Balada penru Adelina rasună pe nuanța mică a sunetului

Voce: FEMEIA prin plămada ei harismatic conferită de Atotcreatorul

este locul de întâlnire
dintre Dor şi Dăruire,
dintre Frumos şi Sublim,
dintre Pământ şi Cer,
dintre Răbdare şi Extaz,
dintre Fior şi Luceafăr,
dintre Rugă şi Cântare,
dintre Om şi Dumnezeu,
dintre Suferinţă şi Dragoste.

Rai și durere
femeie tu ești,
miere și fiere
femeie tu ești,
sublimă ca zarea
femeie tu ești,
geniu și muză,
femeie tu ești,
iubită și mamă
femeie tu ești,
regină și sclavă
femeie tu ești.

Femeie, răsărit de soare,

Femeie, fir de busuioc,
Privirile-ţi fermecătoare,
Opresc planetele în loc.
Femeie, eşti o Dumnezee

Femeia-i pentru toţi o taină,

Femeia-i vers înălţător,
Femeia-i mână angelină
Pe fruntea unui visător.

Tu ştii descântec despre noapte,

Ai alt descântec pentru zi,
Tu pruncii îi hrăneşti cu lapte
Şi-i ocroteşti pân' s-or trezi.
Te-admiră codrul şi izvorul
Şi orice adieri de vânt –

Fiinţă firavă, femeie,

Pământul când a obosit
Visând un strop de mângâiere
Pe braţul tău s-a odihnit.
Izvor de viaţă şi durere,
De bucurie şi de ură,
Izvor curat de bunătate,
Izvor de frumuseţe pură.

Tu eşti acea care înalţă

O torţă vieţii pe Pământ,
Aripă eşti ce dă putere
Oricărui vis, oricărui gând.

Femeie!
Ești cel mai dulce vis!
Ești o candelă mereu aprinsă care nu se stinge,
ești o frumusețe unică, și neînteleasă în totalitate de cei care nu pot să aprecieze, ....
ești deosebită pentru faptul că exiști..

Altarul cel mai sfânt și cel mai sacru cânt

În cer și pe pământ
Cuvânt prea scurt, dar în același timp
E o înălțare nesfârșită, acest frumos cuvânt Femeia.

Femeie... Ce dulce sună-acest cuvânt!

Femeie, tu ești tot ce este pe pământ:
Ca pâinea caldă ești,- atât de bună!
Duioasă ești , cum este o vioară,
Și prețioasă ca și o comoară.
Ai sufletul adânc, tu ești ca marea,
Când lacrimile-ți cad, tu ești ca ploaia,.
Și visătoare cum e numai dorul,
Femeie, tu ești însăși VIAȚA!

Toate aveau pereche-n lume

Și urmași aveau cu toate,
Iar bărbatul, doar un nume,
Ce dat i-a fost că să îl poarte !
Și atunci din a lui coastă,
Dumnezeu zidi femeia,
Bogăția cea mai vastă
Și a fericirii cheia.
Ea, e mamă și copilă,
Bunicuță, fată mare,
Cea cu suflet plin de milă,
Sinceră și răbdătoare.
E izvor plin de virtute
Ce nu așteaptă vreo răsplată,
Doar copiii s-o asculte
Și va fi cea mai bogată!
După ce Domnul preasfântul
A creat omul și pământul….
Se odihnea citind o carte,
și cum citea-i veni ideea
atunci, în ziua de 8 matie
Ca să creeze … și femeia!

Apoi, se știe că poieții,

În orice strofă și cuvânt,
Cântau, ca pe-o regină a vieții,
Femeia – darul cel mai sfânt.

Ș i azi când biata omenire

Pășit-a în mileniul trei,
Noi, cei ce credem în iubire,
Le vom cânta tot pe femei.

Când spui femeia, ai spus mama, și-ai spus soție, fiica sora,
și –ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora,
Și-ai spus iubirea, și căldura, și frumusețea fără care
Ar fi-un pustiu, și-ar fi-o durere, și-ar fi-o tristețe tot sub soare.

Femeie. Soție. Mamă. Soră. Bunică…

În această noțiune s-au împământenit semnele eterne ale nemuririi omenești, necuntena
renaștere a naturii, chemare a brazdei dornice de sămânța naturii, rânduirea răsăriturilor de
soare, trecerea sucurilor prin vinele ierbii, florii, arborelui.

Femeile pământului meu

Sunt cele mai frumoase
Gingășia lor – zâmbetul copiilor,
Vorba lor – cântecul ciocârliilor
Privirea lor – răsăritul zorilor
Femeile pământului meu
Ne sunt mame, surori, prietene.

Fără ea n-ar exista bucuria și speranța, tăria și triumful vieții.

Pentru că, e știut, continuitatea vieții e supremă proprietate priivată a femeii.
Pentru că ea e mama pământului și portret al timpului.

Mai regina decat floarea,

Doar femeia poate fi,
Mai adanca decat marea
Doar femeia poate fi.
Mai inalta ca destinul,
Doar femeia poate fi.
Mai amara ca pelinul,
Doar femeia poate fi.
Mai frumoasa decat viata,
Doar femeia poate fi.
Mai desteapta ca povata,
Doar femeia poate fi.
Mai cumite ca poemul,
Doar femeia poate fi.
Mai cumplita ca blestemul,
Doar femeia poate fi.
Mai aproape decat dorul,
Doar femeia poate fi.
Mai de soapta ca izvorul,
Doar femeia poate fi.
Mai de-april ca primavara,
Doar femeia poate fi.
Si mai dulce ca vioara,
Doar femeia poate fi.
Mai de taina ca misterul,
Doar femeia poate fi.
Si mai tare decat fierul,
Doar femeia poate fi.
Mai barbata ca barbatul,
Doar femeia poate fi.
Mai amara ca oftatul,
Doar femeia poate fi.
Mai frumoasa decat Zeia,
Doar femeia poate fi.
Si mai vie ca scanteia,
Doar femeia poate fi.
Mai fierbinte ca Sahara,
Doar femeia poate fi.
Si mai dulce ca vioara,
Doar femeia poate fi.
Mai inalta ca povata,
Si mai scumpa decât viața
Doar femeia poate fi.

Mâinele femeii miroase a spic și a pâine, a cretă și tifon, scenă și cântec, aceasta-i aroma
muncii, a creației, aceasta e sărbătoarea care e mereu cu noi.
Acestea sunt mâinele care zidesc și coc pâine, care ne fac lăcașul cald, care ne toarnă bărbăție
și curaj în orice încercări ale vieții. Cât de multe sunt în stare să facă mâinile femeii? Dar
inima, dar sufletul ei?

De plouă, de ninge sau vântul bate

Spre școală grăbită pășește,
Din tine ai rupt și ai oferit o parte
Cu ceea ce-ai fost și ce ești.
Cărunt îți este părul, dar sufletul âți este
Mai dornic,mai bun ca oricând
Și pare că viața e doar o poveste
Dar vezi anii trecând și trecând
Vă slăvim mult stimate profesoare
Un idol ne-ați fost și-ați rămas.
Ne închinăm pân la -------------------

Viori sunt femeile,

tremur în palme răsfrânt.
Le slăvesc şi le cânt
pentru sfârşitul de drum
ce-l au pe pământ.
Lemn moale, lemn sfânt!
Viori sunt femeile,
vibraţie fără cuvânt,
viori aprinse sub arc
în flăcări şi fum.

Norocul cerului e steaua,

Norocul vetrei e scânteia,
Norocul jocului e neaua,
Norocul păcii e femeia.

Tu clipei noastre îi dai nume,

Femeie de visări și bine.
Din câte doine sunt pe lume
Cea mai frumoasă-i despre tine.

Te cânt, femeie, ca pe zarea

Eternei taine și-a luminii.
Tu ești iubirii pâinea, sarea
Tu ești izvorul nemuririi.

Ne aplecăm fruntea spre primăvara celei mai tinere lumini.

Mama !...Ea e cea mai gingașă,cea mai mitologică floare din toate grădinile fericirii.Pe
umerii ei se sprijină eternitatea. În fața femeii –mamă își plecă fruntea poeții și îngenunchează
blajin cu toate poemele lor de dor.

Colajul Mama – Veronica Crăciun

Ce bun a fost Domnul că te-a zămislit ,ce bun a fost bărbatul că te-a iubit,ce fericiți
sunt copii care te au de mamă, și ce frumoasă e ziua de azi ,de mâine , și întotdeauna cât în
tăria cerului va străluci soarele,iar pe pământ femeia.

Cu ghioceii dorului venim azi la pragul tuturor așteptărilor și-n tremur de sincere emoții
vă sărutăm chipul de floare și inima ca un soare.

Femeeie - tu, izvor al luminii,

Cântec cel știu primăverile,
Femeie - tu , planetă- grădină,
Ție azi cu drag ți se –nchină
Copiii, cerul și zările!
La mulți ani femeie, în lume și în țară –
La mulți ani acelei ce vieții naște viață –
Cu tot trecutu – n gene și viitoru- n față
Aduce, pe pământ, parfum de primăvară

Voi, veșnice izvoare ale vieții

Cu prospețime de gingași ghiocei
Cu voiciunea zveltă a tinereții,
Slăvite pururi fiți, femei,femei.

Fiți binecuvântate, dragi femei, fiți fericite pe vecie

Cu lacrimi sărutăm obrajii și ochii voștri- n sărbătoare
Și-ntreaga dragoste ne-o punem pe-al vostru suflet ca o floare.

Scumpele noastre Doamne, urarea noastră noi astăzi v-o închinăm,

Să vă fie anii fără teamă și fericire să aveți din plin.
Vă dorim ca belșugul să vă îcunune,
Și-n jur să răspândiți iubire,har,înțelepciune,
Parfumul florilor cerești,
Să aveți belșug de bucurie și pace sfântă-n veci s-aveți,
Să fiți o dulce melodie,
Și mândre ca o zi de mai.

Se rânduiesc anii,
Femeile pământului meu
Vin generații…
Se duc generații…
Ele rămân femeile pământului meu.
Gingașe, frumoase, grijulii…
În fața lor ne simțim mereu copii
Femeile pământului meu!
Mă-nchin omenește în fața ta,
Acestor ființe mărețe,
Femeilor pământului meu.

În loc de bun rămas un îndemn : … Nu uitați, Dincolo de secunde, minute, ore, clipe,
anotimpuri......stă ascuns SUFLETUL !

După zicerea lui Alphonse de Lamartine În lume totul este lucrarea femeii,

Ce este femeia?
Femeie, ești putere!
Femeie, ești avere!
Femeie, ești iubire!
Femeie, ești cinstire!
Femeie, ești răbdare!
Femeie, ești cîntare!
Femeie ești blîndețe!
Femeie, ești finețe!
Femeie, ești credința !
Femeie, tu, ființa,
Care ești viața pe pămînt.
Femeie, cel mai scump cuvînt,
Care iubești și crești copii,
Ca să-ți aducă bucurii.
Femeie, binecuvîntată fii!