BIODIVERSITATEA

PRINCIPALELE AMENINȚĂRI LA ADRESA BIODIVERSITĂȚII

13
 C H A P T E R 2| How are people affecting biodiversity?

CE ESTE BIODIVERSITATEA
Biodiversitatea reprezintă întreaga gamă a modalităților prin care se manifestă viața, cu
toate formele ei de existență și de asociere – variabilitatea genetică a indivizilor, diversitatea
speciilor prin asociațiile de organisme și diversitatea ecosistemelor. Relațiile dintre toate plantele
și animalele vii creează „rețeaua vieții”, o plasă de siguranță care ajută la asigurarea supraviețuirii
și bunăstării tuturor ființelor vii de pe această planetă, inclusiv a noastră, oamenii.
Atunci când această vastă rețea se află în echilibru, toată biodiversitatea lucrează pentru a
curăța apa, a purifica aerul, a întreține solul, a regla clima, a opri epidemiile, a recicla nutrienții și
a furniza hrană

CUM OAMENII AFECTEAZĂ BIODIBERSITATEA

În fiecare zi ne confruntăm cu opțiuni. Ca indivizi, trebuie să decidem ce mâncăm, ce
purtăm, cum ajungem la școală și așa mai departe. Școlile, întreprinderile, guvernele și alte grupuri,
de asemenea, fac alegeri. Unele dintre aceste alegeri au impact asupra biodiversității, varietății vieții
pe pământ. Uneori alegerile noastre au impact pozitiv, de exemplu atunci când decidem să utilizăm
biodiversitatea durabil sau să o protejăm mai bine. Cu toate acestea, din ce în ce mai multe dintre
acțiunile noastre au consecințe negative asupra biodiversității. De fapt, activitățile umane sunt cauza
principală a pierderii biodiversității.
Efectele negative ale acțiunilor noastre au devenit atât de mari, încât pierdem biodiversitatea
mai repede decât în orice alt moment din istoria recentă a pământului. Oamenii de ştiinţă au analizat
mai mult de 47 000 de specii, şi au constatat că 36 la sută din ele sunt ameninţate de dispariție,
situaţie când nu va rămâne niciun individ viu dintr-o specie. În plus, se estimează că ratele de
dispariție în prezent sunt între 50 şi 500 de ori mai mari decât cele observate în rămășițele de fosile
sau așa-numita “rata normală de dispariție”. Când speciile pe cale de dispariţie sunt incluse în aceste
estimări, rata de pierdere a speciilor crește de la 100 la 1 000 de ori față de rata normală de dispariție!
Rata actuală de pierdere a biodiversității a determinat concluzia că Pământul se confruntă
în prezent cu cea de-a șasea pierdere majoră, mai mare decât cea care a dus la dispariția dinozaurilor.
Cu toate acestea, spre deosebire de evenimentele anterioare de dispariție, care au fost cauzate de
dezastre naturale și schimbări planetare, aceasta din urmă este determinată de acțiunile umane.
PRINCIPALII FACTORI CE DETERMINĂ REDUCEREA BIODIVERSITĂŢII
 C H A P T E R 2| How are people affecting biodiversity?

1. Pierderea habitatului apare atunci când mediile naturale sunt

transformate sau modificate pentru a servi necesităților umane. Aceasta
este cea mai importantă cauză a pierderii biodiversității la nivel global.
Tipurile comune de pierdere a habitatului includ: reducerea suprafețelor
de păduri prin tăieri pentru lemn și utilizarea terenurilor pentru
agricultură, drenajul zonelor umede pentru promovarea noilor proiecte de
dezvoltare, îndiguirea râurilor cu scopul acumulării de apă pentru
agricultură și orașe. Pierderea habitatului, de asemenea, poate provoca
fragmentarea, care apare atunci când părţi ale unui habitat (mediu de trai al unui organism) devin
separate una de alta din cauza modificărilor într-un peisaj, cum ar fi construcția de drumuri, de
exemplu. Pentru specii, fragmentarea face dificilă deplasarea în cadrul unui habitat și reprezintă o
provocare majoră atunci când specia necesită suprafețe întinse de teren, cum ar fi elefanţii-africani-
de-pădure, care trăiesc în bazinul Congo. Deși unele pierderi ale habitatului sunt necesare pentru a
satisface nevoile umane, când habitatele naturale sunt schimbate sau modificate cu puţină grijă pentru
biodiversitate, rezultatele pot fi foarte negative.
2. Schimbările climatice, care sunt cauzate de o acumulare de gaze cu efect de seră, cum ar fi
dioxidul de carbon în atmosfera Pământului, sunt o amenințare tot mai mare la adresa biodiversității.
Schimbările climatice modifică regimurile climatice și ecosistemele în care speciile au evoluat și de
care depind. Cu schimbarea regimurilor de temperatură și precipitaţii la
care speciile s-au obișnuit, schimbările climatice modifică gama
tradițională a speciilor. Acestea forțează speciile, fie să se mute în scopul
de a găsi condiții favorabile în care să trăiască, fie să se adapteze la noua
lor climă. În timp ce unele specii pot fi în măsură să țină pasul cu
modificările provocate de schimbările climatice, altele pot fi în
imposibilitatea de a face acest lucru. Biodiversitatea în regiunile polare
și lanțurile muntoase sunt deosebit de vulnerabile la schimbările
climatice.
3. Exploatarea excesivă sau utilizarea nesustenabilă se întâmplă atunci când biodiversitatea este
eliminată mai repede decât completată și, pe termen lung, poate duce la dispariția unor specii.
De exemplu:
 Pescuitul în exces a gadidelor (morun) în largul coastei
Newfoundland, Canada, a cauzat dispariţia acestora;
 Numărul șerpilor de apă dulce din Cambodgia este în
scădere, din cauza presiunii de vânătoare;
 Encephalartos brevifoliolatus, o specie de palmier
sălbatic, este acum pe cale de dispariţie după ce a fost
recoltată excesiv pentru a fi utilizată în horticultură;
 Exploatarea excesivă, mai ales combinată cu practicile
de recoltare distructivă, generează pierderea biodiversității în anumite ecosisteme.
4. Speciile alogene invazive (SAI), sau speciile care s-au răspândit în afara habitatului lor natural
și amenință biodiversitatea în noua lor zonă, sunt o cauză majoră a degradării biodiversității.
Aceste specii sunt dăunătoare biodiversității native în diferite moduri, de exemplu, ca prădători,
paraziți, vectori (sau purtători) de boli sau concurenți direcți pentru habitat și hrană. În multe
cazuri, speciile invazive nu au prădători în noul mediu, astfel încât abundența populației
acestora de multe ori nu este supusă controlului (cazul „Broasca obraznică”). Unele SAI
prosperă în sistemele degradate și acest lucru poate fi sporit de alți factori de stres pentru mediu.
SAI pot provoca, de asemenea, daune economice sau de
mediu, sau pot afecta sănătatea umană. Introducerea
speciilor alogene invazive se poate produce în mod
intenționat, precum ar fi noi specii de culturi sau animale,
sau accidental, cum este cazul speciilor introduse prin apa
de balast, sau prin păstrarea în containere de marfă. Unii
dintre principalii vectori (conducători) pentru SAI sunt
comerțul, transportul, călătoriile sau turismul – toate în
ascensiune în ultimii ani.
5. Poluarea este promotorul final al pierderii biodiversității. Poluarea, în special cea cu substanţe
nutritive, cum ar fi azotul și fosforul, este o ameninţare tot mai mare, atât pe uscat, cât și în
ecosistemele acvatice. În timp ce utilizarea îngrășămintelor la scară largă a permis creșterea
producției de alimente, aceasta a provocat, de asemenea, daune grave mediului, cum ar fi
eutrofizarea (proces natural sau artificial de îmbogăţire cu materii organice şi cu
substanţe nutritive (nitraţi, fosfaţi etc.) a apelor lacurilor si a bălţilor).
 C H A P T E R 2| How are people affecting biodiversity?

În bazinele acvatice, cum ar fi lacurile și iazurile, concentrația de nutrienți chimici este atât de
mare, încât algele și planctonul încep să crească rapid.
Aceste plante cresc și se descompun, dăunând calității apei
și cantității de oxigen în apă. Aceste condiții fac dificilă
supravieţuirea multor specii. Excesul de nutrienţi care
cauzează această situație provine, în mare parte, din
îngrășăminte, eroziunea de substanțe nutritive din sol,
canalizare, depuneri atmosferice de azot şi din alte surse.

Broasca obraznică - Totul a început cu câţiva gândaci care distrugeau

culturile de trestie de zahăr în Australia. Un tip de broască, numit broasca-
de-trestie-de-zahăr, a fost adusă din Hawai, cu speranța că va mânca
gândacii și va rezolva problema. Ei bine, broasca a lăsat gândacii în pace,
dar a mâncat practic orice altceva, devenind dăunător cu drepturi depline.
Acum, această specie este cuprinsă de furie, vânează animalele mici și le
otrăvește pe cele mai mari care îndrăznesc să le mănânce. Oamenii de
ştiinţă sunt încă în căutarea soluţiilor.
În Arctica, gheața este platforma pentru viață. Multe grupuri de specii sunt adaptate la viață
în partea de sus sau de jos a gheții. Multe animale folosesc gheaţa ca un refugiu de prădători sau ca
o platformă pentru vânătoare. Foca inelată are nevoie de condiții de gheață în primăvară pentru
reproducere, în timp ce urșii polari călătoresc și vânează pe gheață. Algele cresc chiar și pe partea
de dedesubt a gheții plutitoare a oceanului. Gheaţa este, de asemenea, suprafață de transport şi
fundament al patrimoniului cultural inuit – poporul nativ al Arcticii. Caracteristica de topire și
înghețare anuală din Oceanul Arctic s-a schimbat dramatic în primii ani ai secolului XXI.
Extinderea gheţarilor plutitori, măsurată în fiecare lună de septembrie, a scăzut constant din 1980
(prezentată de linia de trend roșie). Nu este vorba doar de micșorarea suprafeței gheţii, dar, de
asemenea, și de subțierea ei.
 CONCLUZIE
Deși pierderea biodiversității are loc într-un ritm rapid,
exemple din toate colţurile lumii arată că oamenii au început
să facă alegeri și să ia măsuri în beneficiul biodiversității. Cu
toate acestea, avem nevoie de mai multă acțiune pentru a
evita în continuare pierderea biodiversității. Este important
să analizăm cu atenție alegerile pe care le facem și impactul
lor și să încurajăm alte grupuri, cum ar fi întreprinderile și
guvernele, să facă același lucru.

BIBLIOGRAFIE
:: Perspectiva biodiversității la nivel mondial 3: www.gbo3.cbd.int
:: Perspectiva biodiversității la nivel mondial 4: www.unep.org/geo/geo4/media
:: Specii alogene invazive: www.cbd.int/iyb/doc/prints/factsheets/iyb-cbd-factsheet-ias-
::
en.pdf, www.cbd.int/doc/bioday/2009/idb-2009-childrens-booklet-en.pdf și
::
http://australianmuseum.net.au/cane-toad
:: Schimbarea:: climei: https://www.cbd.int/doc/bioday/2007/ibd-2007-booklet-01-en.pdf

::