PARTICULARITATI ALE

VEDERII SI AUZULUI LA
VERTEBRATE
DARIE MIHAI
 MAMIFERE
• Receptorii pentru auz şi pentru echilibru sunt localizaţi în urechea
internă.
Celelalte componente ale urechii au rolul de a conduce şi de a
amplifica sunetele.
Urechea prezintă trei regiuni: externă, medie, internă.
• Urechea externă cuprinde:
- pavilion - cu rol în captarea sunetelor
- canal auditiv extern - cu rol în conducerea undelor sonore spre
timpan.
• Urechea medie este o cavitate mică cu aer şi un lanţ de trei
oscioare: ciocan, nicovala şi scăriţa.
• Are rol de acomodare a sunetelor primite de la timpan, prin
diminuarea sau amplificarea intensităţii lor şi de conducere a
acestora la urechea internă.
• Ochiul la mamifere
Analizatorul vizual are rol in percepţia formei, culorii, mărimii, mişcării, luminozităţii, distantei
dintre animal şi obiectele din mediul înconjurător.
• Ochiul este alcătuit din :
- globul ocular: 3 tunici, aparatul optic.
- organe anexe: glande lacrimale, muşchi, gene.
• Tunicile sunt:
- sclerotica: albă, de natură fibroasă şi cu rol de protecţie;
- coroida: vasculară, cu rol în nutriţie; din ea se diferenţiază corpul ciliar, irisul (au rol esenţial
în procesul de acomodarea vederii la distanţă) şi ligamentul suspensor al cristalinului (cu rol în
fixarea cristalinului);
- retina: de natură nervoasă, sediul celulelor fotoreceptoare.
• Aparatul optic, cu rol în focalizarea radiaţiilor luminoase pe retină, este format din:
- cornee transparentă;
- umoare apoasă;
- cristalin (lentilă biconvexă);
- corp vitros.
 PASARI
• Acesta este localizat in ureche care cuprinde la pasari urechea interna, mijlocie si
• Este la majoritatea pasarilor principalul simt ochiul
externa.
• Urechea interna se compune din labirintul membranos, situat in labirintul osos.
prezentand o marime apreciabila; strutul prezinta relativ cel
Labirintul prezinta cele trei canale semicirculare dispuse in cele trei directii ale mai mare ochi dintre toate vertebratele terestre.
spatiului, utriculul, saculul si prelungirea sa, cohlea. In labirintul membranos se
gaseste endolimfa iar intre labirintul membranos si cel osos perilimfa. • Ochiul este, de regula, mai aplatisat in partea anterioara,
• In endolimfa plutesc plutesc otoconii, mici concretiuni care lovesc epiteliul putand avea aspect apropiat de forma sferica, aplatisat
senzitiv.
antero-posterior sau de clopot. Ochiul nu poate fi rotit in
• Auzul este localizat in prelungirea cohleei, in lagena, care are aspectul unui tub
curbat. orbite.
• Urechea mijlocie cuprinde un spatiu umplut cu aer care comunica prin tubul lui
• Globul ocular este invelit de trei tunici, stratificate si ele. La
Eustach cu faringele. Urechea mijlocie se invecineaza cu urechea externa prin
timpan iar cu urechea interna prin fereastra ovala. exterior se gaseste tunica fibroasa, care prezinta
• Timpanul, a carui tensiune este reglata printr-un muschi, este concrescut cu un anterior corneea transparenta si sclerotica. In sclerotica, in
oscior, denumit columela, care prin partea opusa atinge fereastra ovala.
jurul corneei, se gaseste un inel format din 10-18 placute
• Urechea externa este reprezentata de un tub scurt, cu aspect de palnie, strajuit la
exterior de un pliu tegumentar care poarta pene (operculum) care serveste la cornoase, caracter comun cu reptilele, care protejeaza ochiul
localizarea surselor sonore. si serveste musculaturii de acomodare ca loc de insertie.
 PESTI
• Vederea sau capacitatea de a primi radiații electromagnetice dintr-un anumit
spectru joacă un rol important în viața lor. Celulele retinei ochilor peștilor sunt
• Urechea interioara a pestelui este conectata la vezica
similare ca compoziție cu cele umane. natatoare, care actioneaza ca un resonator care
• - desigur, ochiul, constând dintr-o lentilă sferică apropiată de corneea plată și calmeaza vibratiile sonore. Vibratile amplificate sunt
situată pe lateralul capului. Trăsături caracteristice ale vederii peștilor: miopie;
capacitatea de a vedea în mai multe direcții în același timp.
transmise catre urechea interna, datorita carora
• Unghiul de vedere al peștelui este următorul: aproximativ 150 ° pe verticală și pestele are un auz bun. Urechea umana este capabila
până la 170 ° pe orizontală. sa perceapa sunetul in intervalul de la 20Hz la 20kHz,
Vederea peștilor este monoculară: fiecare ochi vede independent. Pentru a vedea
ceva cu ambii ochi, peștele se întoarce repede. Cu ambii ochi, vede în față o zonă
in timp ce intervalul de sunet al pestiilor este restarns
foarte îngustă în formă de con. si se afla in intervalul 5Hz-2kHz.Putem spune ca
• Mulți pești au o lentilă care iese din deschiderea pupilei, ceea ce mărește câmpul pestele aude mai rau decat o persoana , de aprox. 10
vizual. În față, vederea monoculară a fiecărui ochi se suprapune pentru a forma o
ori, iar gama sa principal de sunet este situate in
vedere binoculară de 15-30°. Principalul dezavantaj al vederii monoculare este
estimarea inexactă a distanței. undele sonore inferioare.
Ochiul unui pește are trei scoici: 1) sclera (exterior); 2) vascular (mediu); 3)
retina, sau retina (internă).
 AMFIBIENI
• Urechea-Receptorul auzului este situat in urechea interna,in profunzimea osului
temporal,intr-un tunel rasucit in spirala numit melcul membranos.Cavitatea foarte complicata
a urechii interne este plina cu lichid.Celulele senzoriale auditive au cili.Sunetele determina • Ochii amfibienilor sunt mari și sunt
oscilatia membranei bazilare.Din cauza contactului cililor cu membrana tectoria cilii se
deformeaza.Astfel i-au nastere impulsuri nervoase care se transmit la creier prin nervul dispuși lateral, pentru a mări câmpul
acustico-vestibular.
vizual și pentru a se feri de prădători.
• Toate celelalte componente ale urechii au rolul de a conduce si amplifica sunetul.Pavilionul si
conductul auditiv formeaza urechea externa care capteaza sunetul si il conduce pana la
membrana numita timpan.Cele trei oscioare din urechea medie(ciocanul,nicovala si scarita)
transmit sunetul spre alta membrana,mai mica,la nivelul ferestrei ovale.Urechea medie este o
camera plina cu aer.Ea comunica cu faringele printr-un tub numit trompa lui
Eustachio.Vibratiile din fereastra ovala se transmit pana la melc prin lichidul din urechea
interna.
• Urechea interna mai contine receptori vestibulari care dau informatii despre pozitia capului
in raport cu verticala si despre miscarile de rotatie,contribuind la mentinerea echilibrului.Sunt
doi receptori pentru pozitie situati in peretele utriculei si,respectiv,saculei.Celulele senzoriale
au cili care strabat un strat gelatinos.Deasupra lor sunt grauncioare de calcar.Cand se schimba
pozitia,se deformeaza cilii.Informatia este preluata de dendritele neuronale care imbratiseaza
polul bazal al celulelor senzoriale.
• Cei trei receptori pentru rotatie se afla la extremitatea dilatata a fiecaruia dintre canalele
semicirculare.Cilii celulelor senzoriale sunt inclusi intr-o creasta gelatinoasa.Rotatia capului
face sa deplaseze lichidul din canale (endolimfa) deformand creasta gelatinoasa cu cilii
celulelor senzoriale.Semnalul este preluat de dendritele unor neuroni
 REPTILE
• Deși nu au urechi vizibile, auzul șerpilor este definit prin vibrațiile pe
care aceștia le percep datorită oaselor maxilarului. În acest mod, sunt
capabili să determine locația prăzii, de exemplu, după undele de sunet
produse de mișcările acesteia. Șarpele percepe imediat și foarte precis
mișcările din jurul său și poate și de aceea rare sunt situațiile în care dă
greș la vânătoare.
• De fapt, șerpii au o ureche internă, fără timpan, conectată direct la osul
maxilarului (osul pătrat). Când reptila este în repaus, acest os se sprijină
pe sol și se mișcă ușor, ca răspuns la vibrațiile din jur. Șerpii au o
autonomie auditivă cuprinsă între 80 și 600 Hz, dar există și specii care
pot auzi până la 1000 Hz. Pentru că vocea umană atinge aproximativ 250
Hz, șerpii chiar ne pot auzi vorbind. Ce trebuie să reții e că șerpii percep
mai bine sunetele cu frecvență joasă.
• Reptile care sunt nocturne și sunt capabile să vadă în
întuneric. Reptilele nocturne și-au dezvoltat ochii pentru a-i
ajuta în activitățile de noapte. Pupilele lor se pot dilata pentru
a acoperi aproape întregul ochi, lăsând să intre cantitatea
maximă de lumină și permițându-le astfel să vadă în
întuneric.
• Reptilele diurne au în general mai multe conuri în retină,
permițându-le să vadă o gamă de culoare în timpul zilei. În
schimb, multe reptile nocturne au mai multe bastonașe în
retină, oferindu-le capacitatea de a percepe mai multă lumină
chiar și în condiții de iluminare slabă. A putea vedea noaptea
înseamnă adesea că reptilele au o viziune slabă în timpul zilei,
iar abundența de bastonașe în locul conurilor înseamnă o
lume relativ incoloră.