Logică, argumentare și comunicare

Clasa a IX-a

Fișă de documentare - Blocajele în comunicare

Barierele de comunicare pot include următoarele elemente:

- fonduri experenţiale (background) divergente ale participanţilor;

- diferenţe educaţionale;

- diferenţe de interes privitoare la mesaj;

- diferenţe privind nivelul de inteligenţă;

- lipsa respectului reciproc;

- diferenţe de vârstă , sex, rasă sau clasă socială;

- diferenţe în stăpânirea limbajului;

- lipsa abilităţilor de comunicare la emiţător;

- lipsa abilităţilor de ascultător/receptor;

- închidere în ceea ce priveşte fondul informaţional etc.

William Hanez accentuează că o barieră serioasă privind comunicarea ( situată la nivelul lipsei
unui repertoriu comun între comunicatori ) este cea numită ratarea înţelesului, care se
obiectivează în interiorul a două forme:

- 1. când două persoane utilizează cuvinte diferite dar le dau acestora aceleaşi înţelesuri

- 2. când două persoane utilizează aceleaşi cuvinte dar le dau înţelesuri diferite

Referindu-se la totalitatea barierelor care apar în comunicare, Torrington şi Hall, ne oferă un util
tabel în care identifică cinci astfel de bariere:

 bariere în trimiterea mesajului ( sunt concretizate în transmiterea unor mesaje

neconştientizate ca atare , în existenţa unor informaţii inadecvate în conţinutul mesajului
şi prejudecăţi în ceea ce priveşte mesajul sau în ceea ce-l priveşte pe receptor;

1
 barierele la nivelul receptării aparţin în egală măsură celui care primeşte mesajul şi
mediului: în primul caz, avem de-a face cu nevoi, anxietăţi, credinţe, valori atitudini,
opinii, expectaţii, prejudecăţi, nivelul de atenţie oferit stimulului, iar în cel de-al doilea,
cu efectul conjugat al altor stimuli existenţi în mediu;

 barierele de înţelegere se situează atât la nivelul emiţătorului, (semantică şi jargon,

abilităţi de comunicare, durata comunicării şi canalul acesteia), cât şi la nivelul
receptorului (probleme semantice, concentrarea, abilităţile de ascultare, cunoştinţe despre
mesaj, prejudecăţi, receptivitatea la ideile noi).

 barierele acceptării sunt singurele văzute de cei doi autori ca acţionând la nivelul tuturor
indicatorilor implicaţi( emiţător, receptor şi mediu); astfel dacă la nivelul emiţătorului
acestea sunt definite de caracteristicile personale, comportamentele disonante , atitudini
şi opinii, credinţe şi valori, la nivelul receptorului sunt atitudinile , opiniile şi
prejudecăţile , credinţele şi valorile, receptivitatea la idei noi, structura de referinţă
folosită, caracteristicile personale . La nivelul mediului avem conflictul interpersonal ,
„ciocnirile” emoţionale , diferenţele de status, referenţialul grupului, experienţe
anterioare în interacţiuni similare ;

 barierele acţiunii se constituie, de asemenea , atât la nivelul emiţătorului ( unde regăsim

memoria şi nivelul acceptării) , cât şi la cel al receptorului ( memoria şi atenţia , nivelul
de acceptare , flexibilitatea pentru schimbarea atitudinilor, comportamentului,
caracteristicile personale).