixte (publice plus private).
Construcţiile ce adăpostesc creşe realizate din fonduri publice, integral sau parţial,
urmează regimul investiţiilor publice conform cu Ordinul Guvernului din Legea Finanţelor
Publice nr. 72/1996 privind aprobarea investiţiilor.
II. 1.4 Executarea construcţiilor creşelor se autorizează de către administraţia locala in
temeiul legii nr. 50/1991, indiferent de natura fondurilor din care se finanţează acestea.
II. 1.5 Realizarea construcţiilor creşelor şi exploatarea lor se va face in conformitate cu
prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
II. 1.6 Amplasarea construcţiilor creşelor se poate face pe terenuri aparţinând domeniului
public, domeniului privat; al statului sau al imitaţilor administrativ-teritoriale, sau pe terenuri
proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale ce
reglementează utilizarea, concesionarea, transferarea, vânzarea sau exproprierea acestora (Legea
nr.80/1994, Legea nr.33/1994, Legea nr.18/1991).
11.1.7 Proiectarea construcţiilor creşelor finanţate integral sau în completare de la
bugetul de stat, de la bugetele locale, din fondurile special constituite în afara acestor bugete,
din credite externe garantate sau contractate de stat, se adjudecă prin licitaţie publica în condiţiile
stabilite de Ord. Guvernului nr. 12/1993, de H.G. nr.727/1993 şi de Ordinul comun M.F.-
M.L.P.A.T. nr. 1743/69/N/1996.
11.1.8 Proiectarea construcţiilor creşelor (clădiri + instalaţii), indiferent dacă acestea se
finanţează din fonduri publice sau private, se va face de către proiectanţi specialişti (arhitecţi si
ingineri) cu competenţă tehnică şi experienţă în domeniul proiectării clădirilor şi al tehnologiilor
specifice creşelor şi creşelor speciale.

II.2. Derularea procesului de proiectare pe face şi pe etape conform cu

reglementările legale in vigoare

II.2.1 Operaţiuni şi studii preliminare iniţierii investiţiilor

II.2.1.1. Fundamentarea necesităţii realizării unei creşe noi, se va face de către organele
administratiei locale împreuna cu Direcţiile Sanitare Judeţene pe baza de studii şi analize ale
situaţiei existente in teritorii şi ale cerinţelor pe termen mediu si lung.
 II.2.1.2.Creşele, ca noi lucrări de utilitate publică, se vor cuprinde în planurile urbanistice
generale şi zonale (PUG si PUZ), elaborate pentru localităţile respective, rezervându-se
amplasamentele care întrunesc condiţii favorabile de funcţionalitate urbană, construibilitate,
siguranţă în exploatare, igienă şi protecţie sanitară.
Pentru aceste amplasamente şi în zonele de influenţă adiacente se vor cuprinde
reglementări specifice în regulamentele urbanistice generale şi locale, corespunzător cerinţelor
funcţionale specifice şi condiţiilor de protecţie a viitoarelor incinte ce cuprind creşele (regim
construit, vecinătăţi admise, artere de circulaţie şi mijloace de transport în comun, dotări tehnico-
edilitare, etc).
II.2.1.3.Pentru determinarea şi/sau certificarea caracteristicilor terenurilor potenţial
capabile de a deveni amplasamente pentru viitoarea creşă, se vor executa studii topometrice,
geotehnice, de încadrare în mediul natural (microclimat, curenţi de aer, surse de rezervă pentru
apa potabilă, etc).
11.2.1.4 Pentru determinarea principalelor date caracteristice viitoarei creşe, investitorul
efectuează analize şi studii prealabile.
Acestea vor fi efectuate de organismele şi specialiştii cu responsabilitate în
managementul reţelei sanitare.
Datele din aceste analize şi studii sunt utilizate de investitor pentru întocmirea temei-
cadru a viitoarei investiţii.

11.2.2 Iniţierea investiţiei

II.2.2.1 Iniţierea investiţiilor ce se vor finanţa din fonduri publice, definite ca la 11.1.3, se
face pe baza "studiului de prefezabilitate" care determină, pe baza datelor din tema-cadru şi a
condiţiilor specifice unor amplasamente date anvinzajate, tema de proiectare propriu-zisă,
cuprinzând caracteristicile spaţiale şi funcţionale ale viitoarei investiţii precum şi volumul
cheltuielilor estimat a fi necesar pentru realizarea obiectivului (proiectare, lucrări de execuţie,
lucrări conexe de interes public, costuri pentru dotare, echipare, etc.)
"Studiul de prefezabilitate" se întocmeste conform conţinutului cadru precizat de
Ord.comun M.F.-M.L.P.A.T. nr.l743/69/N/96, prin grija ordonatorului de credite (investitor), de
către entitatea achizitoare în colaborare cu o unitate de consultanţă şi/sau proiectare specializată
în domeniul construcţiilor social-culturale şi al creşelor.
"Studiul de prefezabilitate” se aproba de către ordonatorul de credite (investitor).
II.2.2.2.Pentru investiţiile realizate integral din fonduri private nu este impusă elaborarea
unui "studiu de prefezabilitate", dar este necesară avizarea de către Ministerul Sănătăţii sau
organismele competente din subordinea acestuia, a principalelor date de temă privind
capacitatea, profilul, structura şi organizarea grupelor de copii ale viitoarei creşe.
II.2.2.3. În acelaşi timp se întreprind demersurile şi operaţiunile necesare stabilirii
terenurilor adecvate amplasării şi clarificării statutului juridic al deţinerii şi utilizării acestora
(concesionare, transfer, cumpărare, eventual expropiere), în cazul în care acestea nu sunt
proprietatea investitorului.
11.2.2.4. Pentru alte terenuri de amplasare decât cele prezervate cu destinaţia creşei prin
PUG si PUZ, se vor intocmi la iniţiativa investitorului sau a administraţiei locale, planuri
urbanistice de detaliu (PUD) prin care se vor determina:
- posibilitatea terenului şi a zonelor învecinate de a satisface condiţiile necesare pentru
amplasarea unei creşe;
- integrarea în cadrul urbanistic şi edilitar existent sau preconizat, impactul noului
obiectiv asupra zonei, etc.
II.2.2.5. Atât pentru terenurile de amplasare prezervate prin PUG sau PUZ, cât şi pentru
cele studiate prin PUD, se va obţine "Certificatul de urbanism” document emis de autorităţile
administraţiei publice locale. Acestea certifică, pe langă regimul juridic şi economic şi regimul
tehnic de utilizare al terenului, indicând şi avizele tehnice ce trebuie obţinute de la autorităţile
responsabile cu gospodărirea resurselor din teritoriu, a infrastructurilor şi reţelelor edilitare, cu
protecţia mediului, etc. Daca pentru amplasarea unei creşe, sunt posibilităţi de alegere între mai
multe terenuri, este indicat a se iniţia intocmirea de către proiectanţi specializaţi, a unui studiu de
amplasament cu analiza comparativă a avantajelor şi dezavantajelor fiecărui teren faţă de tema
propusă. În acest caz, se vor obţine certificate de urbanism pentru toate terenurile supuse
analizei.

II.2.3. Proiectarea construcţiilor pentru creşe

II.2.3.1. Cadrul pentru alegerea corectă a proiectantului, cu competenţa tehnică necesară
proiectării, este necesară pentru investiţiile
- licitaţia de adjudecare a proiectarii în cazul depăşirii valorii totale de investiţie de la 1
miliard lei.
- ofertarea a cel puţin trei proiectanţi, dacă valoarea totală de investiţie este sub 1 miliard
lei.
II.2.3.2. Pe baza temei de proiectare aprobată odată cu studiul de prefezabilitate, a
stipulaţiilor şi recomandărilor din certificatul de urbanism şi din avizele tehnice, proiectantul
întocmeşte studiul de fezabilitate, în cadrul căruia elaborează tema de tehnologie. De asemenea,
definitivează concepţia spaţio-funcţională şi plastic-arhitecturală a viitoarei construcţii şi planul
general de organizare al incintei, stabileşte soluţiile tehnice pentru lucrările de construcţii şi
instalaţii, în functie de principalele echipamente şi dotări, estimează costurile de investiţie pe
obiecte şi categorii de lucrări şi întocmeşte devizul general al obiectivului.
II.2.3.3. Pentru investiţiile publice, studiu de fezabilitate se aprobă potrivit art. 19 din
Legea Finanţelor Publice (nr.72/1996) de către guvern sau ordinatorii de credite, în funcţie de
mărimea investiţiei şi competentelor de aprobare. Fără un studiu de fezabilitate aprobat, este
interzisă finanţarea în continuare a urmatoarelor proiectare.
II.2.3.4. Proiectul tehnic este următoarea faza de proiectare ce se elaborează de acelaşi
proiectant care a întocmit studiul de fezabilitate.
Pentru investiţiile realizate integral din fonduri publice, reglementările legale prevăd
cuprinderea în proiectul tehnic a documentaţiilor necesare pentru licitaţia de adjudecare a
lucrării, conform precizărilor din Ordinul comun MF-MLPAT nr. 1743/69N/1996 (caiete de
sarcini, liste de lucrări, materiale şi utilaje, echipamente, etc).
Pentru investiţiile publice, proiectantul tehnic se avizează de către investitor, pentru
încadrarea în indicatorii tehnico-economici aprobaţi la studiul de fezabilitate.
Proiectul tehnic se supune verificării in ceea ce priveşte respectarea cerinţelor de calitate
(conform Legii ni.10/1995), a normelor şii prescripţiilor tehnice în vigoare la data întocmii.
Verificarea proiectelor tehnice se tace numai de către verificatorii atestaţi conform H.G.
nr.925/1995, în baza regulamentului de procedură, aprobat.
1.2.3.5.Proiectul tehnic, verificat conform 1.2.3.4., însotit de avizele tehnice solicitate
prin certificatul de urbanism şi de dovada titlului de proprietate sau concesionare constituie
documentaţia în baza căreia autoritatea administraţiei publice emite autorizaţia de construire,
fără de care nu se poate începe execuţia obiectivului.

II.3. Executia lucrărilor de construcţii şi instalaţii

II.3.1. Execuţia investiţiilor publice se adjudeca pe baza de licitaţie publică, în condiţiile
stabilite de ORD. Guvernului, nr. 12/1993, 15/1993, potrivit Regulamentului aprobat prin
H.G.nr.592/1993 şi Ordin MF-MLPAT nr. l743/69/N/I996.
Proiectul tehnic şi anexele sale (caiete de sarcini, liste) sunt parte componentă a
documentaţiei de licitaţie şi servesc la intocmirea ofertelor de catre contractanţi, iar după
adjudecarea executantului la intocmirea contractelor de execuţie ale obiectivului.
 11.3.2. "Detaliile de execuţie", în concordanţă cu prevederile proiectului tehnic, se
întocmesc de la caz la caz de către proiectant sau de către antreprenorul lucrării.
Elaborarea detaliilor de execuţie se poate face înainte de începerea lucrărilor în şantier
sau eşalonat pe parcursul execuţiei.
II.3.3. Execuţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii se va face în termenul impus prin
autorizaţie de construire, cu respectarea condiţiilor puse de emitentul autorizaţiei privind
organizarea şantierului în relaţie cu spaţiile publice, protecţia sanitară şi socială, protecţia
mediului, etc.
II.3.4. Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor şi instalaţiilor pe faze şi categorii de
lucrări este obligatorie. Ea se efectuează de catre:
- investitor prin agenţi de consultanţă şi diriginţi de specialitate, atestaţi conform H.G.
nr.925/1995, aceştia acţionează în vederea soluţionării defecţiunilor şi neconformitate cu
proiectul, apărute pe parcursul excuţiei.
- proiectat prin specialiştii săi, obligaţi sa participe la verificarea în santier a modului cum
se execută lucrările cuprinse în proiecte şi datori să stabilească soluţiile tehnice adecvate pentru
corectarea defecţiunilor apărute din vina proiectantului;
- executant prin personalul propriu şi responsabilii tehnici cu execuţia, conform H.G.
nr.925/1995. Aceştia stabilesc un sistem propriu de control al calităţii pe toata durata execuţiei.
Inspecţiei de stat in construcţii.
11.3.5. Echiparea cu aparatură şi utilaje funcţionale necesare, este o componenta de baza
a funcţionalităţii unităţilor sanitare în raport cu cerinţele de calitate pe care trebuie sa le asigure
construcţia.
Condiţiile de montaj, racordul şi alimentarea cu instalaţii, se stabilesc prin proiect de
tehnologie şi sau detalii de montaj elaborate de proiectant împreuna cu furnizorul adjudecat.
Ele trebuie sa concorde cu prevederile generale ale proiectantului şi să nu diminueze
calitatea cerută pentru lucrările de construcţii.
11.3.6. Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora conform
documentaţiei de execuţie şi cu cartea tehnică a construcţiei, întocmită de investitor.
Proiectantul participă la întocmirea cărţii tehnice şi asistă la recepţia lucrărilor, prin
reprezentaţii săi legal desemnaţi.
După darea în funcţiune a construcţiilor se derulează perioada de garanţie legala, interval
în care se verifică şi se remediază, defecţiunile ce nu au putut fi evidenţiate pe parcursul
execuţiei.

II.4. Exploatarea construcţiilor ce adăpostesc creşe

II.4.1. Urmărirea în exploatare a construcţiilor se efectuează pe toata durata lor de
existenţă.
Proiectantul stabileşte prin documentaţia elaborată (caiete de sarcini, instrucţiuni tehnice
de exploatare, proiecte de urmărire a comportării în timp a construcţiilor, instalaţiilor şi
echipamentelor), modul adecvat de exploatare a construcţiei, pentru a menţine cerinţele de
calitate.
11.4.2. Proprietarul, (utilizatorul construcţiei si administratorii) au obligaţia de a efectua
la timp lucrările de întreţinere şi reparaţii necesare pentru a nu se produce degradări ale
construcţiilor şi instalaţiilor care să afecteze parametrii minim/maxim ce definesc condiţiile de
calitate ale acestora.
II.4.3. Intervenţiile la construcţii, pe durata lor de existenta, se vor face numai pe baza
unui proiect avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize tehnice întocmite de un
expert tehnic atestat (conform H.G. nr.025/1995).
II.4.4. Cartea tehnică a construcţiei va fi păstrată pe toata durata de existenţei acesteia.
 Proprietarul are obligaţia de a o completa cu toate documentele şi documentaţiile tehnice
referitoare la diferitele constatări de defecţiuni, expertizari, lucrări de reparaţie si intervenţie, etc.
La înstrăinarea construcţiei, proprietarul va preda cartea tehnică noului proprietar.
II.4.5. Orice reamenajari, modernizări, refuncţionalizări şi extinderi ale clădirilor
existente ce adăpostesc creşe, efectuate din fonduri publice, vor urma aceleaşi demersuri legale
de iniţiere, avizare-aprobare, proiectare, execuţie, ca şi pentru o construcţie noua.
II.4.6. Pentru orice intervenţii la clădirile existente cu excepţiile menţionate de Legea
nr.50/l99l, se va solicita şi obţine autorizaţia de construire, urmând aceeaşi procedură ca şi pentru
construcţiile noi.
II.4.7. La dezafectarea, demontarea sau demolarea construcţiilor se vor respecta
prevederile Legii nr. 10/1995 privind postutilizarea construcţiilor.
Demolarea construcţiilor se autorizează de administraţia publică locală conform
prevederilor Legii nr.50/1991 (autorizaţia de desfiinţare).

ANEXA II - a

LISTA AVIZELOR ŞI ACORDURILOR CE TREBUIE OBŢINUTE DE

INVESTITOR (BENEFICIAR DE FOLOSINŢĂ) PE PARCURSUL ELABORĂRII
PROIECTULUI

A. - în faza de Studiu a Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) :

- avize de principiu din partea administratorilor reţelelor publice, privind asigurarea cu
utilităţile necesare noului obiectiv (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energic termică,
electrică, telefonie, gaze naturale, etc), precum si modul de racordare (branşate) la reţelele
existente în zonă;
- avize de principiu din partea administratorilor domeniului public, drumurilor publice,
reţelelor de transport public etc - după caz -;
- avizul comisiilor de specialitate şi responsabililor legali pentru amplasamente situate în
zone protejate (istorice, arhitectural-urbanistic, etc) - după caz -;
- alte avize solicitate de autoritatea care aproba PUD.
B. - în faza de Studiu de Prefezabilitate şi Studiu de Fezabilitate (pentru investiţiile
publice) sau faza de studii preliminare (pt. investiţiile private) :
- certificatul de urbanism;
- avizul Direcţiei Sanitare locale sau al Ministerului Sănătăţii;
- avizele tehnice privind asigurarea utilităţilor (dacă terenul era prevăzut ca destinaţie
prin PUZ şi nu s-a mai elaborat PUD;
- avizul Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă (IPSMP);
- avizul autorităţii locale privind proiecţia mediului;
- alte avize solicitate prin Certificatul de urbanism de către organele de avizare-aprobare
ale investiţiilor publice;

C. -în faza de Proiect Tehnic :

-avizul comisiei teritoriale privind protecţia la radiaţii;
-avizul autorităţii locale pentru apărarea civilă privind amenajarea de adăposturi
subterane (conform HG 531/1992).
-avizul Inspecţiei teritoriale de prevenire a incendiilor
 ANEXA II – b

REGLEMENTARI LEGISLATIVE CONEXE

LEGI:

Legea nr. 9 - privind protecţia mediului înconjurător

Legea nr. 37 - privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în
localităţile urbane si rurale.
Legea nr.33/1994 - privind expropierea pentru cauze de utilitate publica (Monitorul
Oficial nr. 139/1994)
Legea 50/1991 - privind autorizarea execuţiei construcţiilor republicată cu modificări
ulterioare
Legea nr. 69/1991 -Legea administraţiei publice locale (Monitorul Oficial nr. 238/1991)
Legea nr. 10/1995 -privind calitatea în construcţii
Legea nr. 3/1978 - privind asigurarea sănătăţii populaţiei
Legea nr. 72/1996 -legea finanţelor publice
Legea nr. 18/1991 -legea fondului funciar
Legea nr. 33-1994 -privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică

HOTĂRÂRI GUVERNAMENTALE:

H.G. nr. 51/1992 - privind unele măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor

H.G. nr. 644/1994 – privind măsuri pentru reducerea riscului de avarie a construcţiilor
afectate de cutremure (Monitorul Oficial nr. 80/1990)
H.G. nr. 709/1991 - privind unele măsuri pentru consolidarea construcţiilor, din fondul
de stat şi particular avariate de cutremure (Monitorul Oficial nr. 224/1991)
H.G. nr. 727/1993 -privind Regulamentul de organizare a licitaţiilor, prezentarea
ofertelor şi adjudecarea proiectării investiţiilor publice (Monitorul Oficial nr. 29/94 şi nr.
28l/l993)
H.G. nr. 292/1993 - Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de
organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea investiţiilor publice (Monitorul
Oficial nr. 281/1993).
HG. nr. 525/1996 - Regulamentul general de urbanism H.G. nr, 112/1993
HG. nr. 112/1993 - Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor.
H.G. nr. 925/1995 - privind componenta, organizarea si funcţionarea Consiliului
Interministerial de avizare a lucrărilor publice.

ORDONANŢE GUVERNAMENTALE
- Ordonanţa nr. 12/1993 - privind achiziţionarea de bunuri şi investiţii publice.

ORDINE MINISTERIALE
- Ordin nr.462/1993 - al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului privind
"Condiţiile tehnice de protecţie a atmosferei" şi "Norme metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare" (Anexele la Ordinul 462/1993)
- Ordin nr.381/1219/MC/94- "Norme generale de prevenire şi stingerea incendiilor"
(Monitorul Oficial nr. 132/1994).
 - Ordinul nr. 1743/69/N/1996 MF şi MLPAT - conţinutul cadru al proiectelor pe faze de
proiectare, al documentelor de licitaţie, al ofertelor şi contractelor pentru execuţia investitiilor
publice.
- Ordinul nr. 170/1993- îndrumări privind procedura de emitere a acordului de mediu
- Ordinul MF 45184/96 - Norme metodologice privind organizarea şi desfăşurarea
licitaţiilor
- Ordinul nr.91/1991- pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi a
conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea 50/1991

III. CONDIŢII FUNCŢIONALE ŞI TEHNOLOGICE PENTRU PROIECTAREA

CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR

III.1. Date generale, tipuri de creşe, date tematice de bază

III.1.1. Organizarea reţelei unităţilor sanitare de baza în teritoriu se face în conformitate

cu Legea 3 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei.
În organizarea sistemului de ocrotire a sănătăţii din România, intră şi CREŞA, care
reprezintă unitatea ce asigură îngrijirea şi educarea copiilor între 3 luni şi 3 ani - vezi anexa 1.
Creşa este formată din mai multe grupe de copii normali şi poate deveni creşa specială
atunci când în cadrul acestor grupe există una sau mai multe grupe de copii cu mici handicapuri.
III.1.1.2 CREŞELE se vor amplasa, de preferinţa, în cadrul intravilanului localităţii,
având legaturi uşoare cu suprastructura şi infrastructura edilitară existentă.
III.1.2.1 Creşele trebuie sa fie amplasate în zone liniştite, bogat plantate, ale cartierelor de
locuinţa, având o raza de arondare de 500,00 m.
III.1.2.2 Datorită faptului că zona de arondare este asemănătoare cu cea necesară pentru
grădiniţe şi şcolile primare, amplasamentul creşelor este bine să se afle în apropierea acestora.
Cuplarea lor într-o zona verde comună duce la dotări tehnico-administrative comune,
creşele se vor amplasa de regulă în apropierea dispensarelor de cartier sau a policlinicilor pentru
copii.
III.1.2.3 Terenul de amplasare trebuie sa aibă o legătura directă cu mijloacele de transport
în comun, către o zona centrală sau către oraş (în cazul creşelor din mediul rural) cu dotări socio-
culturale (policlinică, activitati cultural-sportive, zone de recreere).
III.1.2.4 Legătura cu reţeaua de circulaţie majoră este necesara pentru asigurarea a doua
căi de acces pentru eventuala necesitate a evacuării de urgenţă, în scopul limitării efectelor unor
calamităţi (cutremure puternice, incendii, alunecări de teren).
III.1.2.5 Nu se amplasează cresele pe terenuri care prezintă următoarele inconveniente:
- risc de inundaţii, viituri de ape, avalanşe;
- risc de alunecare sau eroziune de orice fel;
- risc de surpare a terenului învecinat;
- structura radioactivă, degajari de gaze poluante, izvoare de apă;
- vecinătăţi cu pericol de explozie sau avani periculoase;
- vecinătăţi cu surse poluante peste pragurile admise (zgomot noxe, etc.)
- vecinătăţi cu pericol de prăbuşire, ce ar bloca total căile de acces pe o rază
de min. 200 m.
III.1.3.Tipurile de copii ce pot folosi creşa, sunt următoarele:
- copii normali fizic:
1) grupa de copii cu vârsta între 3 luni şi un 1 an;
2) grupa de copii cu vârsta între 1 an şi 2 ani;
3) grupa de copii cu vârsta între 2 ani şi 3 ani.
 - copii cu mici handicapuri, ce pot fi corectate (defecte psihice şi fizice):
1) grupa de copii handicapaţi cu vârsta între 3 luni şi 1 an;
2) grupa de copii handicapaţi cu varsta între 1 an şi 3 ani.
III.1.4.Tipuri de clădiri pentru creşe si creşe speciale, care au aceeaşi structură, în mediul
urban ca şi în cel rural:
1) creşe independente:
- cu program de zi - vezi anexa 2
- cu program săptămânal - vezi anexa 3
a) cu o singură grupă
b) cu două grupe
c) cu patru sau mai multe grupe
2) creşe grupate în incinta cu grădiniţa (având anexele comune):
- cu program de zi
- cu program săptămânal
a) cu o singura grupă
b) cu două grupe
c) cu patru sau mai multe grupe
3) creşe amplasate în cadrul altor construcţii:
- cu program de zi
- cu program săptămânal
a) cu o singură grupa
b) cu două grupe
c) cu patru sau mai multe grupe
III 1.1.5.Grupa este unitatea de folosinţă a creşelor şi va avea o capacitate:
*de maximum 15 copii normali la grupa mare ( 1 an-3 ani);
*de maximum 10 copii la grupa mică (3 luni - 1 an);
*de maximum 5 copii la grupa de copii handicapaţi.
III1.1.6. Tipul de organizare funcţională a unei creşe va depinde direct de următoarele
date tematice de baza:
- capacitatea creşei (numărul de grupe)
- capacitatea grupelor (numai de paturi)
- categoriile de utilizatori (numărul copiilor normali şi numărul de copii cu handicap şi
felul handicapului);
- structura medicală (în funcţie de starea fizică şi psihică a utilizatorului).
- structura funcţiunilor asociate (după caz)
- condiţii de amplasare (caracteristici ale terenului, reglementările urbanistice, modul de
asigurare al utilităţilor, etc.)
III. 1.6.1.Acest pachet de informaţii, alcătuiesc tema cadru şi constituie baza de pornire în
definitivarea, structurarea si dimensionarea creşei, precum şi stabilirea conceptului general de
organizare a funcţiunilor şi de soluţionare a circuitelor pentru utilizatori.

III.2. Organizarea funcţională generală

III.2.1 Factori ce determină alcătuirea compartimentelor funcţionale şi

interrelaţionarea lor reciprocă

Organizarea spaţial-funcţională a creşelor se face în funcţie de categoriile de utilizatori,

tipurile de activităţi, condiţionări tehnologice, impuse de materialele, aparatura şi echipamentele
utilizate şi criterii de igienă.
III .2.1.1. Principalele categorii de utilizatori sunt:
 a) copii - normali
- cu mici defecte psihice şi sau fizice (copiii se mai diferenţiază şi după grupa de vârstă,
gravitatea handicapului, risc de contaminare);
b) personal educaţional (se diferenţiază în funcţie de grupa de varstă, gravitatea
handicapului).
c) personal medical (de asistenţă şi/sau de recuperare a utilizatorilor cu handicapuri mici -
fizice şi psihice).
d) personal tehnico-administrativ (se diferenţiază după natura activităţilor desfăşurate:
tehnice, gospodăreşti, administrative, etc.)
e) aparţinători (persoana din familia utilizatorului care le aduce la începutul programului
şi îi ia la sfârşitul acestuia).
Pentru fiecare categorie de utilizatori trebuie asigurate:
- spaţii necesare
- condiţii adecvate de microclimat şi igienă
- protecţia corespunzătoare faţă de diversele riscuri specifice la care sunt expuşi pe timpul
staţionarii sau desfăşurării de activităţi în incinta şi clădirea creşei.
Categoriile de utilizatori, ale căror cerinţe privind funcţionalitatea, calitatea şi siguranţa
construcţiilor şi instalaţiilor ce trebuie soluţionate cu prioritate, sunt în ordine:
- copii (cu prioritate cei cu mici defecte)
- personalul educaţional
- personalul medical
- personalul tehnico-administrativ
111.2.1.2. Schema funcţională a creşelor şi creşelor speciale
a) spaţii de acces
b) nucleu grupa copii
c) spaţiu multifuncţional
d) spaţiu educaţie şi conducere spaţiu medical
f) spaţiu recuperare - stimulare (creşe speciale) - vezi anexa 4
g) spaţiu tehnico - gospodaresc
h) spaţiu de joc în aer liber
Pentru fiecare din activităţi se vor concepe spaţiile, instalaţiile şi dotările specifice,
necesare unui optim funcţional.
III.2.1.3 Regimul de utilizare a unor materiale precum şi utilajele funcţionale contribuie
decisiv (prin condiţionări tehnologice severe) la:
- conformarea şi dimensionarea spaţiilor
- organizarea circuitelor
- alegerea soluţiilor constructive şi de finisare
- soluţionarea instalaţiilor
III.2.1.4 Criteriile de igienă sunt specifice unităţilor sanitare şi sunt hotărâtoare în
impunerea unor soluţii funcţionale şi tehnologice precise determinate, care sa reducă la minim
riscurile de contaminare pe care le comportă aglomerarea în aceleaşi spaţii a copiilor ce vin la
creşe, dar şi a unor proceduri medicale care, prin natura lor sporesc riscul de contaminare
(vaccinare).
Principiile utilizate în alcătuirea spaţiilor şi structurarea compartimentelor funcţionale
sunt:
- înterpunerea de bariere - filtre de control şi igienizarea la trecerile între zona exterioară
şi interiorul creşei;
- diferenţierea circuitelor (curate/murdare)
- crearea unui spaţiu de izolare, langă bariere-filtru, pentru utilizatorii ce vin cu o formă
incipientă a unei boli.
 III.2.2 Principalele grupe funcţionale ce intra în alcătuirea creşelor
III.2.2.1 Prin integrarea criteriilor şi principiilor enunţate la subcapitolul III.2.1., se
conturează o structurare a spaţiilor unei creşe pe grupe şi sectoare funcţionale.
Această structurare corespunde în general tuturor creşelor, indiferent de capacitatea şi/sau
dacă este o creşa cu grupe cu copii normali sau cu un handicap minim.
Alcătuirea în detaliu a grupelor şi sectoarelor şi modul de asamblare al acestora vor fi
diferite de la creşa la creşa, în funcţie de datele de program.
III.2.2.2. Lista grupelor şi compartimentelor funcţionale pentru creşe, este:
a) Spaţiu acces
1) hol - aşteptare (0,5 mp/pers.- arie utilă)
2) barieră - filtru - vestiar (48.00 mp - Au)
3) izolare + grup sanitar (25,00 mp - Au)
4) cameră-depozit cărucioare, biciclete ( 16.00 mp - Au)
b) Nucleu grupă copii - vezi anexa 5
1) camera de joc + spaţiu odihnă + spaţiu masă (program de zi) (70.00 mp- Au).
2) dormitor (program săptămânal) în funcţie de numărul de copii din grup şi pe grupe de
vârstă (min.6.00 mp copil)
3) depozit jucării, material didactic ( 16.00 mp - Au)
4) oficiu alimentar (16,00 mp - Au) la grupa mare.
5) biberonene (16,00 mp - Au) la grupa mica
6) spălător, duş + vidoar oliţe (40.00 mp - Au)
7) baie, schimb scutece, WC. (16,00 mp - Au)- vezi anexa 6
8) terasa acoperită (60.00 mp - Au)
c) Spaţiu multifuncţional (folosit de grupa mare) caracterizat printr-o flexibilitate
interioare completat de flexibilitatea mobilierului adecvat vârstei.
Acest spaţiu va cuprinde suprafeţe de joaca, de gimnastica, poveşti, vizionări de filme,
etc.(64,00 - 70,00 mp - Au).
d) Spaţiu educaţie şi conducere
1) Birou conducere (20,00 mp - Au)
2) Birou - doctor (18,00 mp - Au)
3) Cabinet educatoare, asistenţă medicală pediatrică, nursă de specialitatea handicapului
(20,00 mp - Au).
4) Spaţiu de întalnire cu părinţii (20,00 mp)
5) Birou administrativ (18,00 mp - Au)
6) Vestiare pentru personalul medical şi tehnic (20,00 mp - Au).
7) Grup sanitar personal (15,00 mp - Au)
e) Spaţiu medical
1) Cabinet medical (18,00 mp - Au)
2) Grup unitar (10,00 mp - Au)
f) Spaţiu recuperare-stimulare în cazul creşelor speciale:
1) Sala gimnastică medicală analitică + masaj + recuperare cognitivă + spaţiul pentru
proceduri asociate + fizioterapeutice (60,00 mp - Au).
2) Cabinete medicale specializate (18,00 mp)
3) Grup sanitar (10,00 mp - Au)
g) Spaţiul tehnico-gospodăresc (în cazul creşelor cu program săptămânal) poate fi comun
cu spaţiul unei creşe şi sau şcoli.
1) Bucătărie şi depozite alimente (20,00 - 200,00 mp) - Au - în funcţie de numărul de
copii din creşe.
2) Spălătorie şi depozite lenjerie (50,00 - 120,00 mp - Au).
 h) Spaţiul de joacă în aer liber este format din:
- spaţiu verde
- spaţiu de joacă în aer liber
- nisip
- loc odihnă la umbră, etc.
Ca normă de suprafaţa de teren, limita este de la minim 100.00 mp copil şi creşte până la
120.00 mp copil.
1) Faţă de acest spaţiu, poate exista şi curtea gospodărească (cu intrare proprie) cu teren
pentru zarzavat, colţ animale, platformă de gunoi etc.
Cele doua curţi se vor delimita printr-o perdea deasă de vegetaţie.
2) În cazul amplasării creşelor şi creşelor speciale în zone urbane cu servicii comune
populaţiei - tip "'spălătorii publice", se poate renunţa la spălătoria proprie, creându-se în
spălătoria publică o secţie aparte pentru creşe.
I) Centrale tehnice pentru utilităţi dimensionate în funcţie de capacitatea creşelor cuprind:
- centrala telefonică
- centrala de ventilaţie
- post de transformare
- tablouri electrice
- centrala termică sau punct termic
- rezervă de apa de consum şi incendiu
- static de ridicare a presiunii apei de consum şi incendiu
- cabina poartă (în cazul unei incinte mari).

III.2.3. Criterii de amplasare a grupelor funcţionale în cadrul creşelor, organizarea

circuitelor
III.2.3.1. Mărimea fiecarei grupe din cadrul creşei (necesar de suprafaţă, de echipamente)
şi modul de organizare al acestora, se stabilesc prin tema de proiectare, pentru fiecare creşă în
parte.
Aceste date, împreuna cu cele rezultate din condiţiile concrete de amplasare a clădirii
(mărimea şi forma terenului, orientări favorabile, posibilităţi de organizare a acceselor şi de
zonificarea incintei), constituie premise iniţiale în configurarea ansamblului.
III 2.3.2. Cerinţe şi reglementari specifice incintelor din domeniul sanitar:
a) trasee interioare, pe care circulă utilizatorul (copilul) trebuie sa fie mai scurte, bine
dimensionate pentru a permite atât deplasări pedestre si deplasări cu căruciorul a copiilor sub 1
an;
Fluxul trebuie sa fie continuu, fără strangulări sau staţionari impuse. Coridoarele pe care
circula copiii nu vor fi utilizate pentru transport şi manipulare materiale sau produse nocive si nu
vor traversa zonele destinate altor activităţi,
b) spaţiile în care vor staţiona copii vor fi protejate faţă de curenţi reci, insolatie, noxe,
riscuri de accidentare sau contaminare corespunzător cu vulnerabilitatea acestora faţă de
agresiunile externe.
c) spatiile in care se desfăşoară activităţi medicale, vor fi concepute astfel încât să ofere
condiţii optime de lucru, la nivelul exigenţelor impuse de responsabilitatea actului medical.
d) pentru fiecare grupă se vor asigură condiţii de amplasare conform cerinţelor de igienă.

III.3. Cerinţe funcţionale si tehnologice ale grupelor în alcătuirea creşelor

III.3.1. Grupe funcţionale ale creşelor

Prin datele iniţiale ale temei-cadru sunt stabilite numărul de grupe din creşe, profilul
medical (în cazul creşelor speciale) şi capacitatea grupelor (numărul de copii). Mărimea grupelor
poate varia între 5 copii (grupa de copii handicapaţi), 6-8 copii (grupa de copii mică - 3 luni – 1
an) si 10 copii (grupa de copii mare - 1 an - 3 ani) - vezi anexa 2-3.
III.3.1.1. În componenţa unei grupe între următoarele categorii de spaţii
a) spaţii - dormitor şi dotări sanitare aferente
b) spaţiu joacă - masă
c) spaţii asistenţă medicală (creşe/speciale)
d) spaţiu de servire a utilizatorilor
e) spaţiu activităţi gospodăreşti
f) filtru - coridoare
g) spaţii tehnico-gospodăreşti
h) spaţiu conducere şi administraţie
III.3.1.1 .a) Spaţiu - dormitor si dotări sanitare aferente
- spaţiul de odihnă trebuie sa fie o încăpere specială cu funcţiuni liniştite şi posibilităţi de
supraveghere. Dormitoarele vor fi diferenţiate pe grupe de vârsta: 3 - 12 luni, 1 - 3 ani
- capacitatea optimă, pat - este cea a numărului de copii din grupă:
* grupa mare - max. 15 copii
* grupa mică - max. 10 copii
- cubaj minim de aici în caz de ventilaţie naturală: 8 mc /copil
- luminozitate naturală asigurată de raportul 14 - 15 dintre suprafaţa pardoselii şi cea a
ferestrelor
- dotare sanitară minimă - conform STAS 1478;
* 1 corp WC + 1 spălător la 8-10 copii
* o baiţă la 12 copii
Aceste obiecte sanitare vor fi poziţionate potrivit taliei copilului de creşă şi vor avea
dimensiunile la scara lui.
* înaltimea de montare a unui spălător = 35 cm
* înaltimea unui corp WC = 21 cm
- Cabinele WC-urilor pentru copii (grupa mare) au dimensiunea minima de 0,80 x 1,50
m, cu pereţi despărţitori între ele de h = 1,50 m şi cu uşi cu geam ce se deschid în afară.
- Cuva duşurilor trebuie să cuprindă un grătar de lemn şi tija de la duş să fie mobilă.
- Bazinul pentru dezinfectarea oliţelor (grupa mică) este amplasat în încăperea vidoarului,
langă o cabină cu corp de WC prevăzut cu un robinet dublu.
- Mobilierul dormitoarelor trebuie să satisfacă în principal necesitatea de odihnă, de
depozitare a lucrurilor intime şi cele de întreţinere corporala.
* grupa mare: pat copil - tip creşă 0,65 x 1,20 m; h = 0,90 m(l,00m)
- cuier cu cârlig de agaţat = h = 1,00 m
- scaun creşa 17(19) cm x 24 (26) cm = h = 18(21) cm
* grupa mică: pat copil - tip creşă, masă înfăşat copii pana la 10 luni 0,65 x 1,20 m
- la grupa mică (0-12 luni) spaţiul de dormit poate fi de tip sala boxată.
- orientare favorabilă: S, S-E.
III.3.1.1.b) Spaţiul joaca - masa este o sala multifuncţionala unde se dezvolta mai multe
activităţi ale copilului (luat masa, joacă, desen, poveşti, etc.)
- Sala trebuie sa aibă posibilităţi de flexibilitate în vederea completării cu mobilier
adecvat.
- Polivalenţa spaţiului este asigurată şi de forma sălii (circulară sau pătrată), liberă pentru
activităţi agitate, cu nişe formate din mobilier pentru joacă individual, poveşti, vizionări film.
etc.
- Înălţimea camerei de joacă - masa trebuie sa fie de h = 3,50 m pentru asigurarea
cubajului minim de aer (de 8 mc copil).
 - Într-una din alveolele create în acest spaţiu unde copiii iau masa: aceasta este bine sa
fie creată în apropierea unei terase acoperite
- Corelarea proiectării mobilierului cu măsurile copilului trebuie să răspundă la câteva
caracteristici proprii etapei de creştere continui de la câteva luni la 3 ani.
- Aceste caracteristici sunt:
* modificarea continuă a dimensiunilor (între 1 an şi 3 ani, talia copilului creşte cu
aprox. 30 cm).
* posibilitatea uşoară de deformare a coloanei dacă nu se asigură cerinţele anatomo-
funcţionale necesare dezvoltării normale a sistemului osos şi muscular.
* suprasolicitarea copilului în adaptarea la mediu
- Datele de calcul necesare pentru proiectarea mobilierului pentru copii pot fi găsite în
"Culegere de decizii, norme, instrucţiuni", editată de Redacţia medicală a M.S. 1052.
- Mobilierul necesar într-o încăpere multifuncţională, este:
- vezi anexa 5
* masa creşă (grupa mică) 0,60 (1,20) x 0,53 m, cu h = 0,42 (0,44) m
* scaun creşă = 0,24(0,26) x 0,17 (0,19) m, h = 0,1 8 (0,21 )m
* tare colectiv (3 - 4 copii) = 1,20 (1,80) x 1,20 m, cu h = 0,85 (0,00) m.
* dulap etajeră jucării = 0,38 x 1,00 (1,1 5)m, cu h = 0,90(l,20)m
* tablă de desenat cu banchetă 0,22 (0,38) x1,00 (1,25), cu h = 1,1 5 (1,20) m.
* cuburi multifuncţionale = 0,38 x 0,28 (0,46) m cu h = 0,21 (0,55) m, sau 0,45 x 0,45 m
cu h = 0,28 m
- depozit de jucării
III.3.1.1. c) Spaţiul asistenţă medicală este format din următoarele camere:
- cabinet medical - aprox. 20,00 mp - este bine să fie amplasat lângă spaţiul izolare şi
filtru - vestiar şi în imediata apropiere camerelor de dormit şi sau multifuncţionale.
- camera izolare are un grup sanitar propriu
Suprafaţa este calculată pentru o capacitate de 5-10 % din totalul copiilor.
- camere pentru cadru medical mediu cu posturi de supraveghere şi monitorizare, depozit
instrumentar şi de medicamente.
- grupuri sanitare pentru personalul medical
- în cadrul creşelor speciale în afara camerelor sus menţionate în spaţiul asistenţă
medicală se cuprinde şi sectorul recuperare – stimulare - vezi anexa 4.
Aceste spaţii vor fi calculate şi dotate în funcţie de felul de handicap al copiilor:
* spaţiul pentru gimnastica medicală analitic;
* spaţiul pentru masaj;
* spaţiul pentru recuperare cognitivă - cunoaştere;
* spaţiul pentru aplicarea unor proceduri asociate fizioterapeutice (electroterapie, curenţi
galvanici, ultrascurte, magnetodiaflux, etc. si hidrokinetoterapie - masaj subacval).
Spaţiile de recuperare - stimulare vor fi dotate cu aparatura specifica:
* rampa de stimulare a mersului;
* topogan;
* saltele, mese masaj;
* oglinzi, jucării şi obiecte diverse
Aceste spaţii vor fi dotate cu grupuri sanitare speciale, ce vor avea dimensiuni adecvate
handicapului specific.
III.3.1.1. d) Spaţiul de deservire a utilizatorilor este format din :
- oficiul alimentar (grupa mare) cu anexele sale
- biberonene (grupa mică)
- camera de întalnire cu părinţii
III.1.3.1. l. e) Spaţiul activităţi gospodăreşti este alcătuit din:
 - camera de spălare - sterilizare oliţe şi alte obiecte
- boxa de colectare rufe murdare
- boxa de lenjerie curată
- camera îngrijitorilor
III. 1.3.1.1. f) Filtru şi coridoare
Spaţiul de filtru - vestiar are rolul de a asigura examinarea medicală şi epidemiologica a
copiilor şi conţine:
* filtru copii (spaţiul înfăşat, termometrizare, duşuri, WC-uri).
Trebuie sa aibă legătura directa cu camera de izolare cu grup sanitar şi cu cabinetul
medical.
Dimensionarea se face în funcţie de capacitatea grupei (pentru prevenirea contaminărilor
este bine ca filtrele să fie individuale se pot grupa cel mult 2 grupe mici).
Spaţiul de triere al copiilor poate fi creat în camera de primire-vestiare, cu condiţia să fie
un colţ bine luminat, ferit de curent şi în apropierea camerei de izolare.
* mobilierul pentru grupa mică este format din masuţe de înfăşat pe rotile (pentru a putea
fi folosită în orice colţ al camerei) şi vestiare personale.
Mobilierul pentru grupa mare este format din banchete de max. 25 cm lăţime, ce se vor
amplasa în faţa vestiarelor. Dulapurile vestiar vor avea dimensiuni corelate cu cele ale copiilor,
colorate pastelat.
Înălţimea de montare a unui cuier va fi de max. 1,00 m, iar poliţa pentru căciuliţă şi
ghiozdan la max. 1,05 m.
- Circulaţia într-o creşă trebuie să fie distinctă pentru copii şi cea pentru personalul
educativ, medical şi auxiliar.
Circulaţia hranei nu trebuie să se intersecteze cu circulaţia rufelor murdare.
Se vor prevedea, după caz, diverse tehnici igienice de transport a deşeurilor (containere
închise, din metal sau plastic, ore fixe de transport).
III. 3.1.1. g) Spaţiul tehnico-gospodaresc este format de bucătărie şi spălătorie
- Bucătăria - este spaţiul în care se prepară alimentele centralizat pentru copiii din
grupele unei creşe şi se dimensionează în consecinţă. În alcătuirea ei va avea un spaţiu pentru
copii sugari (0 - 1 ani ) care se va numi biberonerie şi care va avea intrare separată de restul
bucătăriei.
Spaţiul biberoneriei se dimensionează ţinând seama de echipare; alcătuirea lor urmăreşte
fluxul tehnologic:
- primirea, spălarea si sterilizarea biberoanelor;
- prepararea alimentelor, paste, pireuri, lichide dietetice, lapte;
- anexe pentru depozitare
În alcătuirea bucătăriei, se va avea în vedere normativul M.S., şi va cuprinde următoarele
sectoare:
a) recepţie şi depozitare alimente şi produse neprelucrate
b) spaţiul pentru prelucrări primare
c) spaţiul pentru preparări finale
d) oficiu de distribuţie
e) anexe pentru personal (vestiare, WC, duşuri, etc.) Se va avea în vedere, ca bucătăria să
aibă 3 accese:
- intrare alimente nepreparate
- intrare personal bucătărie
- intrare personal care preia hrana
- Spălătoria - nu este obligatoriu să fie inclusa în tema de proiectare în cazul creşelor
mici.
 Ea poate să-şi găsească loc într-o spălătorie mai mare a unui spital din apropiere sau în
cadrul spălătoriei de cartier.
Obligativitatea constă în faptul că acesta să fie separată de spălătoria pentru adulţi şi să
respecte normele de igienă a M.S.
Fluxul tehnologic al spălătoriei trebuie să fie continuu, şi va cuprinde:
a) primire şi triere rufe murdare
b) dezinfecţia rufelor, care se poate face într-o încăpere separată sau direct în utilajul
mecanizat de spălare.
c) spălarea mecanizată
d) uscarea şi călcarea rufelor se face distinct şi într-un spaţiu distinct de cel pentru
spălare.
e) reparaţii, depozitare rufe şi eliberare rufe curate.
g) anexe personal propriu spălătoriei (vestiar, grup sanitar şi duş, spaţiu odihnă).
III.3.1.1.h) Spaţiul conducere administraţie - mărimea lui este calculată în funcţie de
capacitatea creşei (număr de copii) şi de felul creşei (normală şi specială). Acest spaţiu va
cuprinde:
a) compartiment conducere medicală şi educaţională compus din birouri şi secretariat (se
amplasează în apropierea intrării principale).
b) birouri pentru administraţie
c) spaţiu odihnă, vestiare, grup sanitar pentru personalul mediu. Personalul medical şi de
îngrijire la o creşa normală va fi compus din:
- 1 director - (eventual medical)
- 1 secretara
- 2 sau 3 funcţionari administrativi
- 6-8 cadre medii medicale la 20 copii
- sora şefa
Pentru creşele speciale cu copii cu un uşor handicap se completează schema cu:
- o nursă la 5-6 copii handicapaţi
- un psiholog
- 2-3 instructori de educaţie fizică
- un fizioterapeut
Spaţiile pentru sectorul conducerii - administraţie vor fi stabilite de numărul de persoane
necesar, înmulţit cu 4,00 mp/cadru administrativ.

III.4. Echiparea cu instalaţii a clădirilor ce adăpostesc creşa

Prevederile prezentului normativ sunt caracteristice numai pentru creşe şi constituie o

completare a prevederilor normativelor de specialitate (Anexa cap.V)
Prezentul normativ utilizează terminologia folosită şi definită în normativele existente.

III 1.4. Instalaţii interioare de alimentare cu apa şi canalizare

- Instalaţiile trebuie sa menţină potabilitatea apei in limitele parametrilor prevăzuţi in
standarde.
- Modul de soluţionare generală a instalaţiilor va avea în vedere amplasarea grupată a
consumatorilor şi modularea poziţionării coloanelor pentru a restrânge zonele traversate de
conducte şi a oferi o flexibilitate pentru reamenajări ulterioare ale spaţiilor.
- Toate trecerile conductelor prin pereţi şi planşee se vor etanşa pentru a nu permite
trecerea insectelor şi rozătoarelor
A) Apa rece
 A.l) Instalaţiile de apă rece trebuie să asigure alimentarea tuturor punctelor de consum:
obiecte sanitare curente, obiecte şi dotări speciale, utilaje, hidranţi, robinete port furtun,
recipienţi, etc.
Reţelele de distribuţie a apei din creşă sunt în mod obişnuit comune pentru consum
menajer şi pentru combaterea incendiilor, însă cu coloane separate,
A.2) Instalaţiile vor fi astfel alcătuite încat să nu permită stagnarea apei şi impurificarea
ei cu rugina sau microorganisme.
Recircularea apei din coloanele de incendiu, se va asigura prin legarea la un obiect sanitar
de folosinţă curentă.
A.3) Conductele de distribuţie principale se montează, de regulă, în subsoluri tehnice, cu
înălţimea libera minimă 2,10 m.
A.4) La localizarea reţelelor de apa rece se vor lua în considerare reţelele existente
precum şi dezvoltarea de perspectivă.
A.5) Pozarea reţelelor de apă rece se va face subteran cu respectarea normativului P7 ,
STAS 9312 şi normativul 19.
A.6) În creşe, coloanele de alimentare şi conductele de legătură între acestea şi obiectele
sanitare se vor executa din ţevi de oţel zincat; ele pot fi executate şi din alte materiale cu
agrement tehnic în România, în cazul în care acestea îndeplinesc condiţii de calitate şi siguranţă
în exploatare similară sau superioară celor din oţel zincat.
A.7) Conductele de apă rece se vor izola dacă poziţionarea lor se face în vecinătatea unor
surse sau spaţii calde.
B) Apă caldă şi recirculare
B.l) Apa caldă menajeră se furnizează în creşă la toate obiectele sanitare şi utilaje care
funcţionează cu apă caldă pentru cerinţe tehnologice şi medicale sau pentru asigurarea unui grad
sporit de confort şi igienă.
B.2) Temperatura de furnizare a apei calde menajere va fi de max.60 C.
B.3) Se va prevedea recircularea apei calde atât pe trasee orizontale de distribuţie cât şi
pe coloane.
B.4) Conductele de alimentare cu apă caldă menajeră şi cele de recirculare se vor monta
pe trasee paralele şi de obicei împreună cu cele de apă rece, în ghene rabitate.
B.5) Pentru conductele de apă caldă menajeră sunt valabile toate prevederile referitoare la
conductele de apă rece (mod de alcătuire, materiale de execuţie, izolaţie).
C. Instalaţii de stingere a incendiilor
C.1) Creşa se va echipa obligatoriu cu hidranţi incendiu cu V > 1500 m 3 realizaţi
conform 19.
La dimensionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor se vor fi respectate prevederile
STAS 1478.
C.2) Dotarea creşelor cu mijloace de prima intervenţie, alte echipamente şi utilaje se face
conform Anexei V.3.a.
D) Canalizare menajeră şi pluvială
D.1) Instalaţia interioară de canalizare menajeră preia apele uzate provenite de la toate
punctele de consum de apă rece şi caldă din creşă, precum şi cele deversate accidental pe
pardoseală.
D.2) Sistemul de canalizare exterioară din amplasamentul creşei se va alege
corespunzător sistemului de canalizare publică, iar amplasarea şi coordonarea se va face conform
STAS 8591 faţă de alte reţele.
D.3) Apele uzate evacuate la canalizare vor respecta prevederile normativului C-90.
D.4) Sistemul de canalizare ales poate fi:
- unitar - o singură reţea pentru transportul apelor uzate menajere cât şi a celor pluviale
- separativ - două reţele independente pentru apele uzate menajere şi pentru ape pluviale.
 - sistem mixt - cu porţiuni în sistem unitar şi porţiuni în sistem separativ, având evacuări
spre emisar, separate sau comune.
D.5) Este obligatoriu ca evacuarea apelor uzate de la spălătorie şi bucătărie să se facă
prin reţele interioare separate de restul reţelei de canalizare menajeră, până la staţiile de tratare a
acestor ape (separatoare de spumă, nisip, nămoluri) premergătoare deversării în canalele
colectoare din incintă.
D.6) Colectoarele principale se montează în subsolul tehnic, cu pante corespunzătoare
diametrelor, îngropate în canale sub pardoseală, amplasate pe trasee în afara spaţiilor în care se
desfăşoară activităţi specifice.
La montarea în canale se vor prevedea capace pentru vizitare în dreptul zonelor de
schimbare a direcţiilor şi a celor de racord cu coloanele principale.
D.7) Coloanele se vor monta mascate, în ghene, dar cu posibilităţi de acces la piesele de
curăţire.
D.8) Conductele de legătura de la obiectele sanitare sau utilaje la coloane se vor monta
îngropat în zidărie sau planşeu; cele ce se vor monta la plafonul încăperilor se vor masca prin
plafoane sau grinzi de rabiţ.
D.9) Colectoarele principale şi coloanele vor fi executate din tuburi şi piese de legătură
din fontă sau plumb; nu se vor utiliza conducte din PVC sau alte materiale decât dacă au
agrement tehnic sau sunt superioare tehnic şi calitativ cu cele din fontă sau plumb.
D. 10) Aerisirea coloanelor se face prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperişului
a coloanelor de scurgere, cu max. 0.50 m cu conducte de fonta la scurgere şi cu căciuli de
ventilaţie.
D.11) Alegerea tipului de receptor de terasa se facem funcţie de felul terasei (circulabilă
sau necirculabilă) şi de alcătuirea ei (structura şi dimensiunile straturilor componente, tipul de
hidroizolaţie).
D.12) Poziţionarea coloanelor se face în aşa fel încat să nu traverseze spaţii cu funcţiuni
care cer condiţii severe de igienă şi aşezare.
E) Dotaţi pentru spălătorii şi bucătarii
E.1) În cazul unei spălătorii mecanice proprii, echiparea cu instalaţii specifice se face
ţinând seama de fluxul tehnologic general: predări rufe murdare, înmuiere, spălare, centrifugare
(stoarcere) uscare, călcare, predare rufe curate, reparaţii.
E.2) Dotările şi utilajele principale din spălătorie sunt:
-căzi de înmuiere şi dezinfecţie racordate la apa rece, caldă şi canalizare;
-maşini de spălat, racordate la apa rece, calda şi canalizare;
-centrifuge pentru stors rufe, cu posibilitatea de evacuare a apei la un sifon de pardoseala;
-uscatoare pentru rufe si calandre racordate la abur de medie presiune şi la conducte de
exhaustarc;
-grupuri de piese pentru călcat, racordate la abur de medie presiune.
E.3) Numărul utilajelor de acelaşi fel va fi determinant, ţinându-se seama de
productivitatea utilajului, numărul de schimburi în care se lucrează, cantitatea de rufe murdare ce
urmează a fi spălata.
Alegerea tipurilor de utilaje ce se vor folosi se va face având în vedere şi energia
disponibilă (abur, energie electrică, etc.).
E.4) Prepararea hranei pentru copii se va face într-un bloc alimentar propriu, echipat cu
instalaţii, obiecte sanitare şi utilaje adecvate cerinţelor fluxului tehnologic, amplasate
corespunzător modului de organizare a spaţiilor componente.
E.5) Zona de depozitare va fi prevăzută cu camere frigorifice distincte pentru: legume şi
fructe proaspete, carne crudă sau semipreparate.
 E.6) Zona "Preparărilor", unde se face prelucrarea primară a materialelor curăţare,
spălare, tocare, etc, şi va fi echipată cu spălătoare, mese, roboţi prelucrare, frigidere, butuc de
carne, etc.
E.7) Zona de servicii auxiliare - spălare vase de bucătărie - echipată cu crier, spălător,
spălator - degresor şi rasteluri pentru uscare; alimentare cu apa rece caldă, abur.
E.8) Bucătăria caldă va fi echipată cu:
- maşini de gătit, cuptoare, etc; alimentate cu gaze sau electric;
-marmite sau/şi baterii de cazanele pentru fierberea alimentelor (supe, lapte, ceai);
alimentate cu abur de joasa presiune sau electric şi racordate la instalaţii de apă şi canalizare;
- roboţi universali de bucătărie (alimentaţi cu energie electrică);
-mese pentru prelucrări de alimente de diferite tipuri şi mărimi cu blat de marmură sau
inox;
- spălătoare racordate la instalaţia de apa calda, rece şi canalizare.
E.9) La alegerea tipului de utilaje se vor avea în vedere;
- agenţii disponibili (abur, energie electrică, gaze naturale);
- diversificarea hranei preparate.

III.4.2. Instalaţii alimentare cu apă şi canalizare exterioară

A) Alimentare cu apă şi instalaţii de gospodărire a apei
A.1) Alimentarea cu apă se face de regulă de la reţeaua publică din zonă. Calitatea apei
va trebui să corespundă prescripţiilor STAS 1342.
A.2) Se interzice folosirea apei industriale în unităţile sanitare.
A.3) Se recomandă, din motive de siguranţă în consum, ca racordarea la reţeaua publică
sa se facă prin doua conducte de racord (branşamente).
A.4) Pe aceste branşamente, în căminele de apometru se vor monta ventile de reţinere
pentru a permite circulaţia apei numai într-un singur sens (de la reţeaua publică către creşă).
A.5) Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, unităţile sanitare (creşe) vor fi
dotate cu rezervoare de acumulare.
Se recomandă să se asigure o rezervă de consum de 1-3 zile.
A.6) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încat aceasta să fie
în permanenţă proaspătă.
A.7) În afara rezervei de consum se va asigura o rezervă de apă de incendiu care să
permită funcţionarea hidranţilor interiori timp de 10 min. şi a celor exteriori timp de 3 ore
conform STAS 1478, în funcţie de volumul construit al creşei debitul minimal pentru incendiu
interior va fi de 2,5 l/s. Conform aceluiaşi STAS în funcţie de volumul construit şi gradul de
rezistenţă la foc (I-II) debitul minimal pentru incendiu exterior va fi de 5 l/s.
Valoarea presiunii necesare creării jetului compact pentru intervenţia din interior la
incendiu, va rezulta din calculul de specialitate.
Valoarea presiunii necesare creării jetului compact pentru intervenţia din exterior la
incendiu va rezulta atât din calculul de specialitate cat si din ipoteza proiectantului pentru
intervenţia la incendiu.
A.8) Pentru a se asigura în permanenţă debitele şi presiunile necesare funcţionarii optime
a instalaţiilor de alimentare cu apă şi de combaterea incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare
a presiunii (de pompare) în funcţie de condiţiile de furnizare a apei, stabilite prin avizul societăţii
de distribuţie a apei.
A.9) Acestea vor alimenta reţeaua de conducte de alimentare cu apa din incintă, care
deserveşte hidranţii exteriori de incendiu, hidranţi de stropit, precum si alimentarea cu apă şi de
hidranţi interiori.
A.10) Reţeaua de incintă se va executa din conducte de oţel zincat, sau alte materiale
agrementate în România cu caracteristicile egale sau superioare celor din oţel zincat.
 A.11) În mod obişnuit conductele se îngroapă direct în pamant sub adâncimea de îngheţ
şi se protejează corespunzător contra coroziunii provocate de apele din sol.
A.12) În terenurile macroporice sau cu ape agresive se vor prevedea măsurile de execuţie
si protecţie indicate de normele respective în vigoare.
A.13) Alimentarea cu apă caldă menajeră se face centralizat de la centrala termică sau
punctul termic propriu.
A.14) Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum si
pentru evitarea risipei de apă, în punctul termic se vor prevedea pompe pentru recircularea apei
calde menajere.
A.15) Conducta de alimentare cu apă caldă menajeră şi conducta de recirculare se vor
executa din ţeava de otel zincată.
A.16) În cazul în care punctul termic se află amplasat la o distanţă mai mare de creşă,
conductele se vor monta într-un canal termic, de regulă împreună cu cele de încalzire şi se vor
izola împotriva pierderilor de caldură.
B) Canalizare exterioară
B.l) Apele uzate evacuate din creşă sunt:
- menajere obişnuite (de la grupurile sanitare);
- menajere cu nisip, pamânt şi grăsimi, spumă (de la bucătărie şi spălătorie);
- pluviale.
Acestea, colectate prin reţele interioare separate, se evacuează în reţeaua de canalizare a
incintei după tratarea prealabilă a celor care nu corespund prevederilor normativului C 90.
B.2) Absenţa în zonă a unor sisteme publice de canalizare se accepta numai pentru
creşele din mediul rural, unde se vor prevedea instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea si
evacuarea apelor uzate, astfel încat să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
B.3) Sistemele de tratare ale diverselor categorii de ape uzate, prealabil deversării lor în
canalizarea generala a incintei, sunt apele uzate cu nisip, pamânt şi grăsimi care vor fi trecute
mai întai prin separatoare.

III.4.3. Instalaţii electrice

A) - Instalaţii electrice pentru iluminatul normal şi prize
A.1) Generalităţi
- La realizarea iluminatului artificial din creşe, trebuie sa se ţină seama de mediul special
din acestea, acordându-se iluminatului şi repartizării cromatice din încăperi o atenţie deosebită.
- Se va avea în vedere ca în încăperile pentru copii (dormitoare, săli multifuncţionale),
atât iluminatul cât şi culorile folosite pentru finisarea principalelor suprafeţe trebuie:
* să asigure efectuarea activităţilor vizuale în cele mai bune condiţii atât personalului
educativ cât şi copiilor;
* să aibă un rol terapeutic, contribuind la influenţarea psihicului copiilor handicapaţi;
- luminatul trebuie sa respecte condiţiile de calitate impuse şi să fie adaptat destinaţiei
încăperii;
- Iluminatul general din încăperi cu diverse destinaţii şi activităţi, trebuie sa asigure cel
puţin iluminările nominale prezentate în tabel E. 1.
- În tabelul E.l sunt prezentate şi culorile recomandate pentru sursele de iluminat
fluorescente;
- În toate categoriile de încaperi se prevăd prize bipolare cu contact de protecţie pentru uz
general.
- În camerele de joacă, în spaţiul multifuncţional prizele se vor monta la o înălţime de
aproximativ 1.00 m, unde copiii nu pot ajunge cu mâna;
- La proiectarea instalaţiilor electrice de iluminat, se vor respecta prevederile
normativului l7 - "Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la
consumatori cu tensiuni pana la 1.000 Vc.a. si 1.500 Vc.c cu excepţia circuitelor electrice care se
vor prevedea numai din cupru.
A.2) Iluminatul în încaperi de dormit a copiilor.
In dormitoarele pentru copii se prevăd următoarele sisteme de iluminat normal:
* iluminat general;
* iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii. Sursele de lumină vor avea culori calde,
cu temperatura de culori situata intre 3000-5000 K şi indicele de redare a culorilor 80 - 90.
A.2.1) Iluminatul general trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabel E.1.
A.2.2.) Iluminatul local pentru examinarea copiilor, se realizează cu corpuri de iluminat
mobile (cu braţe articulate) sau cu corpuri de iluminai fixe multifuncţionale.
- Iluminarea nominală necesară de 200 lx, trebuie realizată pe fiecare suprafaţă orizontală
la 0,90 - 1,00 m înălţime de la pardoseală;
- Amplasarea corpurilor de iluminat se face astfel încât să se evite orbirea persoanelor ce
efectuează examinările şi îngrijirile bolnavilor.
A.2.3) Iluminatul pentru supraveghere în timpul nopţii, trebuie să asigure în zona
patutului o iluminare de 5 lx pentru o supraveghere a copiilor (în cazul creşelor săptămânale);
- Corpurile de iluminat pentru supraveghere, trebuie să fie amplasate astfel încât să nu
deranjeze copiii în somn, mai ales sugarii care dorm cu faţa spre tavan; iluminarea în aceste
încăperi - iluminarea nominală - trebuie să fie de 20 lx.
A.3) Iluminatul în cabinetele pentru consultaţii trebuie să îndeplinească condiţiile
prevăzute în tabelul E.l.
A.4) Coridoare - iluminatul coridoarelor trebuie să asigure ziua cât şi noaptea, realizarea
unor diferenţe minime de luminanţă trecerea între încăperi cu iluminări diferite;
- Iluminatul trebuie să indeplineasca condiţiile prevăzute in tabelul E.1.
A.5) Alte incaperi ce deservesc creşa vor avea un iluminat ce trebuie să respecte
prevederile Normativului PE 136, valorile nivelelor de iluminare luându-se ca valori minime.

B) Instalaţii electrice pentru iluminat de siguranţa

B.1) Generalităţi
- Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă din cadrul unei creşe (cu orar
săptămânal), trebuie să asigure funcţionarea acesteia, atunci când dispare tensiunea de pe sursa
de bază (SEN);
Pentru iluminarea căilor de evacuare, marcarea hidranţilor de incendiu, iluminatul de
veghe, şi, după caz pentru continuarea lucrului se prevede un iluminat de siguranţă proiectat şi
executat în conformitate cu Normativul 17.
C) - Instalaţii de recepţie colectivă RTV
- Pentru recepţionarea emisiunilor RTV, se prevede o instalaţie de recepţie colectivă;
- Se prevăd prize pentru recepţionarea emisiunilor Rtv în spaţiul multifuncţional, într-o
alveolă amenajată special, în biroul directorului sau în orice altă încăpere în care se solicită prin
temă;
- Se recomandă ca instalaţia de recepţie sa fie prevăzută în aşa fel încât sa poată fi
racordată şi la alte sisteme de televiziune prin cablu.
D) Instalaţii telefonice - în creşe şi creşe speciale, se vor prevedea instalaţii interioare de
telefonie pentru capacităţi mici (până la 10 posturi) prin cuplarea directă la reţeaua telefonică
publică sau prin intermediul centralelor telefonice proprii automate;
- posturi telefonice se prevăd în conformitate cu tema tehnologică în serviciile medicale
şi anexe;
- circuitele telefonice se concentrează pe nivele în repartitoare, traseul acestora pozându-
se de regulă îngropat.
 E) Protecţia împotriva tensiunilor accidentale de atingere se realizează conform
normativului 17 si STAS-urilor 2612, 8275, 12608, 2064/4, 2605/5.
- Aceasta se realizează prin legarea la nulul de protecţie ca mijloc principal de protecţie şi
suplimentar la o centură interioară de împământare a tuturor părţilor metalice care în mod normal
nu sunt sub tensiune.
F) Protecţia împotriva trăsnetului
- Protecţia construcţiei împotriva trăsnetului, se prevede în mod obligatoriu, conform
120;
- Se pot utiliza ca elemente de coborâre, armăturile metalice ale stâlpilor din b.a., atunci
când se utilizează ca prize de pamânt naturale armăturile fundaţiilor.
Pentru aceasta se prevăd plăcuţe metalice de legare la pământ la partea superioară şi
inferioară a stâlpilor de contur, asigurându-se continuitatea electrică între plăcuţele de la partea
superioară şi cea inferioară, prin armatura stâlpilor (prin sudare).
G). Alimentarea cu energic electrică
- Receptoarele consumatorilor de energic electrică din cadrul creşelor şi creşelor speciale
sunt de categoria II-a de importanţă respectiv întreruperea alimentării duce la întreruperea
activităţii doar pe durata întreruperii, fără pagube materiale importante sau pierderi de vieţi
omeneşti.
- Pentru alimentarea cu energie electrică se va adopta de regulă o cale de alimentare cu
durata maximă de întrerupere de 4 ore.
- Alimentarea cu energie electrică se poate face din Sistemul Energetic National (SEN)
fie prin branşament la reţeaua de 0,4 Kw prin firida de branşament fie prin intermediul unui post
de transformare propriu.
- încadrarea şi soluţionarea alimentării cu energie electrică a receptoarelor pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor se face în conformitate cu prevederile Normativului 17.

III.4.4 Instalaţii de ventilare

Dotarea cu instalaţii de ventilare se stabileşte prin tema de proiectare în conformitate cu
necesităţile tehnologice şi de microclimat.
Sarcinile generale şi specifice ale instalaţiilor se precizează prin norme tehnice, de
soluţiile tehnice adoptate.
III.4.4.1. Spaţiile gospodăreşti sunt prevăzute cu măsuri suplimentare de igienă din cadrul
căreia face parte şi ventilarea încăperilor unde se degaja un surplus de căldura şi umiditate.
a) Bucătăria este dotată cu un sistem de ventilaţie specific prin care aerul viciat este
aspirat de la utilajele bucătăriei calde prin hote sau dispozitive de aspiraţie având filtre de
grăsimi.
La spălătoarele de vase, aerul viciat se aspiră prin hote fără filtrare şi din restul spaţiilor
de preparare prin grile - în sistem general;
h) Spălătoria cu uscătaria şi curăţătoria se dotează cu un sistem de ventilare locală - de
la echipamente tehnologice cu degajări mari de căldura umedă, se completează cu evacuări de
aer de tip general - de la încăperi cu potenţial de poluare - ridicat - camere rufe murdare, camere
de înmuiere.
III.4.4.2. În spaţiile de categoria „C” pericol de incendiu (spaţii de depozitare) şi la căile
de evacuare fără iluminare naturală (case de scări şi circulaţii orizontale comune) se voi prevedea
dispozitive de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi.
 III.4.5. Instalaţii termice
Dotarea cu instalaţii termice se stabileşte în conformitate cu necesităţile funcţionale ale
creşelor.
Formele şi modurile de utilizare a energici termice (tipurile şi parametrii caracteristici ai
agenţilor termici utilizaţi) determină tipurile şi performanţele funcţionale necesare ale
instalaţiilor aferente de utilizare (consum), de transport şi de preparare ale agenţilor termici.
III.4.5.1. Instalaţii de încalzire centrală
Instalaţiile de încalzire centrală au sarcina asigurării, în încăperile creşei, a nivelului de
temperatură recomandată pentru destinaţiile funcţionale ale respectivelor spaţii.
III.4.5.1.1. Sistemele cu suprafeţe statice de încălzire pot acoperi nevoile de încalzire
integral sau să funcţioneze în combinaţie cu sisteme centralizate de ventilare-tratare aer:
- sistemele cu corpuri de încălzire natural conveetive - radiatoare, serpentine, registre,
etc.
Se utilizează în spatii normale, cu utilizarea apei calde la temp. max. 85°C, conform
prevederilor normativului I 13.
În camerele cu copii se vor masca, pentru a se evita accidentarea acestora.
- sistemele cu suprafeţe radiante de tavan se utilizeaza în spaţii cu un nivel de confort
ridicat: suprafeţele radiante realizate modular cu serpentina în tavan;
- sistemele cu suprafeţe radiante în pardoseală se poate realiza în spaţiul multifuncţional
(unde copiii stau în mare parte pe jos) şi în spaţiul de hidroterapie (în cazul creşelor speciale),
creându-se condiţii superioare de confort.
III.4.5.1.2. Instalaţiile de încălzire, în camerele copiilor în mod special, se prevăd cu
posibilităţi de reglare a temperaturilor interioare pentru a face faţă în aceleaşi încăperi unor
cerinţe diferite de încălzire, în cazul unor limite rezonabile (20 C - 25 C). Distribuţia agentului
termic - apa caldă pentru încalzire, se realizează prin instalaţii adaptate tipurilor de elemente de
încălzire folosite pe grupuri de încaperi servite, compatibile din punct de vedere al regimurilor de
exploatare.

III.4.6. Instalaţii de gaze naturale

1. În cadrul unei creşe, gazele naturale, sunt folosite pentru:
- consumatori cu flacăra liberă
- preparare a hranei
- centrale termice proprii
2. Racordarea reţelelor de distribuţie a gazelor din incintă se face la reţeaua edilitară prin
intermediul staţiilor de reglare-reducere a presiunii, în regimul stabilit pentru consumatori.
3. În absenţa instalaţiilor edilitare de gaze naturale, centrala termică se va alimenta cu
combustibil lichid (păcură).
4. Proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale se va face conform normativului
16.

III.4.7. Colectarea deşeurilor solide şi instalaţia de tratare a acestora

III.4.7.1 Colectarea deşeurilor solide
1) Deseurile solide din creşe sunt de mai multe feluri:
a) deşeuri reciclabile
- hârtie, ambalaje carton
- ambalaje sticlă
- metal
b) deşeuri nereciclabile
- gunoaie menajere (de la bucătărie, biberonerie)
- deşeuri medicale (vată, tifon, şervete, etc.)
 2) Deşeurile reciclabile se colectează şi se depozitează distinct după natura materialelor,
asigurându-se la locul lor de provenienţă condiţiile necesare pentru intrarea pe circuitul de
reciclare.
Depozitarea se face pe platforma de deşeuri, într-un spaţiu separat. Gunoaiele menajere
se colectează la sursă, se transportă şi se depozitează în recipiente închise (pubele) sau în saci de
polietilenă închişi strâns, într-o încapere specială, amplasată pe platforma de deşeuri. Platforma
trebuie prevăzută cu instalaţie de apă şi canalizare pentru menţinerea igienei paliului de
depozitare şi a recipienţilor.

IV - CRITERII FUNCŢIONALE - URBANISTICE PRIVIND AMPLASAREA

CLĂDIRILOR BREŞELOR ŞI CREŞELOR SPECIALE

IV.1 Dimensionarea şi forma terenului

IV.1.1. Suprafeţele terenului necesar amplasării creşelor şi creşelor speciale este
dependentă de mărimea şi/sau capacitatea obiectivului cu toate anexele necesare.
Indicii folosiţi pentru determinarea suprafeţei de teren necesare este exprimat în
mp/copil; aceştia sunt invers proporţional cu capacitatea.
Indicele se va folosi în faza elaborării PUG sau PUZ, înainte de stabilirea datelor
concrete ale temei cadru.
IV. 1.2. Suprafaţa utilă totală se va determina numai pe baza temei program.
În cazul în care s-a elaborat un studiu de temă prin care s-au stabilit ariile desfăşurate ale
viitoarelor funcţiuni, se poate aplica pentru calculul terenului necesar indicele mp teren mp Ad.
care stabileşte mai bine raportul între cele doua mărimi fizice.
IV.1.3. Terenul necesar unei creşe va avea o suprafaţa de 100 - 120 mp copil.

IV.2. Caracteristicile geo-fizice ale terenului

IV.2.1. Construcţiile creşelor vor fi amplasate de regulă pe terenuri plate sau terenuri cu
pante de până la 10%.
Terenurile impermeabile la suprafaţă, cele care prezintă pericol de alunecare sau de
inundare nu se vor folosi pentru amplasarea creşelor.
Terenul ales trebuie sa aibă o stratificaţie convenabilă fundării la cca. 5 - 6 m sub nivelul
solului, cât mai omogenă pe întreaga suprafaţă a acestuia.
De asemenea, sunt recomandate terenurile la care pânza de apă freatică să se afle la
adâncimi mai mari de 6-7 m.

IV.3. Condiţii de microclimat în zona amplasamentului

1) Amplasarea creşelor se va face în zone nepoluate, protejate faţă de concentrările de
curenţi de aer rezultate din conformarea naturală sau urbană a sitului în raport cu direcţia
vânturilor dominante.
2) Se vor prefera zone însorite, aerisite, în interiorul zonelor verzi.
3) Sunt contraindicate amplasamentele peste care vânturile dominante ar putea aduce
emisii poluante din zone industriale, cele care au vecinătăţi neconvenabile (surse de zgomot,
vibraţii sau mirosuri dezagreabile, etc).
4) Pentru a prezerva calitatea microclimatului pe durata estimată a construcţiei,
amplasarea creşei se va face în zone gata structurate din punct de vedere urbanistic, cu vecinătăţi
constituite din punct de vedere al amenajărilor edilitare şi al fondului construit.
 IV.4. Condiţii de amplasare a creşelor în cadrul localităţii
1) Creşele se vor amplasa de preferinţă, în cadrul intravilanului localităţii, având o zonă
arondată de cca. 500 m.
2) Datorită faptului că raza de arondare este asemănătoare cu cea necesară pentru
grădiniţe şi şcoli primare, amplasamentul creşelor se află de multe ori în apropierea acestora. În
unele cazuri, acestea sunt chiar cuplate sau cu dotări comune.
3) Este indicat să fie situate în apropierea dispensarelor de cartier sau a policlinicilor
pentru copii.
4) La amplasarea creşelor se va lua în considerare existenţa unei legături facile cu
principalele artere de circulaţii şi existenţa unor mijloace de transport în comun, cu staţii în
apropierea incintei creşei.
5) În vecinătatea terenului destinat creşelor vor fi asigurate toate reţelele edilitare de
distribuţie a utilităţilor necesare, dimensionate corespunzător.
6) Nu se amplasează construcţii pentru creşe pe terenuri care prezintă următoarele
inconveniente:
- risc de inundaţii, viituri de apă, avalanşe;
- risc de alunecare sau eroziune de orice fel;
- risc de surpare a terenului învecinat;
- structura radioactivă, degajări de gaze poluante, izvoare de apa;
- vecinătăţi cu pericol de explozie sau avarii periculoase;
- vecinătăţi de surse poluante peste pragurile admise (zgomot, noxe. etc.)

IV.5. Principii de organizare urbanistică a amplasamentului

IV.5.1. Amplasamentul trebuie să permită organizarea incintei în principalele zone
funcţionale, astfel:
- zona ocupată de construcţie (Ac)
- zona ocupată de spaţiul de joaca (nisipar, bazin apa, gazon).
- zona spaţiu tehnico-gospodaresc
- zona alei, parcaje
- zona verde
IV.5.2. Prin zonificarea incintei se urmăreşte:
- separarea spaţiilor în care se desfăşoară activităţi educative, de cele în care se
desfăşoară funcţiuni technico-utilitare şi gospodăreşti.
IV.5.3. Principalele zone ce se delimitează în cadrul incintei, sunt:
- zona publică - cuprinde partea incintei de la accesul în incintă până la accesele
principale în clădire; în această zonă au acces utilizatorii (copiii) împreuna cu însoţitorii
(părinţii).
- zona de servicii creată prin gruparea acceselor, circulaţiilor şi platformelor aferente
clădirii ce adăposteşte serviciile gospodăreşti şi serviciile tehnico-utilitare.
- zona joacă copii - cuprinde nisip, gazon pentru joacă în aer liber, bazin apă, etc. şi alei
pentru plimbări cu căruciorul a sugarilor.
- zona de protecţie cuprinzând spaţiile plantate de protecţie a microclimatului şi alte zone
restricţionate pentru protecţia unor funcţiuni (puţuri apă, zonă pentru creşterea animalelor, etc).

IV.5.4. Orientarea clădirilor pe teren

Amplasarea creşelor se va face cu orientarea optimă S - E (pentru dormitoare, camera
multifuncţională), asigurându-se un timp de însorire în toate cele patru anotimpuri ale anului
(STAS 6221).
 a) Durata de însorire într-o zi de referinţă (21 februarie sau 21 octombrie) trebuie să fie
de minimum 2 ore;
b) Unghiul de incidenţă vertical al razelor solare directe, în ziua de referinţă, trebuie să
fie de minimum 6 .
c) Unghiul de incidenţă al razelor solare, în ziua de referinţă, trebuie sa fie de minimum
20 .
Se admite orientarea N pentru serviciile tehnico-medicale şi tehnico-gospodaresti.

IV.5.5 Distanţele între clădiri

Creşele se vor amplasa faţă de clădirile vecine, astfel încât perceperea mediului
înconjurător să se facă în condiţii optime, respectiv distanţa între ferestrele camerelor
(dormitoare) de la parter şi obstacolul din vecinătate să fie stabilit astfel:
a) în plan vertical, raza de privire ridicată la un unghi max. de 45 0 să depăşească
obstacolul şi să perceapă bolta cerească;
b) în plan orizontal, raza de privire deplasată stânga - dreapta sub un unghi de max.45°,
să depăşească obstacolul, iar următoarea clădire să se afle la minim 14,00 m pe direcţia vizuală.
Poziţia teoretică a razei vizuale (punctul O) se consideră la 1, 30 m de la pardoseală şi la
1,00 m distanţă de fereastră.

IV.5.6 Regim de înălţime

Regimul de înălţime al creşelor va fi limitat la parter.
Legătura obligatorie între interiorul creşei şi grădină, impune acest regim de înălţime,
evitându-se nodurile de circulaţie pe verticală. Legătura între creşa şi grădină se va face prin
intermediul rampelor cu panta foarte mică.

IV.5.7 Circulaţia din interiorul incintei va fi compusă din:

- alei carosabile
- alei pietonale şi trotuare
- alei mixte carosabile şi pietonale
- căi de circulaţie pentru maşini de intervenţie (ele pot fi comune cu căile funcţionale de
circulaţie)
1) Dimensionarea aleilor carosabile se va face în funcţie de trafic şi de gabaritele
mijloacelor de transport utilizate.
Lăţimea minima va fi de 3,00 m.
2) Se prevăd obligatoriu trotuare pietonale pe o parte sau pe ambele părţi la aleile
carosabile de 6 m lăţime.
3) Aleile pietonale care constituie spaţiu de promenadă, se vor soluţiona la distanţă de
circulaţia carosabilă în care se manipulează mărfuri, materiale,
IV.5.8. Amplasarea reţelelor de utilităţi
1) Conform capitolului III, clădirea cresei este alimentată printr-o reţea subterana ce
transportă utilităţi;
- reţea de alimentare cu apă potabilă şi apă de incendiu;
- reţea termică de alimentare şi de transport apă caldă menajeră, apă caldă de încălzire la
diferite temperaturi.
- reţea de canalizare a apelor uzate şi a apelor pluviale.
- reţea de gaze naturale
- reţea electrică de distribuţie curenţi de joasă tensiune
- reţea electrică de împământare şi de protecţie la descărcări atmosferice.
- reţea de telefonie
 2) La amplasarea acestor reţele se vor avea în vedere respectarea condiţiilor specifice de
alcătuire şi pozare, precum şi respectarea reglementărilor tehnice privind vecinătatea traseelor,
rezolvarea intersecţiilor, etc.
3) Reţelele de utilităţi nu se vor amplasa sub căile de circulaţie majoră din incintă, pentru
a nu bloca circulaţia în cazul intervenţiilor pentru reparaţii.
 V. CERINŢE PRIVIND PROIECTAREA CLĂDIRILOR PENTRU CREŞE ŞI
CREŞE SPECIALE CONFORM LEGII 10/1995

GENERALITĂŢI
- Conform prevederilor Legii nr. 10/1995, cele şase cerinţe ce trebuie a fi menţinute pe
întreaga durată de existenţă a clădirii sunt raportate la următoarele categorii de utilizatori,
specifici creşelor:
1 - copii - normali
- cu handicap uşor (recuperabil în timp)
2 - personal educaţional
3 - personal medical
4 - însoţitori
5 - personal administrativ
Fiecare categorie de utilizatori va avea condiţii minime acceptabile cu privire la:
- spaţiile necesare;
- facilitate, echipamente şi dotări corespunzătoare;
- condiţiile de microclimat şi igiena;
- protecţia faţă de diversele riscuri specifice la care sunt expuşi pe timpul staţionării în
incinta creşelor.
- Categoriile de utilizatori, ale căror exigenţe (privind funcţionalitatea, calitatea şi
siguranţa construcţiilor şi instalaţiilor) trebuie soluţionate cu prioritate, sunt:
- copii ( cu prioritate cei cu handicap uşor)
- personal educaţional
- personal medical (cu prioritate cel implicat în activităţi medicale specializate pe
handicap).
- Riscurile avute în vedere, în cazul creşelor sunt:
- generale - comune tuturor creşelor
- specifice creşelor, rezultate din aglomerări de copii normali şi aglomerări de copii cu
handicap uşor.
Având în vedere că până în prezent nu existau reglementari corespunzătoare tuturor
cerinţelor, conform Legii nr. 10/1995, prezentul normativ cuprinde atât prevederi comune tuturor
clădirilor, cât şi cele specifice creşelor, cu excepţia cerinţei privind „Siguranţa în exploatare", la
care, pentru prevederi comune tuturor clădirilor se va consulta "Normativ privind proiectarea
clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţa în exploatare” (CE 1 -95).

V.1. Cerinţele de rezistenţă şi stabilitate

V.l.(A). Construcţie
V.l.l. Concept de bază
V.1.1.1. Construcţiile destinate creşelor trebuie să asigure satisfacerea cerinţelor
utilizatorilor pe întreagă durată a serviciului, programată în condiţiile unei exploatări normale.
În cazul cutremurelor, încărcările susceptibile de a acţiona asupra clădirii în timpul
execuţiei şi exploatării, să nu producă nici unul din următoarele evenimente:
a) prăbuşirea totală sau parţială a clădirii;
b) deformaţii de mărime inadmisibilă, a elementelor structurale care să provoace
avarierea unor părţi ale clădirii, a instalaţiilor sau a echipamentelor;
c) avarii rezultând din evenimente accidentale tehnice.
Satisfacerea acestor cerinţe impune aplicarea unor ansambluri de măsuri în etapele de
planificare, proiectare, execuţie şi exploatare.
 V.l.l.2. Semnificaţia termenilor utilizaţi în definirea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate.
a) Acţiunile şi alte efecte care pot provoca eforturi unitare, deformaţii sau o degradare a
clădirii în timpul execuţiei sau utilizării formează "încărcări susceptibile ce acţionează asupra
clădirii".
Acţiunile pot fi:
- cu caracter permanent şi temporar de lungă durată (încărcări gravitaţionale, utile,
zăpadă, vânt, vibraţii);
- excepţionale cu probabilitate redusă de apariţie cauzate de fenomene naturale (inundaţii,
cutremure) sau accidente tehnice (explozii, incendii, etc).
b) Una din diferitele forme de cedare pentru care se definesc stările limită, defineşte
"prăbuşirea".
c) Deformarea sau fisurarea clădirii, sau a unei părţi a acesteia, ce atrage anularea
ipotezelor făcute pentru determinarea stabilităţii, rezistenţa mecanică sau aptitudinea de
exploatare a clădirii sau a unei parţi a acesteia, sau care antrenează o reducere importantă a
durabilităţii acesteia, defineşte "deformaţii de mărime inadmisibilă”.
d) Avariile suferite de clădire, provocate de evenimente accidentale cum sunt o explozie,
o încărcare excepţională sau o consecinţă a unei erori umane care ar fi putut fi evitate sau
limitate, defineşte "avarii rezultând din evenimente accidentale tehnice".
V.l.1.3.Clădirile pentru creşe vor fi proiectate şi realizate astfel încât să satisfacă cerinţa
de "rezistenţă şi stabilitate ".
Verificarea satisfacerii cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate" se face în general în raport cu
stările limită, care se definesc în conformitate STAS 10100/0.
- Cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" se referă la toate părţille componente ale clădirii, şi
anume:
* teren de fundare;
* infrastructura (fundaţii directe, fundaţii indirecte, ziduri de sprijin, etc.);
* suprastructura (elemente portante verticale şi orizontale);
* elemente nestructurale de închidere;
* elemente nestructurale de compartimentare;
* instalaţii diverse aferente clădirii;
* echipamente electromecanice aferente clădirii;
- Cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" poate fi satisfăcută numai daca nu se produc erori
umane grave în fazele de:
* proiectare;
* execuţie;
* utilizare a clădirii;
* nu intervin situaţii de solicitare care nu au fost avute în vedere la proiectare.
În cazul în care construcţia unei creşe s-a executat şi pus în funcţiune fără a exista un plan
de protecţie antiseismică pe ansamblu al echipamentelor şi instalaţiei, acesta va fi întocmit prin
grija beneficiarului, de către un proiectant de specialitate atestat, în aceleaşi condiţii ca şi în cazul
clădirilor noi.
Pe baza planului de protecţie antiseismică şi a analizei funcţionale a ansamblului
instalaţiilor si echipamentelor, proiectantul va stabili gradul de risc pe care îl comportă, modul
existent de realizare a instalaţiilor şi echipamentelor şi va propune beneficiarului un plan de
remediere a situaţiei.
Planul de remediere al situaţiei va propune soluţii tehnice de remediere, evaluarea
efortului financiar, a termenelor posibile de realizare propuse sau va accepta situaţia existentă
care va trebui însuşită de beneficiar.
 Beneficiarul are obligaţia de a reface împreuna cu proiectantul, planul de protecţie
antiseismică a instalaţiilor, echipamentelor, în varianta finală şi de a-1 ataşa la cartea tehnică a
construcţiei.
Acţiunea de reducere a riscului seismic al creşelor existente va trebui să cuprindă
conform Ordonanţei nr. 20/1994 şi a Normativului P 100-1992, evaluarea nivelului de protecţie
actual, propunerea deciziei de eventuală intervenţie şi intervenţia propriu-zisă.

V.1.2. Performanţe corespunzătoare cerinţei de rezistenţă şi stabilitate

Pentru a fi apte pentru utilizare, clădirile creşelor trebuie să răspundă unor performanţe
structurale precum şi eventualelor efecte psihologice produse de comportarea structurii sub
încărcări.
Aceste exigenţe se referă la:
a) Siguranţa structurală;
b) Funcţionalitatea structurii în raport cu destinaţia ei;
c) Durabilitatea necesară a construcţiei în raport cu durata ei de viaţă: Exigenţele de
siguranţă structurală au în vedere evitarea căderii unor elemente de construcţii sau a structurii în
ansamblu care ar pune în pericol viaţa sau sănătatea copiilor şi integritatea unor bunuri materiale
sau culturale.
Siguranţa structurală implică performanţa privind rezistenţa, stabilitatea şi ductibilitatea
structurii şi a elementelor componente.

V.1.2.1. Rezistenţa unei clădiri se refera la excluderea oricăror avarii provenite din
eforturile interioare într-o secţiune sau într-un element, aşa cum acestea rezultă din proprietăţile
geometrice şi mecanice ale materialelor şi terenului de fundare, inclusiv din efectul degradării in
timp a acestor proprietăţi.
V. 1.2.2 . Stabilitate
Stabilitatea unei clădiri presupune excluderea oricăror avarii provenite din:
* deplasarea de ansamblu (de corp rigid);
* efectele de ordinul II. datorate deformabilităţii structurii în ansamblu,
* flambajul sau valoarea unor elemente componente.
V.1.2.3.Ductibilitatea
Ductibilitatea unei clădiri presupune aptitudinea de deformare postelastică a elementelor
şi subansamblelor structurale (deformaţii specifice, rotiri fără reducerea capacităţii de rezistenţă -
în cazul acţiunilor statice - şi fără pierderea capacităţii de absorbţie a energiei - în cazul
acţiunilor dinamice, inclusiv cele seismice -).
V.1.2.4. Rigiditate
Rigiditatea unei clădiri presupune:
- limitarea deplasărilor şi deformaţiilor produse de acţiuni statice, dinamice, seismice;
- limitarea fisurării, în cazul elementelor de beton, beton armat şi beton precomprimat.
V.1.2.5. Durabilitate
Durabilitatea unei clădiri se referă la:
* satisfacerea exigenţelor de performanţă de la V.1.2.1 - V.1.2.4. pe toată durata de
exploatare a clădirii;
* limitarea deteriorării premature a materialelor şi pârtilor de construcţie datorită
proceselor fizice, chimice şi biologice.
 V.1.3. Principii şi metode pentru verificarea satisfacerii cerinţei de "REZISTENŢĂ
ŞI STABILITATE"

V. 1.3.1 Verificarea satisfacerii cerinţei de "rezistenta si stabilitate” se face, in raport cu

stările limita, care se definesc in conformitate, cu STAS 10100/01, si anume:
- stări limita ultime (se refera la performante, de stabilitate, rezistenta si ductibilitate).
- stări limita la exploatarea normala (se refera la performante de rigiditate).
V.1.3.2. Verificarea satisfacerii de "rezistenta si stabilitate” pe baza conceptului de stare
limita - presupune stabilirea unor modele de calcul ce includ toţi factorii susceptibili de a
interveni.
Modelele de calcul vor fi suficient de precise pentru a estima comportarea clădirii în
ansamblu cât şi a parţilor sale componente.
În raport cu starea limită, structurile se proiectează şi se execută cu un grad de asigurare
corespunzător, diferenţiat după natura cerinţelor şi cu acceptarea producerii unor eventuale axării
locale.
Aceste cerniţe sunt:
- structura în ansamblu cât şi părţile ei componente nu trebuie să se prăbuşească sau să
sufere avarii importante în timpul execuţiei şi pe durata exploatării normale;
- accidentele în exploatare (explozii, etc.) nu trebuie să provoace degradări în lanţ, care să
conducă la consecinţe disproporţionate faţă de cauza iniţială.
- în timpul execuţiei este necesar să se efectueze inspecţii periodice, care vor indica
lucrările de întreţinere şi reparaţii în timpul exploatării (protecţie împotriva coroziunii,
etanşeitate, etc.)
În general, avariile grave pot fi evitate cu menţinerea probabilităţii la un nivel acceptabil,
prin respectarea nivelelor de performanţă prevăzute pentru proiectare.
V.1.3.3. În cazul în care metodele de calcul prevăzute se dovedesc insuficiente,
verificarea satisfacerii cerinţei de "rezistenţă şi stabilitate” se poate face şi prin încercări.
Desfăşurarea încercărilor şi interpretarea rezultatelor se va face pe baza reglementarilor tehnice
specifice.
V. 1.3.4. Respectarea cerinţei se asigură şi prin măsuri specifice referitoare la:
- concepţia generală şi de detaliu a clădirii, calitatea execuţiei şi executarea lucrărilor de
întreţinere necesare;
- proprietăţile, performanţele şi utilizarea materialelor şi produselor de construcţie.
V. 1.3.5.Asigurarea durabilităţii implica măsuri de protecţie la acţiunile agenţilor fizici,
chimici şi biologici din mediul înconjurător natural şi de exploatare.

V. 1.4.1 Factori ce intervin la verificarea satisfacerii cerinţei de „REZISTENŢĂ ŞI

STABILITATE" pe baza conceptului de stări limită.

În cadrul acestei verificări intervin următorii factori:

1. acţiunile agenţilor mecanici;
2. influenţele mediului natural;
3. proprietăţile materialului;
4. proprietăţile terenului de fundare;
5. geometria structurii în ansamblu;
6. metodele de calcul.
 V.1.4.1. Acţiunile agenţilor mecanici
Clasificarea şi gruparea agenţilor mecanici pentru calculul clădirilor creşei se face ca şi în
cazul clădirilor de locuit, conform STAS 10101/01.
Încercările permanente se evaluează conform STAS 10101/1.
Încărcările datorate procesului de exploatare se determină conform STAS 10101/2.
Valorile normate ale încărcărilor utile sunt conform STAS 10101/2A1. Ele reprezintă
valori maxime în condiţii normale de exploatare.
Valorile normale nu ţin seama de:
- efectele dinamice produse în timpul exploatării;
- greutatea datorată unor obiecte grele (mobilier);
- încărcări date de utilaje speciale ale clădirilor (vase expansiune, cazane de încalzire,
etc.);
- greutatea pereţilor despărţitori.

V.1.4.2. Influenţa mediului natural

Calculul structurilor la acţiunea seismică se face în conformitate cu prevederile
Normativului P100, cap.5.
Determinarea încărcărilor corespunzătoare acţiunii vântului se face potrivit prevederilor
STAS 10101/20.
Determinarea încărcărilor corespunzătoare acţiunii zăpezii se face conform prevederilor
STAS 10101/21.
Acţiunea variaţiilor de temperatura este definită de STAS 10101/23.
Evaluarea efectelor acţiunii temperaturii exterioare şi a variaţiilor de temperatură
exterioare în calculul construcţiei creşelor sunt reglementate prin STAS 10101 23A.

V.1.4.3. Proprietăţile materialelor

Caracteristicile de rezistenţă, rigiditate, inerţie şi absorbţie de energie pentru materialele
de construcţie, sunt definite în STAS 10100 0. cap.4.
V.1.4.3.1 .Proprietăţile de rezistenţă şi de deformaţie ale materialelor se definesc conform
principiilor prevăzute în standardul de verificare a siguranţei construcţiilor.
V.1.4.3.2.Valorile caracteristice, coeficienţii de siguranţă pentru materiale şi valorile de
calcul ale rezistenţelor materialelor de construcţii se vor stabili în conformitate cu reglementările
tehnice corespunzătoare (beton, oţel, zidărie, lemn).
Pentru alte materiale de construcţii tradiţionale (sticlă, piatră, ipsos, etc.) valorile
caracteristice sunt prevăzute în standardele produselor respective.
Pentru materialele de construcţii ce nu sunt standardizate, valorile caracteristice se vor
stabili prin agremente tehnice, eliberate de laboratoare abilitate.

V.1.4.4. Proprietăţile terenului de fundare

V.1.4.4.1.Proprietăţile terenului de fundare se vor stabili prin cercetare geologică-tehnică
şi geotehnică în conformitate cu prevederile STAS 1242/1, şi cu celelalte reglementări tehnice
specifice.
V.1.4.4.2.Caracteristicile fizico-mecanice ale pământului se stabilesc conform
prevederilor standardizate (STAS 1243).
V.1.4.4.3.Valorile normate şi valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale
terenurilor de fundare se stabilesc conform reglementarilor tehnice prevăzute pentru diferite
tipuri de pământuri (STAS 3300/1/2/).
 V.1.4.5. Geometria structurii în ansamblu
Caracteristicile geometrice ale elementelor de construcţii sau ale construcţiilor, indiferent
de natura materialelor din care sunt executate acestea, se vor încadra în sistemul de toleranţă
stabilit prin STAS 8600.

V.1.4.6. Metodele de calcul

V.1.4.6.1. Pentru clădirile creşelor se folosesc aceleaşi metode de calcule ca şi pentru
celelalte construcţii civile şi industriale.
V.1.4.6.2.Metodele de calcul pentru elementele de structură din b.a otel şi zidărie precum
şi pentru terenul de fundare. Metodele de calcul sunt bazate pe conceptul de stare limită.
Principiile de baza ale metodelor de calcul sunt date de:
- STAS 10107/0 - pentru b.a. si beton precomprimat;
- STAS 10108/0 - pentru oţel
-STAS 10104 - pentru zidărie
- STAS 8316 - pentru terenul de fundare
Grupările de incarcari sunt stabilite prin STAS 10101/0 - pentru metodele de calcul
bazate pe conceptul de stare limită.
V.1.4.6.3.Metoda de calcul pentru elementele de structură din lemn, se bazează pe
conceptul de rezistenţă admisibilă conform STAS 856.
Pentru elementele de structură din lemn, gruparea încărcărilor se face conform STAS
763, cu excepţia elementelor şarpantei pentru care gruparea încărcărilor se face conform STAS
856.
V.l.4.6.4. Pentru calculul clădirilor cu pereţi structurali în afara principiilor generale
incluse, în standardele menţionate mai sus, se va ţine seama şi de prevederile următoarelor
reglementari tehnice.
P2 - Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie;
P85 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de
beton.
V.l.4.6.5. Pentru calculul seismic al clădirilor creşelor se vor utiliza metodele prevăzute
în Normativul P 100, cap.6.
Proiectarea antiseismică a instalaţiilor şi echipamentelor din clădirile creşelor se va face
cu respectarea principiilor generale din Normativul P 100.

V.1.5. Criterii (parametrii) şi nivele de performanţă corespunzătoare cerinţei de

rezistenţă şi stabilitate

V.1.5.1.Pentru clădirile ce adăpostesc creşele, verificarea cerinţei de rezistenţă şi

stabilitate se face cu criteriile sau parametrii de performanţă folosiţi pentru toate clădirile civile
şi industriale şi în special cu criteriile specifice din prezenta reglementare.
V.1.5.2.Nivelurile de performanţă asociate satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate
sunt cele corespunzătoare din clasa de importanţă III conform STAS 10100/0.
V.1.5.3.Nivelele de performanţă seismică al clădirilor pentru creşe, în conformitate cu
prevederile Normativului P100 este cel corespunzător clasei II de importanţă pentru coeficientul
de importanţă = 1,2
V.1.5.4. Pentru pereţii interiori neportanţi, criteriile şi nivelele de performanţă în
domeniul deformaţiilor se vor încadra în cele pentru clădiri de locuit.
 V.1.6. Reguli de proiectare
Pentru clădirile creşelor, regulile de proiectare sunt cele valabile pentru clădirile civile şi
industriale la care se adaugă prevederile din prezentul capitol, referitoare la protecţia
antiseismică a elementelor nestructurale şi a instalaţiilor.
V.1.6.1.În proiectarea elementelor de compartimentare şi închidere (pereţi despărţitori,
pereţi exteriori) se va opta pentru una din următoarele soluţii:
a) alcătuirea lor ca elemente structurale (dimensionate în consecinţă) ce fac parte
integrantă din sistemul structural;
b) în cazul structurilor flexibile să se dispună între structura de rezistenţă şi elementele
nestructurale, legături care să permită deplasări relative libere;
c) solidarizarea elementelor de compartimentare şi de închidere cu structura de rezistenţă
şi dimensionarea rigidităţii acesteia, astfel încât deformaţiile post-elastice, fisurile, etc. apărute în
urma oscilaţiilor seismice în elementele de separaţie şi de închidere să fie limitate.
V.1.6.1 .Elementele nestructurale exterioare (calcane, timpane, coşuri de fum, elemente
decorative, parapeţi, atice, etc.) vor fi ancorate de structura şi dimensionate astfel încât sub
acţiunea foiţelor seismice, să-si menţină integritatea fizică şi să nu provoace prin cădere pierderi
de vieţi omeneşti sau răniri de persoane în exteriorul clădirii.
V.1.6.2. La verificare, la acţiunea seismică a elementelor de construcţie interioare
nestructurale pentru care nu se urmăreşte păstrarea integrităţii după cutremur, se are în vedere
asigurarea ancorării elementelor de structură de rezistenţă pentru menţinerea stabilităţii.
V.1.6.3. Pentru a se asigura evacuarea în siguranţă a clădirii în cazul unui cutremur sever,
se va urmări ca uşile încăperilor şi cele de evacuare din clădire sa fie astfel proiectate încât să nu
se blocheze, iar pardoselile şi finisajele de pe căile de evacuare, prin eventuala avarie a lor să nu
blocheze circulaţia persoanelor.
V.1.6.4. Instalaţiile şi echipamentele se vor încadra de la inceput, din proiectare, în
categorii seismice conform capitolului 10 din Normativul P100.
Punctele termice, centralele termice, posturile de transformare şi staţiile de pompare ce
deservesc clădirile creşelor, vor fi amplasate de regulă grupat, în clădire independentă.
Centralele de ventilaţie şi de condiţionare a aerului se vor amplasa de regulă, în subsolul
clădirii.
Rezervoarele pentru alimentarea cu apă se vor monta de regulă, în exteriorul clădirii.
Prevederea de goluri în elementele nestructurale se va face numai în poziţiile şi cu
dimensiunile prevăzute în reglementările tehnice în vigoare.
Legăturile (ancorajele) instalaţiilor şi echipamentelor cu elementele de construcţie de
care sunt fixate, trebuie să reziste la eventualele situaţii speciale care pot sa apară în timpul
exploatării normale sau în timpul seismului.
Traversările conductelor peste rosturile antiseismice, se vor face numai la subsol sau la
etajele inferioare, unde deplasările relative ale tronsoanelor adiacente sunt mici.

V.1.6.5. Alcătuirea de detalii a structurilor

V. 1.6.5.1. Infrastructura
a) Infrastructura construcţiilor pentru creşe, care include fundaţiile şi subsolul, va
constitui un sistem spaţial capabil să transmită la teren încărcările verticale şi orizontale de
calcul, în limitele eforturilor unitare de calcul ale terenului şi ale deformaţiilor compatibile cu
condiţiile de exploatare normală a clădirilor.
Infrastructura se va concepe ca o cutie rigidă alcătuită din fundaţii, pereţii subsolului,
placa pardoselii subsolului şi planşeul peste subsol.
Se prevede obligatoriu în cazul terenurilor slabe, sensibile la umezire sau contract şi în
zonele seismice A - C.
 b) Proiectarea infrastructurilor pentru creşe se va face numai pe baza unui studiu
geotehnic întocmit de o unitate de specialitate atestată.
Încă de la întocmirea temei se va evita amplasarea în zone cu teren instabil (mâluri, râpe,
teren mlăştinos, nisipuri lichefiabile, teren inundabil, teren cu tasari mari).
c) Prin proiectare se vor lua masuri necesare, după caz, pentru:
- stabilizare, consolidare, epuismente, terasamente;
-aducerea caracteristicilor de rezistenţă şi deformabilitate ale terenului la nivelul
cerinţelor (compactare, vibrar, silicatizare, etc.);
-drenare, colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă sau pluviale.
d) Fundaţiile vor trebui proiectate şi executate astfel încât să respecte următoarele
exigenţe:
-fundarea se va face pe straturi de teren compacte şi omogene; de regulă nivelul de
fundare va fi uniform pe toata suprafaţa clădirii.
În cazul în care amplasamentul prezintă discontinuităţi de structură a solului, construcţia
va fi plasată integral pe una din părţile omogene.
- se va asigura transmiterea cât mai uniforma a încărcărilor la teren;
- nu se va depaşi capacitatea portantă a terenului în nici o zonă a fundaţiei;
- adâncimea de fundare să fie cel puţin limita de inghet;
- să se asigure protecţia armaturii şi betonului contra factorilor agresivi din sol;
- prevederea rosturilor de tasare între fundaţii este recomandată numai daca tronsoanele
rezultate au suprafaţa mai mare de 500 mp la nivelul terenului.
e) Subsolul trebuie să asigure:
- conlucrarea perfectă între fundaţii şi suprastructură;
- amplasarea în condiţii de securitate a echipamentelor instalaţiilor şi a utilajelor ce se
pretează amplasării în subsol;
- protecţia împotriva apelor subterane sau de suprafaţa prin realizarea unor hidroizolaţii
corespunzătoare;
- comportarea corespunzătoare a structurii la acţiunea seismică; transmiterea cât mai
uniformă a încărcaţilor la fundaţii;
f) Materiale şi soluţii constructive:
- fundaţiile vor fi prevazute din beton simplu şi/sau beton armat sau alte materiale
impuse prin cerinţe deosebite:
- pentru clădirile cu structura în cadre si cu subsol se vor prevedea fundaţii continue sub
pereţii subsolului, stâlpii fiind plasaţi la intersecţiile pereţilor cel puţin în 50% din cazuri (în
acest caz, poziţia şi dimensiunile golurilor nu vor reduce ca măsura importantă rigiditatea şi
rezistenţa pereţilor de subsol).
- pentru structurile în cadre fără subsol, toate fundaţiile stâlpilor vor fi legate printr-o
reţea bidirecţionată de grinzi de fundaţie. Reţeaua de grinzi de fundaţie poate fi redusă la 50%
din numărul stâlpilor în cazul construcţiilor amplasate în zonele de intensitate seismică D-F sau
în cazul construcţiilor fundate pe teren foarte bun (teren stâncos, pietrişuri compacte, etc); în
aceste cazuri este obligatorie prevederea grinzilor de fundaţie (socluri armate) pe conturul
clădirii şi realizarea la nivelul pardoselii parterului a unei plăci din b.a. legată cu stâlpi;
- subsolul rigid va fi alcătuit din perete de b.a. pe contur şi în interior pentru rigidizare şi
compartimentare. Pereţii subsolului se vor dispune obligatoriu în prelungirea diafragmelor
suprastructurii.
- infrastructura rigidă reazemă obligatoriu pe fundaţii continue sau radiere;
- în cazul în care construcţiile sunt amplasate pe terenuri dificile de fundare se vor
respecta, după caz, prevederile de alcătuire generală şi detaliere constructivă din normativele P 7,
P 70 sau C 160 (piloţi - în cazul fundaţiilor indirecte).
 Pentru fundaţiile când sunt necesare lucrări de îmbunatăţire a terenului, acestea vor fi
realizate numai pe baza unui proiect verificat conform prevederilor HGR nr.73 1/1991.
Prin proiect se va justifica alegerea soluţiei de fundare (consolidarea terenului sau
fundare indirectă).

V.1.6.5.2. Stâlpi
a) Stâlpii trebuie să fie proiectaţi astfel încât, sub acţiunea încărcărilor din grupările
fundamentale şi speciale:
- să fie înzestraţi cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi
ductilitate;
- să fie capabili să preia eforturile suplimentare care apar ca urmare a cedării unui
element structural (altor clemente structurale) situat în vecinatate;
- eforturile suplimentare care apar în cazul depăşirii accidentale a caracteristicilor de
rezistenţă ale unui stâlp să poată fi preluate de elementele structurale adiacente;
- în cazul cedării accidentale a unui stâlp să nu se producă prăbuşirea clădirii sau a unei
părţi importante din ea;
- deformatiile lor să fie limitate pentru a nu se produce distrugerea sau avarierea
semnificativă a elementele: nestructurale şi/sau a echipamentelor şi instalaţiilor adiacente.
b) La dimensionare se vor avea în vedere şi următoarele condiţii:
- asigurarea unei rigidităţi suficiente pentru satisfacerea prevederilor care limitează
deformatiile provocate de seisme;
- limitarea la valori corespunzătoare eforturile axiale de compresiune, pentru asigurarea
unui răspuns ductil al stâlpului solicitat de încărcări seismice;
- protecţia stâlpilor împotriva inducerii în ei de către acţiuni seismice de intensitate
ridicată a unor deformaţii mari în domeniul post-elastic, prin dirijarea producerii articulaţiilor
elastice cu prioritate în grinzi şi în secţiunile de la baza pereţilor structurali.

V.1.6.5.3. Grinzi
Grinzile trebuie să fie proiectate, astfel încât, sub acţiunea încărcărilor din grupările
fundamentale şi speciale:
- să fie încastrate cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi
ductilitate;
- să fie apte să preia eforturile suplimentare generate de o eventuala cedare a altor
elemente structurale (grinzi, zone de placă, etc.) situate în vecinătate;
- eforturile suplimentare care apar în cazul depăşirii accidentale a caracteristicilor de
rezistenţă ale unei grinzi să poată fi preluate de elementele structurale adiacente;
- în cazul apariţiei unor eforturi mari din cutremur trebuie să constituie elemente
structurale în care se produc plastificari cu prioritate înainte ca acestea să ia naştere în elementele
verticale pe care ele reazemă; pe măsura ce eforturile se măresc, grinzile trebuie să se plastifice
înaintea elementelor verticale adiacente;
- în cazul cedării accidentale a unei grinzi să nu se producă prăbuşirea cladirii sau a unei
părţi importante din ea;
- defornaţiile grinzilor să fie limitate la valori acceptabile pentru a nu se produce
distrugerea sau avarierea semnificativă a elemenlelor nestructurale şi/sau a echipamentelor şi
instalaţiilor adiacente;
- înzestrarea grinzilor cu capacităţi corespunzătoare de ductilitate.
 V.l .6.5.4. Pereţi structurali
a) Pereţii structurali trebuie proiectaţi astfel încât, sub actiunea încărcărilor din grupările
fundamentale şi speciale:
- să fie înzestraţi cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi
ductilitate;
- să preia în condiţii favorabile întreaga încărcare seismică orizontală care acţionează
structura sau o parte semnificativă din ea, inclusiv eforturile suplimentare generale de torsiune de
ansamblu a clădirii;
- să asigure întregului ansamblu structural caracteristici de rigiditate suficiente pentru
satisfacerea condiţiilor de deformabilitate impuse;
- să poată prelua eforturile suplimentare care apar ca urmare a cedării altor elemente
structurale situate in vecinătatea lor;
- în cazul cedării accidentale a unui perete structural să nu se producă avarierea gravă
sau prăbuşirea clădirii sau a unei parţi importante din ea.
b) La dimensionarea pereţilor se va ţine seama şi de următoarele condiţii:
- numărul, forma şi dimensiunile secţiunilor transversale ale pereţilor, precum şi poziţiile
lor în plan vor fi astfel proiectate, încât:
* să se obţină caracteristici suficiente de rigiditate ale ansamblului structural, cu valori
apropiate de cele 2 direcţii principale ale structurii;
* să se limiteze intensitatea eforturilor unitare axiale normale şi de lunecare, pentru a
obţine un răspuns seismic ductil al peretelui în cauză şi, respectiv, pentru a micşora
probabilitatea cedărilor casante provocate de acţiunea forţei tăietoare;
* să se dispună pereţi structurali pe contur sau în colţuri, pentru realizarea unei rigidităţi
corespunzatoare la torsiunea generală;
- evitarea producerii fenomenului de pierderea stabilităţii laterale (valoare);
- dirijarea producerii de deformaţii plastice sub acţiunea încărcărilor seismice de mare
intensitate în zone ale pereţilor prestabilite prin proiect în acord cu mecanismele structurale de
plastificare dorite;
- în cazul pereţilor structurali de zidărie, evitarea producerii de striviri locale ale acestora
din interacţiunea lor cu stâlpii şi grinzile adiacente.

V.1.6.5.5. Plăci
Plăcile trebuie proiectate astfel încât sub acţiunea încărcărilor din grupările fundamentale
şi speciale:
- să posede caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate, rigiditate şi ductilitate atât
faţă de încărcările verticale care acţionează normal pe planul lor cât şi faţă de încărcările
orizontale; în legătură cu încărcările orizontale, şi în primul rând cu cele seismice, se face
precizarea ca plăcile, împreuna cu grinzile şi centurile, trebuie să constituie elemente de mare
rigiditate în planul lor, cu rol determinant în mobilizarea elementelor structurale (pereţi şi stâlpi)
la preluarea acestor încărcări şi în redistributia eforturilor între elementele verticale
suprasolicitate şi cele mai puţin încărcate;
- să transmită în condiţii avantajoase, încărcările verticale şi orizontale la elementele
structurale pe care reazemă (grinzi, stâlpi şi pereţi structurali;
- să poată prelua eforturile suplimentare generate de cedarea unui element structural
(altor elemente structurale) adiacente:
- în cazul cedării accidentale a unei zone de placă să nu se producă prăbuşirea clădirii
sau a unei părţi importante din ea:
- să asigure la nivelul normal protecţia fonică, şi atunci când este cazul, şi termică a
spaţiilor utilizate.
 V.l .6.5.6. Şarpante
Şarpantele trebuie să satisfacă următoarele exigenţe:
- să asigure, în condiţii favorabile, preluarea şi transmiterea la elementele de reazem a
încărcărilor acoperişurilor;
- să fie înzestrate cu caracteristici suficiente de rezistenţă, stabilitate şi rigiditate;
- în cazul căderii accidentale a unor elemente/parţi de şarpantă să nu se producă avarierea
sau prăbuşirea clădirii sau a unei părţi importante din ea;
- să permită circulaţia şi accesul uşor pentru reparaţii în cazul în care acestea sunt
necesare.

V.l.(B) lnstalaţii
- Cerinţele analizate respectă conţinutul ghidurilor de performanţă pentru diverse tipuri
de instalaţii şi constituie o completare şi adaptare a acestora pentru condiţiile specifice creşelor;
- Cerinţa de rezistenţă şi stabilitate defineşte şi specifică criteriile de performanţă, care
trebuie sa le îndeplinească instalaţiile astfel încât să beneficieze în exploatare de rezistenţa la
solicitări mecanice şi termice concomitent cu funcţionarea lor conform regimurilor de lucru
pentru care au fost proiectate, indiferent de variaţia factorilor exteriori instalaţiei (climatici, grad
de utilizare a spaţiilor deservite, etc);
- În ansamblul lor, instalaţiile şi elementele lor componente vor beneficia de performanţe
corespunzătoare, stabilite prin proiect, materializate prin execuţie, urmărite şi menţinute prin
exploatare.

V.l.(B).l. Rezistenţa la presiunea fluidelor (agenţi termici)

- Se defineşte ca fiind rezistenţa mecanică a elementelor componente ale instalaţiilor
(conducte, armături, corpuri şi baterii de încălzire sau răcire, etc.) la presiunile care pot apărea în
interiorul instalaţiilor în timpul exploatării.
Criteriul de performanţă este reprezentat de valoarea presiunii limită a fluidelor, maxim
admisă, care nu produce deteriorări ale elementelor instalaţiei (deformaţii permanente, rupturi,
etc.);
- Valorile prescrise pentru presiunea limită corespund nivelurilor de presiune de
încercare stabilite, în funcţie de presiunile nominale ale respectivelor elemente de instalaţii;
- Ţinerea sub control a valorii presiunii in instalaţii se va realiza prin intermediul
dispozitivelor de limitare a presiunii ale căror caracteristici sunt garantate de producători;
- Elementele de instalaţie avute în vedere sunt:
* supape de siguranţe;
* robinete de închidere cu 3 căi (cu descărcare);
* conducte de siguranţă cu eventuale armaturi specifice;
Poziţia de amplasare, tipul şi caracteristicile elementelor de instalaţii precum şi modul de
control vor fi în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.

V.l.(B).2 Rezistenţa la presiunea aerului

- Se defineşte ca fiind rezistenţa mecanică a elementelor componente traseelor de aer ale
instalaţiilor de ventilare la presiunile care pot apărea în interiorul acestora în timpul exploatării;
- Criteriul de performanţă este reprezentat de presiunea limita a aerului, maxim admisă,
care nu produce deteriorări ale elementelor componente traseelor de aer (deformaţii, modificarea
dimensiunilor secţiunii canalului, etc.) cât şi neetanşeităţi ale acestora atât pe partea curată (aer
tratat) cât şi pe cea murdară (aer viciat).
- Valorile prescrise pentru presiunea limită sunt de 2 x Ps, dar nu mai puţin de 10 mbar,
în care Ps este presiunea de serviciu din instalaţie, în mbar.
 - Echipamentele utilizate în instalaţiile de ventilare vor fi garantate de producător din
punct de vedere al îndeplinirii cerinţelor specifice nivelului de presiune (deteriorări şi
etanşeităţi).
- Zona de instalaţii, specifice pentru creşe este blocul gospodăresc: spălătorie şi
bucătărie.
Acestea trebuie sa îndeplinească obligatoriu criteriul de performanţă prezentat.
Sistemele de filtrare vor fi dotate cu manometre diferenţiale pentru supravegherea
nivelului de colmatare al acestora în limitele funcţionale admise.
- Rezistenta mecanica a elementelor instalaţiei este verificata sub efectul combinat al
presiunii aerului si al eforturilor exterioare care pot fi aplicate in utilizare.

V.1.(B).3. Rezistenţa la temperatura fluidelor (agenţi termici)

- Se defineşte ca rezistenţa mecanică a elementelor componente ale instalaţiilor
(conducte, armături, îmbinări de etanşare) la temperaturile ce pot apărea în interiorul instalaţiei
în timpul exploatării.
- Criteriul de performanţă îl reprezintă temperatura limită a fluidului, maxim admisă,
care nu produce deteriorări ale elementelor instalaţiei (deformaţii permanente, arderea
materialului sau pierderea capacităţii de rezistenţă, etc);
- Valorile prescrise pentru temperaturile limită, maxim admise, se determină astfel:
ta = Td + 20 oC
in care:
Td - temperatura maximă de regim pentru fiecare tip de agent termic.
- Domeniul de utilizare pentru materialele elementelor de instalaţii va fi compatibil cu
regimul de temperatură şi presiune al instalaţiei (ta < t, unde t - temperatura garantată de
producător).

V.1.(B).4. Rezistenţa la variaţii de temperatură

- Se defineşte ca rezistenţa mecanică a conductelor, tubulaturi metalice şi echipamentele
lor aferente instalaţiilor de încălzire şi tratare a aerului la variaţii de temperatură la care pot fi
supuse în timpul exploatării;
- Criteriul de performanţă este dat de posibilităţile de preluare a dilatarii termice de către
reţelele de conducte şi tubulatura prin compensare naturală (configuraţia reţelelor) sau prin
compensatori de dilatare, precum şi prevederea unui sistem calculat corespunzător de suporţi de
susţinere (fixi şi mobili).
- Se vor considera următoarele dilatări lineare:
* oţel 0,012 mm/m C
* cupru 0,017 mm/m C
* materiale plastice 0,1 - 0,2 mm/m C
- Trecerile elementelor de conducte prin pereţi şi planşee se vor realiza numai cu
mansoane de protecţie şi etanşările corespunzătoare;
- Verificarea îndeplinirii criteriului de performanta se va face simultan cu realizarea
cerinţelor impuse de rezistenţa la presiune (deteriorări şi etanşeitate).

V.1.(B).5. Rezistenţa la eforturi în exploatare

- Se defineşte ca rezistenţa mecanică a părţilor accesibile ale instalaţiilor la eforturile
care pot fi aplicate în cursul exploatării;
- Criteriul de performantă este dat de valoarea foiţei limită care nu produce deteriorări
elementelor instalaţiei (deformaţii permanente, pierderi de etanşeitate, rupturi).
Se materializează prin:
* rezistenţă la încovoiere între suporturi, respectiv valoarea forţei de încovoiere (Fi);
 * rezistenţă la tracţiune, respectiv valoarea foiţei axială de tracţiune (Ft);
- valorile prescrise faţa de încovoiere sunt:
* conducte de apă;
Fi = 1.000 N pentru conducte accesibile
Fi = 500 N pentru conducte inaccesibile
* canale de aer Fi = 800 N
* montarea utilajelor instalaţiei - forţa statica verticală F = 1.000N (repartizată pe o
laţime de maximum 50 cm)
- Valoarea forţei axiale de tracţiune se calculează cu relaţia:
Ft = 40 Pu x S (N)
în care:
Pu - presiunea nominală a conductei, în bar
S - secţiunea de trecere a conductei, în cm2
- La accesorii cu elemente mobile se vor considera eforturile maxime la tracţiune,
torsiune, o încovoiere, etc, după caz, la acţionarea elementului astfel încât să nu fie diminuată
rezistenţa mecanică a piesei şi nici pierderea sau diminuarea etanşeităţii în zona articulaţiilor;
- Cerinţele de rezistenţă la eforturi în exploatare pentru elementele de construcţii vor fi
corelate cu cele similare pentru instalaţiile din dotare.

V.1.(B).6. Limitarea transmiterii vibraţiilor produse de utilaje

- Se defineşte ca fiind nivelul de transmitere a vibraţiilor produse de utilajele instalaţiilor
la paliile structurii de rezistenţă, susceptibile de a intra în rezonanţă - planşee, acoperişuri terasă,
platforme etc;
- Criteriul de performanţă este exprimat de:
* raportul dintre frecvenţa proprie de vibraţie al utilajului montat pe suportul lui real - f 1
- şi frecvenţa proprie de vibraţie a elementelor de construcţie - f 2 - asimilat cu o placă;
* amplitudinea vitezei şi vibraţiei la rezonanţă a elementelor de construcţie pe care se
află utilajul - V max.;
- Modul de determinare a acestor mărimi şi valorile prescrise sunt precizate în lucrarea
"Ghidul criteriilor de performanţă pentru exigenţele fundamentale ale instalaţiilor din clădiri
civile";
- La proiectare se vor prevedea măsuri specifice care să preîntâmpine apariţia
instabilităţii construcţiei şi a inconfortului acustic (nivel de zgomot ridicat). Aceste măsuri vor
viza amortizarea vibraţiilor cât mai aproape de sursă;
- Echipamentele utilizate, ce se constituie în surse de vibraţii (ventilatoare, pompe,
compresoare), trebuie să aibă specificate condiţiile ce trebuie să le îndeplinească pentru evitarea
producerii zgomotului.

V.1.(B).7. Protecţie antiseismică

- Se defineşte ca fiind protecţie antiseismica a utilajelor şi elementelor componente ale
instalaţiilor;
- Criteriul de performanţă consta în asigurarea condiţiilor de amplasare a echipamentelor
în cadrul clădirii şi luarea măsurilor corespunzătoare de stabilitate pentru utilaje şi celelalte
elemente componente ale instalaţiilor în corelare cu zona seismică a amplasamentului clădirii
creşei;
- La proiectare se va avea în vedere următoarele:
* amplasarea funcţiunilor complexe de instalaţii (centrala termică, centrala de ventilaţie,
etc.) în spatii special amenajate, astfel încât să nu afecteze rezistenţa clădirii (subsol, alte spaţii
tehnice, clădire separată, etc);
* fixarea utilajelor pe suporturi şi asigurarea contra răsturnării;
 * existenţa ghidajelor laterale la suporturile mobile ale reţelelor de conducte;
* realizarea de prinderi elastice ale elementelor de instalaţii de elementele de construcţie;
* existenţa măsurilor de protecţie la seism pentru conducte la trecerea lor prin diferite
corpuri ale clădirii, la rosturile de dilatare.

ANEXA V.l.(A)
DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 10101 /0A – Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru

construcţii civile şi industriale.
STAS 10101/2 - Acţiuni datorate procesului de exploatare
STAS 10101/2A1 - Acţiuni în construcţii. Încărcări tehnologice din exploatare pentru
construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
STAS 10101/20 - Acţiuni în construcţii. Încărcări date de vânt.
STAS 10101/21 - Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zăpada
STAS 10101/23 - Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura exterioară.
STAS 10101/23A -Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperaturi exterioare în
construcţii civile şi industriale.
STAS 10100/0 - Principii generale de verificare a siguranţei construcţiilor.
STAS 10107/0 - Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor
structurale de beton, beton armat şi beton precomprimat.
STAS 10108/0, 1, 2 - Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel.
STAS 101091 - Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor.
STAS 10104 - Construcţii din zidărie. Prevederi fundamentale pentru calculul
elementelor structurale.
STAS 856 - Construcţii de lemn. Prescripţii pentru proiectare.
STAS 1242 - Teren de fundare. Principii generale de cercetare.
STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor.
STAS 3300/1 - Teren de fundare. Principii generale de calcul.
STAS 3300/2 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.
STAS 8600 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Sistem de toleranţe.
P 2 - Normativ privind şi executarea structurilor din zidărie.
P 85 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de
beton
Normativ P100 - Pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-
culturale şi industriale.

V.2. Siguranţa în exploatare

Cerinţa de siguranţă în exploatare se referă la protecţia utilizatorilor, din creşe, împotriva
riscului de accidentare în timpul exploatării clădirii precum şi în timpul utilizării spaţiului
imediat înconjurător, respectiv:
A - Siguranţa cu privire la circulaţia pedestră;
B - Siguranţa cu privire la agresiuni provenite din instalaţii;
C - Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere;
D - Securitatea cu privire la intruziuni şi efracţii
Zonele avute în vedere:
- spaţiul public din imediata vecinătate a incintei, inclusiv accesele în incintă (pentru A;
D);
 - incinta clădirii, inclusiv zonele de acces în clădire (pentru A; B; D).
- spaţiul interior al clădirii (pentru A; B; C; D).
Prezentul normativ în cazul cerinţei de siguranţa în exploatare conţine numai prevederi
specifice clădirilor creşelor.
Pentru prevederi comune tuturor clădirilor se va consulta "Normativ privind proiectarea
clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare" indicativ CE 1 - 95.

V.2.(A). Siguranţa cu privire la circulaţia pedestra

Se refera la protecţia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul desfăşurării
activităţii sau deplasări pedestre atât în interiorul clădirii (pe orizontală şi pe verticală cât şi în
exteriorul clădirii (spaţiul public din imediata vecinătate şi incinta clădirii).

V.2.(A).1. Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă

Siguranţa cu privire la circulaţia exterioară clădirii:
1) Circulaţia în cadrul incintei
a) circulaţia carosabilă se va rezolva separat de cea pietonală;
b) carosabilul de acces va fi bordat cu trotuare (pavate, înălţate fata de carosabil, având
bordura teşita);
c) denivelările de pe traseele de circulaţie (carosabil şi pietonal) mai mari de 2,5 cm, vor
fi preluate prin pante de max. 8%;
d) locurile periculoase din punct de vedere al circulaţiei vor fi semnalizate vizibil;
e) vor fi prevăzute instalaţii de iluminai pe traseele de circulaţie din jurul clădirilor în
zonele cu potenţial de accidentare, precum şi la punctele de alimentare cu apă.
2) Rezolvarea parcajelor
a) parcajele pentru autoturisme, se vor rezolva astfel încât să nu afecteze circulaţia
pietonală.

V.2.(A).2. Siguranţa cu privire la accese

1) Criterii de rezolvare şi diferenţiere
a) accesele în incintă vor fi strict limitate ca număr şi cu posibilitate de control, pentru a
asigura condiţii de igiena, intimitate şi linişte specifice incintelor pentru creşe.
b) accesul in clădire se va diferenţia astfel:
- acces copii cu însoţitor;
- acces personal didactic şi medical;
- acces aprovizionare cu alimente.
Numărul de accese în clădire este determinat de mărimea creşei.
2) Condiţii de conformare
- accesul unic în incinta va avea porţi distincte pentru pietoni şi autovehicule;
- accesele în clădire vor fi dimensionate corespunzător, inclusiv pentru evacuarea în caz
de incendiu:
- accesele în clădire a copiilor cu însoţitori se vor rezolva cu uşi în doua canaturi, fără
praguri cu l.min. 1,10 m (în cazul când depozitul pentru cărucioare se afla în clădire lângă spaţiu
filtru-vestiar);
- podestele de intrare în clădire vor avea dimensiunea de 1,50 x l,50 (pentru rotaţii
complete a unui cărucior cu copil);
- accesul pe podestul de intrare se va asigura şi prin intermediul unei rampe cu:
* lăţimea de min. 1,20 m liber, şi
* panta - max. 8%
- accesele în holuri şi săli de aşteptare vor fi prevăzute cu Windfanguri;
 - accesele pentru servicii tehnice şi aprovizionare se vor dimensiona de la caz la caz, în
funcţie de cerinţele tehnologice.

V.2.(A).3 Siguranţa în timpul deplasării şi activităţilor curente la interiorul

clădirilor
1) Măsuri de siguranţă generală
Pentru siguranţa copiilor în interiorul creşelor se vor respecta următoarele cerinţe:
- se va evita interferarea circulaţiei din zonele aglomerate-aşteptare-filtru-vestiar copii,
cu cea din zona liniştită -nucleu copii-spaţiu multifuncţional, dormitoare;
- se va evita traversarea circuitului interior al creşei (copii, personal educaţional şi
medical) de circuitul tehnico - gospodaresc (personal administrativ).
2) Dimensionarea căilor de circulaţie
a) Căile de circulaţie din interiorul unei creşe se dimensionează în funcţie de necesităţile
funcţionale, de tipul şi gabaritele mijloacelor de transport, de modul de mobilare, de numărul şi
categoriile de utilizatori şi de dimensiunile necesare de evacuare în caz de incendiu (când este
cazul).
- lăţimea liberă a fluxului de circulaţie interioară va fi:
* min. 0,80 m - pentru persoane adulte
* min. 0,90 m - pentru persoane cu copii
- lăţimea liberă coridor:
* min. 1,00 m (pentru max.50 persoane)
* min. 1,40 m (pentru mai mult de 50 persoane şi pentru copii cu însoţitori)
- pe parcursul căilor de circulaţie se vor prevedea spaţii de manevră a persoanelor cu
copii în braţe sau în cărucior 1,50 xl,50 m;
- denivelările pardoselii, pe traseu, se vor face de min. 3 trepte;
- la denivelări mai mari de 0,50 m, se vor prevedea balustrade de siguranţă la rampa
scării cu doua înălţimi.
* una la h = 0,90 m - pentru adulţi
* cealaltă intermediară h = 0,60 cm pentru copii (STAS 6131)
- la ferestre cu parapet sub 0,90 m, se prevăd balustrade de protecţie h = 0,90 m (STAS
6131).
- înălţimea liberă a uşilor curente nu va fi mai mică de 2,04 m (corespunzător unei
înălţimi a golului de 2,10 m)
- lăţimea libera a uşilor va fi de:
* min. 0,80 m - la grupurile sanitare
* min. 1,00 m - la dormitor, sălile de joc, izolare copil medical, tratament, administraţie,
etc):
* la căile de evacuare, dimensiunile uşilor se vor stabili normativului de protecţie contra
incendiului.
3) Modul de soluţionare a elementelor de construcţie şi dotare fixă pe căile de circulaţie
a) condiţii de rezolvare a uşilor
- pe traseele de circulaţie a copiilor, uşile vor fi vizibile, vor avea sisteme de acţionare
simple, fără risc de blocare, nu vor avea praguri;
- prin modul de amplasare sau sensul de deschidere, uşile nu vor limita sau împiedica
circulaţia, nu se vor ciocni între ele la deschiderea consecutivă;
- se recomandă utilizarea foilor de uşa cu geam pe traseele de circulaţie;
- uşile amplasate pe căile de evacuare şi adiacent acestora sau cele care închid spaţii cu
pericol de incendiu sau explozie vor respecta prevederile din normativul de protecţie contra
incendiului;
 - uşile ce despart spaţiile în care se găsesc copii de spaţiile tehnico-gospodaresti, vor
avea prevăzute sisteme de etanşate şi vor purta marcaje de interzicere a accesului;
b) condiţii de rezolvare a pardoselilor;
- să aibă suprafaţa plană, netedă dar antiderapantă;
- să aibă continuitate pe tot nivelul, eventualele denivelări se vor prelua prin pante de
max. 8% racordate lin la suprafeţele orizontale;
- să aibă rezistenţă la uzură, să nu producă praf sau scame prin erodare; îmbinările sau
rosturile de montaj să nu ducă la agăţare sau împiedicare ;
- să fie lavabile (hidrofuge) uşor de întreţinut;
- sa fie aseptice şi să nu reţină praful în încăperile în care copiii se joacă pe pardoseală
(spaţiu multifuncţional)
- să aibă coeficient de conductibilitate termică şi electrică redus.
c) condiţii de rezolvare a pereţilor
- pereţii laterali căilor de circulaţie vor fi plani, netezi (fara asperităţi şi profile
ornamentale); nu vor prezenta bavuri, muchii tăioase sau alte surse de rănire;
- se vor evita soluţiile constructive care induc deplanări (grinzi secundare, stâlpi şi
sâmburi ieşiţi din planul pereţilor);
- suprafeţele vitrate (uşi, ferestre, pereţi) vor fi rezolvate plin până la înălţimea de 1,00 m
(din materiale rezistente la lovire).

V.2.(A).4. Siguranţa cu privire la schimbarea de nivel (terase, ferestre, uşi)

1) Condiţii de rezolvare
- diferenţele de nivel sub 3 trepte vor fi rezolvate prin plan înclinat cu panta max. 80%.
2) Măsuri de protecţie
- la denivelări mai mari de 0,30 m se prevăd balustrade de protecţie, alcătuite conform
STAS 6131.
* înălţime curentă h = 0,90 m
* înălţime intermediară pentru copii h = 0,60 m
- ferestrele fără parapet sau cu parapet sub 0,90 m şi uşile ferestre aliate la mai mult de
0,50 m faţă de sol, vor fi asigurate cu balustrade de protecţie conform prevederii STAS 6131 ("h"
recomandat = 1,00 m);
- ferestrele, din camerele de joacă şi dormitoare, vor fi prevăzute cu grile sau alte sisteme
de protecţie.

V.2.(A).5. Capitolul - siguranţa la deplasare pe verticală-scări şi a transportului

mecanizat - ascensoare nu este detaliat în acest capitol, având în vedere faptul că creşa
independentă se recomandă să se dezvolte numai pe parter.

V.2.(A).6. Siguranţa cu privire la iluminarea artificială

1) Iluminare medie pentru iluminatul de siguranţă
* pentru evacuare - mm. 2 lx
* pentru zona de supraveghere în timpul nopţii (în zona patului) min.20 lx - dormitoare.
* pentru veghe (orientare) - 2 Ix - cabinet medical, tratamente,
- iluminat general 500 lx
- toalete, încăperi cu activităţi vestiare - 200 lx
2) Iluminarea medie pentru iluminatul normal pe căile de circulaţie
- holuri, coridoare
* 200 lx - ziua
* 50 lx - noaptea
 - raportul între nivelurile de iluminare medie dintre două încăperi alăturate trebuie să fie
min.0,1 (E med. l/E med. 2 mai mare sau egal 1/10)
3) Factorul de uniformitate (E min.+ E max.) pentru iluminatul de siguranţă
- pentru evacuare şi circulaţie I 40 (la nivelul suprafeţei de circulaţie - în axul acesteia)
- pentru continuarea lucrului 1/2... 1/4 (la nivelul suprafeţei ele lucru).
4) iluminarea medie pentru iluminatul normal al spaţiilor exterioare
- mm. 10 lx
5) Continuitatea serviciului
- duratele maxime de întrerupere în alimentarea cu energie electrică (conform cap.III
2.M.1) trebuie să fie:
* pentru receptoare de categoria 0 - sub 0,1 secunde
* pentru receptoare de categoria I - sub 1 minut
* pentru receptoare de categoria II - sub 8 ore (dacă alimentarea se face din reţeaua de 0,4
kv a furnizorului).
- alimentarea cu energie electrică se asigura din SEN (sistemul energetic naţional).

V.2.(B). Siguranţa cu privire la instalaţii

1) Toate instalaţiile din clădirile creşelor trebuie concepute ş executate în aşa fel încât
toţi utilizatorii şi în special copiii să fie protejaţi faţă de riscuri pentru sănătatea şi viaţa lor;
acestea ţinând seama şi de faptul că o parte din copii (cei ce nu se pot mişca) pot face gesturi
necontrolate şi manevrări greşite în utilizarea instalaţiilor.
O cerinţa obligatorie este respectarea întocmai a prevederilor normativelor specifice
diferitelor tipuri de instalaţii.
2) Se vor respecta prevederile cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor civile
din punct de vedere al cerinţei de siguranţa în utilizare" CE 1 (cap.2.3) specifice clădirilor
creşelor.
Criterii parametrii şi niveluri de performanţă

V.2.(B).l. Protecţia împotriva riscului de electrocutare

a) alimentarea cu energic electrică, se va face prin intermediul tablourilor electrice cu
respectarea condiţiilor de montaj;
b) tablourile electrice cu apărutele de comutare, siguranţa şi control, vor fi astfel
amplasate şi asigurate încât să nu permită accesul la ele (h = 1,50 in): decât pentru personalul
instruit în utilizarea lor.
c) tensiunile nominale de lucru:
Un = max. 220 V, pentru corpuri de iluminat;
Un = max. 400 V, pentru utilaje electrice
d) tensiuni de atingere:
U = max. 40 V, pentru instalaţii şi echipamente fixe şi mobile, utilaje şi echipamente
portabile din spatii cu pardoseala conducătoare de electricitate.
e) curenţi nepericulosi (suportaţi de corpul omenesc)
Ih = max. 10 mA
f) rezistenţa de dispersie a prizei de pământ (conform 17 si 120).
* R = max.4 Ohmi - pentru inst.electrică de joasă tensiune;
* R = max 1 Ohm - priza de pământ comună pentru joasă tensiune şi paratrăsnet;
* R = max. 10 Ohmi - pentru instalaţia de paratrăsnet.
g) rezistenţa de izolaţie
* R = min. 50.000 Ohmi - pentru materialele izolatoare a elementelor conducătoare de
electricitate.
 h) toate elementele conducătoare de electricitate vor fi făcute inaccesibile atingerii
întâmplătoare prin:
- izolare electrică cu materiale izolante;
- introducerea echipamentelor în carcase de protecţie;
- deplasări la distanţe minime de protecţie;
- îngrădirea elementelor aflate sub tensiune:
* legarea la pământ;
* alimentarea cu tensiune redusă de lucru;
* folosirea de mijloace individuale de protecţie.
i) măsuri de protecţie pentru atingerea indirectă:
* tensiuni reduse de lucru;
* legarea la pământ;
* izolarea de protecţie aplicată utilajului;
* egalizarea sau dirijarea distribuţiei potenţiale;
* deconectarea automată a sectorului defect;
* folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante.

V.2.(B).2. Protecţia împotriva riscului de arsură sau opărire

a) agenţii termici utilizaţi în creşe pentru încălzire, climatizare vor fi de natură să nu
producă accidente sau panică în caz de defecţiune sau avarie;
- temperatura părţilor accesibile instalaţiilor max.70 oC;
- temperatura aerului introdus în încăpere prin instalaţia de climatizare (la un 1 cm de
gură de introducere) - max. 70 0 C, daca nu este îndreptată spre zona ocupată de copii şi dacă
pătrunde la min. h = 3,50 m;
b) instalaţiile de apa fierbinte vor avea elementele componente (conductele,
echipamentele), amplasate în spaţii şi pe trasee protejate.
- temperatura apei calde menajere - max. 60 oC.
c) măsuri de protecţie;
- în cazul corpurilor de iluminat cu lămpi incandescente (100° C), se vor proteja cu
elemente de protecţie corespunzătoare, conform Normativ I 7.
- în cazul echipamentelor pentru încălzire (corpuri sau conducte de încălzire), protecţia se
va face conform Normativ 1-13.
* în mod particular pentru creşe, corpurile de încălzire pot fi:
1) radiatoare - când există un agent termic propriu sau colectiv
2) sobe de teracotă în mediul rural
* izolarea acestora se face prin intermediul unor paravane în cazul sobelor de teracotă şi
prin amplasarea caloriferelor la o înălţime ce îndepărtează pericolul de arsură prin atingere.

V.2.(B).3. Protecţia împotriva riscului de explozie

a) toate instalaţiile, recipienţii şi echipamentele pentru agenţi termici sub presiune vor fi
prevăzute cu dispozitive de siguranţă pentru cazul când presiunea se ridică peste parametrii
nominali (supape de siguranţă, elemenle de automatizare, etc.)
b) toate instalaţiile şi echipamentele care utilizează apă cu temperatura peste 114 oC, vor
respecta prescripţiile tehnice ISCIR şi vor fi autorizaţi de acesta la punerea în funcţiune.
c) dimensionarea şi amplasarea rezervoarelor de combustibili pentu centrale termice vor
fi conform prevederilor Normativului I 13.
d) proiectarea instalaţiilor de gaze naturale (gaz metan) se va face cu respectarea
normativului I 6.
V.2.(B).4. Protecţia împotriva riscului de intoxicaţie
a) prezenţa în aer a unor substanţe nocive:
 - monoxid de carbon din instalaţii de ardere;
- bioxid de carbon din expiraţii;
- formaldehida, pulberi de azbest, radiu din materialele de construcţii, din aer sau teren.
b) masuri de protecţie - se poate realiza printr-o ventilaţie corespunzătoare (vezi cap. V -
igiena aerului)
c) instalaţiile de evacuare a aerului viciat cu substanţe toxice vor fi monitorizate pentru
supravegherea permanentă a stării lor de funcţionare.

V.2.(B).5. Protecţia împotriva riscului de contaminare sau otrăvire

a) reţeaua de apa potabilă nu trebuie sa conţină substanţe nocive după 48 ore de contact
cu pereţii conductelor;
b) conductele de transport a apei nu trebuie să permită dezvoltarea agenţilor biologici.
- se va evita stagnarea apei în reţeaua de apă potabilă;
- condiţiile de calitatea apei potabile vor respecta prevederile STAS 1342.

V.2.(B).6. Contactul cu elemente de construcţii şi instalaţii defectuos executate,

montate sau întreţinute.
- suprafeţele accesibile utilizatorilor nu trebuie să prezinte muchii tăioase sau
proeminente periculoase;
- se interzice soluţiile de fixare a echipamentelor de instalaţii, care ar permite
accidentarea prin delectare, desprindere, cădere sau răsturnare a acestora.
- executarea, exploatarea, întreţinerea instalaţiilor se va face numai de către persoane
calificate, în conformitate cu prevederi, standarde şi norme specifice.

V.2.(B).7. Protecţia împotriva descărcărilor atmosferice

Se va asigura la creşe, în conformitate cu Normativul I 20.

V.2(C). Siguranţa cu privire la lucrările de întreţinere

Se referă - în cazul creşelor - la personalul de întreţinere şi deservire.

V.2(C).l. Se vor respecta prevederile cuprinse în "Normativ privind proiectarea clădirilor

civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în utilizare" cod CE 1/95 (cap.2.4) şi prevederi
specifice de întreţinere, cuprinse în "Norme de protecţie a muncii în sectorul sanitar”

V.2.(C).2. Măsurile de siguranţă cu privire la lucrările de întreţinere se referă la:

a) întreţinerea suprafeţelor vitrate (ferestre) care presupun curăţare şi reparare:
- se recomandă utilizarea ferestrelor cu deschidere interioară;
- montarea de siguranţă a parapetelor la ferestre de la min. h = 0,90m;
b) întreţinerea învelitorilor:
- la învelitori tip terasă, se prevede o balustradă perimetrală de protecţie având h = 0,90
m;
- pentru accesul din exterior la învelitoare se vor utiliza scări fixe montate pe faţadă;
- la marginea învelitorii cu şarpantă se prevede opritoare de zăpada.

V.2.(D) Securitatea la intruziuni şi efracţii

V.2.(D).l. Securitatea la intruziuni şi efracţie presupune protecţia împotriva actelor de

violenţă, hoţie, vandalism, comise de persoane din exterior, precum şi protecţie împotriva
pătrunderii nedorite a insectelor sau animalelor dăunătoare.
 V.2.(D).2. Prin proiectare trebuie să se reducă riscul tentativelor de intruziune atât în
concepţia clădirii căt şi în cea a incintei.
Se vor prevedea instalaţii de avertizare (sonerie, interfon);
Se vor prevedea elemente de împrejmuire (garduri) pentru incintă şi elemente de
închidere a clădirii (pereţi, uşi, ferestre, luminatoare);
Împotriva intruziunii animalelor mici şi insectelor se vor lua masuri constructive
corespunzătoare de protecţie a golurilor din elementele de închidere şi din traseele instalaţiilor;
Golurile din faţade se vor proteja cu plasă deasă metalică;
Prevederea de materiale de construcţie şi de finisare care să nu permită încuibarea
insectelor;
Ghenele pentru traseele de conducte şi cabluri să fie închise etanş, dar în caz de
necesitate să fie accesibile acţiunilor de salubrizare;
Subsolurile să fie finisate corespunzător menţinerii curăţeniei, să aibă instalaţii de
evacuare a apelor accidentale, să permită inspecţia şi întreprinderea acţiunilor de dezinsecţie şi
deratizare.

ANEXA V-2

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 6131/79 - Înălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapetelor

I 7 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la
1.000 V
I 20 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie contra
trăznetului
P 136 - Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial
I 18 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de telecomunicaţii
I 5 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire
I 13 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare
STAS 1907/1,2 - Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldura
STAS 1238/1 - Ventilarea mecanica
I 9 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare
I 6 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a
gazelor naturale
C 31 - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, instalarea, exploatarea,
repararea şi verificarea cazanelor de abur de joasă presiune şi cazanelor de apă caldă
E 204 - Instrucţiuni privind exploatarea şi întreţinerea punctelor termice
PE 216 - Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de cazane
NRPM - Norme republicane de protecţia muncii
CPM 1 - Normativ pentru adaptarea construcţiilor de locuit, a construcţiilor şi locurilor
publice la cerinţele utilizatorilor - copii din creşe.
Documente interpretative CEE - noiembrie 1993 - Siguranţa în utilizare.

V.3. Siguranţa la foc

- Cerinţa privind siguranţa la foc, impune realizarea construirii astfel încât să asigure:
* protecţia utilizatorilor (copii, personal educaţional, personal medical, personal
administrativ) şi salvarea acestora;
* limitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi de bunuri materiale;
 * împiedicarea extinderii incendiilor la vecinătăţi;
* prevenirea avariilor la construcţii învecinate în cazul prăbuşirii clădirii incendiate;
* protecţia echipelor de intervenţie;
- Principalele performanţe ale construcţiei unei creşe, se asigură în funcţie de:
* riscul de izbucnire a incendiilor;
* condiţiile de siguranţă a utilizatorilor în caz de incendiu;
* comportarea la foc a construcţiei;
* caracteristicile specifice ale elementelor şi materialelor utilizate;
* posibilitatea de intervenţie pentru stingerea incendiilor;
- Riscul de izbucnire a incendiilor este constituit din existenţa surselor de aprindere şi a
substanţelor combustibile.
- Siguranţa utilizatorilor, în caz de incendiu se realizează prin asigurarea unor intervale
de timp care să permită corelarea acţiunilor de intervenţie şi salvare cu dezvoltarea incendiului;
- Condiţiile performante specifice se stabilesc, pentru fiecare caz concret în parte pe baza
scenariilor de siguranţă la foc, conform reglementarilor de specialitate, de către proiectantul de
investiţii.

Criterii, parametrii si niveluri de performanţă privind:

V.3.1. Riscuri de izbucnire a incendiilor

V.3.1.1. Reducerea riscului de izbucnire şi propagare a incendiilor se face prin limitarea
surselor potenţiale de aprindere şi a materialelor combustibile.
Încăperile şi spaţiile din clădirile creşelor şi creşelor speciale se categorisesc în
următoarele nivele de risc:
* risc mare - densitatea sarcinii termice este mai mare de 840 MJ/mp - nu este cazul.
* risc mijlociu - densitatea sarcinii termice este cuprinsă între 420 si 840 MJ/mp
(bucătărie).
* risc mic - densitatea sarcinii termice să fie mai mica de 420 MJ/mp (cabinete de
consultaţii şi tratament, săli de joacă, arhive cu volum sub 50 mc).
Se recomanda limitarea densităţii sarcinii termice aferente dotărilor la maximum 420
MJ/mp iar a densităţii sarcinii termice totale la 620 MJ/mp.
V.3.1.2. Materialele utilizate în construcţii se vor încadra în clasele de combustibilitate, şi
limitele de rezistenţă la foc normate astfel încât construcţia să aibă minimum gradul II de
rezistenţă la toc.
V.3.1.3. Reducerea riscului de dezvoltare a incendiului se face prin separarea funcţiunilor
cu pericol potenţial (oficii, bucătărie, centrală termică, gospodăria de combustibil etc.), faţă de
spaţiile adiacente prin planşee cu limita de rezistenţă la foc minimum 1 oră şi pereţi cu limita de
rezistenţă la foc minimum 1 ora si 30'.
V.3.1.4. Materialele de alcătuire ale faţadelor, precum şi elementele de includere ale
golurilor (uşi, ferestre, obloane, etc.), vor fi proiectate conform normelor în vigoare, limitându-se
posibilităţile de propagare a incendiilor pe faţade.

V.3.2. Intervale de timp asigurate în corelarea acţiunilor de intervenţie şi salvare

faţă de dezvoltarea incendiilor
V.3.2.1. Timpul de alarmare - în general, nu poate fi precizat dacă nu sunt instalaţii
automate, timpul de alarmare depinzând, de perceperea şi reacţia utilizatorilor.
În spaţiile prevăzute cu instalaţii automate de semnalizare şi alarmare, acest timp este de
30 sec. şi în cazul sistemelor manuale de maximum 60 sec.
V.3.2.2. Timpul de alertare - intervalul de timp dintre momentul semnalizării incendiului
şi cel al sesizării serviciului de intervenţie, trebuie realizai astfel:
 - la sistem automat maximum 30 sec.
- la sistem manual de alertare maximum 2 minute.
V.3.2.3. Timpul de supravieţuire - intervalul de timp dintre izbucnirea incendiului şi
limita de menţinere a vieţii. Acest timp depinde de tipul clădirii, gradul de rezistenţă la foc şi
combustibilitatea acestuia şi mijloacele asigurate.
Pentru creşe, timpul minim de supravieţuire va fi :
- 20 minute - pentru construcţii de gr. I şi II.
V.3.2.4. Timpul de evacuare - intervalul de timp dintre alarmarea utilizatorilor şi
momentul evacuării lor în spaţii de siguranţă.
Acest timp se determina ţinând cont de lungimea maxima admisă a căii de evacuare
considerând că viteza de deplasare pe orizontală este de circa 0,4 m/sec (V).
T = L/V - în funcţie de lungime (L) timpul este de 50 sec.
Lungimea pentru coridor înfundat este egală cu 20,00 m.
Lungimea pentru doua direcţii diferite este egală cu 20,00 m.
În creşe trebuie asigurate minim două căi de evacuare, interzicându-se utilizarea
materialelor combustibile pe traseul acestora.
Gabaritele căilor de evacuare din creşe se determina prin calcul, fără a fi mai mici de 1,40
m, iar lăţimea uşilor încăperilor sub 1,00 m.
V.3.2.5. Timpul de localizare si stingere a incendiului - durata in care se pune sub control
extinderea incendiului.
Acest timp este cuprins între 10 minute şi 60 minute, în funcţie de echiparea în dotarea cu
mijloace de stingere precum şi timpul de alertare a serviciilor de intervenţie.
V.3.2.6. Timpul de propagare a incendiilor la clădiri învecinate - intervalul de timp dintre
alarmare şi propagarea incendiului la clădirile învecinate. Timpul de propagare se determină prin
calcul şi este în funcţie de:
- distanţa între cele două clădiri;
- gradul de rezistenţă la foc a clădirii vecine;
- condiţiile atmosferice.
În cazul unor clădiri amplasate la o distanţă mai mică de 6,00 m se utilizează inchideri
exterioare din materiale ce nu permit aprinderea lor uşoară, iar în cazul unor clădiri lipite se
utilizează ziduri antifoc.
În general timpul de propagare a focului este de minim 30 minute.

V.3.3. Asigurarea performanţelor construcţiei şi a principalelor ei parţi componente

V.3.3.1. Timpul de incendiere totală
Intervalul de timp în care incendiul se generalizează la toate elementele şi materialele din
spaţiul respectiv se determină prin calcul, având în vedere grupa de combustibilitate şi gradul de
rezistenţă la foc a acestora, precum şi dotarea cu mobilier, echiapamente, etc. Durata nu trebuie
să fie mai mică de 40 min, respectiv de două ori timpul de supravieţuire.

V.3.3.2. Etanşeitatea la aer a construcţiei

Se determină prin calcul volumul de aer ce intră prin elementele perimetrele mobile ale
construcţiei (în poziţie închisă) şi cel care iese din construcţie datorită diferenţelor de presiune, în
funcţie de situaţia concretă, maximum 2 schimburi aer oră.
V.3.3.3. Compartimentarea antifoc a clădirii
Construcţia se va compartimenta antifoc în limitele admise, în corelare cu gradul de
rezistenţă la foc, aria construită şi numărul de nivele. Aria maximă pentru un compartiment de
incendiu va fi de 2500 mp.
V.3.3.4. Limita de rezistenţă la foc a elementelor de construcţie ce delimitează
compartimentele sau separă spaţii ale clădirii
 Este intervalul de timp în care elementele de separare işi epuizează capacitatea de
rezistenţă la acţiunea unui incendiu standard.
Limita minimă a pereţilor antifoc realizaţi din materiale incombustibile din grupa CO,
este determinată de diversitatea sarcinii compartimentelor respective având valori între 3 şi 7 ore,
corespunzător densităţii sarcinii termice a compartimentului de incendiu.
Celelalte elemente de separare vor avea limitele de rezistentă la foc noi mari, în funcţie
de densitatea spaţiului şi rolul elementului de separare, conform normelor specifice.
V.3.3.5. Durata de rezistenţă la foc a refugiilor
Timpul de siguranţă la foc a refugiilor depinde de rezistenţa la foc a elementelor
delimitatoare şi trebuie să fie cel puţin egal cu timpul de supravieţuire în acestea, respectiv 20
minute.
V.3.3.6. Durata de siguranţă şi capacitatea căilor de evacuare. Timpul în care căile de
evacuare pot fi utilizate în condiţii de siguranţă trebuie sa fie cel puţin egal cu timpul de
evacuare.
Capacitatea şi lăţimea căilor de evacuare se normează conform V.3.2.4.
V.3.3.7. Accesibilitatea vehiculelor de intervenţie şi a serviciilor de pompieri
Dispunerea căilor de acces şi de circulaţie a echipelor de intervenţie trebuie sa permită
accesul pe cel puţin doua laturi ale clădirii.
V.3.3.8. Echiparea şi dotarea clădirilor cu mijloace fixe şi mobile de intervenţie
Echiparea şi dotarea creşelor cu mijloace fixe şi mobile de intervenţie, trebuie făcute
conform anexei V.3.a.
V.3.3.9. Asigurarea traseelor pentru accesul personalului serviciilor mobile de pompieri.
Clădirile creşelor vor fi concepute astfel încât să asigure trasee de intervenţie scurte, uşor
de recunoscut, dimensionate şi echipate corespunzător scenariilor de siguranţă.

V.3.4. Performantele elementelor şi materialelor de construcţie

V.3.4.1. Combustibilitatea elementelor şi materialelor componente - proprietatea
materialelor de a se aprinde şi arde în continuare.
Se vor utiliza materiale cu clasa de combustibilitate admisă de norme (CO, C1, C2).
V.3.4.2. Contribuţia la evoluţia incendiului
Densitatea sarcinii termice, evaluată conform 10903/2 (se va limita la 620 Mcal/m 2),
stabilindu-se şi măsurile corespunzătoare de protecţie.
V.3.4.3. Propagarea flăcărilor pe suprafaţa elementelor şi materialelor de construcţii
combustibile
Alcătuirea elementelor de construcţie se va face astfel încât să nu se propage incendiul cu
uşurinţă, propagarea focului facându-se cu mai puţin de 45 cm în 10 minute (conform STAS 1
1357).

V.3.4.4. Degajarea fumului şi gazelor toxice

Pentru a se diminua degajarea fumului şi gazelor toxice se vor lua masuri de limitare
cantitativă a mobilierului, echipamentelor şi aparaturii confecţionate din materiale ce se pot
degaja prin ardere, substanţe toxice.
Se vor lua masuri de evacuare a fumului şi gazelor toxice din spaţiile de categoria C
pericol de incendiu ca şi din casele de scări şi din circulaţiile orizontale comune (coridoare) fără
lumină naturală.
V.3.4.5. Gradul de rezistenţă la foc
Capacitatea globală a clădirii de a rezista la acţiunea incendiului, stabilită în funcţie de
combustibilitatea şi limita de rezistenţă la foc a principalelor elemente de construcţie - asigurând
pentru creşe si creşe speciale, gradul de rezistenţă la foc.
 Anexa V.3.b

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

N.G. - 1977 - Norme generale de protecţie împotriva incendiilor

P 118 - Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la
acţiunea focului
Ordin 381/1219 - Completare la norme generale de prevenire şi stingerea incendiilor
H.G. 51/1992 - Privind unele măsuri pentru îmbunatăţirea activităţii de prevenire şi
stingere a incendiilor
STAS 10903/2 - Determinarea sarcinii termice în construcţii STAS 6793
Lucrări de zidărie, coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la
construcţii civile. Prescripţii generale
STAS 297/1,2 - Indicatoare de securitate. Culori şi forme. Condiţii generale.
STAS 3081 - Utilaje de stins incendiu. Cutii metalice pentru hidranţi interiori.
NC-58 - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn şi textile
utilizate în construcţii.
I 5 -Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilaţie
I 6 -Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi instalaţiilor de utilizare a
gazelor naturale
I 7 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice
I 9 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare
I 13 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire
I 18 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de telecomunicaţii
I 20- Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului
STAS 1478 - Construcţii civile şi industriale. Alimentarea cu apă
STAS 6647 - Masuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente de protecţie a golurilor
ND94 - Norme de prevenire şi stingerea incendiilor pentru unităţile din ramura
Ministerului Sănătăţii.

V.4. Igiena, sănătatea utilizatorului

Cerinţa privind igiena, sănătatea şi protecţia mediului presupune conceperea şi executarea
spaţiilor, a paliilor componente precum şi a dotărilor creşelor, astfel încât să nu fie periclitată
sănătatea şi igiena copiilor, urmărindu-se, în acelaşi timp şi protecţia mediului înconjurător.
Criteriile de performanţă în cazul acestor cerinţe se referă la:
A) igiena mediului interior;
B) igiena apei;
C) igiena evacuării reziduurilor lichide;
D) igiena evacuării reziduurilor solide;
E) protecţia mediului.

V.4.1. Igiena mediului interior, se referă la:

1) Igiena higrotermică;
2) Igiena aerului;
3) Igiena finisajelor;
4) Igiena vizuală;
5) Igiena auditivă.
V.4.(A).l. Mediul higrotermic
Crearea unui mediu higrotermic optim, constă în asigurarea unei ambianţe termice
corespunzătoare, atât în regim de iarnă cât şi în regim de vară.
 Se admite ca aceste condiţii să nu fie satisfăcute o zi pe an iarna şi 3 zile pe an vara.
Asigurarea mediului higrotermic trebuie corelată cu asigurarea calităţii aerului şi
optimizarea consumurilor energetice.

V.4.(A).2. Criterii, parametri şi niveluri de performanţă privind:

V.4.(A).2.1. Asigurarea ambianţei higrotermice
Acest lucru presupune asigurarea în fiecare încăpere a unei temperaturi şi umiditate
corespunzătoare activităţii desfăşurate.
a) Temperatura ambianţei "ta" , se măsoară în centrul încăperii la 1,5 m de la pardoseala,
(cu termometru cu glob).
În funcţie de destinaţia încăperii trebuie să fie:
- în perioada rece (iarna):
* dormitoare copii: 22 oC
* camera joacă: 22 oC
* spaţii de circulaţie copii: 22 oC
* vestiar (primire + filtru): 24" C
* cabinet medical: 24 oC
* grup sanitar (WC şi spălător): 24 oC
* spaţiu multifuncţional + gimnastică: 24 oC
* depozit de materiale didactice-jucarii: 20 oC
* director - primire părinţi: 20" C
* spatii preparare hrana (oficii): 20° C
* anexe: 18° C
- în perioada calda (vara):
* temperatura maximă: 25° C
b) Amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului interior (conform N.P. 200)
- în regim de iarnă:
* AT i ≤ 2 oC în interiorul încăperii
* AT i ≤ 6 oC diferenţa de temperatură între încăperile copiilor (dormitoare, săli
multifuncţionale, grupuri sanitare, etc.) şi încăperilc anexe ale creşei (coridoare, oficiu, depozite,
etc.).
- în regim de vara: AT i ≤ 3° C
c) Viteza relativă medie a aerului
- în perioada de iarnă: Vmax. = 0,1 m/s
- în perioada de vară : (ta = 26 C): Vmax. = 0,15 m s.
d) Umiditatea relativă a aerului (UR) va fi corelată cu temperatura ambianţei ("ta" -
conform V.4.(A).I .a) si funcţie de destinaţia incaperilor:
φ = 50%. sau între limitele de 40%- 70%.
- numărul de schimburi de aer se vor stabili în funcţie de bilanţurile termoenergetice şi de
cele privind asigurarea purităţii aerului (minim 0,1 γ/h).
- asigurarea unei temperaturi uniforme, astfel încât diversele suprafeţe şi corpul omenesc
să nu fie supărătoare.
e) Asimetria temperaturii radiante (conform STAS 13.149)
- calculată în raport cu un plan vertical (ferestre, suprafeţe reci) T ≤10"C
- calculată în raport cu un plan orizontal (planşeu încălzit) T ≤5° C.
f) Diferenţa de temperatură a aerului pe verticală între nivelul capului şi al gleznelor
(pentru o persoana în picioare sau pentru o persoană sezând) conform STAS 13.149 t = max. 1,5
o
C
g) Diferenţa de temperatură faţă de elementele de limitare a spaţiilor
- pereţi ti = 4.5 K
 - acoperiş (terasa) Ti = 3.5 K
- pardoseli ti = 2,5 K
Temperatura suprafeţelor interioare în contact direct cu omul (conform STAS 6472/10/3)
-pardoseli: iarna min. 20° C
vara max. 22° C
- pereţi: iarna min. 20° C
vara max. 24° C
I) Asigurarea continuităţii serviciului
Sistemul de încălzire trebuie să asigure în mod continuu o temperatura de min. 22° C pe
toata durata zilei, în orice condiţii.

V.4.(A).2. Igiena aerului

- Igiena aerului presupune asigurarea calităţii aerului interior, fără degajări de substanţe
poluante nocive, provenite din interiorul sau exteriorul clădirii (sol, materiale de construcţii,
activităţi uzuale, etc).

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă privind:

V.4.(A).2.1. Asigurarea calităţii aerului prin concentraţii maxime admisibile de substanţe
poluante
- pentru valori maxim admisibile de concentraţii ale substanţelor poluante din încaperile
din creşe, se vor respecta prevederile "Normativ de protecţie a muncii în sectorul sanitar”.
- N - 425 şi "Normativ privind puritatea aerului în încăperi cu diverse destinaţii”.
- concentraţii maxime admisibile de substanţe poluante:
a) se vor utiliza materiale de construcţii ce nu conţin formaldehida, sau, excepţional,
materiale ce conţin formaldehida în cantitate sub 0,1 mg la 100 gr material.
b) radon (220 si/sau 222) - din sol sau din materiale de construcţii - max. 40 Rq/mc/an.
c) monoxid de carbon (din aer, scăpări gaze, combustibil-combustie incompletă, etc.)
max. 2 mg./m3.
d) bioxid de carbon (din expiraţie, combustie) - max.0,08 gr/ m 3.
e) pulberi în suspensie (din materiale de construcţii) max. 2 mg./m 3 - asigurarea unei
ventilaţii corespunzătoare:
a) Ventilaţie naturală - număr de schimburi de aer – camera de joaca, de dormit, cabinete,
sala multifunctională - min. 0,5 schimb/h
- anexe, oficii etc. - min. 1 schimb/h
- băi, spălătoare, WC - min. 0,5 schimb/h
b) ventilaţie mecanică
- bucătărie, spălătorie, număr de schimburi:
- introducere: 4
- evacuare: 8
- încăperi cu activitate fizică medie - min.6 l/h/pers.
- în cadrul creşelor, se recomanda asigurarea în spaţiile de dormit şi în camerele de joacă
a unui cubaj minim de aer de 15 mc/pers.;
- spaţiile dormit, camera de joacă, cabinete, etc. se vor asigura obligatoriu, cu
posibilitatea ventilării naturale.

V.4.(A).3. Igiena finisajelor

Cerinţa privind igiena finisajelor implica asigurarea calităţii suprafeţelor interioare ale
elementelor delimitatoare astfel încât să nu fie periclitată sănătatea şi igiena copiilor.
Criterii, niveluri şi parametrii de performanţă privind:
a) asigurarea calităţii finisajelor pentru:
 - elementele delimitatoare ale încăperilor, din cadrul creşei, vor fi rezolvate cu finisaje:
* lavabile
* rezistente la dezinfectând
* fara asperităţi care reţin praful
* bactericide
* negeneratoare de fibre sau particule care ramân în suspensie în aer (module covoare,
draperii plusate, tavane false fibroase);
- nu se admit materiale de finisaj care prin alcătuirea lor, sau modul de punere în operă,
pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (gândaci, acarieni, mucegaiuri) sau substanţe
nocive ce pot periclita sanătatea oamenilor.
b) asigurarea calităţii finisajelor pentru:
- elementele de instalaţii, care vor fi rezistente la agenţi externi, solvenţi, detergenţi,
substanţe dezinfectante lichide sau vapori ai acestora.

V.4.(A).4. Igiena vizuală

Cerinţa privind igiena vizuală implică asigurarea cantităţii şi calităţii luminii (naturale şi
artificiale), astfel încât utilizatorii spaţiilor respective să-i poată desfăşura activităţile specifice în
condiţii de igienă şi sănătate.
Aspectele legate de iluminatul de siguranţă al încăperilor sunt prezentate la cap. V.2. (A).
- siguranţa circulaţiei pedestre
Criterii, niveluri şi parametrii de performanţă cu privire la:
V.4.(A).4.1. Asigurarea iluminatului natural minim
a) raport arie fereastră - arie pardoseală, limite normale:
* încăperi de joacă, cabinete medicale, săli masă, săli multifuncţionale, etc. - 1/4 - 1/5
* băi, coridoare, depozite, etc. 1/8 -1/10
b) factor uniformitate iluminat lateral (raport dintre iluminarea minimă şi iluminarea
maximă) valori normate
*dormitoare, încăperi joaca - min. 0.20
*săli masă, spaţiu multifuncţional, cabinete medicale - min. 0.65
*băi, spaţii circulaţie - min. 0,10
c) indice de orbire - raportul dintre luminanţa cerului văzut prin golul ferestrei şi
luminanţa ferestrei - mas. 40%.
* ca măsura împotriva fenomenului de orbire se prevăd elemente de ecranare (parasolare)
a partilor vitrate.
* în cazul în care lumina naturală nu respectă condiţiile precizate mai sus, este necesar ca
iluminatul natural să fie compensat parţial sau total, funcţie de destinaţia încăperii, cu iluminat
artificial, conform STAS 6646 1.02 si STAS 6646.

V 4.(A).4.2. Asigurarea iluminatului artificial

a) nivel de iluminare medie pentru iluminatul normal al încăperilor (minime)
- camera grupa - joacă:
* iluminat general 200 lx (la h = 0.85 - 1,00 m de la pardoseală)
* iluminat local - 300 Ix - pe suprafaţa măsuţelor (la h = 0,44 m de la pardoseală).
- cabinet medical, oficiu, sală mese, spaţii multifuncţionale:
* iluminat general 200 lx
* iluminat local 300 lx (la h = 0,85 - 1.00 m de la pardoseală)
- spaţii de dormit:
* iluminat general 50 lx
* iluminat local 300 lx (la plan orizontal h = 0,85 de la pardoseala).
- coridoare - 50 - 75 lx (de la nivel pardoseala)
 - grupuri sanitare, spălătoare:
* iluminat general 20 lx (la nivel pardoseala)
- bucătărie, spălătorie
* iluminat general - 200 lx (h = 0,85 - 1,00 m de la pardoseală).
- centrală termică, hidrofoare etc.
* iluminat general - 30 lx (la nivel pardoseală).
- la aparate - 150 lx (la 0,85 - 1,00 m de la pardoseală).
b) factor de uniformitate - raportul dintre iluminarea minimă şi iluminarea medie pe
planul de lucru
- încăperi specifice - min. 0,40
- spaţii de circulaţie, anexe - min. 0.25
c) evitarea sau limitarea orbirii:
- orbire directă
* se evită orbirea directă prin dirijarea spre tavan a iluminatului artificial (dormitoare
sugari în mod special).
* se vor lua măsuri de ecranare a lămpilor şi de dispunere corespunzătoare a acestora.
- orbire prin contrast sau reflexie
* se vor alege finisaje cu factori de reflexie corespunzători
* corpurile de iluminat se vor dispune corespunzător
* se vor respecta prevederi STAS 6646 1.3

ANEXA V.4.(A).l.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 1907/1,2 - Calculul necesarului de căldura. Temperatura interioară de calcul

STAS 6472/3 - Calculul termotehnic al elementelor de construcţii ale clădirii.
IZO - 7730 - Ambiante termice moderate. Indici PMV si PPD
IZO -6242/1 - Construcţii imobiliare. Exigenţe ale utilizatorilor. Confortul termic.
Norme departamentale de protecţia muncii în domeniul sanitar - N – 425
Documente interpretative CEE - nov.1992
- Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător.
I 5 - Normativ pentru proiectarea şi executarea inst.de ventilaţie
Norme Protecţia muncii în sectorul sanitar
N.P. 200 - Instrucţiuni tehnice provizorii pentru proiectare la stabilitatea termică a
elementelor de închidere a clădirilor.
STAS 13149 - Fizica construcţiilor, Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor
PMV şi PPD şi nivele de performanţă pentru ambiante.
 ANEXA V.4.(A).2.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

ONU 1902 - Culegere CEE de dispoziţii model pentru reglementări în construcţii

STAS 10813 - Puritatea aerului. Determinarea pulberilor în suspensie
STAS 11322 - Puritatea aerului. Determinarea aldehidei formice
STAS 12051 - Aer. Determinarea conţinutului de radiu 222.
STAS 9081 - Poluarea aerului
STAS 12574 - Aer din zone protejate. Condiţii de calitate
STAS 12381/1 - Ventilare mecanică. Debitul de aer proaspăt .Documente interpretative -
CEE nov. 1993
- Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător.
Normativ privind igiena aerului în spaţii cu diverse destinaţii în funcţie de activităţile
desfăşurate în regim de iarnă-vara.
Norme 425 - Norme de protecţia muncii în domeniul sanitar.

ANEXA V.4.(A).4.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 8313 - Iluminatul în spaţii exterioare la clădiri civile şi industriale

STAS 6221 - Iluminatul natural al încăperilor la clădiri civile şi industriale
STAS 6646/1 - Iluminatul artificial. Condiţii generale
STAS 6646/3 - Iluminatul artificial. Condiţii generale
PE 136/1904 - Normativ pentru folosirea energiei electrice la iluminatul artificial în
utilizări casnice.
DOCUMENTE INTERPRETATIVE - CEE - nov. 1993 - Igiena, sănătatea şi mediul
înconjurător.
Norme 425 - Norme de protecţia muncii in domeniul sanitar

V.4.(A).5. Igiena auditivă

Cerinţa privind igiena auditivă se referă la conceperea spaţiilor interioare a creşelor,
astfel încât zgomotul perturbaţei perturbator perceput de utilizatori (copii) să fie menţinut la un
nivel ce nu le poate afecta sănătatea.
Igiena auditivă se referă la condiţiile interioare de zgomot, respectiv la ambianţa acustică
interioară.
Performanţele elementelor delimitatoare corespunzătoare asigurării ambianţei acustice
interioare, sunt tratate la cap.V.6 "Protecţia împotriva zgomotului”.

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la:

1) asigurarea ambiantei acustice în interiorul încăperilor unei creşe:
- nivel de zgomot echivalent interior (limite admisibile) datorat unor surse de zgomot
exterioare unităţilor funcţionale.
* 30 dB (A) + 5 dB (A) în plus ziua în minus noaptea
2) măsuri de asigurare a ambianţei acustice:
 - amplasarea creşelor în zone fără vecinătăţi producătoare de zgomot sau vibraţii.
- gruparea compartimentelor cu activităţi similare;
- separarea spaţiilor cu cerinţe deosebite din punct de vedere al confortului acustic, de
spaţiile producătoare de zgomot (spaţii gospodăreşti şi spatii tehnico-utilitare).
- pentru cazul în care nu este posibilă îndepărtarea încăperilor cu activităţi producătoare
de prevenire sau atenuare a zgomotului prin:
* prevederea de echipamente dinamice cu nivel de zgomot scăzut, în funcţionare;
* măsuri constructive de atenuare a zgomotelor sau vibraţiilor produse de unele surse
locale (aparate sau utilaje), conform prevederi STAS 8048/1;
* izolarea corespunzătoare a elementelor despărţitoare, conform prevederii "Instrucţiuni
tehnice C 125";
* limitarea vitezelor de vehiculare a fluidelor în elementele instalaţiilor utilitare, termice,
de ventilaţi sanitare,etc.

V.4.(B). Igiena apei

Exigenţa privind igiena apei, se referă la condiţiile de distribuţie a apei într-un debit
suficient şi la satisfacerea criteriilor de puritate necesare apei potabile.
Apa necesară alimentarii instalaţiilor din clădiri trebuie să aibă o anumită calitate
exprimată prin ansamblul proprietăţilor sale fizice, chimice, bacteriologice, organoleptice, etc.

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la:

V.4.(B).l. Asigurarea calităţii apei (potabilitatea)
- se va realiza conform prevederi STAS 1342;
- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate a potabilităţii apei se face de către centrele
de medicină preventivă.
a) proprietăţi fizice:
- grad de tulbureala - max. 5 grade
- culoare - incoloră
- temperatura - 7° C - 15° C
- concentraţie radiaţii corpusculare
(α,P) sau electromagnetice (γ) - max. 1μ C/1
b) proprietăţi chimice:
- reziduuri - totalitatea substanţelor minerale şi organice în soluţie - max. 0,300 gr/dmc
- alcalinitatea - pH = 6 - 8
- duritatea (permanentă) - max. 12 grade
- cantitatea de gaze - 20 cmc/dmc apă
c) proprietăţi biologice:
- microorganisme (plancton, bacterii banele, bacterii patogene)
- lipsa bacterii patogene
d) proprietăţi organoleptice
- gust - insipid
- miros - inodoră

V.4.(B).2. Asigurarea debitului de apă la punctul de consum

- se va realiza conform prevederi STAS 1478
(punctele de consum tehnologic vor fi stabilite conform cerinţelor de funcţionare a
echipamentelor).
Q = min. 0,15 1 sec - la spălătorie, băi, duşuri
Q = min. 0,05 l/sec - la lavoare - gr. sanitar
 Viteza optima a apei = 1 m/sec
Q = min. 2,5 1 sec - incendiu interior
Q = min. 5,0 1 sec - incendiu exterior

V.4.(B).3. Asigurarea cantităţii de apă potabilă necesară (1 pat/zi)

1) Necesarul de apa potabilă, luându-se în calcul toate utilizările necesare, este următorul:
(raportarea la numărul de copii din grupe)
* igiena copiilor - 200 l/copil - loc zi
* igiena personalului de deservire - 40 l/copil - loc/zi
* igiena lenjeriei (spălătorie) - 110 l/copil - loc/zi
* prepararea hranei (bucătărie) - 100 l/copil - loc/zi.
* igiena şi întreţinerea spaţiilor interioare 40 l/copil - loc/zi
* dezinfecţie, spălare instrumentar 25 l/copil - loc/zi
* utilizări tehnologice la centralele termice 20 l/copil - loc/zi
* igiena colectării deşeurilor menajere şi clădiri anexe în incinta -10 l/copil - loc/zi.
* întreţinerea căilor de acces, spaţii exterioare, zone verzi-lo l/copil -loc/zi
* gospodarii anexe 30 l/copil - loc/zi
* pierderi în reţea 10 l/copil - loc/zi
Total necesar: - 700 l/copil - loc/zi
2) În perioadele de deficit sau de intrerupere a alimentarii cu apă, trebuie asigurat un
minim de 500 l/pat/zi, timp de 12 ore.
3) Nu se admite utilizarea apei nepotabile în creşe.

ANEXA V.4.(B).

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 6322 - Apa potabilă. Determinanţii culorii

STAS 6323 - Apa potabilă. Determinarea turbidităţii
STAS 6324 - Apa potabilă. Determinarea temperaturii, mirosului şi gustului.
STAS 6325 - Apa potabilă. Determinarea pH-ului
STAS 6329 - Apa potabilă. Analiza biologică
STAS 1342 - Apa potabilă
STAS 3026 - Apa potabilă. Determinarea durităţii
STAS 3002 - Apa potabilă. Determinarea substanţelor organice
DOCUMENTE INTERPRETATIVE - CEE - noiembrie 1993 - Igiena, sănătatea şi
mediul înconjurător.
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII nr.190 - Norme departamentale de protecţia muncii în
sectorul sanitar.
STAS 3001 - Ape. Analiza bacteriologică
STAS 12650 - Apa potabilă. Determinarea conţinutului de pesticide.

V.4.(C) Igiena evacuării reziduurilor lichide

1) Igiena evacuării apelor uzate presupune asigurarea unui sistem corespunzător pentru
eliminarea apelor folosite menajere sau meteorice,
2) Condiţiile de descărcare a apelor uzate în reţelele de canalizare, voi respecta
prevederile normativului C90.
 3) Instalaţiile interioare de canalizare a apelor menajere sau pluviale vor trebui să
îndeplinească următoarele condiţii:
- să nu prezinte surse de contaminare a mediului;
- să nu emită mirosuri dezagreabile;
- să nu prezinte scurgeri în exterior;
- să nu prezinte riscul contaminării sistemului de alimentare cu apa potabilă.

Criterii, parametrii şi niveluri de performanţă cu privire la:

V.4.(C).l. Asigurarea evitării poluării solului, apelor subterane sau a aerului

1) Condiţii de rezolvare a evacuărilor:
a) apele uzate din creşe se evacuează exclusiv prin reţeaua de canalizare;
b) lipsa unor sisteme publice de canalizare se acceptă numai în cazul creşelor rurale,
situaţie în care acestea vor fi prevăzute cu instalaţii proprii de colectare, tratare şi evacuare a apei
uzate, astfel executate incât să nu provoace poluarea solului, apelor sau a aerului;
c) apele uzate vor fi colectate prin reţele interioare separate şi evacuate în reţeaua de
canalizare a incintei, după tratarea prealabilă a celor cu conţinut de grăsimi, nisip, pământ sau
substanţe nocive (chimice, biologice, radioactive) vezi cap.III.4.2.(B).5.
2) Condiţiile de calitate a apelor uzate
- conţinutul de concentraţie maximă de substanţe nocive (suspensii, substanţe chimice,
corosive, inflamabile, explozibile, germenii patogeni) trebuie să respecte prevederile STAS
1481;
- temperatura maximă admisă - 40 oC.
3) Condiţii de calitate a conductelor de canalizare:
- să reziste la solicitări mecanice;
- să fie impermeabile;
- să reziste la acţiunea apelor uzate şi a celor subterane agresive;
- să reziste în eroziunea suspensiilor din apele uzate;
- să aibă o suprafaţă interioară cât mai netedă;
- să se respecte cotele de montări pentru a se evita colmatarea.
Condiţiile tehnice de calitate ale materialelor din care se execută reţelele de canalizare
vor fi conform cu: STAS 1515/1, STAS 6675/7, STAS 1743, STAS 4234, STAS 816, STAS
7345.

V.4.(C).2. Asigurarea evitării emisiei de mirosuri dezagreabile:

1) Condiţii de rezolvare:
- se vor lua măsuri de etanşeitate a căminelor de racord şi de vizitare din imediata
vecinătate a creşelor;
- se va asigura o diluţie corespunzătoare a apelor uzate;
- racordurile dintre reţeaua de canalizare pluvială din incinta creşei şi gurile de scurgere
ale reţelei vor fi şifonate pentru a se evita ieşirea mirosurilor din canalizare.

V.4.(C).3. Evitarea interconexiunii dintre apele uzate şi apa potabilă se asigură prin
rezolvarea corectă a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, conform STAS 8591, 1.
- instalaţiile pentru epurarea apelor uzate menajere, provenite de la creşe, trebuie să fie
sigure în exploatare, simple şi relativ necostisitoare. Aceste condiţii le îndeplinesc fosele septice.
 Anexa V.4.(C)

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS I 795 - Canalizare interioară

STAS 1846 - Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare
STAS 3051 - Sisteme de canalizări. Prescripţii de proiectare
STAS 2448 - Canalizări - Cămine de vizitare
STAS 6701 - Canalizări - Guri de scurgere
STAS 10859 - Canalizări - Staţii de epurare a apelor uzate
STAS 12278 - Canalizări - Bazine de fermentaţie a nămolului la staţiile de epurare
STAS 12594 - Canalizări - Staţii de pompare
DOCUMENTE INTERPRETATIVE - CEE - noiembrie 1993 - Igiena, sănătatea şi
mediul înconjurător Ministerul Sănătăţii
ND 425 - Normativ departamental de protecţie a muncii în domeniul sanitar.

V.4.(E). Refacerea şi proiecţia mediului

Cerinţa privind refacerea şi protecţia mediului presupune realizarea construcţiilor şi
reţelelor exterioare astfel încât pe toată durată de viaţă (execuţie, exploatare, postutilizare) să nu
dăuneze sănătăţii, liniştii sau stării de confort a oamenilor.
Factorii mediului înconjurător supuşi protecţiei, sunt:
- aerul
- apele
- solul şi subsolul
- pădurile şi vegetaţia
- fauna terestră şi acvatică
- rezervaţiile şi monumentale naturii
- aşezările omeneşti

Criterii parametri şi niveluri de performanţă

V.4.(E).l. Asigurarea evitării poluării aerului exterior - este interzisă evacuarea în

atmosferă a substanţelor dăunătoare sub formă de gaze, vapori, aerosoli, particule solide, peste
limitele stabilite prin reglementările în vigoare.
* Măsuri preventive:
- limitarea emisiilor de poluanţi conţinute în gazele de ardere provenite din centrala
termică (în cazul când există);
- se vor respecta cu stricteţe regulile de amplasare privitoare la poziţiile relative dintre
prizele de aer proaspăt şi gurile de evacuare.

V.4.(E).2. Asigurarea evitării poluării solului şi apei

* Măsuri de prevenire
- apele uzate provenite de la creşe se vor evacua numai prin sisteme proprii de canalizare,
ce trebuie să respecte condiţiile prevăzute la cap.V.4.(C).1.3.
- apele uzate evacuate în sisteme publice de canalizare vor trebui să îndeplinească
obligatoriu prevederile Normativ C90.
 ANEXA V.4.(E)

DOCUMETE TEHNICE CONEXE

Legea nr. 137 - Legea protecţiei mediului

Legea nr. 5 - Legea privind protecţia mediului şi asigurarea calităţii apelor
Legea nr.3 - Legea privind asigurarea sănătăţii populaţiei
Decret nr.466 - Decret privind regimul produselor şi substanţelor toxice
Decret nr.414 - Decret privind stabilirea valorilor limită admisibile ale principalelor
substanţe poluante din apele uzate
Ordin nr.462 - Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei
STAS 10574 - Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate
STAS 10331 - Puritatea aerului. Principii şi reguli generale de supraveghere a calităţii
aerului
STAS 10194 - Puritatea aerului. Determinarea conţinutului de bioxid de sulf
STAS 10329 - Puritatea acrului. Determinarea bioxidului de azot.

V.5 Izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie

Această cerinţă se referă la asigurarea unei conformări generale şi de detaliu a clădirii,
astfel încât consumul energetic să poată fi limitat, în condiţiile obţinerii unui confort termic
minim admisibil.
Respectarea acestor cerinţe se face prin:
a) asimilarea performanţelor higrotermice ale clementelor perimetrale, de închidere ale
clădirii;
b) asigurarea unei execuţii şi întreţineri corecte a clădirii în ansamblul ei;
c) asigurarea economiei de energie raportat la condiţiile climatice locale în condiţiile
obţinerii unui confort termic corespunzător (definit in cap. V.4)

Criterii parametrii şi niveluri de performanţă

V.5.1. Asigurarea performantelor higrotermice ale elementelor perimetrale.

V.5.1.1. Rezistenţele specifice la transfer termic "ROM" ale elementelor anvelopante
(determinate conform STAS 6472/3) să fie de minim:
 - realizarea acestor valori minime conduc la reducerea consumului de energie şi ridicarea
nivelului de confort termic.
V.5.1.2. Diferenţa de temperatura dintre feţele interioare ale elementelor delimitatoare şi
temperatura aerului interior (conform prevederi STAS 6472/3) să fie de maxim:

V.5.1.3. Rezistenţa la permeabilitate la aer elementelor să fie mai mare decât rezistenţa
minimă calculată conform STAS 6472/7, asigurându-se totodată, şi etanşeitatea rosturilor la
îmbinarea dintre elemente.
V.5.2. Evitarea apariţiei condensului prin realizarea elementelor de închidere, astfel
încât:
V.5.2.1. Temperatura pe suprafaţa interioară să aibă, în orice punct, o valoare mai mare
decât temperatura puctului de rouă corespunzatoare temperaturii şi umidităţii relative a aerului
interior.
Ex.: TSI ≥ 11,1 C pentru T i = 22 oC
V.5.2.2. Umiditatea materialelor componente ca urmare a condensului vaporilor de apă,
în perioadele reci, să nu depăşească valorile normate conform STAS 6472/4 (în vederea
eliminării riscului de apariţie a coloniilor de agenţi patogeni).
V.5.2.3. Cantitatea de apă provenită prin condensarea vaporilor, din masa elementului de
închidere în perioada rece a anului, să fie mai mică decât cantitatea de apă care se poate evapora
în perioada caldă (conform STAS 6472/4) .
V.5.3. Asigurarea economiei de energie (utilizată în scopul încălzirii clădirii pe timp de
iarnă) presupune conceperea şi realizarea spaţiului precum şi a elementelor de închidere, astfel
încât pierderile de căldura să fie cât mai reduse.
V.5.3.1. Coeficientul global de izolare termică a clădirii "G l" trebuie să fie inferior
valorii corespunzătoare de referinţă G l ref. (w m3 h) determinat conform "Normativ pentru
calculul coeficientului global de izolare termică, la clădiri cu alte destinaţii decât cea de locuit”.
Valorile coeficienlilui de control "a – e” (rezistente termice normate) necesare pentru
calculul coeficientului global de referinţă (Gl ref) sunt următoarele:
în care:
a = pereţi exteriori
b = planşeu la ultimul nivel
c = planşeu peste subsol
d = soclu
e = elemente vitrate

V.5.3.2. Necesarul specific global de căldura pentru încălzire "G” trebuie să fie inferior
valorii corespunzătoare de referinţă Glref (K/m3h).
V.5.3.3. Consumul anual global de căldură pentru încălzirea clădirii:
timi
Qian = GN 24.V (KWh/an)
toi1000
în care:
S = are semnificaţia de mai sus
N timi/toi = numărul de grade zile, se determină în funcţie de temperatura exterioară de
începere la sfârştul perioadei de încălzire (toi) şi de temperatura interioară medie pentru încălzire
(timi)
V = volumul construit la care se refera G si d.i.an.

V.5.3.4. Eficienţa instalaţiilor de încălzire se determină prin calcularea consumurilor

specifice de energic pentru încălzire, respectiv raportul dintre necesarul de energie termică
pentru încălzire şi randamentul total al instalaţiei de încălzire centrală, calculat cu relaţia:

(conform prevederi "Ghid de performanţă pentru instalatul de încălzire şi ventilaţie", elaborat de

IPCT SA).

V.5.3.5. Pentru asigurarea economiei de energie s-a luat în considerare doar energia
necesară pentru încălzirea încăperilor, făcându-se abstracţie de:
- sistemele de încălzire electrică;
- prepararea apei calde de consum;
- energia electrică de iluminat şi alimentarea aparatelor şi echipamentelor;
 - sistemele de climatizare;
- aporturile solare ş ale ocupanţilor.

V.5.3.6. Creşle fiind consumatoare de energie, prin proiectarea ş exploatarea instalaţiilor

termice se impun măsuri de limitare a consumurilor energetice care în principal se referă la:
- eficienţa sistemelor adoptate şi performanţele energetice ale elementelor utilizate
(randamente, consumuri specifice, etc);
- măsuri de recuperare a energici şi utilizarea acesteia ca sursă secundară de căldură cum
ar fi recuperarea de energie termică din gazele arse provenite de la centrala termică, recuperarea
unei părţi din căldura aerului de evacuare din instalaţia de ventilaţie, pentru prepararea de apă
caldă;
- introducerea circuitelor separate de încălzire pe zone ce beneficiază de acelaşi regim
termic, sistem de cedare al căldurii şi programe de funcţionare:
- izolarea termică în conductelor pentru diverşi agenţi termici şi ai canalelor de aer cald şi
rece:
- utilizarea, în măsura posibilităţilor surselor necomentionale de căldură;
- contorizarea energiei termice.

ANEXA V.5.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 64722 - Parametri climatici exteriori

STAS 6472/3 - Calculul termotehnic al elementelor de construcţie
STAS 6472 4 - Comportarea elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apă.
Prescripţii de calcul
STAS 6472/6 - Proiectarea termotehnică a elementelor de construcţii cu punţi termice
STAS 6472/7 - Calculul permeabilităţii la aer a elementelor şi a materialelor de
construcţii
STAS 4839 - Instalaţii încălzire - Numărul anual de grade - zile
N.P. 200 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectare, la stabilirea termică, a elementelor de
închidere a clădirilor
ISO 6242/1 - Construcţii imobiliare. Confortul termic
DOCUMENTE INTERPRETATIVE - CEE - nov. 1993 - Economia de energie şi izolare
termică
C 107 - Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice
C 112 - Normativ pentru executarea hidroizolaţiilor bituminoase la construcţii
STAS 9791- Rosturi la faţadele clădirilor executate cu panouri mari prefabricate
Prescripţii tehnice în curs de editare (INCERC) - Normativ pentru calculul coeficientului
global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuit.
STAS 6472/10 - Fizica construcţiilor. Termotechnică. Transferul termic la contactul cu
pardoseala. Clasificarea şi metoda de determinare
STAS 13 149 - Fizica construcţiilor. Ambianţe termice moderate. Determinarea indicilor
PMV, PPD şi nivele de performanţă pentru ambianţe
STAS 8907/1 - Instalaţii de încălzire. Calculul necesarului de căldura. Prescripţii de
calcul
Reglementari în curs de editare (INCERC) - Normativ privind igiena compoziţiei aerului
la clădiri cu diverse destinaţii în regim de iarnă-vară.
 P 68 - Normativ privind gradul de prot. termică a clădirilor şi de reducere a consumului
de energiei pentru încălzire.
ISO 6248/1-92 - Construcţii imobiliare. Exigenţe ale utilizatorilor. Confort termic.

V.6. Protecţia împotriva zgomotului

- Protecţia împotriva zgomotului implică conformarea spaţiilor şi a elementelor de
construcţii, astfel încât zgomotul aerian sau de impact provenite din exteriorul clădirii sau din
camerele alăturate, perceput de către ocupanţii clădirii, să se pastreze la un nivel corespunzător
condiţiilor în care sănătatea acestuia să nu fie periclitată.

V.6.1. Criterii, parametri şi niveluri de performanţă

V.6.1.1. Asigurarea izolării acustice a spaţiilor la zgomot aerian sau de impact
- valorile admisibile ale indicilor de izolare la zgomot aerian sau de impact, ale
elementelor despărţitoare, funcţie de destinaţia încăperilor şi de cerinţele utilizatorilor se
stabilesc conform prevederi STAS 6156 tb.5;
- soluţiile constructive ale pereţilor şi planşeelor, utilizate în mod curent la realizarea
creşelor, pentru asigurarea cerinţelor de rezistenţă şi stabilitate, de siguranţa la foc şi de confort
higrotermic, satisfac şi cerinţele de izolare acustică stabilite prin "Normativul departamental de
protecţie a muncii” al Ministerului Sănătăţii.
- nivel de zgomot echivalent interior (limite admisibile) datorat unor surse de zgomot
exterioare unităţilor funcţionale 30 dB (A) + 5 dB (A) în plus ziua în minus noaptea.

ANEXA V.6.

DOCUMENTE TEHNICE CONEXE

STAS 10009 - Acustica în construcţii. Limite admisibile ale nivelului de zgomot

STAS 6156 - Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile
şi social-culturale
P 122 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie
acustică la clădiri social-culturale
C 125 - Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor
DOCUMENTE INTERPRETATIVE - CEE - NOV. 1993 - Protecţia la zgomot.

Elaborat de: Avizat de:

S.C. "SPITAL PROIECT" S.A. BUCUREŞTI MLPAT cu ordinul nr. 117/N/01.09.97