Izvoarele Istoriei

Istoria este știința care se ocupă de studiul trecutului. Aceasta se bazează pe surse

pentru a reconstitui,doar indirect, acest trecut. Ca și tipuri de surse istorice le putem enumera

pe cele scrise și cele nescrise și sursele directe și indirecte.

Sursele scrise sunt reprezentate de documente, inscripții, manuscrise,cărți, hărți,

monede. Din categoria surselor nescrise putem enumera monumentele,armele, obiectele de

artă, bijuteriile, mormintele. Cea mai mare parte a Istoriei are ca și caracteristică lipsa surselor

scrise. Cauza principală este reprezentată de faptul că omul a descoperit scrisul relativ recent,

dar pentru anumite perioade și spații istorice această cauză este reprezentată de faptul că

sursele istorice nu s-au păstrat până la noi (au fost distruse, din greșeală sau cu intenție).

Pentru a putea reconstitui trecutul acelor perioade, istoricii apelează la sursele nescrise

enumerate anterior.

Sursele directe sunt reprezentate de mărturii ale evenimentelor de la personalități care

au participat direct la desfășurarea acestora. Sursele indirecte sunt reprezentate de mărturii ale

evenimentelor din intervale de timp mai apropiate sau mai îndepărtate de defășurarea

acestuia.Pentru cercetarea Istoriei, au apărut între timp așa numitele Științe Auxiliare ale

Istorie ca Arheologia(studiază trecutul omenirii pe baza urmelor materiale), Numismatica(se

ocupă de studiul monezilor), Herlaldica(se ocupă de studiul blazoanelor),Epigrafia(se ocupă

de studiul inscripțiilor), Cartografia( se ocupă de studiul hărților).

Motivele principale pentru care studiem Istoria sunt reprezentate de faptul că ea

reprezintă o sursă de inspirație pentru noi, că ne ajută să cunoaștem ce este bine și ce este rău,

ne permite să înțelegem lumea așa cum este și prin urmele lăsate de ea o întâlnim la tot pasul.

Istoria este o carte vie care ne îndeamnă la cunoaștere pentru că Istoria este viața însăși.