Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
fotografie
Regula treimilor
Regula treimilor este una dintre cele mai cunoscute reguli de
compozitie foto. Plasarea subiectului in centru fotografiei nu este, de
multe ori, o idee buna. Un subiect central nu este foarte atragator
pentru privitor si creaza o atmosfera statica. Pentru a capta atentia si
pentru o compozitie dinamica este recomandat sa respecti regula
treimilor. Practic, imagineaza-ti cadrul impartit in trei zone egale
(figura 1), atat pe verticala cat si pe orizontala. Liniile imaginare
Figura 1. Regula treimilor care impart cadrul in treimi se numesc linii de forta. Pentru o
combozitie bine echilibrata, plaseaza subiectul principal al
fotografiei pe una dintre liniile de forta sau la punctul de intersectie
dintre acestea.
Ca exemplu practic sa luam cazul unei imagini care contine o linie de orizont. Plasarea acesteia pe
centru, tentatie careia multi nu ii rezista, imparte cadrul in doua jumatati si rezulta, de cele mai multe
ori, o fotografie banala. In schimb, plasarea liniei orizontului pe una dintre liniile de forta va cobora
sau va ridica orizontul si va sublinia fie cerul, fie elemente interesante de pe sol.
Regula treimilor: Asa da! Regula treimilor: Asa nu! Regula treimilor: Asa da!
Simplifica!
Elemente in miscare
Daca fotografia contine elemente in miscare (o persoana care alearga, o masina, etc.) incearca sa
plasezi subiectul astfel incat sa lasi mai mult spatiu in fata acestuia. Spatiul din fata unui subiect in
miscare este adesea denumit spatiu activ. Motivul pentru care este necesar acest spatiu il constituie
faptul ca privitorul se uita instinctiv in directia in care se deplaseaza subiectul. Daca subiectul in
miscare este orientat cu fata aproape de marginea cadrului, fara suficient spatiu, creaza un efect de
discomfort pentru privitor, prin simpul fapt ca pare sa se opreasca in marginea cadrului.
Elemente dinamice
Exista anumite elemente intr-o fotografie care genereaza dinamism,
tensiune, iar prezenta acestora necesita, de cele mai multe ori, un
spatiu suplimentar pentru a echilibra compozitia. De exemplu varful
ascutit al unui acoperis, sau un alt element de arhitectura “ascutit”
necesita un spatiu suplimentar deasupra sa. Principiul este similar cu
cel al spatiului cerut de elementele in miscare, este nevoie de spatiu
in sensul indicat de subiectul ce gerereaza dinamismul.
Portrete
In cazul portretelor ai grija si la fundal, nu numai la subiect. De multe ori, fundalul contine elemente
care, plasate incorect, pot distruge un portret. De exemplu, o linie plasata undeva la mijlocul capului
persoanei fotografiate, nu lasa deloc o impresie buna. Asadar, in compozitia unui portret (si nu
numai) concentreaza-te si pe fundal si incearca sa elimini orice element distractiv sau sa-l plasezi in
cadru in asa fel incat sa nu deranjeze.
De obicei ochii sunt cea mai importanta parte a unui portret. Din acest motiv, trebuie plasati intr-un
punct, sau pe o linie de forta si ai grija sa fie bine focalizati. De cele mai multe ori este necesar sa lasi
mai mult spatiu in directia in care priveste subiectul portretului pentru a crea o senzatie de echilibru si
pentru a sugera privitorului directia in care se uita subiectul fotografiei.
Un alt element de care fotograful trebuie sa tina cont este distributie zonelor luminoase si a celor
intunecate intr-un cadru. De retinut ca ariile albe sau cele mai intens luminate atrag mai usor atentia,
asadar trebuie conceputa o compozitie in care zonele albe sa
avantajeze subiectul.