Strategia - 2016 - 2022 - Final - 31.03.2016

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul Strategia de dezvoltare durabilă
autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Anexă la HCL nr. 56 din 31.03.2016
a oraşului Fieni 2016 - 2022
STRATEGIA DE
DEZVOLTARE DURABILĂ
A ORAȘULUI FIENI
2016-2022
Studiu realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității

de planificare strategică la nivelul autorităților administrației
publice locale ale orașelor din România, cod SMIS 27520”
Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității
Administrative
autorităților administrației publice locale ale orașelor din a oraşului Fieni 2016 - 2022
România
Manager proiect: Dorin Ciomag

Expert Cheie: Răzvan Cătălin Dobrea
Expert: Marian Năstase
Expert Politici Publice: Cosac Maria
Expert Managementul Proiectelor: Bîrlog
Nicolae
Expert Management Financiar: Iordănescu
Laurenţiu
România
Beneficiarul proiectului:
Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice
Parteneri
Asociația Orașelor din România

Asociația Secretarilor Orașelor din România
Perioada de implementare
21 de luni (26.02.2014 – 26.11.2015)
Obiectivul general al proiectului
Întărirea capacităţii administrative a

autorităţilor administraţiei publice centrale şi
locale.
Scopul proiectului:
Dezvoltarea capacităţii de planificare
strategică la nivelul oraşelor din România
autorităților administrației publice locale ale orașelor din România a oraşului Fieni 2016 - 2022
CAPITOLUL I - INTODUCERE
1.1. SCURT ISTORIC
Cert este însă că vechimea oamenilor din aceste locuri este mult mai mare. Ne-o atestă
urmele arheologice de locuire din epoca bronzului descoperite la Dealul Mare, precum şi
afirmaţiile lui Cezar Boliac despre existenţa unei cetăţi dacice la Cumpăna Ciocârlanului
(Pietroşiţa) şi a unor ziduri din evul mediu timpuriu la Fieni, în punctul Valea Caselor. Legenda
spune că la confluenţa celor două ape, Ialomiţa şi Ialomicioara, o femeie pe nume Iana şi-a
întemeiat un han, împreună cu cei trei fii ai ei, care după moartea sa au păstrat tradiţia locului. De
atunci oricine trecea pe aici se oprea la „FIIANII” sau „FIIENII” care cu vremea a devenit
„FIANI” sau „FIENI”.
În perioada 1641-1863, Fieniul devine sat mânăstiresc, închinat mânăstirii Căldăruşani.
Relaţiile dintre călugări pe de-o parte şi rumânii şi moşnenii din Fieni pe de altă parte, au fost
tensionate şi s-au înăsprit continuu, materializându-se în răzvrătiri ale ţăranilor. Abia după
revoluţia de la 1848, dezideratul de a obţine pământ şi libertate devine tot mai arzător, iar în 1864,
claca este desfiinţată şi țăranii primesc pământ. Deşi binefăcătoare, reforma agrară din 1864 nu
rezolvă toate problemele ţăranilor, nemulţumirile răbufnind odată cu răscoala de la 1907. După
august 1944, o nouă reformă agrară nu rezolvă nici de astă dată problema, iar regimul totalitar
comunist naţionalizează toate pământurile, care vor fi lucrate în cooperative agricole de producţie.
Dezvoltarea economică industrială a început din al treilea deceniu al veacului al XX-lea,
determinând schimbarea continuă a structurii economice şi a ocupaţiilor locuitorilor, majoritatea
transformându-se în muncitori. În anul 1912 s-a dat în folosinţă calea ferată Târgovişte-Pietroşiţa,
fapt care a dus la dezvoltarea mai rapidă a zonei şi la înfiinţarea a două mari fabrici.
Fabrica de becuri „Electostar” înfiinţată în anul 1936 a fost cea mai mare fabrică de becuri
din ţară, în perioada conumistă s-a numit „Steaua Electrică” iar după, a purtat numele de „Selum”.
Astăzi, activitatea ei s-a redus substanţial, fiind aproape inexistentă, comparativ cu anii ei de
glorie.
Fabrica de ciment ale cărei baze sunt puse la 10 martie 1914, avea să se numească:
„Dâmboviţa” Societatea Anonimă Română – pentru fabricarea cimentului portland. Cea mai mare
dezvoltare, a cunoscut-o această întreprindere tot în perioada comunistă, când fabrica purta
4
România
numele de „Combinatul de Lianţi şi Azbociment Fieni” fiind una dintre cele mai mari din ţară.
Astăzi, fabrica poartă numele „Carpatcement” fiind preluată de concernul SC Heidelberg SA.
Localitatea Fieni a devenit oraş în anul 1968, având peste 7700 de locuitori. Populaţia a
continuat să crească până în anii 1992, ajungând la peste 8200 de locuitori, după care scăzut din
nou ajungând la circa 7400 de locuitori.
Oraşul Fieni este legat direct de municipiul Târgovişte şi de capitala ţării printr-o cale
ferată directă, care din păcate, după 100 de ani de funcţionare neîntreruptă, din anul 2013 nu mai
deserveşte călătorii, ci este folosită doar pentru transportul de marfă, în special pentru fabrica de
ciment. De asemena, Fieniul se află pe Drumul Naţional 71, Târgovişte-Sinaia aproximativ la
jumătatea distanţei dintre ele, la 26 km de Târgovişte şi 38 km de Sinaia.
În oraşul Fieni activează din anul 2008 patrule de cercetaşi, membrii ai Centrului Local
„Naparis” – Organizaţia Naţională „Cercetaşii României”, iar în anul 2010 a fost înfiinţată
Asociaţia Ecologică Floare de Colţ, având ca scop atragerea tinerilor în practicarea activităţilor
ecologice şi a turismului montan specializat.
Cu ocazia proiectului „Fieni – Oraş de cercetaş” au fost aplasate pe dealurile cu fosile din
împrejurimile oraşului, trei cutii Geocaching, care alături de alte 2.000.000 de cutii, figurează pe
harta lumii, gata să fie descoperite de pasionaţii din toată lumea ai acestui joc.1
1.2. LOCALIZARE
Tânărul oraș Fieni, care a căpătat acest statut în anul 1968, se înscrie printre localitățile
importante ale județului Dâmbovița, fiind situat la interfluviul dintre Ialomița și afluentul său
Ialomicioara de Vest (Runcu), în regiunea Subcarpaților.
Situat în partea de nord a județului, îl desparte de ultima comună Moroieni numai 10 km.
Coordonatele geografice: 25°25΄16¨ longitudine estică și 45°07΄39¨ latitudine nordică, îl plasează,
aproximativ, în partea central-sudică a țării, iar 460 metri, cota medie deasupra nivelului mării, îl
situeazaă la o altitudine medie a așezărilor țării noastre. Din punct de vedere administrativ, orașul
Fieni cu satele care-i aparțin Berivoiești și Costești, face parte din județul Dțmbovita.
Este direct legat de municipiul Târgoviște, reședința județului Dâmbovița și de București,
capitala țării, printr-o cale ferată directă: București-Titu-Târgoviște-Pietroșița, distanța București-
Fieni fiind de 107, iar Târgoviște- Fieni de 25 km și prin șoseaua națională DN 71 București-
Bâldana-Răcari-Târgoviște-Fieni-Sinaia ( distanța București-Fieni fiind de 115 km, iar
Târgoviște-Fieni de 25 km). Suprafața lui totală, incluzând satele Berivoiești și Costești este de
1
Patrula Coresi – CL „Naparis” – ONCR – Şcoala „Diaconu Coresi” Fieni
5
România
1831 ha. Raportând-o la suprafața județului (3752 km pătrați) ajungem la concluzia că deține o
pondere mijlocie.
La nord, orașul se mărginește cu comuna Buciumeni și cu satul Dealu Mare (fosta așezare
medievală Ţâţa, din comuna sus amintită), legătura făcându-se pe Valea Ialomiței, pe malul drept,
unde se află și drumul național 71. De asemenea, la nord cu comuna Runcu, satul Badeni, accesul
făcându-se pe șoseaua comunală Fieni – Runcu, care urmează cursul Ialomicioarei de Vest și care
se continuă pe drumul forestier, cu punct terminus Leaota, masiv ce aparține munților Bucegi.
La sud, cu orașul Pucioasa, principala stațiune balneoclimaterică, legătura făcându-se prin
drumul național 71 și prin calea ferată, iar cu Vulcana Băi, fără acces de legatură directă.
La est cu comuna Bezdead și cu orașul Pucioasa (satele Bela, Miculești, Diaconești,
Serbănești), iar la vest cu Vulcana Băi și Râu Alb. Zona fizico-geografică în care este situată
localitatea noastră este cea a Subcarpaților dintre Dâmbovița și Prahova, si anume în regiunea
Bezdead – Dealu Frumos.
Figura nr. 1 - Amplasare zonală
Sursa: http://www.fieni.ro/
Această regiune se întinde de la limita dintre munte și dealuri, la nord, până înspre
Pucioasa, unde o culme de înălțimi masive și împădurite stau ca hotar la sud; către vest înaintează
până la cumpăna de ape între Râu Alb și Valea Vulcănii, iar spre est se mărginește cu bazinul
Cricovului. Valea Ialomiței constituie una dintre arterele hidrografice ce drenează regiunea
6
România
noastră, reprezentând în același timp și axul așezărilor omenești. Ialomița izvorăşte din Bucegi, la
o altitudine de 1595 m, coborând la Fieni la 440 m. De la Dealu Mare până la Fieni, Ialomița
capătă alte caractere: în primul rând valea se lărgește, fundul devine plat, se schițează terase de
mai multe nivele, panta longitudinală se domolește mult - 9°, având un debit de 10 mc/secunda. În
cadrul localității Fieni, cele 2 maluri ale Ialomiței diferă între ele: malul drept, mai înalt, peste 650
m, este săpat în depozite paleogene; malul stâng mai jos, sub 600 m. Ialomicioara ajută Ialomița
să devină o adevarată vale. Izvorăște din masivul Leaota, are 20 km lungime și un curs aproape
rectiliniu, justificat de panta de 12-20%.
Pentru Fieni, pânza freatică se găsește la adâncimi destul de mici (2-3 m) și cu un debit de
apă mare, în special în zona dintre cala ferată și drumul național.
Caracterul climei orașului Fieni este intermediar, între munte și câmpie. Iarna este
îndulcită, verile sunt mai răcoroase, iar toamnele lungi, oferind condiții pentru dezvoltarea
pomiculturii. Temperatura medie anuală a localității este cuprinsă între 8-9° C , vara fiind de +22°
C, iar iarna având o medie de -6° C.
1.3. REPERE ISTORICE
Primul hrisov ce poate fi socotit actul de naştere al Fienilor este datat 1532, iar din
cuprinsul lui deducem că acesta nu a fost primul şi ca atare, vechimea este mai mare. Omul şi-a
făcut simţită prezenţa, păşind pe aceste meleaguri, cu mii de ani în urmă. Un argument ne este
oferit de un sit arheologic descoperit la punctul „Izlaz”, aflat la N-NV de Fieni, cota 600m,
aşezare din epoca bronzului timpuriu. Aici, s-au descoperit unelte din piatră frumos şlefuite, este
vorba de topoare perforate şi frumos executate, care se găseau până mai ieri în Muzeul Liceului
Pucioasa, dar şi de o bucată de râşniţă din piatră, aparţinând aceleiaşi epoci - neolitic.
Confirmarea acestor prezenţe umane ne-o face scriitorul şi arheologul Cezar Boliac care,
cutreierând Valea Ialomiţei, pe la 1869, până la Obârşie, constata urme umane: unelte din piatră
şlefuite şi ziduri de piatră reprezentând urme de cetăţi, morminte de incineraţie, păstrate în vase de
pământ, departe, în inima munţilor, la Lespezi, astăzi cariera de calcar a Fabricii de ciment Fieni
şi rămăşiţe de ziduri, la Fieni, la punctul „Valea Caselor”.
Totuşi, prezenţa acestor ziduri dintr-un material de prund mărunt, un liant neidentificat,
aşezate pe un bot de terasă cuprinsă între Valea Ialomiţei şi vălcelul Valea Băcanului, ne
îndreptăţeşte la afirmaţia că vechimea lor e cu mult anterioară anului 1532. Cu alte cuvinte, viaţa
umană a existat pe aceste teritorii ale noastre şi în preistorie şi în antichitate, dar adevărata istorie,
confirmată de hrisoave şi zapise îngălbenite de veacuri, începe la 1532.
7
România
De la această dată (1532) şi până astăzi, Fieniul îşi continuă istoria neîntrerupt, având în
sprijinul afirmaţiei noastre sute de documente care ne permit să urmărim multiplele aspecte de
ordin economic, social, politic, cultural, administrativ, militar, geografic, toponimic, onomastic,
lingvistic şi religios.
Apariţia în hrisoave, începând cu anul 1550, al lui Berivoe din Fiiani, care ajunge logofăt
şi cumpără la 1562 moşie „…parte lui Milea toată, de pretutindeni şi din câmp şi din pădure…”
ne îndreptăţeşte să afirmăm că Milea (şi cu fraţii lui) stăpânea în devălmăşie ocină în Fieni, alături
de alţi ţărani liberi, probabil jumătatea cealaltă a satului nedăruită la 1532 şi 1542.
Numărul acelora care stăpânesc pământuri la Fieni, la 1561, se măreşte prin existenţa lui
Milea, Gudea, Ion, Drăgoi şi Ivan. De asemenea, se adaugă prin actul lui Mihnea Vodă:”…Drept
aceea am dat domnia mea lui Năvrap şi lui Leuştean şi Balli (…) ca să le fie lor ocină ohabnică,
lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi di nimeni să nu fie clătit peste zisa domniei mele
(…) acea ocină ce să se zice în Valea Lupului până în Valea Brătii.”
Din cercetarea documentelor desprindem concluzia că odată cu intrarea în cea de-a doua
jumătate a secolului al XVI-lea, nu mai poate fi vorba de pământuri nedistribuite, ele fiind toate
împărţite, de îndată ce încep întăririle de ocini şi vânzările lor în masă.
1.4. STEMA ORAȘULUI FIENI

Stema oficială a oraşului Fieni a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 104/2013.
Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În interiorul
scutului, în partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce treflată de aur. În partea inferioară,
în câmp roşu, se află un rezervor de apă, poziţionat în pal, de argint. În partea inferioară, în câmp
verde, se află două fulgere de aur, unul poziţionat în bară, iar celălalt în bandă, încrucişându-se în
săritoare în partea de jos. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.
Figura nr. 2 - Stema orașului Fieni
8
România
Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Fieni
Semnificaţiile elementelor însumate
Crucea treflată face referire la biserica, declarată monument istoric de importanţă locală,
construită la începutul secolului al XIX-lea, în timpul domniei lui Constantin Alexandru Ipsilanti.
Rezervorul de apă simbolizează fabrica de ciment care funcţionează din anul 1923. Cele două
fulgere evocă fabrica de becuri "Steaua electrică", iar numărul lor indică numărul localităţilor
afiliate oraşului. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul
de oraş.
1.5. DEMOGRAFIE
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Fieni se ridică la 7.587 de

locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.701
locuitori.
Figura nr. 3 - Componența etnică și confesională a orașului Fieni
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fieni
Majoritatea locuitorilor sunt români (96,73%). Pentru 2,78% din populație apartenența
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(96,32%). Pentru 2,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
9
România
Figura nr. 4 - Evoluția populației orașului Fieni la recesăminte
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fieni
1.6. CIVILIZAȚIA CIMENTULUI - FIENI

Fieniul era în trecut una dintre cele mai pitorești localități din România. Situat la
confluența Ialomiței cu afluentul ei, Ialomicioara, într-o regiune subcarpatică, orașul datează din
anul 1532. Actul de atestare al așezării este un hrisov domnesc de pe 14 iulie, același an, și
provine din canceralia domnitorului Vlad Înecatul (1530-1532).
Specialiștii sunt de părere că numele orașului are la bază substantivul „fiu”. Bătrânii
fienezi povestesc că în vremurile de demult a poposit pe aceste meleaguri o muiere aprigă care a
ridicat un han vestit. Îmbătrânind și murind, Iana, căci așa se numea, i-a lăsat pe cei trei fii ai ei să
continue ceea ce începuse ea. De atunci, hanul a fost cunoscut sub numele de „Fiii Ianii”. Și cum
aceste locuri minunate trebuiau să poarte un nume, li s-a spus Fieni.
Figura nr. 5 - Vila Fieni
Sursa:http://edituramateescu.ro/2013/04/civilizatia-
cimentului-fieni/
Orașul Fieni are o poveste pe care puțini o mai știu

acum. La începutul secolului trecut, o mână de
entuziaști avea să dezvolte aici, ceea ce în limbaj
10
România
modern am putea numi un prosper mediu de afaceri. La poalele Carpaților s-a scris atunci o
romantică istorie închinată muncii și luptei cu muntele, iar oamenii acestui loc și-au redescoperit
vocația seculară de ziditori în piatră. Tăvălugul comunist a distrus în bună parte tot ceea ce
inimoșii localnici ridicaseră aici din calitatea cimentului. În anul 1940, Fieni, era considerat cel
mai mare producător de ciment din România
Libertatea redobândită după 1989 le-a readat oamenilor speranța. Farmecul vremurilor
când Fieniul era un nume de referință pe harta României a rămas însă doar în amintiri și în
trăinicia zidurilor de piatră ale urbei. Producerea cimentului „Portland”, după un patent englez, în
1824, a stârnit o adevărată revoluție în istoria materialelor de construcție din toată lumea. În anul
1880, românii importau ciment din Anglia, fapt care i-a determinat pe unii ingineri întreprinzători
să-l producă și la noi în țară. Astfel, inginerul Ion Cantacuzino construiește prima fabrică de
ciment „Portland” la Brăila, în anii 1888-1890. Câțiva ani mai târziu reușește să producă primul
ciment românesc foarte rezistent, determinându-i pe consumatorii autohtoni să renunțe la
importuri și să comande de la el. În numai 26 de ani, în țară, au luat naștere 11 fabrici de ciment,
printre care și cea de la Fieni.
Cel care vine cu ideea construirii fabricii, în anul 1914, este inginerul Mihai Lupescu,
diplomat al școlii centrale din Paris. Lui i se alătură mai mulți oameni de bază din Fieni, printre
care ing. Zane, Stroescu, Bragadiru, Săpunaru, Eremie, Grigoriu. Opera culturală și socială din
oraș a fost influențată și de faptul ca toți acționarii fondatori ai fabricii de ciment de aici au fost
ingineri, dar mai ales ca în Consiliul de Administrație au existat, în perioada 1923-1948, trei mari
personalități ale vieții politice și culturale românești, care aveau vederi democratice și progresiste:
Vasile Goldiș, David Emmanuel, Radu Rosetti. În 1940, fabrica de la Fieni devine cel mai mare
producător de ciment din România.
O altă personalitate culturală a localității Fieni a fost excepționalul medic Nicolae
Ștefănescu (1899-1988). Om de aleasă cultură, cu un caracter deosebit, Ștefănescu era un
intelectual rasat, cu o pregătire profesională remarcabilă. Fosta stradă a Vilelor, care poartă azi
numele „Dr. Nicolae Ștefănescu”, amintește generațiilor, care nu l-au cunoscut, că aici a trăit și și-
a făcut datoria cu entuziasm un doctor strălucit. Așa erau cam toți marii boieri ai vremii, ei trâind
în bună înțelegere cu „fienezii” de rând. Patronii de atunci, mlădițe ale unor familii răsărite, se
purtau exemplar cu anagajații, creându-le condiții de muncă bune, un trai decent și perspectiva
unui viitor asigurat. Tinerii aveau posibilitatea să deprindă o meserie, să-și câștige onest, mai
târziu, o pâine. Fetele localnicilor sau soțiile muncitorilor de la fabrica de ciment munceau pe la
familiile celor care conduceau pe atunci destinele economice ale așezării. Ele căpătau astfel o
nouă experiență și chiar educație. Ani întregi, fienezii au trăit în armonie, respectându-i și
11
România
iubindu-i pe cei veniți din afară însuflețiți de dorința de a da o nouă față minunatelor plaiuri
dâmbovițene, făcând ca numele Fabricii de ciment Fieni să capete prestigiu. Localnicii de vază
aveau tabieturile lor, cercul lor de prieteni, reprezentau autoritatea, cultura și garantau viitorul.
Odată cu instalarea noului regim, în locul directorului Aurel Rainu, unul dintre cei mai
iubiți și respectați ingineri, puterea comunistă a numit la conducerea fabricii un agent KGB, pe
nume Steriopol Anatolie. După plecarea acestuia, partidul le-a mai făcut o „bucurie” fienezilor,
așezându-l în fotoliul de director pe Gheorghe Andreas, un mecanic de motoare cu numai șase
clase elementare. Al doilea muncitor devenit director a fost electricianul Ion Bulgărea, recrutat din
Fabrica Titan, București. Adevarata școala a cimentului din Fieni l-a avut în frunte pe ing. Ovidiu
Țiței, cel care a pus bazele fabricării cimenturilor maritim (1929), alb (1930) și de sondă (1932).
Inginerul era cunoscut în țară și peste hotare pentru că a realizat o stație-laborator-pilot,
unică în țară, unde s-au materializat primele șarje din noile tipuri de ciment. Încetul cu încetul, la
cârma fabricii aveau să vină oameni experimentați, specializați, cum ar fi ing. Gheorghe Ocheana,
ing. dr. Romul Marta, ing. Dumitru Pogaci, ing. Gheorghe Dragomir, dar și ing. Anton Rădulescu.
Fienezii povestesc că pe vremea lui Ceaușescu, atunci când s-au ridicat blocurile de pe
Strada Vilelor, din grabă și neglijență, muncitorii au uitat să facă intrarea la unul dintre ele. Luni
întregi, locatarii au fost nevoiți să sară peste pervazul cetățeanului care avea apartamentul de la
parter. Trecătorul ocazional prin citadela cimentului va rămâne uimit de contrastul dintre vilele
brâncovenești și blocurile lipsite de cea mai elementară arhitectură, care par să le asedieze pe cele
dintâi, ca-ntr-un război nevăzut. Blocurile, cutii de carton murdar, continuă să separe o lume de
alta. Evenimentele din decembrie ’89 au pus amprenta și pe fienezi, care au trecut de la cultura
proletară la stilul occidental, la șomaj și grija zilei de mâine. Capitalismul s-a lăsat din nou
ademenit pe aceste plaiuri. Și a venit. Dar era cu totul diferit de „capitalismul celălalt”, din anii
interbelici. Mulți dintre cei rămași fără lucru au plecat către alte orașe apropiate, ca să câștige o
bucată de pâine. Dar cimentiștii au rămas pe locurile lor pentru că – nu-i așa? – apa trece, pietrele
ramân. În 1990, fabrica s-a transformat în Romcif S.A. Tot atunci se alătură fabricile de ciment
Bicaz și Câmpulung și, împreună cu două companii comerciale cu un capital extern, Eransclear și
Multitrade, creează o societate de comercializare a produselor fabricii cu sediul în București –
United Cement Group.
12
România
CAPITOLUL II - INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA

ACTUALĂ A ORAȘULUI FIENI, JUD. DÂMBOVIȚA
2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂ
Orașul Fieni ocupă o suprafaţă de 1831 hectare (0,44.%) din suprafaţa totală a judeţului
Dâmboviţa), din care cea mai mare suprafață (58%) o reprezintă terenul agricol - 1062 ha.
După forma de proprietate, terenul agricol este deținut în proporție de peste 76% de
proprietari privați, în timp ce terenul neagricol este deținut într-o proporție de peste 6,2% de stat.
Tabel nr.1- Împărțirea suprafeței administrative, după forma de proprietate
Teren agricol Teren neagricol Total

Specificaţie
ha % ha % ha
Proprietate publica a UAT 253 23,82 23 3 276
Proprietate privată a UAT 0 0 47,72 6,2 47,72
Proprietate privată 809 76,18 698,28 90,8 1507,28
TOTAL 1062 100 769 100 1831
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria FIENI, 2015
Din punct de vedere al evoluției terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeței

administrative a orașului s-a menținut constantă după cum se poate observa din datele prezentate
mai jos, neexistând variații la categoria vii și livezi / teren agricol / păduri / ape și bălți etc.
Tabel nr.2 - Evoluția terenului pe categorii de folosință

Suprafața (ha / km)
Categorie de folosință
An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010
Teren agricol, din care: 1062 1062 1062 1062 1062
- arabil 71 71 71 71 71
13
România
- pășuni și fânețe 961 961 961 961 961

- vii și livezi 30 30 30 30 30
Păduri si alte terenuri cu
524 524 524 524 524
vegetație forestieră
Ape și bălți 76 76 76 76 76
Teren intravilan 555,51 555,51 555,51 555.51 555,51
Drumuri (km) +CFR 65 65 65 65 65
Neproductiv - - - - -
Suprafața totală 1831 1831 1831 1831 1831
Sursa- Biroul Urbanism- Primăria FIENI, 2015
Suprafața agricolă totală este alcatuită din: teren arabil – 71 ha (6,68%), în cea mai mare
parte pășuni și fânețe - 961 ha (90,48%) şi livezi - 30 ha (2,84%).
Fondul forestier acoperă 524 hectare, ocupând locul III în structura suprafeței
administrative a orașului (28,61% din totalul suprafeței administrative) și este reprezentată de
păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră.
Luciul de apă care se află pe întinderea orașului Fieni este de 76 hectare, reprezentând
4,15% din suprafața totală a orașului.
Figura nr. 6 - Structura terenului pe categorii de folosință
14
România
2.1.1. Intravilanul localității
Terenul intravilan al orașului Fieni ocupă în prezent o suprafaţă de 555,51 hectare

(53,88% din total suprafață administrativă).
Tabel nr.3 - Bilanțul teritorial intravilan

An 2014 An 2006
Procent (% ) Procent (% )
ZONE FUNCȚIONALE Suprafaţă Suprafaţă
din total din total
(ha) (ha)
intravilan intravilan
Locuinţe si funcţiuni
129,8 23,36 129,8 23,36
complementare
Unităţi industriale şi depozite 39,02 7,02 39,02 7,02
Unităţi agro-zootehnice 0,14 0,02 0,14 0,02
Instituţii și servicii de interes
7,36 1,32 7,36 1,32
public
Căi de comunicaţie și transport
56,51 10,17 56,51 10,17
(rutier)
Spaţii verzi, sport, agrement,
7,46 1,34 7,46 1,34
protecţie
Construcţii tehnico-edilitare și
2 0,36 2 0,36
zone de protecţie
Gospodărire comunală,
3,26 0,58 3,26 0,58
cimitire
Destinaţie specială 0 0 0 0
Terenuri agricole in intravilan 309,96 55,79 309,96 55,76
TOTAL INTRAVILAN 555,51 555,51

2.1.2. Fondul locativ
Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate,

inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case
15
România
speciale pentru bătrâni singuratici şi altele), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi
locative în alte construcţii utile pentru locuit.
Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel:
 fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului şi în deplină
administrare gospodărească a întreprinderilor de stat; fondul locativ municipal care se află în
proprietatea raionului (oraşului), municipiului, precum şi fondul care se află în administrarea
gospodărească a întreprinderilor municipale sau în administrarea operativă a instituţiilor
municipale;
 fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit
individuale, apartamente şi case de locuit privatizate şi procurate, apartamente în casele
cooperativelor de construcţie a locuinţelor) şi fondul care se află în proprietatea persoanelor
juridice (create în baza proprietarilor privaţi), construit sau procurat din contul mijloacelor
proprii;
 fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea personală,
în proprietatea comună sau în cote-părţi ale diferitor subiecţi ai proprietăţii publice şi private;
 proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea
întreprinderilor mixte cu participare străină.
Tabel nr. 4 - Evoluția fondului locativ din orașul Fieni în perioada 2010-2014
Total suprafață Proprietate Proprietate Proprietate

Total locuințe
An locuibilă publică privată privată
(numar)
(mp) (numar) (numar) (mixtă)
2002 3015 114072 84 2931 -
2010 3049 117016 100 2949 -
2011 3053 117416 100 2953 -
2012 3061 118315 96 2965 -
2013 3064 118615 94 2970 -
2014 3069 119100 92 2977 -
Sursa: Biroul Urbanism Primăria FIENI, 2015
Fondul locativ a crescut progresiv în perioada 2002-2014 cu 54 de locuinţe, ceea ce

reprezintă o creştere de 1,76%. Un alt element ce reiese din analiza diagnostic este că majoritatea
proprietăţilor sunt private şi doar 2,99% sunt în proprietatea statului.
16
România
Raportat la numărul de locuitori din oraşul Fieni înregistraţi la recensământul din 2011, în
medie unei persoane îi revin 15,47 mp suprafață locuibilă, rezultând o densitate mai mică de
locuitori pe gospodărie, comparativ la nivel de judeţ, unde unei persoane îi revin 14,64 mp
suprafaţă locuibilă.
2.2. DEMOGRAFIE
Reperele demografice ale evoluției la nivelul Primăriei Fieni reprezintă elemente de
interes major pentru definirea obiectivelor strategice și a planurilor de acțiune pe termen mediu și
lung.
Din acest motiv am sintetizat următoarele informații ca fiind relevante.
Tabel nr.5 - Populația stabilă din mediul urban al județului Dâmboviţa

Populație stabilă
Localitatea (număr persoane)
RPL 2011
JUDET DÂMBOVIŢA 537416
ORAȘ Fieni 7587
MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE 96607
MUNICIPIUL MORENI 21605
ORAŞ GĂEŞTI 15798
ORAS TITU 10589
ORAS RĂCARI 6664
ORAS PUCIOASA 15971
Sursa: INSSE TEMPO, 2015
Densitatea populației în orașul Fieni este de 414,36 locuitori/kmp, situându-se peste

media pe județ (132 locuitori/kmp).
După etnie, locuitorii din Fieni sunt în proporție de peste 96,73% români iar pentru 2,78%
din populaţie, aparteneţa etnică nu este cunoscută. Populaţia de etnie romă declarată nu avem la
nivelul oraşului. Din cunoştinţele localnicilor avem un număr de 95 de persoane de etnie romă.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (96,32%) sunt ortodocși. Pentru
2,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din octombrie
2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a
17
România
persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici,
precum şi pentru persoanele, pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse
administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste caracteristici.
Comparativ cu datele de la recensamântul din anul 1992, populaţia din oraşul Fieni a
scăzut cu 8,14%, de la 8260 la 7587 persoane, iar comparativ cu recensământul din anul 2002,
avem o scădere a populaţiei cu 1,48%.
Impărțirea populației pe grupe de vârstă
Tabel nr.6 - Populația din orașul Fieni pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Nr. persoane Procent %
sub 5 ani 290 3,82

5 – 9 ani 327 4,31
10-14 ani 362 4,77
15-19 ani 448 5,90
20-24 ani 665 8,76
25-34 ani 1199 15,80
35-49 ani 1818 23,96
50-59 ani 1100 14,49
60-64 ani 420 5,53
65-74 ani 582 7,67
75-84 ani 325 4,28
peste 85 ani 51 0,67
TOTAL POPULAȚIE 7.587 100

Totalul populaţiei de 7.587 prevăzut în tabelul anterior este raportat la nivelul anului 2011
cănd s-a realizat recensământul populaţiei, fără realizarea corelaţiei situaţiei centralizatoare la
nivel naţional.
Grupa de vârstă cu ponderea cea mai mare este cea cuprinsă între 35 şi 49 de ani, unde
întâlnim 1.818 persoane, iar ponderea cea mai mică o are grupa de vârstă peste 85 de ani unde
întâlnim 51 de persoane. Din analiza situaţiei prezentate rezultă că numărul naşterilor a scăzut
simţitor, iar populaţia este din ce în ce mai îmbâtrânită.
18
România
Starea civilă a populației din orașul Fieni
Tabel nr. 7 - Starea civilă a populației din orașul Fieni

STAREA CIVILĂ LEGALĂ STAREA
CIVILĂ
POPULAȚIA
DE FAPT
STABILĂ
Necăsătorit(ă)
nedisponibilă
TOTAL
Căsătorit(ă)
Divorțat(ă)
Informație
Văduv(ă)
Orașul Fieni Persoane
care trăiesc
în uniune
consensuală
Ambele
7587 2878 3534 653 522 - 190
sexe
Masculin 3692 1620 1743 105 224 - 95
Feminin 3892 1258 1791 548 298 - 95
Sursa: Direcţia de statistică Dâmboviţa, 2015
Din compararea cifrelor, se constată că, numărul persoanelor căsătorite este mai mare
decât celelalte categorii. De asemenea, segmentul de populaţie masculină deține cea mai mare
pondere în segmentul persoanelor necăsătorite.
Tabel nr. 8 -Nivelul de educațiea populației din orașul Fieni
NIVELUL INSTITUȚIEI DE ÎN V Ă ȚĂ M Â N T
ABSOLVITE
Fără școală
POPULAȚIA STABILĂ
DE 10 ANI ȘI PESTE
Superior Secundar
absolvită
Post
Orașul
TOTAL
din din
- Superior
Fieni care: licea Prim care:
l Inferior
Tot Univers Tot Profesi ar Tot Perso
și de (gimnaz
al itar maiș al Lice onal al ane
tri ial)
de al și de analfa
licență ucenici bet
Total, 509 257
6971 689 591 257 1009 1509 816 119 33
din 0 2
19
România
care:
Mascu 251 121
3342 320 280 159 670 630 287 57 9
lin 9 9
Femin 257 135
3629 369 311 98 339 879 529 62 24
in 1 3
Sursa: Direcţia de statistică Dâmboviţa,2015
Forma instituţiei de învăţământ absolvită cu ponderea cea mai mare este învăţământul
secundar, iar numărul persoanelor care nu au nicio școală absolvită este de 119 persoane, din care
33 de persoane sunt anafabelte.
Grafic nr.1 - Gradul de educație la nivelul orașului Fieni
Sursa: Direcţia de statistică Dâmboviţa,2015

Tabel nr. 9 - Mișcarea naturală a populației (număr persoane)
Născuți vii Decedați Sporul natural
An Jud. Jud. Oraș Jud. Oraș
Oraș Fieni
Dâmboviţa Dâmboviţa Fieni Dâmboviţa Fieni
2010 5230 56 6416 87 -1186 -31
2011 4738 53 6108 73 -1370 -20

2012 4749 51 6263 88 -1514 -37
2013 4569 53 6338 72 -1769 -19
2014
Sursa – INSSE Tempo online, 2015
Din interpretarea datelor din tabel se constată o tendinţă de scădere a noilor născuţi vii la
nivel de judeţ, iar pentru oraşul Fieni, tendinţa este tot în scădere.
20
România
În ceea ce priveşte mortalitatea la nivel judeţ tendinţa este de scădere, tendinţă ce se

înregistrează și la nivelul localităţii noastre. Din corelarea datelor din tabel putem spune că sporul
natural, la nivel judeţ, este negativ, iar la nivel de oraş alternează, media per total perioadă fiind
negativă.
Grafic nr.2 - Spor natural oraș Fieni

Starea de ocupare a forței de muncă și gradul de sarăcie
Tabel nr. 10 - Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune
CAEN Rev.2 (număr persoane)
JUD. Dâmbovița 2010 2011 2012 2013 2014
TOTAL, din care 193000 193000 196000 193000
AGRICULTURA, SILVICULTURA
69 000 71000 72000 68000
ȘI PESCUIT
INDUSTRIE 47000 46000 45000 45000
CONSTRUCȚII 6000 5000 5000 6000
COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU
27000 27000 28 000 30000
AMĂNUNTUL
TRANSPORT ȘI DEPOZITARE 12 000 12000 13000 12000
Sursa – INSSE Tempo online
21
România
Grafic nr.3 - Număr persoane pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN
Rev. nr.2

Tabel nr. 11 - Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al
exploataţiilor agricole
JUDEȚ
An 2010 ORAȘ FIENI
DÂMBOVIŢA
Total , din care:
Exploataţii agricole fără personalitate
- -
juridică
Exploataţii agricole cu personalitate
- -
juridică
Sursa – Recensământul agricol 2010
Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salariaților
Oraș Fieni JUD. Dâmboviţa
AN
(număr persoane) (număr persoane)
2010 1672 72232
2011 1697 71152
2012 1452 71203
2013 1224 70712
2014 - -
22
România
Grafic nr. 4 - Evoluția numărului de salariați în orașul Fieni
Tabel nr. 13 - Evoluția numărului șomerilor înregistraţi și rata şomajului

Rata Rata
Şomerii înregistraţi la din care:
şomajului şomajului
Agenţiile pentru - total
Anii femei - femei (%)
ocuparea (%)
forţei de muncă (număr
(număr persoane) persoane)
2010 232 89 13,87 5,32
2011 155 75 9,13 4,41
2012 163 72 11,22 4,95
2013 151 56 12,33 4,57
2014 144 51
23
România
Grafic nr. 5 - Evoluția numărului de șomeri în orașul Fieni
Someri inregistrati la AJOFM Dimbovita

250 232
200
155 163
151 144
150
100 89
75 72
56 51
50
0
2010 2011 2012 2013 2014
Ani
Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă (număr persoane)

din care: femei (număr persoane)
2.3. INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ
2.3.1. Căile de acces
Principalele căi de acces sunt reprezentate de DN 71, care realizează legătura orașului
Fieni cu municipiul Târgovişte și oraşul Sinaia, DJ -712A, care străbate orașul de la sud la nord,
intersectând DN 71 în interiorul localității. Aceste drumuri sunt foarte importante pentru
circulaţie, importanţă sporită și de numărul mare de navetişti care folosesc aceste drumuri.
Reţeaua de străzi mici, parcări, trotuare, administrată de Consiliul Local Fieni, este în
prezent în lungime de aproximativ 32 km, din care 10 km drumuri și 22 km trotuare.
Tabel nr. 14 - Structura rețelei de străzi mici, parcări, trotuare din orașul Fieni
Număr
Total km alei
Categorie drum Număr Total km Total km locuri de
pietonale
drumuri trotuare parcare
Drum comunal 3 18 1 0 -
Drum vicinal 14 4 0 0 -
Străzi 33 15 23 3,5 -
TOTAL 50 38 24 3,5 250
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Fieni, 2015
24
România
Starea tehnică a drumurilor în localitatea Fieni este precară, doar 40% din drumuri fiind
asfaltate. Practic, cea mai mare parte din reţeaua de drumuri nu este modernizată, drumurile sunt
pietruite, cu balast sau balast în amestec cu pietriș și se încadrează in categoria de trafic ușor.
Accesul pietonal este slab dezvoltat, nu sunt amenajate trotuare decât pe 24 km, acostamentele
sunt în marea majoritate din pământ înierbat.
În ceea ce privește sistemul de colectare și evacuare ape pluviale aferent drumurilor,
acesta este ineficient, deoarece este realizat din șanțuri de pământ, in mare parte colmatate. În
aceste condiții, nu se realizeaza un drenaj corespunzător al apelor pluviale și prin urmare starea
drumurilor este direct afectată.
Tabel nr. 15 - Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul Fieni
Lungime drumuri (km)
Total (km), Drumuri
Drumuri Reabilitate* /
Categorie drum Drumuri
de modernizate
din care: asfaltate
pământ în perioada
2008-2013
Drum comunal 18 15 3 -
Drum vicinal 4 0 4 -
Străzi 15 12 3 -
TOTAL 37 27 10 -
Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Fieni, 2015
Transportul
Transport feroviar în orașul Fieni există.
Transportul public de persoane intrajudeţean Dâmbovița – celelalte localități vecine
(Pucioasa, Doicești, Aninoasa, Târgoviște etc.) şi interjudeţean ( Sinaia, Buşteni, Azuga, Braşov)
este asigurat de mai multi operatori SC GRUP ARYC SRL, SC AGRAR SRL, SC
MONDOTRANS, cu mașinile din dotare- autocare, autobuze, microbuze, taxi-uri etc. Pe teritoriul
orașului sunt amenajate 3 stații de autobuz.
Traficul staţionar
În prezent în oraș sunt amenajate doar 30 locuri de parcare în regim public.
25
România
2.3.2. Alimentare cu apă si apă uzată
2.3.2.1. Rețeaua de alimentare cu apă

1. Sursa de apă
Zona de alimentare Fieni are 4 surse de apă:
 Izvorul Gâlma și puţul Gâlma, localizate în zona muntoasă în nordul judeţului
Dâmbovița, pe malul stâng al Râului Ialomiţa, la câţiva km în amonte de localitatea
Moroeni;
 Izvorul Rătei, localizat de asemenea în zona muntoasă în nordul judeţului
Dâmbovița, pe malul stâng al pârâului Rătei, la aproximativ 10 km în amonte de
localitatea Moroeni;
 Drenul Valea Caselor pe malul drept al râului Ialomiţa, în nordul oraşului Fieni
Aducţiuni :
Trei aducţiuni asigură apa pentru Fieni:
 Prima constă, în primul rând, într-un dren de la Valea Caselor la SP (lungime: 600
m, diametru: 600 mm, material: oţel) şi o conductă de presiune de la SP (lungime:
1.550 m, diametru: 300 mm, material: oţel) ce alimentează bazinele de stocare;
 A doua şi a treia constau în două conducte de la izvoarele Gâlma şi Rătei ce
alimentează direct Fieni, ce face parte din rețeaua de distribuţie (Gâlma - lungime:
20 km, diametru: 125 - 150 mm, material: oţel. Rătei: lungime: 30 km,
diametru:150 mm, material: oţel).
2. Sistem de colectare şi depozitare

Apa brută din dren este pompată către rezervoarele de depozitare de la Strada Fireţelor
prin intermediul SP „Terasa Fieni” localizată pe malul stâng al Râului Ialomiţa, reechipat în 2001
cu pompe orizontale 3+1 pompe de tip SADU 100x3, Q = 90 mc/h, H = 80m, P = 47kW.
Deşi au fost înlocuite recent, pompele electrice sunt uzate şi lucrează cu eficienţă scăzută.
Trebuie menţionat următorul aspect: căminul de vane din rezervoarele Gâlma găzduieşte de
asemenea o SP mică pentru a alimenta satul “Glod”, principalele caracteristici 3 x Q=22 cum/h, H
= 60 m, P=3 KW.
3. Tratarea apei
Cu excepția dezinfectării cu clor gazos, nu mai există alte stații de tratare.
26
România
Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 32.5 km și a fost pusă în funcțiune
astfel:
- coloana Rătei – 1912,
- Coloana Gâlma – 1956,
- Dren vechi – 1973,
- Dren nou 1991.
Din totalul de 2675 de gospodării, până în acest moment la sistemul de alimentare cu apă
sunt racordate 2469, adică un procent de 92%.
Tabel nr. 16 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014

Nr. racordate la retea
TIPURI DE UTILIZATORI
alimentare cu apă
CASE PARTICULARE
1086
POPULAŢIE (nr. contracte, în toate cartierele oraşului)
Contracte individuale la blocuri 1221
AGENŢI ECONOMICI 134
UNITĂŢI SOCIALE (şcoli, grădiniţe, dispensar,
UNITĂŢI 11
piaţă, unitatea de pompieri)
TOTAL 2452
Sursa: Compania de apă Târgoviște- punct de lucru Fieni
Consumul de apă potabilă

Tabel nr. 17 - Consumul de apă potabilă în orașul Fieni în perioada 2010-2014
CONSUM
ANUL
metri cubi / zi
2010 565,90
2011 820,25
2012 811,57
2013 707,17
2014 574,37
Sursa: Compania de apă Târgoviște- punct de lucru Fieni
27
România
În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă

şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea minimă
de apă pe zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul acoperirii
necesarului fiziologic, igienei individuale şi pregătirii hranei).
4. Surse de poluare a apei in oraș

Poluarea apei subterane se datorează folosirii îngrășămintelor chimice în agricultură,
existenței unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale, dar și datorită structurii solului.
Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitrații și cei mai periculoși nitriții.
5. Preţurile şi tarifele practicate

Prețul pentru apa potabilă livrată în orașul Fieni a fost stabilit de către Compania de Apă
Târgoviște şi este de 4,33 lei/mc, cu T.V.A. inclusă.
2.3.2.2. Rețeaua de ape uzate

În prezent, rețeaua de canalizare este în curs de extindere, pe toată raza localității. Pe lângă
cei 8 Km extinşi se va mai realiza o reţea de 5 Km. Atât Primăria Fieni cât şi operatorul regional,
respectiv Compania de Apă Târgoviște, au ca obiectiv extinderea reţelei de canalizare cu încă 15
Km cu branşamentele aferente. Rețeaua de colectare a apelor pluviale din orașul Fieni este
formată din șanțuri și rigolele de scurgere a apelor. Odată cu realizarea proiectelor de modernizare
a străzilor, se vor realiza și sistemele de canalizare pluvială aferente străzilor respective.
2.3.3. Energia termică
Nu există un sistem de termoficare propriu.

Alimentare cu gaze - oraşul Fieni şi localitatea Berevoieşti dispun de rețea de gaze
naturale. Alimentarea cu gaz metan se face din reţeaua stradală, proprietatea DISTRIGAZ prin
intermediul branşamentelor individuale pentru fiecare consumator în parte. Regimul de presiune
este de două feluri: joasă şi redusă, existând staţii de reglare şi măsură a gazelor. Distribuţia în
teritoriul oraşului Fieni se face astfel: din staţia de predare (înaltă – medie presiune), situată pe str.
Stadionului pornesc racorduri către cele 3 stații de reglare-măsurare, iar de aici reţele de
distribuție. Încălzirea locuinţelor particulare, se face cu sobe de teracotă, centrale termice, care
folosesc combustibili gazoşi – gaze şi combustibil solid - lemn.
28
România
2.3.4. Rețeaua de iluminat public

Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de
distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi,
instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare,
cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare și măsurare utilizate pentru iluminatul
public.
Reţeaua de iluminat public din orașul Fieni are o lungime de 32 km.
Tabel nr. 18 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public

Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014
Stâlpi de iluminat aparţinând S.C
962 962 962 962 962
Electrica S.A
Stâlpi de iluminat aparţinând
123 123 123 123 123
U.A. T Fieni
Corpuri de iluminat 846 846 846 846 846
Sursa: Primăria FIENI, 2015
Din cele 846 corpuri de iluminat, cele pe LED sunt 0 bucăți, pe sodiu 806 ( 592 buc. -
70W; 214 buc.-150W) , fluorescente – 0 bucăți, economice - 40 bucăți. În ceea ce privește
consumul de energie, după estimativul pe 2014 pentru instituții importante și în același timp
mari consumatoare de energie, se observă o tendință de creștere a consumului. Acest lucru
presupune luarea unor măsuri de optimizare a consumurilor energetice printr-o exploatare
raţională a instalaţiilor şi eliminarea factorilor de consum excesiv din aceste unități.
Tabel nr. 19 - Consumuri de energie, pe tipuri de consumatori din oraș FIENI

Consumuri anuale (kwh)
Tipuri de utilizatori
2013 2014 2015 estimat
Primărie 607412 580617 580000
Gradinița „Dumbrava
8000 14000 15000
Minunată”
Școala Generală
19000 25000 26000
„Diaconu Coresi”
Liceul Tehnologic
39000 35636 41480
„Aurel Rainu”
TOTAL 673412 655253 662480
Sursa: Primăria Fieni, Scoala Gimnazială “Diaconu Coresi”, Liceul Tehnologic “Aurel Rainu”,
Grădiniţa “Dumbrava Minunată”- Fieni
29
România
2.3.5. Poșta si telecomunicații
Compania Naţională „Poşta Română” îşi desfăşoară activitatea într-un singur oficiu poştal,
în centrul oraşului.
Orașul este conectat la serviciile de telefonie fixă ROMTELECOM, serviciile de telefonie
mobilă cu acoperire corespunzătoare pentru toate zonele din localitate - VODAFONE, ORANGE,
COSMOTE, servicii de televiziune prin satelit, DIGI TV, TELEKOM TV, FOCUS SAT,
televiziune prin cablu UPC. Rețeaua de internet este asigurată de U.P.C., TELEKOM, DIGI,
VODAFONE, ORANGE, IDILIS S A, MEDIA SAT.
2.4. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
2.4.1. Serviciile de sănatate
Pentru asigurarea sănătăţii umane, în oraşul Fieni, funcţionează 4 cabinete medici de

familie individuale, 3 cabinete medicale stomatologice individuale, 4 farmacii particulare, un
laborator de analize medicale, un serviciu de ambulanţă şi un serviciu SMURD.
În oraşul Fieni nu avem Spital Orăşenesc.
Tabel nr. 20 - Furnizori de servicii de sănătate
NR. Furnizori de servicii de sănătate Unitate de stat /

CRT. Privată
1. Cabinete medicale stomatologice Privat

2. Cabinete medici de familie Privat
3. Farmacii Privat
4. Serviciul de ambulanţă jud.DB- Substaţia Fieni Public
5. SMURD Jud. Dâmbovița- Substaţia Fieni Public
S.C. MEDICOR-H SRL – Laborator analize
6. Privat
medicale
Sursa - DSP Dâmbovița, 2015
30
România
Tabel nr. 21 - Indicatori servicii de sănătate
Cabinete
Medicale Cabinete Medici
Spitale Farmacii
Indicatori Stomatologice de Familie
Individuale
De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare
Numărul
- - - 3 - 4 - 4
unităților
Numărul de
- - - - - - - -
paturi
Numărul de
medici - - - 4 - 4 - -
specialiști
Numărul de
- - - 3 - 5 - 5
asistente
Tabel nr. 22 - Evoluția numărului de medici din ultimi 5 ani pe specializări

Nr.
Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010
Crt.
1 Număr medici de familie 4 4 4 4 4
2 Număr medici specialisti 4 4 4 4 4
2.4.2. Serviciile de asistenţă socială
Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorităţii locale este de a
monitoriza în condiții optime atribuțiile și obligațiile care le revin asistenților personali în vederea
ameliorării situației persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire specială la
nivelul la care starea lor o cere.
31
România
Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-şi valorifice potențialul fizic,
intelectual, spiritual, emoțional și social, în pofida handicapului de care suferă.
În prezent în cadrul Primăriei orașului Fieni sunt angajaţi 12 asistenți personali ai
persoanelor cu handicap, din care 8 persoane sunt asistenți personali pentru adulţi, iar 4 asistenți
personali pentru minori.
La nivelul orașului sunt înregistrate 67 persoane cu handicap gradul grav care au optat
pentru primirea unei indemnizații lunare în locul angajarii unui asistent personal. În ceea ce
privește reprezentanții legali ai persoanelor cu handicap grav, aceştia sunt persoanele cu handicap
grav. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente afecțiuni întâlnite sunt
encefalopatia infantilă, oligofrenia, distrofie musculară, epilepsia, distrofie musculară progresivă,
paralizie cervicală infantilă - tetrapareză spastică, glaucom. La adulţii cu handicap gradul grav
predomină hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, întîrziere mintala severă, alzheimer.
De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea şi completarea
O.U.G. nr. 70/2011 şi a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primăria acordă ajutoare pentru încalzirea
locuinţelor. Numărul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la încălzire a fost în medie 335.
Tabel nr. 22 - Bugetul oraşului Fieni pentru asistenţă socială în perioada 2010 - 2014
ANUL BUGETUL (lei)
2010 248847
2011 32236
2012 33922
2013 53802
2014 25344
Sursa: Primăria Fieni, 2015
32
România
2.5. INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Tabel nr. 23 - Infrastructura de învățământ din orașul Fieni în anul 2014
Personalitate Învăţământ
Nr. Acreditată /
Unitate de învăţământ Adresa juridică public /
crt. Autorizată
/Arondată privat
ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR
GRĂDINIŢA Oraş Fieni,
Personalitate
1. “DUMBRAVA str.Teilor, Acreditată Public
juridică
MINUNATĂ” nr.14, jud.DB
ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL
Oraş Fieni, str.
ŞCOALA GIMNAZIALĂ Personalitate
2. Runcului, nr. Acreditată Public
“DIACONU CORESI” juridică
41, jud. DB
INVĂŢĂMÂNT LICEAL
Oraş Fieni, str.
LICEUL TEHNOLOGIC Personalitate
3 Republicii, nr. Acreditată Public
“AUREL RAINU” juridică
28, jud. DB
Sursa: Scoala Gen. “Diaconu Coresi”, Liceul Tehnologic “Aurel Rainu”, Grădiniţa “Dumbrava
Minunată”- Fieni, 2015
Tabel nr. 24 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru
învăţământul preuniversitar, în oraşul FIENI
Norme / posturi Norme / posturi didactice

Nr. Specialitatea catedrei
didactice acoperite cu:
crt. (postului)
(număr) Titulari Suplinitori
1 Educatoare 14 10 4
2 Învăţători 18 14 4
3 Profesori 57 44 13
4 Discipline tehnice 12 9 3
TOTAL 101 77 24
33
România
Sursa: Scoala Gimnazială “Diaconu Coresi”, Liceul Tehnologic “Aurel Rainu”, Grădiniţa
“Dumbrava Minunată”- Fieni, 2015
Aprobarea planurilor de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ din oraşul Fieni s-a
realizat conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013- 2014 au fost înscriși un
număr total de 1309 elevi, din care preșcolari 183.
Tabel nr. 25 - Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari
Tip instituţie / Nr. înscrişi 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014
Grădiniţe 244 236 181 183

Şcoli generale 547 515 530 545
Licee 727 700 636 581
TOTAL 1518 1451 1347 1309
“Dumbrava Minunată”- Fieni
Grafic nr. 6 - Evoluția populației școlare în orașul Fieni
“Dumbrava Minunată”- Fieni
34
România
Tabel nr. 26 - Situaţia elevilor înscrişi în anul școlar 2013 – 2014

Rata
Unitatea de Nr. Nr. Abandon
Clasa Repetenţi promovabilităţii
învăţământ înscrişi promovaţi şcolar
%
38 Pregătitoare 38 - - 100
33 I 33 - - 100
41 II 41 - - 100
48 III 48 - - 100
34 IV 33 1 - 97,5
60 V 60 - - 100
75 VI 69 6 - 92
48 VII 44 2 2 91,66
Şcoala
69 VIII 69 - - 100
gimnazială
Cls.preg.
“Diaconu 23 23 - - 100
step by step
Coresi”
I- step by
18 18 - - 100
step
II- step by
19 19 - - 100
step
III- step by
16 16 - - 100
step
IV- step by
23 23 - - 100
step
153 IX 137 16 0 89.54
115 X 113 2 1 98.26
146 XI 139 7 0 95.20
Liceul 124 XII 124 0 0 100
18 X- PROF 18 0 0 100
22 XI-PROF 20 0 2 90.90
579 TOTAL 551 25 3 95.16
Sursa: Scoala Gimnazială “Diaconu Coresi”, Liceul Tehnologic “Aurel Rainu”- Fieni, 2015
35
România
Rezultatele elevilor la examenele naţionale sunt prezentate în următorele tabele:

Tabel nr. 27 - Situația testărilor naţionale
Procent
An școlar Nr.elevi înscriși Nr.elevi prezenți Nr. elevi reușiți
Promovabilitate
2011/2012 63 62 62 80,64
2012/2013 53 53 53 90,56
2013/2014 61 61 61 81,96
Sursa: Şcoala Gimnazială “Diaconu Coresi”-Fieni
Tabel nr. 28 - Situația Examenului de Bacalaureat în orașul Fieni
Procent
An școlar Nr.elevi înscriși Nr.elevi prezenți Nr. elevi reușiți Promovabilitate
%
2011/2012 116 107 54 50,46
2012/2013 117 108 56 51,85
2013/2014 102 84 58 56,86

Sursa: Liceul tehnologic “Aurel Rainu”-Fieni
Burse acordate elevilor

Elevii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de merit, de
studiu şi de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de sprijin
material vizând atât, protecţia socială, cât şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune la
învăţătură şi disciplină.
Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:
- Burse de ajutor social
- Burse de merit
- Burse de studiu
- Burse de performanţă
36
România
Tabel nr. 29 - Situaţia statistică privind acordarea burselor şcolare

Burse
Nr. Denumire unitate Burse de Burse de
Ani şcolari sociale şi
Crt. de învăţământ performanţă merit
medicale
LICEUL 2011-2012 - 10 6
1. TEHNOLOGIC 2012-2013 - 10 5
“AUREL RAINU” 2013-2014 - 10 7
ŞCOALA 2011-2012 - 86 61
GIMNAZIALĂ 2012-2013 - 5 39
2.
“DIACONU
2013-2014 - - -
CORESI
TOTAL - 121 118
Sursa: Liceul tehnologic “Aurel Rainu” -Fieni, Şcoala gimnazială “Diaconu Coresi”-Fieni
2.6. CULTURĂ, CULTE, AGREMENT
 număr biblioteci - 1
 număr case de cultură - 1
 cămine culturale şi muzee - 1
 monumente istorice - 6
 număr ONG - 1
 publicații şi reviste - 1
 formații de dans (popular, modern) - 2
 sărbători şi tradiții cu specific local - 3
37
România
2.7. ECONOMIA
2.7.1. Industria
Tabel nr. 30 - Structura agenților economici din Fieni, în funcție de domeniul lor de activitate
STRUCTURA AGENȚILOR ECONOMICI, ÎN FUNCȚIE

DE DOMENIUL DE ACTIVITATE
Pondere în
Nr Număr
Domeniul de activitate totalul
crt societăți
societăților
Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; Repararea
1 54 31,57
autovehiculelor şi motocicletelor
2 Hoteluri și restaurante 9 5,26
3 Activităţi profesionale, ştiinţifice și tehnice 4 2,34
4 Agricultura, Silvicultura și Pescuit 4 2,34
5 Industria prelucrătoare 15 8,77
Distribuția apei; Salubritate; Gestionarea deşeurilor,
6 2 1,17
activităţi de decontaminare
7 Transport și depozitare 25 14,61
Activități de servicii administrative și activități de servicii
8 9 5,26
suport
9 Informații și comunicații 4 2,34
10 Construcții 20 11,70
11 Intermedieri financiare și Asigurări 4 2,34
12 Activități de spectacole culturale și recreative 4 2,34
13 Alte activități de servicii 12 7,01
TOTAL 171 100
Sursa: Oficiul Registrul Comerţului de pe lîngă Tribunalul Dâmbovița, 2015
38
România
Grafic nr. 7 - Numărul agenților economice din orașul Fieni
Din totalul celor 171 societăți active, 92,40 % sunt microintrepinderi, respectiv au maxim
9 angajați şi o cifră de afaceri anuală şi/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.
Tabel nr. 31 - Evoluția societăților din orașul Fieni în perioada 2011-2014

Tipuri de societăți 2014 2013 2012 2011
Microintreprinderi 119 112 103
Întreprinderi mici 11 7 9
Întreprinderi inactive - - -
Total societăți existente, din
133 121 115
care:
- noi înființate 13 8 14
- active
Sursa: Oficiul Registrul Comerţului de pe lîngă Tribunalul Dâmbovița
39
România
Principalii agenți economici (care au raportat mai mult de 10 salariaţi la depunerea

situaţiilor financiare aferente anului 2013) care își desfășoară activitatea în orașul Fieni sunt
prezentați în tabelul de mai jos.
Tabel nr. 32 - Lista cuprincipalii agenții economici de pe raza orașului Fieni

Nr. Denumire Nr. Cifra de Domeniul de
Localitatea Profit
crt. societate angajați afaceri activitate
EUROGAS activităţi şi servicii de
1. FIENI 79 17548684 615422
PRESCOM SRL decontaminare
COSMO comerț cu ridicata
2. FIENI 15 3210169 49474
CERAMICA SRL nespecializat
fabricarea altor maşini
EUROPEAN -
3. FIENI 82 2598936 şi utilaje de utilizare
CONS-STIL SRL 166370
generală
- fabricarea de
STEAUA
4. FIENI 172 2095424 369079 echipamente electrice
ELECTRICA SA
6 de iluminat
fabricarea pâinii,
fabricarea prăjiturilor
5. ROPAN SRL FIENI 20 1817588 29275
şi a produselor
proaspete de patiserie
NID SERVICE lucrări de instalaţii
6. FIENI 27 1052973 182940
SRL electrice
transporturi urbane,
suburbane şi
7. AGRAR SRL FIENI 11 722527 1212
metropolitane de
călători
GOSPODĂRIE
LOCALĂ ŞI alte activităţi de
8. FIENI 31 674005 25855
TRANSPORT curăţenie
FIENI SRL
40
România
alte activităţi de
VF VAL PREST
9 FIENI 21 525492 5220 servicii suport pentru
COM SRL
întreprinderi
DINALVI activităţi de protecţie şi
10 FIENI 27 510132 62302
SECURITY SRL gardă
lucrări de vopsitorie,
11 STOP COM SRL FIENI 14 495890 45046 zugrăveli şi montări de
geamuri
fabricarea altor articole
12 DANGER SRL FIENI 13 385235 61473
de lenjerie
AQUA ANDREI captarea, tratarea, şi
13 FIENI 11 335556 32679
PREST SRL distribuția apei
2.7.2. Agricultura
Tabel nr. 33 - Suprafața agricolă, pe categorii de folosință în anul 2014

Ponderea
Categorii de folosință Suprafața (ha)
suprafețelor (ha)
- arabil 71 6,7
- pășuni și fânețe 961 90,5
- vii și livezi 30 2,8
Total teren agricol 1062 100
Sursa: Registrul Agricol - Primăria Fieni, 2015
2.7.2.1. Situația terenurilor, pe categorii de folosință, potrivit Recensământului agricol
din anul 2010
Terenul arabil - 0
Grădina familială - 36,02 ha
Păşuni şi fâneţe - 974,39 ha
Culturi permanente – 56,44 ha
Suprafaţa agricolă utilizată (SAU) – 1066,85 ha
Suprafata agricolă neutilizată - 1,14 ha
41
România
Tabel nr. 34 - Suprafața agricolă utilizată, suprafața agricolă neutilizată și alte suprafețe (hectare), pe categorii de folosință
Suprafață agricolă utilizată din care: Suprafețe
ocupate
Suprafață Crânguri cu Suprafață
Suprafață Heleștee
Grădini Culturi agricolă în sistem clădiri, totală a
Localitate Teren Pășuni și împădurit , iazuri,
familial permanent Total neutilizat de rotație curți, exploatați
arabil fânețe ă bălți
e e ă pe termen drumuri, ei agricole
scurt cariere
etc.
JUDET
- - - - - - - - - - -
DÂMBOVIȚA
Orașul FIENI - 36,02 974,39 56,44 1066,85 1,14 18,8 - 20 - 1106,79
Pondere (%) 3,25 88,03 5,10 96,39 0,10 1,69 - 1,80 100
42
România
Tabel nr. 35 - Exploatații agricole (număr), cu suprafața agricolă utilizată, pe categorii de folosință
din
Suprafață agricolă utilizată Suprafe
care:
țe
Crângu
Suprafaț ocupate
Suprafaț ri în Suprafața
ă cu Heleștee
ă sistem totală a
Localitate Pășuni Culturi agricolă clădiri, , iazuri,
Teren Grădini împăduri de exploatați
și permanen Total neutiliza curți, bălți
arabil familiale tă rotație ei agricole
fânețe te tă drumuri
pe
, cariere
termen
etc.
scurt
JUDEȚ DÂMBOVIȚA
Orașul Fieni - 36,02 974,39 56,44 1066,85 1,14 18,8 - 20 - 1106,79
43
România
Tabel nr. 36 - Exploatații agricole (număr) după modul de detinere a suprafeței agricole
utilizate
Jud.
Modul de detțnere a
Oraș FIENI DÂMBOVIȚ
suprafeței
A
În proprietate 1106,79 134.314
În concesiune - 67
În arendă - 1223
În parte - 1482
Utilizat cu titlu gratuit - 10.989
Alte moduri - 3500
Total 1106,79
Sursa: Recensământul agricol 2010
Tabel nr. 37 - Exploatații agricole (numar) care utilizează terenul arabil, după modul
de deținere al acestuia
Modul de deținere al Jud.

Oraș FIENI
terenului arabil DÂMBOVIȚA
În proprietate - 88.808
În concesiune - 28
În arendă - 1.011
În parte - 1.393
Utilizat cu titlu gratuit - 8.525
Alte moduri - 2.211
Total - 101.876
44
România
Tabel nr. 38 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil

Jud.
Clase de mărime Oraș FIENI
DÂMBOVIȚA
Sub 0,1 ha - 6.527
0,1 - 0,3 ha - 18.567
0,3 - 0,5 ha - 9703
0,5 - 1 ha - 20.274
1-2 ha - 22.241
2-5 ha - 15.394
5-10 ha - 1.978
10-20 ha - 523
20-30 ha - 125
30-50 ha - 118
50-100 ha - 92
peste 100 ha - 70
Total - 96.212
2.7.2.2. Cultura plantelor
Tabel nr. 39 - Suprafețele cultivate în orașul Fieni, conform Recensământului agricol 2010
Jud.
Oraș FIENI
DÂMBOVIȚA
Culturi Suprafaţa Suprafaţa
Pondere din teren
cultivată cultivată
arabil
(hectare) (hectare)
Grâu comun și grâu spelt - - 45.143,30
Porumb - - 47.524,10
Plante tehnice (floarea soarelui,
- - 4.987,43
rapiță și soia)
Legume, pepeni (în câmp și în
- - 5.271,48 + 62,19
sere)
45
România
Plante de nutreţ (fân şi masă

verde, leguminoase pentru - - 6.974,28
nutreţ- lucernă, trifoi)
Cartofi - - 45.143,30
Alte culturi - - 47.524,10
TOTAL ARABIL (din
- -
suprafața agricolă utilizată)
Tabel nr. 40 - Suprafețele cultivate în Fieni
Suprafaţa cultivată
Cultura Pondere
(hectare)
Meri 14 46,67
Pruni 13 43,33
Alți pomi fructiferi 3 10,00
Struguri de masă - -
Struguri de vin - -
TOTAL 30 100
Productivitatea sectorului agricol
Tabel nr. 41 - Situația producțiilor medii la principalele culturi în județul Dâmbovița

Producția Producția Diferența Diferența
Denumire cultură U.M
2011 2014 +/- %
Grâu Kg/ ha 3326 3003 -323 -9,71
Porumb Kg/ ha 4630 4317 -313 -6,76
Pepeni verzi și galbeni Kg/ ha 25360 25009 -351 -1,38
Cartofi tone 194261 203534 +9273 +4,77
Prune tone 31623 29968 -1655 -5,23
Meri tone 63389 41623 -21766 -34,33
Struguri tone 5508 4436 -1072 -19,46
Sursa: INSSE Tempo online, 2015
46
România
2.7.2.3. Creșterea animalelor -
Tabel nr. 42 - Efectivele de animale din localitatea Fieni, conform Recensământului agricol
2010
Jud.
Efective de animale (capete) FIENI
DÂMBOVIȚA
Bovine 37.441 343
Ovine 59.552 784
Caprine 22.403 208
Porcine 125.857 451
Păsări 3.779.788 8.913
Cabaline 13.803 101
Familii de albine 28.129 234
TOTAL 4.066.973 11.034
Sursa: INSSE Tempo online, 2015
2.8. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
2.8.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol)
1. Calitatea apei
Conform datelor transmise de Direcţia de Sănătate Publică Dâmbovița, în urma solicitării
Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dâmbovița – privind starea mediului în judeţul Dâmbovița –
an 2014, referitor la calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în
oraşul Fieni au fost transmise următoarele informaţii:
47
România
Tabel nr. 43 - Starea mediului în orașul Fieni, anul 2014

Nr. Probe
Lungimea
Sursa de Metode de Nr. Probe neconforme
reţelei de Nr.
Localitatea apă tratare recoltate şi din totalul
canalizare Analize
folosită aplicate analizate celor
/vechimea
analizate
Dren albia
64,5 Km /
Fieni majoră Clor gazos 257 2547 1
55 ani
Ialomiţa
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmbovița
Privind calitatea apelor de suprafaţă, Administraţia Bazinală de Apă Ialomiţa-Buzău, a
furnizat pentru anul 2014, date cu privire la starea ecologică a râului Ialomiţa, judeţul
Dâmbovița, rezultănd o evaluare integrată bună.
2. Calitatea aerului
Începând cu data de 01 mai 2008, a intrat în funcţiune componenta locală a Reţelei
Naţionale de Supraveghere a Calităţii Aerului (RNMCA), componentă ce dispune de două staţii
automate de monitorizare, gestionate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa. Reţeaua
judeţeană de supraveghere a calităţii aerului este formată din staţii automate de monitorizare a
calităţii aerului şi puncte fixe de prelevare manuală a probelor dispuse în zone reprezentative din
punct de vedere al poluării.
Supravegherea automată a aerului se realizează prin :
 Staţia automată DB-1, amplasată în mun. Târgoviște;
 Staţia automată DB-2, amplasată în oraşul Fieni, în parcul central al oraşului – str.
Teilor, nr. 20 (din motive tehnice staţia a fost închisă din luna iunie 2013);
Raza ariei de reprezentativitate a staţiei DB-2 este de 100m – 1Km, monitorizează în

timp real parametrii meteo (temperatură, viteza vântului, direcţia vântului, intensitatea radiaţiei
solare, cantitatea de precipitaţii, presiunea admosferică), poluanţi gazoşi (oxizi de azot, dioxid de
sulf, monoxide de sulf, ozon troposferic) şi pulberi în suspensie.
Prin măsurări manuale este evaluată calitatea aerului pentru poluanţii: PM10 (prin
metoda gravimetrică), plumb, cadmiu, nichel, arsen. Pe baza datelor de monitorizare din
perioada 2010-2013 pe care Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmbovița le deţine, se pot face
următoarele aprecieri privind calitatea aerului la nivelul oraşului Fieni:
48
România
 Dioxidul de sulf – concentraţia de dioxid de sulf nu a depăşit valorile limită orare

(350µg/m3) şi zilnice (125µg/m3) pentru protecţia sănătăţii umane. Valori mai
ridicate se înregistrează de obicei în sezonul rece, principala cauză a acestora fiind
sistemele de încălzire a populaţie care nu utilizează metan şi într-o mai mică
măsură emisiile provenite de la motoarele diesel.
 Dioxidul de azot – pe perioada supusă analizei, nu au fost evidenţiate depăşiri ale
valorilor limită orare şi anuale sau ale pragului de alertă. Maxima s-a înregistrat în
luna noiembrie 2011 (142,42 µg/mc) sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii
umane (200 µg/mc).
 Monoxidul de carbon- nu au fost semnalate depăşiri ale valorii limită.
 Metale grele – Metalele grele sunt emise ca rezultat al diferitelor procese de combustie şi
al unor activităţi industriale, putând fi incluse sau ataşate de particulele emise.
Metalele grele monitorizate prin intermediul staţiei automate DB-2, au fost
plumbul, arsen, cadmiul şi nichelul, prelevate din particule în suspensie, fracţia
PM10. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor anuale impuse prin legislaţia
specifică.
 Pulberi sedimentare – monitorizarea pulberilor sedimentare în oraşul Fieni de către
A.P.M. Dâmbovița, nu a evidenţiat depăşiri ale concentraţiei maxime admise
(17g/mp/lună), conform STAS 12574/1987.
3. Calitatea solului
Conform art. 1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localităţilor
pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, judeţul Dâmbovița este cuprins în
anexa acestui ordin cu 40 de localităţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Orașul
Fieni nu este în această listă, cu toate că agricultura se practică la o scară intensivă la nivelul
localității, nivelul de poluare cu nitrați se încadrează în limitele admise.
O sursă de poluare a solului o constituie depozitarea necontrolată sau necorespunzătoare
a deșeurilor.
4. Radioactivitatea mediului
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost
înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea și controla respectarea prevederilor legale
privind radioprotecţia mediului.
49
România
La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor
pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul
naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.
2.8.2. Managementul deșeurilor
În oraşul Fieni, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Reabilitarea colectării,

transportului, depozitării, prelucrării deşeurilor solide în judeţul Dâmbovița” a delegat prin
concesiune firmei S.C. EUROGAS PRESCOM SRL Fieni, gestionarea serviciilor de depozitare,
tratare şi valorificare a deşeurilor municipale nepericuloase în judeţul Dâmbovița. În acest
moment S.C. SUPERCOM SRL desfășoară activități de colectare și transport deșeuri menajere,
deșeurile colectate de la populația din Fieni fiind transportate la Rampa Aninoasa, fără a realiza
și selectarea acestora. Autoritățile locale din orașul Fieni fac eforturi în ceea ce privește aplicarea
legislației privind protecția mediului, precum și oferirea unei educații ecologice tuturor
locuitorilor orașului.
Sursele de deșeuri din Fieni sunt: deșeuri menajere provenite de la populaţie şi agenţii
economici, deșeuri stradale, deşeuri din grădini, spaţii verzi, parcuri, deșeuri menajere
spitaliceşti.
Cantitatea de deșeuri menajere colectate anual în perioada 2009-2013 – cca. 7829
tone/an
2.8.3. Spațiile verzi
Tabel nr. 44 - Repartiţia spaţiilor verzi în orașul Fieni

Tipuri de spații verzi
SCUARURI
Spaţii verzi publice cu acces PARC
nelimitat Culoar de protecţie pentru râul Ialomiţa şi pârâul
Ialomicioara
Spaţii verzi din zona blocurilor şi a unităţilor publice
Culoar de protecţie cale ferată
STADION
Spaţii verzi publice cu acces Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea
limitat Ovinelor şi Caprinelor Bilciureşti
Sursa: Primăria Fieni, 2015
50
România
2.8.4. Fondul forestier
Tabel nr. 45 – Fondul forestier jud. Dâmbovița

Suprafaţa fondului Volumul de lemn recoltat
An
forestier (ha) (mc)
2009 117,9 mii 237,3 mii
2010 119,2 mii 229,7 mii
2011 119,6 mii 246,0 mii
2012 119,2 mii 267,8 mii
Sursa: INSSE, Tempo online, 2015
2.8.5. Riscuri naturale
a) Riscuri generate de deșertificare

b) Riscuri generate de inundaţii
c) Incendii de pădure, pajişti comunale
d) Alunecari de teren
e) Cutremur
2.8.6. Situaţii de urgenţă
Situaţia de urgenţă reprezintă un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin
amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile
materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare
adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar
al forţelor şi mijloacelor implicate. În Fieni funcţionează servicii de urgenţă profesioniste: Garda
de pompieri, str. Stadionului, tel. 0245774099.
Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU), organizat pe cele două activităţi
principale: informare publică şi prevenire și intervenţie operativă directă sau ca forţă de sprijin a
formaţiunilor profesioniste specializate. Adresa/ Contact Serviciul pentru Situații de Urgență al
orașului Fieni: Primăria Fieni, str. Ing Aurel Rainu, nr. 67, telefon/fax 0245774071 /
0245774073.
Pe teritoriul oraşului Fieni sunt identificaţi o serie de factori de risc, după cum urmează:
1) Cutremure de pământ cu magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter ce pot afecta în
special construcţiile foarte vechi, lucrările de artă, reţeaua de comunicaţii, reţelele de transport şi
distribuţie a energiei electrice sau gaze şi altele;
51
România
2) Inundaţii pe valea râului Ialomiţa şi a pârâului Ialomicioara;

3) Căderi abundente de zăpadă pe întreg teritoriul oraşului;
4) Furtuni şi viscole pe întreg teritoriul oraşului;
5) Incendii de masă şi explozii, în special la reţelele de transport şi distribuţie gaze,
nodurile de comunicaţii rutiere şi feroviare;
6) Accidente nucleare şi căderi de obiecte cosmice;
7) Epidemii şi epizootii;
8) Accidente chimice pe timpul transportului substanţelor toxice industriale şi explozii pe
calea rutieră şi calea ferată precum şi la staţia de clorinare a apei a oraşului.
Supravegherea surselor de risc de pe teritoriul oraşului se realizează cu ajutorul posturilor

de observare organizate la nivelul oraşului şi de către agenţii economici din oraş. Avertizarea
populaţiei despre iminenţa unui pericol se realizează cu ajutorul a 5 sirene electrice şi o centrală
de alarmare de 24 numere.
Fluxul informaţional se efectuează prin sistemul TELEKOM, cu ajutorul telefoniei
mobile. Măsurile de protecţie ale populaţiei din oraşul Fieni se bazează în special pe folosirea
locurilor naturale de adăpostire şi a adăposturilor de tip familial.
În oraşul Fieni există un punct de comandă al oraşului localizat la subsolul primăriei și 3
adăposturi pentru populatie, situate deasemenea la Primăria Fieni 1, respectiv 2 la subsolul
blocurilor ANL.
În baza Legii nr. 481/2004 a protecţiei civile, toate construcţiile noi trebuie avizate şi de
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I” Dâmboviţa, care va lua în evidenţă
subsolurile nou construite în vederea adăpostirii populaţiei. În cadrul Inspectoratului pentru
Situaţii de Urgenţă „Basarab I” Dâmboviţa funcţionează şi o echipă pirotehnică şi conform O.G.
nr. 3/1975 Comitetul Local are obligaţia de a informa organele de poliţie, Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgență „Basarab I” Dâmboviţa asupra apariţiei pe teritoriul oraşului sau al
societăţilor comerciale a proiectilelor / bombelor rămase neexplodate în vederea distrugerii lor în
condiţii de securitate, conform legii.
Asigurarea logistică a formaţiunilor de protecţie civilă se prezintă corespunzător.
Problemele însă apar în cazul intervenţiei la deszăpezire, unde utilajele sunt insuficiente, precum
şi în cazul unui eventual cutremur, unde lipsesc o serie de dotări.
Serviciile de deszăpezire - sunt asigurate de SVSU, cu următoarele utilaje:
 autogreder
 tractoare
52
România
 buldoexcavator
 camion
Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă

Capacitatea de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă a fost reflectată în documentele
operative ale Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Fieni şi anume: dispoziţia
cu lista persoanelor care fac parte din Comitetul Local pentru Situaţii de Urgență al oraşului şi
tabelul cu persoanele care fac parte din Centrul Operativ, Regulamentul Comitetului Local
pentru Situaţii de Urgență al oraşului Fieni, Planul de apărare împotriva efectelor dezastrelor,
Planul anual de pregătire în domeniul Situaţiilor de Urgență la nivelul oraşului Fieni şi altele,
documente care au corespuns cerinţelor actuale şi au putut fi puse în aplicare în timp scurt şi cu
eficienţa corespunzătoare.
Inspectoratul Judeţean Dâmboviţa pentru Situaţii de Urgenţă are rol în:

 Prevenirea şi stingerea incendiilor - activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor
este în responsabilitatea Grupului de Pompieri “Basarab I” Dâmboviţa.
 Protecţia civilă - protecţia civilă a României, parte componentă a apărării ţării
cuprinde un complex de măsuri organizatorice pentru ocrotirea populaţiei, valorilor
culturale şi bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi de
pregătire a teritoriului şi economiei pentru apărare, cu mijloace şi prin activităţi
specifice. Misiunile protecţiei civile sunt:
 prevenirea populaţiei asupra pericolului atacului aerian, calamităţilor sau catastrofelor prin
înştiinţare şi alarmare;
 ocrotirea populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi convenţionale,
calamităţilor sau catastrofelor prin mijloace individuale, adăpostire, evacuare, alte
forme şi mijloace specifice;
 asigurarea protecţiei valorilor culturale, a bunurilor materiale prin adăpostire, evacuare,
precum şi alte măsuri tehnice şi organizatorice.
 participarea la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului,
calamităţilor sau catastrofelor;
 identificarea, neutralizarea şi asanarea muniţiei rămase neexplodate;
 pregătirea populaţiei în vederea asigurării protecţiei civile.
53
România
Figura nr. 7 - Organigrama S.V.S.U.
PRIMAR
CONSILIUL LOCAL
SEF SERVICIU
1 post
SEF FORMATIE INTERVENTIE

COMPARTIMENT PREVENIRE 1post
4 posturi SERVANTI 39 posturi
sanitar
Echipa specializata la evacuare

instiintare
specializata paza si
pentru
deblocare
Echipa specializata adapostire
Echipaspecializatacercetare
specializata
5 posturi
specializate
specializa
Echipa specializata
10 posturi
3 posturi
cautare 3 posturi
5 posturi
5 posturi
suport logistic
ordine publica
3 posturi
5 posturi
veterinara
Echipa
salvare
Echipa
alarma
Echipe
Echipa
Sursa: Primăria orașului Fieni, jud. Dâmbovița
2.9. ADMINISTRAȚIA LOCALĂ
Administraţia publică în orașul Fieni este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor

Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi în conformitate cu hotărârile Consiliului
Local. Administraţia publică din oraș se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor
autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei
54
România
publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes

deosebit.
Primarul, viceprimarul și secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului,
constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria, care duce la
îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente
ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în soluţionarea şi gestionarea,
în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în
condiţiile legii.
În administraţia publică locală primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El
este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei
publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a
administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi reprezintă unitatea administrativ-teritorială în
relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi
în justiţie.
Consiliul Local al orașului Fieni este compus din 15 consilieri locali pe perioada 2012-
2016, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislației, numărul membrilor
fiecărui consiliu local se stabililește prin ordin al prefectului, în funcție de populația orașului,
raportată de Institutul Național de Statistică și Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în
care se fac alegerile sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.
Aparatul de specialitate al Primăriei orașului Fieni cuprinde 70 de posturi, structurate pe
departamente de specialitate, astfel:
- Demnitari - 2;
- Funcții publice - 42 (din care 3 funcții publice de conducere și 39 funcții publice de
execuție);
- Contractuali - 26 (de execuție);
În subordinea Primarului funcționează următoarele servicii și direcții:

1. Compartiment audit;
2. Compartiment protecție civilă, situații de urgență;
3. Compartiment poliție locală;
4. Compartiment sănătate, asistență medicală învățământ;
5. Biblioteca;
6. Cabinet primar;
55
România
7. Serviciul financiar;
8. Arhitect – șef;
9. Biroul urbanism şi amenajarea teritoriului, mediu, investitii, achizitii publice,
administrativ.
În subordinea Secretarului orașului funcționează:

1. Compartiment oficiul juridic;
2. Compartiment secretariat, relații cu publicul, transport public local;
3. Compartiment asistență socială, autoritate tutelară;
4. Compartiment cadastru și agricultură, fond funciar;
5. Compartiment resurse umane.
În subordinea Consiliului Local funcționează: Serviciul Public Comunitar Local de

Evidență a Persoanelor.
56
România
Figura nr. 8 - Organigrama Primăriei orașului Fieni, jud. Dâmbovița
CONSILIUL LOCAL
EVIDENŢA
INFORMATIZATĂ A 4
PERSOANEI
PRIMAR
POLIŢIA LOCALĂ 8 ASISTENŢĂ MEDICALĂ 5

VICEPRIMAR ÎNVĂŢĂMÂNT
CULTURĂ 2 SECRETAR AUDIT 1

PROTECŢIE CIVILĂ, INTERN
SITUAŢII DE 1 N ARHITECT ŞEF 1
URGENŢĂ
ŞEF BIROU 1
1
SERVICIUL FINANCIAR 9
BIROU URBANISM ŞI
C.N.I.P.T. 2 OFICIUL 1 RESURSE 1 AMENAJAREA TERITORIULUI,
JURIDIC UMANE MEDIU, INVESTIŢII, ACHIZIŢII 8
PUBLICE, ADMINISTRATIV
COMPARTIMENT 3 CABINET 1 SECRETARIAT CADASTRU ŞI

ASISTENŢĂ SOCIALĂ, 16 PRIMAR RELAŢII CU 3 AGRICULTURĂ, FOND 1
AUTORITATE TUTELARĂ PUBLICUL, FUNCIAR
TRANSPORT
PUBLIC LOCAL,
ARHIVĂ
57
România
Tabel nr. 46 - Indicatori ai cheltuielilor operaționale sau care reflectă rigiditatea acestora
(RCO)
Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

RCO1 Cheltuieli totale de personal 6007013 4834383 5032006 5195847 6021106
RCO1a Cheltuieli totale de personal
755,60 637,19 641,43 667,25 773,72
pe locuitor
RCO1b Ponderea cheltuielilor totale
de personal în cheltuielile
62,46 58,94 56,58 56,75 61,67
operaționale
RCO2 Cheltuieli de personal
autonome (fără învățământ) 2249001 1569481 1638094 1517199 1538671
RCO2a Cheltuieli de personal
autonome (fără învățământ) pe 282,89 206,86 208,81 194,83 197,72
locuitor
RCO2b Ponderea cheltuielilor de
personal autonome (fără învățământ)
23,39 19,13 18,42 16,57 15,76
în cheltuielile operaționale
RCO3 Cheltuieli de personal, cu
subvenții pentru acoperirea
- - - - -
diferențelor de preț și tarif și cu
asistență socială
RCO3a Cheltuieli de personal, cu
subvenții pentru acoperirea
- - - - -
diferențelor de preț și tarif și cu
asistență socială pe locuitor
RCO3b Ponderea cheltuielilor de
personal, cu subvenții pentru
acoperirea diferențelor de preț și tarif - - - - -
și cu asistență socială în total
cheltuieli operationale
RCO4 Cheltuieli operaționale 9616733 8202205 8893898 9154967 9763983
RCO4a Cheltuieli operaționale pe
1209,65 1081,09 1129,53 1175,67 1254,69
locuitor
58
România
RCO4b Ponderea cheltuielilor

operaționale în total cheltuieli 81,26 70,98 78,35 81,38 79,04
Tabel nr. 48 - Capacitatea de investire si de contractare de împrumuturi (CID)

CID1 Cheltuieli cu finanțarea
serviciului datoriei 11499 120792 345079 289780 665113
CID1a Cheltuieli cu finanțarea
1,45 15,92 43,99 37,21 85,47
serviciului datoriei pe locuitor
CID1b Ponderea cheltuielilor cu
finantarea serviciului datoriei în total
0,11 1,05 3,03 2,58 5,38
cheltuieli
CID2 Serviciul anual al datoriei ca
pondere în veniturile curente totale
(autonome) 0,17 1,90 5,60 4,74 10,93
CID3 Cheltuieli totale cu investițiile 2205337 3232567 2113848 1805568 1924951
CID3a Cheltuieli totale cu investițiile
277,40 426,07 269,45 231,87 247,36
pe locuitor
CID3b Ponderea cheltuielilor totale cu
investițiile în total cheltuieli 18,63 27,97 18,62 16,04 15,58
CID4 Ponderea serviciul datoriei
pentru împrumuturile pe termen lung în
0,75 3,73 16,32 16,05 34,55
cheltuielile totale cu investițiile
Tabel nr. 48 - Capacitate de Management Financiar (CMF)

CMF1 Rezultatul (excedentul sau
456929 42144 91131 410902 -529502
deficitul) operațional brut
CMF1a Ponderea rezultatului
(excedent/deficit) operațional brut în
3,93 0,39 0,83 3,73 -4,48
total venituri operaționale
59
România
CMF2 Ponderea rezervelor în total

cheltuieli
CMF3 Rezultatul (excedent/deficitul)
456929 42144 91131 410902 -529502
operațional net
CMF3a Ponderea rezultatului
(excedent/deficit) operațional net în total
3,93 0,39 0,83 3,73 -4,48
venituri operaționale
Indicatori privind evaluarea veniturilor:
Tabel nr. 49 - Indicatori ai veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri
(CGV)

CGV1 Venituri din impozitul
3349067 3251039 3156171 2755487 2819763
pe proprietate
CGV1a Venituri din
impozitul pe proprietate pe - - - - -
locuitor
CGV1b Ponderea veniturilor
din impozitul pe proprietate
28,83 30,10 28,64 24,90 23,85
în total venituri
CGV2 Venituri proprii
6191924 5960764 5800149 5707887 5684982
fiscale
CGV2a Venituri proprii
- - - - -
fiscale pe locuitor
CGV2b Ponderea de venituri
proprii fiscale în total
53,30 55,19 52,64 51,58 48,08
venituri
CGV3 Veniturile curente
6608037 6365511 6167197 6108141 6083858
proprii (fiscale și nefiscale)
CGV3a Venituri curente
proprii (fiscale si nefiscale ) - - - - -
pe locuitor
60
România

curente proprii (fiscale și
56,88 58,93 55,97 55,20 51,45
nefiscale) în totalul
veniturilor
CGV4 Venituri curente
6608037 6365511 6167197 6108141 6083858
totale (autonome)
CGV4a Venituri curente
- - - - -
totale (autonome) pe locuitor
curente totale (autonome) în
56,88 58,93 52,64 55,20 51,45
total venituri
CGV5 Venituri operaționale 11604553 10757732 10959930 11016240 11821955
CGV5a Venituri operaționale
- - - - -
pe locuitor
operaționale în total venituri 99,89 99,60 99,47 99,55 99,98
CGV6 Venituri pentru
12596 43548 58685 49856 2590
investiții
CGV6a Venituri pentru
- - - - -
investiții pe locuitor
pentru investițiii în total
0,11 0,40 0,53 0,45 0,02
venituri
CGV7 Total venituri pe
locuitor
CGV8 Gradul de colectare 75,54 70,39 67,51 51,58 48,00
al veniturilor proprii fiscale
Gradul de colectare a
veniturilor dintr-un anumit
impozit - raportul dintre
încasările efective dintr-un
impozit anume și totalitatea
61
România
obligațiilor de plată ale

contribuabililor aferente
acelui impozit. 74,76 69,41 66,42 55,80 58,21
Gc = Încasări/Debit
Gradul de colectare a tuturor

impozitele locale - media
ponderată a gradelor de
colectare ale diferitelor
impozite în raport cu
încasările din aceste
impozite:
Gca = Σ(Gcj*Ij)/ΣIj
CGV9 Nivelul fiscalității

locale
Nivelul fiscalității pentru un

anumit impozit - raportul
dintre nivelul efectiv (procent
sau suma absolută) și nivelul
maxim permis de lege pentru
anul respectiv:
Nf = Nef/Nmax
100 100 100 100 100
Nivelul fiscalității agregate
(pentru toate impozitele
locale) - media ponderată a
nivelurilor fiscalității pentru
impozitele locale în raport cu
încasările din respectivele
impozite.
62
România
Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ΣIj
Conform recomandărilor Manualului de Planificare Strategică, Secretariatul General al

Guvernului, noiembrie 2009, vă rugăm să ne prezentaţi raportările pe care le-aţi întocmit şi
predat pentru politicile publice la nivelul oraşului.
Tabel nr. 50 - Indicator Total venituri( Tv)
Modalitate de calcul* Tv=Σ(CGV3a,SdfTVA,Sv,DS)

2016÷
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015
2018
Valoare 11.617.149 10.801.280 11.018.615 11.066.096 11.824.545 - -
Frecvenţa măsurării într-o perioadă dată anual
Sursa informățiilor Serviciul Buget finanţe, Contabilitate, Impozite și taxe
Mecanismul de colectare a
Sistem intrainstituţional de colectare şi monitorizare a datelor
datelor
Ultimul rezultat
An: - Valoare: -
cunoscut
Conform valorii prognozei Vt pentru perioada 2016÷2018 tendinţa ar

Tendinţa prognozată a
fi descrescătoare dar, comparativ cu perioada 2010÷2014 valoarea
evoluţiei
realizată a Vt a fost crescătoare
* Tv – Total venituri; CGV3a - Veniturile curente proprii (fiscale și nefiscale); SdfTVA – Sume
defalcate din TVA; DS – Donaţii şi sponsorizări.
Tabel nr. 51 - Indicator Total venituri pe locuitor( Tv/L)
Modalitate de
Tv/L
calcul*
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016÷2018
Valoare - - - - - - -
Frecvenţa măsurării într-o
anual
perioadă dată
Mecanismul de
colectare a datelor
Ultimul rezultat
An: - Valoare: -
cunoscut
63
România
Conform valorii prognozei Vt pentru perioada 2016÷2018 tendinţa ar fi

Tendinţa descrescătoare dar, comparativ cu perioada 2010÷2014 valoarea realizată a
prognozată a Vt a fost crescătoare;
evoluţiei Pentru perioada prognozată s-a luat nr. mediu de locuiutori din
peroada2010÷2015
*Tv – Total venituri; L – nr. locuitori.
Tabel nr. 52 - Indicator Baza de impozitare – venitul global (Vg)
Modalitate de
Vg=Σ(CDIV,SDIVBL)
calcul*
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016÷2018
Valoare 15.538.899 15,560.395 16.588.335 19.831.286 20.314.056 - -
Sursa informațiilor Serviciul Buget finanţe, Contabilitate, Impozite și taxe
Mecanismul de colectare a datelor Sistem intrainstituţional de colectare şi monitorizare a datelor
Ultimul rezultat
An: - Valoare: -
cunoscut
Conform valorii prognozei Vg pentru perioada 2016÷2018 tendinţa ar fi
Tendinţa prognozată
descrescătoare dar, comparativ cu perioada 2010÷2014 valoarea realizată a
a evoluţiei
Vg a fost crescătoare;
*Vg – Venit global; CDIV – Cote defalcate din impozitul pe venit; SDIVBL – Sume alocate din
cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.
Tabel nr. 53 - Indicator Total cheltuieli(Tc)

Modalitate de calcul* Tc=Σ(CC,I)
2016 ÷
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015
2018
Valo
11.833.569 11.555.564 11.352.825 11.250.315 12.354.047 - -
are
Frecvenţa măsurării într-o perioadă data anual
datelor
Ultimul rezultat
An: - Valoare: -
cunoscut
Conform valorii prognozei Tc pentru perioada 2016÷2018 tendinţa ar fi
Tendinţa prognozată
descrescătoare dar, comparativ cu perioada 2010÷2014 valoarea realizată a Tc
a evoluţiei
fost crescătoare;
*Tc – Total cheltuieli; CC – Cheltuieli curente; I – Investiţii.
64
România
Tabel nr. 54 - Indicator Total Ajutoare sociale

Modalitate de
calcul*
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016÷2018
Valoare 248.847 32.236 33.922 53.802 25.344 - -
Sursa
Serviciul Buget finanţe, Contabilitate, Impozite și taxe
informățiilor
datelor
Ultimul rezultat
An: - Valoare: -
cunoscut
Tendinţa
prognozată a Crescătoare
evoluţiei
Primarie –Directia Economica, Serviciul Buget-Finante, Serviciul Impozite si Taxe:

1.Indicatori executii buget local pentru fiecare din anii 2010-2014:
Investitii (cheltuieli de capital, inclusiv serviciul datoriei pentru împrumuturile pe termen
lung): 2010 - 2216836 lei; 2011 - 3353359 lei; 2012 - 2458927 lei; 2013 - 2095568 lei; 2014 -
2590064 lei.
Tabel nr. 55 - Nr. clădirilor utilizate ca locuinţă, pentru care se datorează impozitul pe clădiri
majorat și sumele încasate din impozitul pe proprietate majorat-proprietăţi secundare
persoane fizice
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Nr. clădiri 20 20 20 20 20 -
Sume încasate 7.100 7.100 7.100 8.869 8.869 -
 Număr agenți economici pentru care s-a eliberat/vizat anual autorizația privind
desfășurarea activității de alimentație publică: 5
 Restaurante:
- Unități cu suprafața desfășurată (inclusiv terasa) de până la 50 mp - 0;
- Unități cu suprafața desfășurată (inclusiv terasa) cuprinsă între 51 – 100 mp - 1;
65
România
- Unități cu suprafața desfășurată (inclusiv terasa) de peste 301 mp - 0.

 Piețe - 1
 Număr agenți economici de la care s-a încasat taxa hotelieră, pe tipul unităților de cazare:
campinguri şi moteluri, hoteluri cu circuit închis, neclasificate conform Normelor
stabilite de Ministerul Turismului, alte unități de cazare (pensiuni ş.a.) - 0
2.10 CONDIȚII CARE ASIGURĂ MEDIUL ADECVAT PENTRU DEZVOLTAREA

DURABILĂ
 cooperare intra-județeană, intra-regională, națională şi internațională (oraşe înfrățite,

colaborări şi schimb de experiență, parteneriate locale)
 administrația locală (autonomie locală, decizii majore, timpul de rezolvare a
problemelor, programe finanțate prin UE, pregătire profesională a funcționarilor)
 politica de taxe (situația impozitelor şi a taxelor - colectare; bugetul local: categorii de
venituri şi cheltuieli bugetare)
 investiții locale (române şi străine), situația pe piața imobiliară (prețul caselor şi
apartamentelor), prețul terenului.
66
România
2.11. INDICATORI PRIVIND INVESTIȚIILE PUBLICE FINANȚATE PRIN PROIECTE
Indicatori privind investițiile publice finanțate prin proiecte sunt prezentați pe larg în tabelul cu același nume.
Tabel nr. 56 - Indicatori privind investițiile publice finanțate prin proiecte
Proiect - Nume Valoare Contribuție Finanțare nerambursabilă/
Nr. ctr Obiectiv general Rezultate
nume finanțator totală proprie rambursabilă
Îmbunătățirea
Reabilitare U.A.T. Investiție în
1 infrastructurii de 3.868.742 - 2.337.985
rețele apă Fieni continuare
apă
Îmbunătățirea
Stație U.A.T. Investiție în
2. infrastructurii de - - 764.434
epurare Fieni Fieni continuare
apă uzată
Valorificarea Creșterea
Centru de U.A.T. durabilă a numărului de
3. 1.379.773 510.516 869.257
cultură Fieni moștenirii activități
culturale culturale
Creșterea
Dezvoltarea
numărului de
U.A.T. Sportului de
4. Sală sport competiții 3.790.785 - 2.831.302
Fieni performanța și a
sportive la
sportului pentru toți
nivel local
67
România
CAPITOLUL III - ANALIZA SWOT A ORAȘULUI FIENI, JUDEȚUL

DÂMBOVIȚA
După prezentarea indicatorilor de referinţă ai localităţii, putem spune că avem o imagine

de ansamblu asupra situaţiei curente în care se află localitatea. Aceste date sintetice reprezintă
punctul de plecare în formularea obiectivelor strategice şi specifice, cât şi pentru stabilirea
direcţiilor de dezvoltare pentru atingerea obiectivelor.
Prin Analiza S.W.O.T. vom studia concomitent caracteristicile interne, respectiv punctele
tari şi punctele slabe şi influenţele mediului extern, respectiv oportunităţi şi ameninţări, ţinând
cont atât de factorii pozitivi, cât şi de cei negativi.
Punctele tari şi punctele slabe reprezintă concepte „statice” bazate pe parametrii
descriptivi ai unei entităţi, într-o perioadă determinată de timp, reprezentând ceea ce există.
Oportunităţile şi ameninţările se referă la alegerile pe care le-au de făcut persoanele
implicate în procesul de planificare şi reprezintă ceea ce va fi.
68
România
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. cadre didactice calificate; 1. dotări insuficiente (lipsă laboratoare);
2. rată scăzută de abandon şcolar; 2. infrastructura educaţională (săli de clasă, laboratoare, terenuri şi
3. procent ridicat de promovabilitate; săli de sport, etc.) deficitară, pentru toate formele de învățământ;
4. populație relativ bine pregătită, procentul relativ mare de 3. spații insuficiente (creșă, școală gimnazială);
absolvenți de învățământ superior – aprox. 10 %; 4. lipsa oportunităţilor de angajare a absolvenţilor;
5. colaborare unităţi de învăţământ - APL - mediu economic; 5. majoritatea cadrelor didactice sunt din afara localității;
6. existența serviciilor after-school; 6. lipsă parteneriate, inclusiv public-private în vederea accesării
7. existenţa serviciului public de asistenţă socială; fondurilor speciale nerambursabile;
8. existenţa parteneriatelor cu unităţile de învăţământ, poliţie, 7. lipsa sistemului informatizat de gestionare a documentelor;
DGASPC, medici de familie; 8. problema câinilor fără stăpân;
9. existenţa staţiei de salvare SMURD; 9. nivel redus de cadastrare a localității;
10. servicii medicale suficiente; 10. nivel scăzut de instruire al personalului implicat în activitatea de
11. rețeaua de alimentare cu apă, gaze şi energie electrică acoperă tot cadastrare a teritoriului;
oraşul; 11. acesibilitate redusă la serviciile publice prin metode moderne (on
12. servicii de telefonie fixă şi mobilă, internet - diversificate; line);
13. tranzitarea localităţii de DN 71; 12. capacitatea redusă de planificare strategică a personalului din
14. existenţa filialelor Carpatcement S A şi Carmeuse; administraţie;
15. existenţa unui număr suficient de furnizori de servicii; 13. absenţa unui plan pentru simplificare procedurilor administrative
16. existenţa operatorilor de turism; aplicabile cetăţenilor;
17. încurajarea dezvoltării investiţiilor private; 14. valorificarea insuficientă a experienţei altor APL la nivel
69
România
18. punct de plecare către cele două zone turistice Leaota şi Bucegi; naţional- european;
19. organizarea târgului de toamnă; 15. abilităţile şi cunoştinţele personalului din administraţie sunt
20. relief corespunzător pentru activităţi de turism ecvestru, montain insuficiente;
bike; 16. standardizarea documentaţiei de achiziţii publice insuficient
21. existenţa centrului de cultură ; dezvoltată;
22. organizarea de evenimente culturale (zilele oraşului, serbări 17. implicarea redusă a cetăţenilor în procesul decizional local;
şcolare) 18. implementarea necorespunzătore a standardelor de cost şi
23. biblioteca orăşenească cu fond de carte mare; calitate;
24. existenţa ONG „Floare de colț” – organizare tabere montane; 19. nivel scăzut de educaţie anticorupţie pentru personalul din
25. furnizarea întregii game de servicii publice necesare; administraţie;
26. construirea centrului de informare turistică; 20. sisteme de e-guvernare şi TIC insuficient dezvoltate;
27. menținerea unui sistem de management integrat calitate – mediu 21. conștientizarea redusă a cetățenilor cu privire la necesitatea
– sănătate și securitate ocupațională – securitatea informației; creșterii eficienței energetice în toate domeniile vieţii economice şi
28. existenta unei suprafeţe mari a fondului forestier , sociale;
29. implicarea societăţii Carpatcement în reducerea poluării; 22. reţeaua de colectare a apelor uzate incompletă;
30. existenţa programului pilot de colectare a deşeurilor solide; 23. reducerea suprafeţei spaţiilor verzi urbane;
31. realizare staţie de epurare modernă; 24. eficiență energetică scăzută a clădirilor publice și rezidențiale;
32. număr mare de IMM-uri care sunt flexibile și favorabile inovarii; 25. utilizare redusă a surselor regenerabile de energie;
26. inexistența sistemului de management energetic;
27. sisteme de iluminat cu eficiență energetică scăzută și durată
redusă de viață;
28. existența terenuri/suprafețe degradate, abandonate și neutilizate;
70
România
29. existența terenurilor predispuse la alunecare;

30. obiectivele turistice naturale locale neamenajate și nepromovate,
31. lipsa unui sistem unitar de semnalizare a obiectivelor turistice;
32. nivelul scăzut de educaţie şi informare al persoanelor cu
dizabilități;
33. lipsa parteneriatelor pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă a
tinerilor care nu sunt încadrați profesional şi nu urmează niciun program
educaţional sau de formare;
34. acces redus la educare și formare de calitate (TIC) al categoriilor
vulnerabile;
35. rata scăzuta de ocupare în rândul tinerilor;
36. rata mare de inactivitate;
37. rata scăzută de ocupare a lucrătorilor vârstnici;
38. rata scăzută de ocupare a forţei de muncă în rândul romilor;
39. neconcordanţa între cererea şi oferta de competenţe şi expertiză;
40. slaba corelare între sistemul de educaţie şi formare şi cererea de
competenţe a pieţei;
41. lipsa de evaluare şi certificare a competenţelor dobândite în mod
non-formal;
42. competenţe reduse ale persoanelor din sistemul de asistenţă
socială;
43. infrastructură fizică pentru servicii sociale inexistentă (servicii de
71
România
zi, centre de consiliere, cantine sociale, centre de reabilitare, centre de

tip „respiro”)
44. blocarea numărului de posturi în sistemul de asistenţă socială,
45. lipsa serviciilor/centrelor integrate socio-medicale;
46. servicii comunitare pentru persoane cu dizabilități insuficient
dezvoltate;
47. gradul de incluziune socială a persoanelor instituționalizate este
redus;
48. lipsa caselor de tip familial, locuințe protejate, locuințe sociale
etc;
49. săracie prezentă în rândul categoriilor vulnerabile;
50. lipsa întreprinderilor de economie socială de inserție;
51. cultură antreprenoriatului slab dezvoltată; lipsă cunoștințe
manageriale de bază;
52. dotare învechită a cabinetelor medicale de familie;
53. declinul societăţii SC Steaua Electrica;
54. creșterea suprafeţei terenurilor agricole neexploatate;
55. diminuarea efectivelor de animale;
56. infrastructura de acces la exploatațiile agricole
deteriorată/necorespunzătoare;
57. sisteme de producție, colectare și depozitare slab dezvoltate;
58. gestionarea inadecvată a deșeurilor rezultate din activități
72
România
agricole;
59. servicii de consultanță de calitate slabă;
60. lipsa asociaţiilor de producători;
61. lipsa capacităţii de accesare a fondurilor europene;
62. declinul meseriilor tradiţionale;
63. lipsa serviciilor de îngrijire copii 0-3 ani (creșe) 
indisponibilitate părinți;
64. implicare redusă în dezvoltarea afacerilor ;
65. nivel redus de certificare a produselor/serviciilor/proceselor;
66. spații de producție insuficiente;
67. promovare insuficientă a produselor/serviciilor;
68. participare redusă a operatorilor economici la târguri, expoziții
etc.;
69. lipsa infrastructurii publice pentru valorificarea atracțiilor
turistice;
70. productivitatea scăzută a muncii;
71. lipsa asociaţiilor de producători cu personalitate juridică;
72. procesarea redusă a produselor obținute în fermele de (semi)
subzistență;
73. condiții de stocare, condiționare, sortare, ambalare a produselor
locale inexistente;
74. spații de desfacere și comercializare produse nemodernizate;
73
România
75. conducerea exploatațiilor agricole se face de către personal

îmbătrânit / inuficient școlarizat;
76. oportunițăți de dezvoltare a activităților non agricole insuficient
exploatate;
77. îmbătrânirea plantațiilor pomicole;
78. menținerea activităților agricole la nivel de subzistență;
79. dificultatea modernizării întreprinderilor mici din surse proprii;
80. capacitățile de producție a combustibilului din biomasă
inexistente;
81. lipsa personalului calificat în funcţionarea centrului de cultură;
82. fonduri reduse alocate de la bugetul local pentru susținerea
activităţilor culturale;
83. stare de degradare a monumentelor / obiectivelor de patrimoniu
cultural;
84. planificare defectuoasă a lucrărilor de reabilitare a obiectivelor de
patrimoniu cultural;
85. zone insuficiente de agrement și recreere pentru populație;
86. spațiile de agrement existente nedotate corespunzător;
87. inexistența facilităților wi-fi în spațiile publice ;
88. valorificarea redusă a obiectelor de patrimoniu;
89. lipsa spațiilor pentru evenimente culturale pentru cartierele
Costeși și Berevoești;
74
România
90. lipsa educaţiei ecologice a unor locuitori;

91. reţeaua de distribuţie a apei potabile în cartierul Berevoeşti este
veche;
92. reţea de colectarea apelor uzate incompletă;
93. infrastructura rutieră deteriorată, viteze reduse de transport;
94. stații de transport public nemodernizate și insuficiente;
95. starea tehnică a trotuarelor este necorespunzătoare;
96. nivel redus de eficiență și siguranță în circulație;
97. lipsa trasee și infrastructură tehnică pentru pietoni și bicicliști;
98. absență sisteme de monitorizare a traficului;
99. insuficiente locuri de parcare;
100. locuri de agrement insuficiente;
101. lipsa unei centuri ocolitoare;
102. absența perdelelor forestiere de protecție;
103. stare tehnică necorespunzătoare a podurilor, podețelor, apărărilor
de maluri, rigolelor pentru scurgerea apelor meteorice;
104. infrastructura destinată transportului intermodal deteriorată;
105. noduri rutiere neamenajate corespunzător;
106. scăderea numărului populației;
107. spor natural negativ;
108. îmbătrânirea populaţiei;
109. scăderea numărului mediu al salariaţilor;
75
România
110. creşterea ratei şomajului în oraş;

111. puţini investitori mari care să genereze valoare economică şi
locuri de muncă pentru populaţia din zonă;
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
1. existenţa programelor de instruire/antreprenoriat; 1. restrângerea pieţei de desfacere a produselor locale;
2. practici tradiționale insuficient exploatate; 2. migraţia forţei de muncă;
3. programe de finanţare nerambursabile, europene/naţionale; 3. pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor;
4. apartenența la Grupul de acțiune Locală „Bucegi-Leaota”; 4. scăderea numărului de unităţi din industria alimentară 
5. amplasarea în apropierea spitalului Pucioasa – 6 Km; reducerea cererii de produse agricole pentru procesare;
6. dezvoltarea unor parteneriate public – privat; 5. scăderea populaţiei şcolare;
6. îmbătrânirea populaţiei;
7. neprofesionalismul constructorilor / prestatorilor;
8. reducerea suprafeţelor împădurite;
9. volum mare de acte normative și modificarea frecventă a
acestora;
10. corupţia în administraţia publică;
11. tendinţa de înlocuire a spectacolului live cu cel virtual;
12. atragerea specialiştilor din Fieni catre zonele mai dezvoltate
economic;
13. percepţia investitorilor cu privire la lipsa capacităţii oraşului de a
oferi un mediu de afaceri atractiv pentru investiţiile mari;
76
România
CAPITOLUL IV - PLANUL DE DEZVOLTARE AL ORAȘULUI FIENI, JUDEȚUL DÂMBOVIȚA
MACHETA STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ LA NIVELUL ORAȘULUI FIENI
Obiective Suma Sursa de

Nr. Domeniul de Obiectiv Instituția Termen
specifice / Plan de acțiune Proiecte propuse estimată finanțare
crt. intervenție strategic responsabilă estimat
operaționale - Euro - potențială
1. creşterea
1.modernizarea fonduri
atractivităţii 1.devierea europene /
şi dezvoltarea 1. amenajare centură
1 Infrastructură şi a traficului greu şi oraşul Fieni 2.500.000 buget 2022
infrastructurii ocolitoare oraş naţional /
accesibilităţii de tranzit buget
de transport
teritoriului local
fonduri 2022
europene /
2. amenajare traseu
400.000 buget
oraşul Fieni
ocolitor transport hipo naţional /
buget
local
2.asigurarea / 1. înfiinţare / fonduri 2022
oraşul Fieni 1.000.000 europene /
îmbunătăţirea reabilitare /
buget
77
România
accesului la modernizare drumuri naţional /

buget
proprietăţile / de acces la
local
exploataţiile exploataţiile agricole
agricole
3.creşterea fonduri 2022
europene /
nivelului de 1. amenajare /
buget
eficienţă şi modernizare staţii de oraşul Fieni 100.000 naţional /
buget
siguranţă în transport public
local
circulaţie
2. amenajare / fonduri 2022
europene /
reabilitare /
buget
modernizare trotuare, oraşul Fieni 1.000.000 naţional /
buget
trasee pietonale şi
local
pentru biciclişti
fonduri 2022
3. realizare sisteme de europene /
monitorizare a oraşul Fieni 200.000 buget
naţional /
traficului buget
local
fonduri 2022
4. amenajare / europene /
modernizare locuri de oraşul Fieni 200.000 buget
naţional /
parcare buget
local
78
România
5. realizarea / fonduri 2022

europene /
modernizarea /
buget
reabilitarea podurilor, naţional /
buget
podeţelor, apărărilor oraşul Fieni 1.500.000
local
de mal, rigolelor
pentru scurgerea
apelor meteorice
fonduri 2022
europene /
6. amenajarea
250.000 buget
oraşul Fieni
nodurilor rutiere naţional /
buget
local
4.îmbunătăţirea fonduri 2022
europene /
stării tehnice a
buget
reţelei de 1. reabilitare / naţional /
buget
transport modernizare drumuri oraşul Fieni 2.000.000
local
(drumuri locale, locale
judeţene,
naţionale)
2. reabilitare / fonduri 2022
oraşul Fieni
europene /
consolidare / Consiliul
2.500.000 buget
Judeţean
modernizare DN 71 şi naţional /
Dâmboviţa
buget
DJ712A CNADNR
local
79
România
fonduri 2022
3. reabilitare / europene /
modernizare acces oraşul Fieni 250.000 buget
naţional /
gara CFR buget
local
2. creşterea 1. extindere / fonduri 2022
europene /
accesului la 1. colectarea reabilitare /
buget
serviciile de integrală a apelor modernizare reţea de oraşul Fieni 10.000.000 naţional /
buget
bază (apă, uzate colectare a apelor
local
canal) uzate
2. extindere / fonduri 2022
europene /
reabilitare /
buget
modernizare reţea de oraşul Fieni 500.000 naţional /
buget
distribuţie a apei
local
potabile
1. reabilitare / fonduri 2022
europene /
3. Dezvoltare modernizare /
500.000 buget
oraşul Fieni
urbană amenajare naţional /
buget
peisagistică a oraşului
local
2. înfiinţare / fonduri 2022
europene /
modernizare / dotare
250.000 buget
oraşul Fieni
spaţii de agrement şi naţional /
buget
recreere
local
80
România
fonduri 2022
europene /
3. realizare reţele wi-
150.000 buget
oraşul Fieni
fi în spaţiile publice naţional /
buget
local
1.instruirea pe tema fonduri 2022
Dezvoltarea oraşul Fieni; europene /
1. dezvoltarea 1. Promovarea și antreprenoriatului / reprezentanţii
economică buget
2 Economie sectorului de dezvoltarea asocierii / accesării de mediului de 150.000 naţional /
durabilă a afaceri; buget
IMM-uri antreprenoriatului fonduri întreprinzători
orașului Fieni local
nerambursabile locali.
oraşul Fieni; fonduri 2022

2. sprijinirea reprezentanţii europene /
înființării de noi mediului de 150.000 buget
afaceri; naţional /
IMM-uri întreprinzători buget
locali. local
3.certificarea fonduri 2022
oraşul Fieni; europene /
produselor / reprezentanţii
buget
serviciilor furnizate mediului de 50.000 naţional /
afaceri; buget
de întreprinzătorii întreprinzători
local
locali locali.

2.promovarea 1.înfiinţarea reprezentanţii europene /
formelor asociaţiilor de mediului de 100.000 buget
asociative producători întreprinzători buget
locali. local
81
România
1. diversificarea / fonduri 2022

oraşul Fieni; europene /
2.diversificarea 1.dezvoltarea extinderea reprezentanţii buget
economiei activităţilor (non) activităţilor; mediului de 2.000.000 naţional /
afaceri; buget
locale agricole modernizarea întreprinzători local
tehnologiilor utilizate locali.
2. înfiinţarea de linii oraşul Fieni; fonduri 2022

reprezentanţii europene /
de producere a
mediului de 500.000 buget
combustibililor din afaceri; naţional /
întreprinzători buget
biomasă
locali. local
3. valorificarea oraşul Fieni; fonduri 2022
deşeurilor rezultate
din activităţile afaceri; naţional /
(non)agricole
locali. local
1. refacerea europene /
eficienţei oraşul Fieni;
plantaţiilor pomicole reprezentanţii buget
utilizării naţional /
îmbătrânite / mediului de 500.000 buget
resurselor locale afaceri;
înfiinţarea de plantaţii întreprinzători local
(terenuri, şeptel,
noi locali.
etc.)
2.modernizarea oraşul Fieni; fonduri 2022
reprezentanţii 250.000 europene /
mediului de buget
82
România
de (semi)subzistenţă afaceri; naţional /

locali. local
3.preluarea oraşul Fieni; fonduri 2022
de personal tânăr / afaceri; naţional /
calificat
locali. local
4.amenajarea
pajiştilor / izlazurilor afaceri; naţional /
locali. local
5.înfiinţarea de reprezentanţii europene /
(micro)ferme vegetale mediului de 250.000 buget
/ animale întreprinzători buget
locali. local
1.realizare / fonduri 2022
3. creşterea europene /
modernizare spaţii de oraşul Fieni;
gradului de buget
reprezentanţii
producție / colectare / naţional /
procesare a mediului de 500.000 buget
procesare / depozitare afaceri;
produselor la local
întreprinzători
/ desfacere a
nivel local locali.
produselor locale
3. Dezvoltarea 1. încurajarea 1.înfiinţare ateliere oraşul Fieni; fonduri 2022
reprezentanţii 250.000 europene /
marketingului meseriilor meşteşugăreşti
mediului de buget
83
România
pentru tradiţionale tradiţionale afaceri; naţional /

produsele și
locali. local
serviciile locale
2. promovarea 1.organizare reprezentanţii europene /
produselor / evenimente / târguri / mediului de 100.000 buget
serviciilor locale expoziţii specializate întreprinzători buget
locali. local
2. asocieri cu reprezentanţii europene /
localităţi din spaţiul mediului de 200.000 buget
(non) UE întreprinzători buget
locali. local
3. realizare materiale oraşul Fieni; fonduri 2022
de promovare a
serviciilor / afaceri; naţional /
produselor locale
locali. local
1. realizare fonduri 2022
europene /
Dezvoltarea 1. Asigurarea infrastructura fizică
buget
serviciilor 1. Dezvoltarea infrastructurii pentru serviciile naţional /
buget
3 Social sociale la infrastructurii fizice necesare sociale (centru de zi, oraşul Fieni; 500.000
local
nivelul sociale furnizării centre de consiliere,
orasului Fieni serviciilor sociale cantine sociale, centru
de reabilitare, centru
84
România
tip „respiro”, etc.)

2. asigurarea fonduri 2022
europene /
funcţionării
buget
infrastructurii fizice oraşul Fieni; 500.000 naţional /
buget
pentru serviciile
local
sociale
2. Diversificarea 1. construire locuinţe fonduri 2022
europene /
serviciilor sociale sociale / case tip
1.000.000 buget
oraşul Fieni
oferite la nivelul familial / locuinţe naţional /
buget
oraşului Fieni protejate, etc.
local
2. reabilitare clădiri fonduri 2022
europene /
existente şi
buget
transformarea în naţional /
oraşul Fieni 1.500.000 buget
locuinţe sociale / case
local
tip familial / locuinţe
protejate, etc.
fonduri 2022
3. realizare centru europene /
integrat socio - oraşul Fieni 250.000 buget
naţional /
medical buget
local
3. Creșterea 1. formare de calitate fonduri 2022
oraşul Fieni 50.000 europene /
calității pentru personalul care
buget
85
România
serviciilor sociale furnizează servicii naţional /

buget
sociale
local
2. formare de calitate fonduri 2022
europene /
(TIC) pentru
100.000 buget
oraşul Fieni
categoriile naţional /
buget
vulnerabile
local
fonduri 2022
3. incluziunea socială europene /
a persoanelor oraşul Fieni 50.000 buget
naţional /
instituţionalizate buget
local
1. reabilitarea / fonduri 2022
europene /
conservarea /
buget
1. Restaurarea / protejarea / naţional /
buget
modernizararea, valorificarea/
local
Dezvoltarea Asigurarea precum și promovarea
patrimoniului valorificării punerea în obiectivelor de
4 Cultura oraşul Fieni 1.500.000
cultural al patrimoniului circuitul turistic a patrimoniu cultural /
orasului Fieni cultural monumentelor și monumentelor
altor obiective de istorice / obiectivelor
interes turistic turistice şi, unde e
posibil, introducerea
acestora în circuitul
86
România
turistic.
2. conservarea, fonduri 2022
europene /
protejarea şi punerea
buget
în valoare a situ-rilor naţional /
buget
istorice „Aşezare” - oraşul Fieni 1.500.000
local
epoca bronzului şi
„Ansamblul rural” -
1901 - 1950
3. restaurarea şi fonduri 2022
europene /
promovarea turistică a
buget
monumentului istoric naţional /
buget
„Primăria Fieni”, cod
local
LMI DB-II-m-B-
17482 şi amenajarea oraşul Fieni 2.500.000
muzeului „Oraşul
Fieni - păstrător al
patrimoniul
arhitectural (civil şi
industrial) interbelic”
2. Creșterea 1. amplificarea 4. creşterea fonduri 2022

europene /
calității profesionalizării competenţelor şi oraşul Fieni 25.000 buget
serviciilor personalului abilităţilor naţional /
buget
87
România
culturale oferite implicat în personalului implicat local

domeniul cultural în funcţionarea
centrului cultural
2. creșterea 5. amenajare muzeu fonduri 2022
europene /
promovării tradiţii / produse
100.000 buget
oraşul Fieni
patrimoniului locale / produse naţional /
buget
cultural tradiţionale
local
6. construire fonduri 2022
europene /
aşezăminte culturale
500.000 buget
oraşul Fieni
în satele Costeşti şi naţional /
buget
Berivoieşti
local
7. organizare fonduri 2022
europene /
manifestări culturale /
buget
festivaluri locale / oraşul Fieni 100.000 naţional /
buget
naţionale /
local
internaţionale
1. Creșterea 1. Creșterea fonduri 2022
europene /
calității vieții comfortului 1. îmbunătățirea 1. crearea /
buget
prin locuitorilor din organizării modernizarea / naţional /
5 Mediu oraşul Fieni 250.000 buget
asigurarea Fieni prin spațiale a dotarea spaţiilor verzi
local
unui mediu valorificarea orasului Fieni urbane
sănătos factorilor de
88
România
mediu specifici
2. asigurarea 1. modernizarea / fonduri 2022
europene /
siguranței și eficientizarea
500.000 buget
oraşul Fieni
eficienței sistemelor de iluminat naţional /
buget
energetice public
local
fonduri 2022
2. creşterea eficienţei europene /
energetice a clădirilor oraşul Fieni 1.000.000 buget
naţional /
publice şi rezidenţiale buget
local
3. dezvoltarea fonduri 2022
europene /
sistemelor de oraşul Fieni;
250.000 buget
întreprinzători
producere a energiei naţional /
locali.
buget
din surse regenerabile
local
1. sprijinirea fonduri 2022
europene /
2. Creșterea inițiativelor
buget
responsabilității locale în 5. realizarea educaţiei naţional /
buget
sociale a promovarea ecologice a oraşul Fieni 50.000
local
populației din responsabilității locuitorilor oraşului
Fieni sociale în orasul
Fieni
3. Modernizarea 1. Stabilizarea, 1. introducere în fonduri 2022
oraşul Fieni 250.000 europene /
abordărilor reamenajarea și circuitul agricol /
buget
89
România
specifice reconversia silvic a terenurilor naţional /

buget
managementului terenurilor degradate / neutilizate
local
mediului confruntate cu / abandonate
diverse probleme
fonduri 2022
2. stabilizare terenuri europene /
predispuse la oraşul Fieni 500.000 buget
naţional /
alunecare buget
local
2. Implementarea fonduri 2022
europene /
de sisteme de
1. implementare buget
management naţional /
sistem de buget
eficace pentru oraşul Fieni 75.000
monitorizare a local
gestionarea
calităţii aerului / apei
factorilor de
mediu
2. implementare fonduri 2022
europene /
sistem de
buget
management oraşul Fieni 30.000 naţional /
buget
energetic la nivelul
local
oraşului
Dezvoltarea 1. Creșterea 1. Aplicarea 1. îmbunătăţirea fonduri 2022
6 Administraţie oraşul Fieni 25.000 europene /
unei calității actului managementului capacităţii de
buget
90
România
administrații administrativ strategic pentru dezvoltare strategică a naţional /

buget
moderne dezvoltarea personalului din
local
orientată administrativă administraţia locală
către cetățean
2. valorificarea fonduri 2022
europene /
experienţei
buget
administraţiilor oraşul Fieni 100.000 naţional /
buget
publice locale
local
naţionale / europene
2. Dezvoltarea 1. implementare fonduri 2022
europene /
sistemului de sistem informatizat de
25.000 buget
oraşul Fieni
management gestiune a naţional /
buget
public documentelor
local
2. menţinerea fonduri 2022
europene /
certificării Sistemului
buget
de management naţional /
oraşul Fieni 30.000 buget
integrat, cel puţin pe
local
componentele de
calitate şi mediu
fonduri 2022
3. implementarea europene /
oraşul Fieni 10.000 buget
standardelor de cost
naţional /
buget
91
România
local
fonduri 2022
europene /
4. implementare
50.000 buget
oraşul Fieni
sistem e-guvernare naţional /
buget
local
2. Îmbunătățirea fonduri 2022
1. realizarea europene /
capacității
1. Dezvoltarea cadastrului general al buget
instituționale a naţional /
serviciilor oraşului, inclusiv oraşul Fieni 500.000 buget
administrației
publice oferite pregătirea de local
publice din
specialişti în domeniu
Fieni
2. extinderea fonduri 2022
europene /
accesibilităţii
buget
serviciilor publice oraşul Fieni 50.000 naţional /
buget
prin metode moderne
local
(on-line, etc.)
fonduri 2022
europene /
3. identificarea
75.000 buget
oraşul Fieni
străzilor şi imobilelor naţional /
buget
local
fonduri 2022
4. realizare adăposturi
50.000 europene /
oraşul Fieni
pentru câinii buget
naţional /
92
România
comunitari buget
local
europene /
1.creşterea condiţiilor de 1.modernizarea
1.dotarea instituţiilor oraşul Fieni; buget
7 Educaţie nivelului de desfăşurare a infrastructurii de instituţiile de 1.000.000 naţional /
de învăţământ buget
educaţie procesului învăţământ învăţământ
local
educaţional
2. reabilitarea/ fonduri 2022
europene /
extinderea /
buget
modernizarea naţional /
buget
spaţiilor de oraşul Fieni;
7.000.000 local
instituţiile de
învăţământ (clădiri,
învăţământ
laboratoare, săli de
clasă, săli si terenuri
de sport, etc.)
2.creşterea 1.schimburi de fonduri 2022
europene /
accesibilităţii la experienţă în cadrul oraşul Fieni;
200.000 buget
instituţiile de
serviciile de parteneriatelor public naţional /
învăţământ
buget
educaţie - private
local
2. evaluarea şi fonduri 2022
europene /
certificarea oraşul Fieni;
50.000 buget
instituţiile de
competenţelor naţional /
învăţământ
buget
dobândite în mod
local
93
România
non-formal
1. 1. Modernizarea fonduri 2022
1.Creșterea europene /
Îmbunătățirea infrastructurii
calității oraşul Fieni; buget
stării de medicale 1. dotarea cabinetelor medicii care naţional /
8 Sănătate serviciilor de lucrează în 250.000 buget
sănătate a necesare unui act medicale
sănătate în cabinetele local
populației medical de medicale
orașul Fieni
orașului Fieni calitate
2. Amplificarea oraşul Fieni; fonduri 2022
medicii care europene /
conștientizării 1. realizarea de
lucrează în buget
populației cu campanii de cabinetele naţional /
medicale; 150.000 buget
privire la promovare pe diferite
cadre local
problemele legate domenii din sănătate didactice din
organizații
de sănătate
școlare
94
România
CUPRINS
CAPITOLUL I - INTODUCERE ................................................................................................... 4

1.1. SCURT ISTORIC ................................................................................................................ 4
1.2. LOCALIZARE .................................................................................................................... 5
1.3. REPERE ISTORICE ............................................................................................................ 7
1.4. STEMA ORAȘULUI FIENI................................................................................................ 8
1.5. DEMOGRAFIE ................................................................................................................... 9
1.6. CIVILIZAȚIA CIMENTULUI - FIENI ............................................................................ 10
CAPITOLUL II - INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ A

ORAȘULUI FIENI, JUD. DÂMBOVIȚA ................................................................................... 13
2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂ................................................................................. 13
2.1.1. Intravilanul localității .................................................................................................. 14
2.1.2. Fondul locativ ............................................................................................................. 15
2.2. DEMOGRAFIE ................................................................................................................. 17
2.3. INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ ..................................................... 24
2.3.1. Căile de acces .............................................................................................................. 24
2.3.2. Alimentare cu apă si apă uzată.................................................................................... 26
2.3.3. Energia termică ........................................................................................................... 28
2.3.4. Rețeaua de iluminat public.......................................................................................... 29
2.3.5. Poșta si telecomunicații............................................................................................... 30
2.4. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ .............................. 30
2.4.1. Serviciile de sănatate................................................................................................... 30
2.4.2. Serviciile de asistenţă socială.......................................................................................... 31
2.5. INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ..................................................................... 33
2.6. CULTURĂ, CULTE, AGREMENT.................................................................................. 37
2.7. ECONOMIA ...................................................................................................................... 38
2.7.1. Industria ...................................................................................................................... 38
2.7.2. Agricultura .................................................................................................................. 41
2.8. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ............................................................................................ 47
2.8.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol) ................................................................................ 47
2.8.2. Managementul deșeurilor............................................................................................ 50
2.8.3. Spațiile verzi ............................................................................................................... 50
2.8.4. Fondul forestier ........................................................................................................... 51
2.8.5. Riscuri naturale ........................................................................................................... 51
95

Strategia - 2016 - 2022 - Final - 31.03.2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia - 2016 - 2022 - Final - 31.03.2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul Strategia de dezvoltare durabilă

autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Studiu realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității

Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin

Manager proiect: Dorin Ciomag

Asociația Orașelor din România

Obiectivul general al proiectului

Întărirea capacităţii administrative a

1.1. SCURT ISTORIC

1.3. REPERE ISTORICE

1.4. STEMA ORAȘULUI FIENI

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Fieni se ridică la 7.587 de

Figura nr. 4 - Evoluția populației orașului Fieni la recesăminte

1.6. CIVILIZAȚIA CIMENTULUI - FIENI

Orașul Fieni are o poveste pe care puțini o mai știu

CAPITOLUL II - INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA

2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂ

Tabel nr.1- Împărțirea suprafeței administrative, după forma de proprietate

Teren agricol Teren neagricol Total

Din punct de vedere al evoluției terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeței

Tabel nr.2 - Evoluția terenului pe categorii de folosință

- pășuni și fânețe 961 961 961 961 961

Sursa- Biroul Urbanism- Primăria FIENI, 2015

2.1.1. Intravilanul localității

Terenul intravilan al orașului Fieni ocupă în prezent o suprafaţă de 555,51 hectare

Tabel nr.3 - Bilanțul teritorial intravilan

TOTAL INTRAVILAN 555,51 555,51

2.1.2. Fondul locativ

Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate,

Total suprafață Proprietate Proprietate Proprietate

Fondul locativ a crescut progresiv în perioada 2002-2014 cu 54 de locuinţe, ceea ce

Tabel nr.5 - Populația stabilă din mediul urban al județului Dâmboviţa

Densitatea populației în orașul Fieni este de 414,36 locuitori/kmp, situându-se peste

Grupa de vârstă Nr. persoane Procent %

sub 5 ani 290 3,82

TOTAL POPULAȚIE 7.587 100

Sursa: INSSE TEMPO, 2015

Starea civilă a populației din orașul Fieni

Tabel nr. 7 - Starea civilă a populației din orașul Fieni

Tabel nr. 8 -Nivelul de educațiea populației din orașul Fieni

Grafic nr.1 - Gradul de educație la nivelul orașului Fieni

Sursa: Direcţia de statistică Dâmboviţa,2015

2011 4738 53 6108 73 -1370 -20

În ceea ce priveşte mortalitatea la nivel judeţ tendinţa este de scădere, tendinţă ce se

Grafic nr.2 - Spor natural oraș Fieni

Sursa – INSSE Tempo online, 2015

Sursa – INSSE Tempo online

Grafic nr. 4 - Evoluția numărului de salariați în orașul Fieni

Sursa – INSSE Tempo online

Tabel nr. 13 - Evoluția numărului șomerilor înregistraţi și rata şomajului

Grafic nr. 5 - Evoluția numărului de șomeri în orașul Fieni

Someri inregistrati la AJOFM Dimbovita

Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă (număr persoane)

Sursa – INSSE Tempo online, 2015

2.3. INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ

2.3.1. Căile de acces

2.3.2. Alimentare cu apă si apă uzată

2.3.2.1. Rețeaua de alimentare cu apă

2. Sistem de colectare şi depozitare

Tabel nr. 16 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014

Sursa: Compania de apă Târgoviște- punct de lucru Fieni

Consumul de apă potabilă

În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă