Proiect didactic

Unitatea şcolară:
Profesor:
Data: 16.11.2023
Clasa: a XII a A seral
Aria curriculară: Consiliere şi orientare
Disciplina : Dirigenţie
Tema: „Ce trebuie făcut în caz de cutremur”
Componenta: D: Educaţia pentru securitatea personală.
Subcomponenta: D3: Educaţia pentru protecţia civilă
Durata: 50 minute.
Locul desfăşurării: Sala de clasă
Obiectivul ţintă al activităţii : Cunoaşterea: cauzelor cutremurelor de pământ,
gradului de intensitate, replicilor, protejarea în timpul unui cutremur, după cutremur.
Obiective cadru: Elevul va fi capabil:
Să apeleze la sprijinul instituţiilor şi misiunilor umanitare de protecţie civilă, în
caz de nevoie.
Să recunoască formele de manifestare a catastrofelor naturale.
Să cunoască diferite sisteme de alarmare a populaţiei şi să acţioneze
diferenţiat , în funcţie de tipul de alarmă.
Să aplice modalităţile de intervenţie şi ocrotire a populaţiei, în caz de
catastrofe naturale şi război.

STRATEGII DE REALIZARE
RESURSE
Resurse materiale: chestionare, dicţionarul limbii române,publicaţii,
broşuri,computer.
Resurse procedurale: conversaţia, conversaţia euristică, explicaţia,dialogul,
expunerea cu lămurirea unor noţiuni mai puţin cunoscute, dezbaterea, studiu de caz,
problematizarea, descoperirea.
Produse ale activităţii: Proiect didactic.
Forme de organizare a activităţii: frontale, individuale.
Forme de dirijare a învăţării:
 Dirijată de profesor sau prin materiale didactice.
 Independentă.
Bibliografie: 1) Îndrumătorul comandantului: ghid cu instrucţiuni şi metodologie de
lucru.
2) Pagina Web :

Scenariul propriu –zis

1) Organizarea clasei, în vederea desfăşurării activităţii.

Realizarea unei ambianţe specifice,adaptată cerinţelor activităţii, asigurarea
ordinii şi disciplinei în clasă, care să favorizeze comunicarea, libertatea de expresie
şi mişcare.
Efectuarea prezenţei elevilor şi motivarea absenţelor efectuate de elevi, în cursul
săptămânii, pe bază de certificat medical şi vizat de medicul de la cabinetul şcolar,
sau pe baza unei cereri, în condiţiile prevăzute de regulamentul şcolar.

1
 Identificarea evenimentelor petrecute recent, în colectivul de elevi ai clasei şi
analiza lor operativă, eventual dacă se impune, stabilirea de măsuri pentru
desfăşurarea eficientă a activităţilor instructiv/educative la clasă. Precizarea unor
eventuale comunicări, anunţuri care privesc viaţa şi activitatea şcolară şi extraşcolară
a colectivului de elevi.
2) Motivarea elevilor.
În viziunea reformei şcolii româneşti, o educaţie se cere făcută printr-un parteneriat
activ, printr-o cooperare şi conlucrare benefică.
Concepte cheie : principalele calamităţi naturale ce se pot produce pe teritoriul
României, cauzele şi efectele lor, cutremurele de pământ : cauze, consecinţe,
inainte de cutremur, in timpul cutremurului, după cutremur.
3) Anunţarea temei şi obiectivului activităţii.
Dirigintele informează elevii, despre titlul lecţiei:”Ce trebuie făcut în caz de
cutremur”, având ca scop principal : cunoaşterea: cauzelor cutremurelor de pământ,
gradului de intensitate, replicilor, protejarea în timpul unui cutremur, după cutremur.
Notarea la tablă, a titlului temei, care a fost anunţată din timp şi stabilită de comun
acord cu elevii, şi a obiectivelor specifice vizate.
Motto:1) “Viaţa mea este o luptă” (Voltaire).
2) „Good watch prevents misfortune”(Paza bună trece primejdia rea -
limba engleză).
3) „In fair weather prepare for foul”(Când e vreme frumoasă pregăteşte-
te pentru vreme nefavorabilă - limba engleză ).
4) „Write down the advice of him who loves you, though you like it not at
present”( Ia aminte la sfatul celui care te iubeşte, deşi nu-ţi place pe moment -
limba engleză)
4) Desfăşurarea lecţiei .
După stabilirea liniştii şi rezolvării problemelor curente, legate de situaţia la
învăţătură şi disciplină, se trece la tema propriu-zisă, Tema propusă, este rezultatul
colaborării dirigintelui cu elevii, în alegerea ei.
În prezentarea obiectivului activităţii, dirigintele va solicita aşteptările elevilor, faţă
de tema propusă, cu posibilitatea reformulării obiectivului, dacă aceasta se impune.
Dirigintele prezintă, punctele principale supuse dezbaterii :
I. Cutremure de pământ:
a) Cauze;
b) Tipuri de cutremure;
II. Pregătirea pentru cutremur.
III. Cum să vă protejaţi în timpul unui cutremur dacă vă aflaţi :
1) Într-o clădire.
2) Afară.
3) Într-un vehicul.
4) Într-un loc public aglomerat.
5) La şcoală.
6) În autobuz.

IV. După cutremur.

Comentarii :
 Punctul I, în totalitate, va fi prezentat de diriginte.
 Punctele: II, III, IV vor fi prezentate(citite) de elevi, aflaţi în faţa calculatoarelor,
pe rând la, invitaţia dirigintelui, accesând pagina Web: …………….., la: ”Ce
trebuie făcut în caz de cutremur”.

2
 START

I. Cutremure de pământ.
Calamităţile naturale şi catastrofele de mari proporţii, sunt fenomene ale naturii sau
accidente( defecţiuni) de ordin tehnic care se declanşează brusc, uneori fără
avertisment şi imposibil de detectat în timp, cu urmări grave şi uneori dezastruoase
asupra oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale.
Calamităţile naturale sunt acele fenomene dezastruoase de origine geofizică,
geologică sau meteorologică ce se produc, în marea lor majoritate, prin surprindere,
ca manifestări naturale.
Din categoria acestora fac parte ;
 Cutremurele de pământ.
 Alunecările de pamânt.
 Inundaţiile.
 Înzăpezirile.
 Avalanşele.
 Erupţiile vulcanice.
 Cicloanele şi uraganele.
 Tornadele.
 Descărcările electrice.
 Căderile de meteoriţi.
 Seceta.
Catastrofele sunt evenimente tragice, de mari proporţii, provocate îndeosebi de
anumite defecţiuni sau accidente cu caracter tehnic.
a) Cauze ale producerii cutremurelor de pământ :
 cele 12 plăci pe care se află dispuse continentele şi oceanele, au o uşoară
mişcare laterală, datorită plutirii lor pe stratul de magmă. Mişcarea este
constantă şi este provocată de forţe interne; în locurile de întâlnire se
produce o frecare a plăcilor(care sunt blocate temporar), iar când fractura
rocilor eliberează plăcile, permiţându-le să-şi reia mişcarea, se produce
acea uriaşă energie care stă la baza cutremurelor;
 producerea cutremurelor în cadrul aceleiaşi plăci, în locurile unde structura
ei a fost slăbită în timpul unei perioade mai vechi;
 atunci când eşantioanele de rocă, supuse unor forţe de frecare, se află pe
punctul de a ceda şi îşi măresc volumul datorită numărului mare de rupturi
anterioare.
Gradul de intensitate seismică este stabilit pe baza scării MSK-76.
Numărul victimelor în rândul populaţiei este condiţionat de :
- ora producerii seismului;
- densitatea populaţiei;
- gradul de rezistenţă al construcţiei( coeficientul antiseismic)
- densitatea construcţiilor;
- condiţiile meteorologice.
-
Replicile sunt cutremure mai mici, care au loc în momentul în care plăcile tectonice
se re-aşază într-o nouă poziţie. Replicile pot avea loc din când în când, după şocul
iniţial. Odată cu trecerea timpului, ele sunt tot mai slabe.

b) Tipuri de cutremure

3
Grad de
Inten- Asupra oamenilor Asupra Asupra scoarţei
sitate şi mediului clădirilor terestre
Efecte înconjurător

4
 Cutremur imperceptibil. Intensitatea
oscilaţiilor rămâne sub limita
I sensibilităţii oamenilor. Cutremurul
este detectat şi înregistrat numai de
seismografe
II Cutremur abia simţit(foarte slab).
Oscilaţiile seismice se simt de puţini
oameni, care stau liniştiţi în interiorul
locuinţei.
Cutremur slab. Este simţit de puţini
oameni, care se află în interiorul
locuinţei sau afară. Oscilaţiile sunt
III asemănătoare cu zguduirile produse
de trecerea unui autocamion uşor.
Observatorii atenţi remarcă oscilaţia
uşoară a obiectelor atârnate, mult mai
pronunţată la etajele superioare.
Cutremur moderat. Este simţit de mulţi
oameni care se află în interiorul sau
în afara locuinţei. Din cei care dorm,
puţini pot fi treziţi dar nu se sperie.
IV Oscilaţiile sunt asemănătoare cu
zguduirile produse de trecerea unui
autocamion greu şi încărcat.
Ferestrele, uşile şi vesela zăngăne.
Pardoselile şi pereţii scârţâie, mobila
începe să uruie. Obiectele atârnate,
lichidul din vase oscilează uşor.
Cutremur suficient de puternic(deşteptător)
Zguduire generală a clădirilor. Este Avarii uşoare
simţit de toţi oamenii. Mulţi dintre cei caracterizate prin fisuri
care dorm se trezesc. Puţini oameni în tencuială şi
părăsesc locuinţele. Animalele sunt desprinderea unor
neliniştite. Obiectele atârnate bucăţi mici de În unele cazuri apar
V oscilează considerabil. Tablourile se tencuială, la schimbări în debitul
deplasează din loc. În cazuri rare construcţiile de tip rural, izvoarelor.
pendulele se opresc. Anumite obiecte din piatră nefasonată,
fixate, pot fi deplasate. Uşile şi cărămidă, chirpici,
ferestrele deschise se închid şi se pământ bătut cu mortar
deschid cu zgomot. Din vasele de lut, ciment sau piatră
umplute, deschise, lichidul se varsă. de var.
Cutremur puternic( provoacă spaimă)
Este simţit de toţi oamenii. Mulţi dintre
ei, aflaţi în interiorul clădirilor se Fisuri şi crăpături în
sperie şi aleargă afară. Puţine pereţi, desprinderea Crăpături în terenurile
persoane îşi pierd echilibrul. unor bucăţi de umede(lăţime 1 cm).
VI Animalele domestice, îşi părăsesc tencuială, căderea unor Surpături în zonele
adăposturile. Se pot sparge vase şi ţigle de pe acoperiş, muntoase. Modificări
obiecte din sticlă. Cad tablourile de pe crăpături la coşurile de ale debitului izvoarelor
pereţi. Mobila grea poate fi deplasată. fum la construcţiile din şi nivelului apei din
Se aude zgomotul clopotelor mici, în cărămidă, schelet de fântâni.
clopotniţe. lemn şi zidărie.
Cutremur foarte puternic
Crăpături mari şi adânci La suprafaţa apei se
în pereţi, desprinderea formează valuri, apa
unor bucăţi mari de lacurilor se tulbură ca
tencuială; căderea urmare a ridicării
Majoritatea oamenilor sunt speriaţi şi coşurilor de fum şi mâlului. Se modifică
VII părăsesc locuinţele. Mulţi oameni îşi distrugerea unor nivelul apei din fântâni
mai menţin cu greu echilibrul. acoperişuri; surpări ale şi debitul izvoarelor,

5

Cutremur distrugător
Se provoacă spaimă şi panică;
manifestă nelinişte chiar persoanele
care conduc autoturisme. Copacii se
VIII scutură puternic; uneori se rup ramuri prăbuşesc; se produce,
sau trunchiuri. Mobila grea se
deplasează şi uneori se răstoarnă.
Lămpile suspendate se lovesc de
tavan şi se avariază.
Cutremur devastator
IX Panică generală.
Avarii mari ale mobilei.
Animalele se agită şi ţipă.
Cutremur nimicitor.
X distrugerea unor părţi
6
părţilor carosabile pe unele izvoare secate îşi
pante abrupte; crăpături recapătă debitul. Se
în drumuri, distrugeri produc alunecări de
ale porţiunilor de teren(soluri nisipoase
îmbinare a conductelor. sau de pietriş)
Crăpături mari în pereţi,
se rup diferite legături
dintre elementele Se observă alunecări
construcţiei; unele de teren în zonele
ziduri interioare sau de depresionare şi pe
umplutură se pantele abrupte. Apar
prăbuşesc;unele clădiri( crăpături în teren, cu
părţi de clădire) se lăţimea de câţiva
centimetri. Apa lacurilor
în cazuri izolate, este tulbure. Apar noi
ruperea porţiunilor de bazine de apă. Se
îmbinare a observă schimbarea
construcţiilor, debitului în fântâni.
monumentele şi statuile Unele puţuri secate se
se deplasează şi se umplu cu apă, iar altele
răsucesc; pietrele seacă.
funerare se răstoarnă;
împrejmuirile de piatră
se prăbuşesc.
Avariile şi distrugerile
se amplifică. Se produc inundaţii în
Monumentele şi urma revărsărilor
coloanele se răstoarnă. apelor cu depuneri de
Se produc avarii nisip şi mâl. Crăpăturile
importante ale ating lăţimi de 10 cm,
rezervoarelor artificiale iar pe pante şi în
de apă, conductele malurile râurilor mai
subterane sunt parţial mari de 10 cm. Au loc
distruse, se produce căderi de roci şi multe
deformarea şinelor de alunecări şi curgeri de
cale ferată şi avarierea terenuri.
părţilor carosabile ale
drumurilor.
Distrugeri totale ale
clădirilor din mediul
rural şi urban din clasa
celor fără proprietăţi Se produc crăpături în
antiseismice. La terenuri, de la 10 cm,
celelalte clădiri se până la 1 m; fisuri largi
produc prăbuşiri paralele cu albiile
caracterizate prin cursurilor de apă; au
loc alunecări de teren
de construcţie. Se pe suprafeţe
produce avarierea considerabile; în
critică a barajelor şi zonele au loc deplasări
digurilor şi avarii ale maselor nisipoase
importante la poduri şi şi mâloase, are loc
viaducte. Se produc schimbarea nivelului
ruperi sau deformări ale apei din fântâni, canale,
conductelor subterane. lacuri, râuri, apar noi
Şinele de cale ferată se lacuri.
deformează, iar
 pavajele drumurilor şi
asfaltul prezintă
suprafeţe ondulate.
Cutremur catastrofal
Avarii importante la Deformaţii importante
clădiri bine construite; ale terenurilor sub
XI podurile, căile ferate, formă de crăpături largi,
şoselele devin fracturi şi deplasări în
impracticabile, plan orizontal şi vetical.
distrugerea conductelor Alunecări de teren şi
subterane şi barajelor. căderi de roci.
Cutremur care provoacă modificarea reliefului( puternic catastrofal)
Suprafaţa pământului
este complet
schimbată. În terenuri
apar crăpături
considerabile şi
Practic, toate deplasări importante de
XII construcţiile de teren în plan orizontal
suprafaţă şi subterane sau vetical. Au loc
sunt avariate puternic căderi de roci,
sau distruse total. alunecări de teren şi
prăbuşiri de maluri pe
suprafeţe mari; râurile
sunt barate sau
îndiguite în mod
natural, apar căderi de
apă şi devieri ale
cursurilor de apă.

II. Pregătirea pentru cutremur.

Este ştiut, că nimeni nu poate prevedea sau preveni un cutremur. Dar cine a
„suportat” măcar un cutremur, trebuie să fie pregătit pentru a acţiona imediat,
cunoscându-i consecinţele.
Înainte de cutremur, trebuie pregătit un plan de urgenţă, pentru a evita rănirile,
pentru a minimaliza efectul cutremurului asupra casei, pentru a supravieţui cel puţin
72 de ore,după un cutremur.
Ce trebuie făcut înainte de cutremur:
- Pregătiţi un plan de urgenţă pentru familia şi casa dumneavoastră.
- Dacă locuiţi singur, pregătiţi un plan de urgenţă pentru dumneavoastră care să
aibă în vedere prietenii şi vecinii.
- Învăţaţi metode de prim ajutor medical, inclusiv resuscitare cardio-pulmonară.
- Aflaţi care sunt locurile cele mai sigure în casa dumneavoastră în caz de
cutremur şi exersaţi refugierea dv. în acele zone.
- Locuri periculoase.
- Pregătiţi-vă casa.
- Asiguraţi-vă casa sau apartamentul, pentru eventualitatea unor distrugeri
provocate de cutremur.
- Pregătiţi-vă un kit(echipament) de urgenţă: provizii, mâncare, îmbrăcăminte,
încălţămînte, kit-ul de prim ajutor, alte provizii necesare, actele familiei.
- Dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi să puneţi deoparte mâncare şi
pentru acestea.
- Creaţi un plan de urgenţă pentru familia dv.

7
III. Cum să vă protejaţi în timpul unui cutremur, dacă vă aflaţi :
 Într-o clădire.
 Afară.
 Într-un vehicul.
 Într-un loc public aglomerat.
 La şcoală.
 În autobuz.

IV. După cutremur .

 Verificaţi dacă sunteţi rănit sau dacă sunt răniţi în zonă.

 Administraţi primul ajutor.
 Îmbrăcaţi-vă în haine rezistente, care să vă protejeze de moloz sau de
geamuri sparte.
 Verificaţi casa: dacă locuinţa nu este sigură, ieşiţi şi nu mai intraţi înăuntru.
 Nu aprindeţi foc: brichete, chibrite, folosiţi lanterne, asiguraţi-vă că nu sunt
scurgeri de gaze.
 Ascultaţi la radio anunţurile oficiale.
 Dacă sunteţi în maşină, iar în jur au căzut cabluri de electricitate, nu coborâţi
din maşină; aşteptaţi să fiţi salvat.

5. Asigurarea transferului.

Comentăm subiectul discutat în această lecţie. M-am convins, că tot ce s-a

discutat i-a impresionat, pe elevi, mai ales că, nici unul din elevii prezenţi la oră, n-a
„suportat, apucat” nici un cutremur( din declaraţiile lor).
Am intervenit, în mod deosebit, deoarece am „suportat” mai multe cutremure de
pământ, deci i-am convins, pe elevi că tot ce s-a discutat la lecţie, este foarte util,
important , este foarte important să ştim, cum să acţionăm în situaţii „critice” cu calm,
dar prompt.

6. Asigurarea feed-back-ului :

Pregătirea pentru cutremur, oriunde te-ai afla.

Cum trebuie să te protejezi, în timpul unui cutremur, oriunde te-ai afla.
Cum trebuie să acţionezi după cutremur, oriunde te-ai afla.

7. Prezentarea temei pentru ora următoare, la dirigenţie;

23 noi. Ziua Economistului și a prof. de Economie