Atunci când pământul devine uscat, un deșert în adevăratul sens al cuvântului, el nu mai deține

capacitatea de a susține populația oamenilor sau a animalelor care trăiesc în proximitatea sa. De ce se
întâmplă acest lucru? Pentru că apa nu mai există, iar hrana nu mai poate fi cultivată, deoarece,
culturile nu vor crește.

Chiar și sănătatea oamenilor este pusă în pericol în urma deșertificării pamântului. De exemplu, praful
generat va cauza boli respiratorii, iar apa nu va mai exista sau nu va fi curată și devine nepotabilă.

Odată cu toate aceste consecințe, afacerile au de suferit la rândul lor. Este de așteptat ca acest lucru
să se întâmple. Dacă oamenii pleacă din zonele afectate sau nu pot avea un trai decent, ci unul foarte
sărac, business-urile nu se pot dezvolta.

Pe lângă fiecare inițiativă mai puțin pozitivă a omului care poate duce la deșertificare se adaugă și
stresul termic cu care vegetația se confruntă zi de zi. Evenimentele meteorologice extreme și
încălzirea globală își spun cuvântul în ceea ce privește uscarea accelerată a pământului. Schimbările
climatice duc la secete și la indundații. De exemplu, seceta afectează în mod direct nu doar culturile,
ci și animalele. Lipsa de apă aduce cu sine un sol gol și foarte ușor de erodat pentru viitoarele ploi. Pe
de cealaltă parte și ploile abundente vor afecta solul, îl vor eroda și tasa. De aceea este foarte
important să existe un echilibru.

Deșertificarea poate să ofere condițiile ideale pentru incendii de vegetație. De asemenea, căldura
accelerează descompunerea carbonului organic din sol, ceea ce înseamnă că el va fi mai sărac și își va
pierde capacitatea de a reține nutrienți și apă. Mai mult decât atât, dacă oamenii ajung să aibă
opțiuni de adaptare reduse și mijloace de trai din ce în ce mai grele, nu vor alege să repare, ci să
supraexploateze solul sau să găsească altul sănătos, unde se va relua procesul.