ANALIZATORII

ANALIZATORUL SEGMENTUL PERIFERIC SEGMENTUL SEGMENTUL CENTRAL

( RECEPTORUL) INTERMEDIAR (CENTRUL NERVOS)
(DE CONDUCERE)
VIZUAL Localizare/sediul PROTONEURONUL Aria vizuală din
fotoreceptorilor: retina în retina lobul occipital

Denumire receptori: DEUTONEURONUL

1.celule cu conuri
 raspund de vederea
diurna şi cromatica
 contin pigmentul
fotosensibil iodopsina
2. celule cu bastonaşe
-localizat în retina
-axonii lor formează
nervii optici
-fibrele acestora se
încrucişează partial la
nivelul chiasmei optice
şi se continua sub
numele de tracturi
optice

 raspund de vederea AL TREILEA

nocturna şi crepusculara NEURON localizat în
 contin pigmentul metatalamus
fotosensibil rodopsina
AUDITIV Localizare- urechea internaPROTONEURONUL în Aria auditivă din
ganglionul Corti
pentru simtul (melcul membranos) lobul temporal
DEUTONEURONUL în
auzului puntea Varolio
Denumire receptor: organul AL TREILEA NEURON în
mezencefal
Corti care contine celule AL PATRULEA NEURON
senzoriale auditive în metatalamus
VESTIBULAR- Localizare/sediul PROTONEURONUL Aria vestibulară din
pentru simtul receptorilor vestibulari: în ganglionul Scarpa lobul temporal
echilibrului urechea interna
DEUTONEURONUL
Tipuri: în bulb
1.Receptorii maculari AL TREILEA
Localizare NEURON în talamus
Utricula şi sacula (din
urechea interna)
Denumire receptori-
macule otolitice
Rol: Mentin echilibrul in
conditii statice si dinamice.
2.Receptorii din crestele
ampulare
Localizare:
ampulele (niste umflaturi)
de la baza
canalelor semicirculare din
urechea interna
Denumire receptori:
creste ampulare
Rol: mentin echilibrul in
conditiile acceleratiilor
circulare ale capului si
corpului.
NOŢIUNI DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE

Boala Cauză Manifestare

Cataracta Varsta inaintata opacifierea cristalinului
scaderea vederii pana la pierderea acesteia
Conjuctivita Infectii virale si bacteriene ale mancarime
membrane conjunctive

Otita Infectii virale si bacteriene ale durere

(externa,medie,interna) urechii
GLAUCOM- pentru ochi

Herpes- piele

TIPURI DE CERINTE BACALAUREAT (MINIESEU)

I. Fiziologia analizatorului auditiv

Pavilionul urechii capteaza si dirijeaza undele sonore catre conductul auditiv

extern la capatul caruia undele sonore pun in vibratie timpanul care la randul sau
antreneaza lantul celor trei oscioare (ciocan , nicovala si scarita) din urechea medie
De la oscioare unda sonora este transmisa succesiv, prin fereastra ovala, perilimfei
si endolimfei (lichide ale urechii interne).

Vibratiile perilimfei determina deformarea membranei bazilare pe care se afla

organul Corti. Cilii celulelor senzoriale auditive ale organului Corti se indoaie fata
de membrana Tectoria producand un inpils nervos. Inpulsul nervos este transmis
prin calea auditiva la segmentul central, aflat in girusul temporal superior, unde se
transforma in senzatie de auz.

De retinut

Muschii ciocanului si scaritei contribuie la modificarea intensitatii sunetului:

- contractia muschiului ciocanului diminueaza sunetele prea puternice
- contractia muschiului scaritei amplifica sunetele prea slabe
II. Fiziologia analizatorului vestibular

In repaus , cand capul sta nemiscat ,otolitele apasa asupra receptorilor maculari
care trimit impulsuri nervoase catre segmentul central, informand-ul asupra
pozitiei capului.

Atunci cand capul si corpul sufera accelerari liniare otolitele sunt impinse in
sensul opus miscarii. In aceste situatii se declanseaza impulsuri nervoase care
ajung la segmentul central si determina reactii pentru corectarea pozitiei capului si
corpului.
Miscarile de rotatie ale corpului si capului, antreneaza rotatia simultana a
canalelor semicirculare aflate in planul rotatiei respective. La nivelul receptorilor
iau nastere impulsuri nervoase care sunt transmise prin nervul vestibular catre
segmentul central, aflat in girusul temporal superior, in vecinatatea ariei auditive.
Canalele semicirculare orizontale si laterale informeaza asupra miscarilor in
jurul axului vertical (rasuciri, intoarceri), iar canalele semicirculare verticale
informeaza asupra miscarilor in jurul axelor orizontale (sarituri, caderi).
III. REFLEXUL DE ACOMODARE

In cazul ochiului normal (emetrop) exista o concordanta intre lungimea axului

antero-posterior si puterea de convergenta a mediilor transparente. Aceasta
concordanta permite vederea clara, fara acomodare, a obiectelor situate la o
distanta mai mare de 6 m.

In cazul obiectelor situate intre punctum proximum (25 cm) si punctum

remotum (6 m) vederea este clara, dar cu proces de acomodare. Acomodarea
este un act reflex de adaptare a ochiului pentru vederea clara a obiectelor, situate
intre 25 cm si 6m.

Acomodarea presupune urmatoarele:

- mioza (micsorarea diametrului pupilelor) prin contractia muschilor circulari ai

irisului
- cresterea convergentei cristalinului prin contractia muschilor circulari ciliari
- corectarea axelor oculare prin contractia muschilor externi ai globului ocular.
In cazul in care puterea de convergenta a mediilor transparente nu este in
concordanta cu lungimea axului anteroposterior, ochiul este ametrop, prezentand
diverse defecte optice: miopie, hipermetropie si astigmatism.
IV. DEFECTE STRUCTURALE DE VEDERE

a). Miopia
Este afectiunea celor care nu vad bine atunci cand privesc departe.
Imaginea se formeaza inaintea retinei datorita lungimii prea mari a axului
anteroposterior sau a cuburii crescute a cristalinului.
Miopia se corecteza cu lentile biconcave (divergente)
b). Hipermetropia
Este afectiunea celor care nu vad bine cand privesc la distanta, dar mai ales de
aproape.
Imaginea se formeaza in spatele retinei datorita lungimii prea scurte a axului
anteroposterior sau a curburii scazute a cristalinului.
Hipermetropia se corecteaza cu lentile biconvexe (convergente).

c). Astigmatismul
Este datorat neregularitatilor corneei sau deformarii cristalinului.
Imaginea formata este neclara.
Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice.