Rata infracționalității în România și Uniunea Europeană după pandemie

Pandemia de COVID-19 a dus la scăderea ratei criminalității la nivel global.

Pe parcursul pandemiei criminalitatea, în general, a scăzut cu 37%. O scădere semnificativă a

existat, de exemplu în privința furturilor vehiculelor, unde s-a produs o scădere medie de 39%
pentru toate orașele studiate.

Printre tipurile de infracțiuni analizate se numără agresiunile, furturile, spargerile, jaful, furtul de
vehicule și omuciderea. Au fost investigate orașe din toată lumea, inclusiv Londra, Lima,
Barcelona, Chicago și Tel Aviv.

În urma aplicării măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, deplasarea zilnică pentru

scopuri comerciale sau din motive personale a scăzut cu peste 80% în multe țări din Europa și
America Latină. Studiul asociază acest lucru cu rata scăzută a omuciderilor, a jafurilor și a
atacurilor, pe termen scurt.

Omucideri -14%

Jafuri -46%

Furturi de vehicule -39%

Agresiuni -35%

Din rezultatele publicate reiese că nivelul de oportunitate afectează rata criminalității. Totuși,
este posibil ca acest lucru să fie valabil doar pe termen scurt. Este de așteptat ca aceste
scăderi să fie temporare și ne putem aștepta ca nivelul criminalității să revină la normal odată cu
sfârșitul pandemiei.

Aceste tipuri de infracțiuni sunt mai ușor de monitorizat datorită vizibilității lor și a legăturii direct
cu spațiul public și mobilitatea infractorilor sau proprietarilor. Alte infracțiuni au loc însă în
spatele ușilor închise, adesea la domiciliu. Violența domestică este diferită de jafuri, iar evoluția
acesteia a fost, în pandemie, diferită.
Violența domestică a fost numită o a doua pandemie din umbră de către agenția Națiunilor
Unite pentru drepturile femeii.

Un studiu a arătat că, la nivel global, rata violenței domestice a crescut cu 7.9% iar în SUA cu
8.1% din cauza restricțiilor care au impus statul la domiciliu.

Rata violenței domestice este afectată de creșterea șomajului, stresul asociat cu îngrijirea
copiilor și educația la domiciliu și lipsa de siguranță financiară în timpul pandemiei.

Cu cel mai mare risc de a fi afectați de astfel de infracțiuni se confruntă cei izolați în timpul
pandemiei, inclusiv adulții în vârstă, femeile și copii care au avut experiențe de abuz în trecut,
precum și cei cu boli mintale și alte condiții care le afectează sănătatea.

În plus, s-a sesizat că o altă consecință a carantinei și a restricțiilor anti-COVID a fost mutarea
operațiunilor infracționale online. Acest lucru s-a întâmplat și în România cu traficul de
persoane. Girl Up România a arătat că recrutarea online s-a dublat ca urmare a restricțiilor iar
40% din victime fuseseră recrutate de persoane necunoscute.

Potrivit Interpol, contrabandiștii și traficanții, precum și victimele acestora, au căutat și au găsit

modalități de a depăși limitele impuse de măsurile anti-COVID.

Motivele pentru care suntem în topul infracţionalităţii din UE.

Potrivit Indicelui de Percepţie al corupţiei (IPC) calculat de Transparency International (2020),

România, alături de Bulgaria şi Ungaria se află pe primul loc între ţările UE cu cel mai ridicat
nivel al corupţiei din sectorul public. Corupţia cuprinde în general activităţi ilegale, care sunt
ascunse în mod deliberat şi ies la iveală doar prin scandaluri, investigaţii sau urmăriri penale.

Locul 3 la economia subterană. „Campionii” sunt Cipru şi Grecia

Dacă ne referim la economia subterană, aceasta reflectă toate activităţile economice care sunt
ascunse autorităţilor oficiale din motive financiare, de reglementare sau instituţionale. În mod
simplist, economia subterană poate fi măsurată sintetic ca o sumă între munca nedeclarată
(reflectată de salariile pe care angajaţii şi angajatorii nu le declară pentru a evita impozitarea
sau reglementarea pieţei forţei de muncă) şi veniturile neraportate din afaceri (pentru a evita o
parte din povara fiscală).

În România, valoarea scorului Basel AML pentru 2020 o situează pe locul patru între ţările UE
cu cel mai mare risc de spălare a banilor, după Malta, Ungaria şi Cipru.

Dacă facem referire la infracţiunile cibernetice, la nivelul anului 2020, România se situeaza
între primele patru ţări cele mai vulnerabile din UE la atacurile cybercrime, după Slovenia,
Republica Cehă şi Bulgaria.
Cauza a nivelului ridicat de infracţionalitate din România

Calitatea redusă a guvernanţei publice. Mai exact, este vorba despre modul defectuos în care
sunt percepute calitatea serviciilor publice şi civile şi gradul lor de independenţă faţă de
presiunile politice, calitatea formulării şi implementării politicilor şi credibilitatea angajamentului
guvernului faţă de astfel de politici, modul în care este perceput statul de drept şi calitatea
reglementărilor (birocraţia excesivă, numărul mare de reglementări, proceduri etc.).

În cadrul Uniunii Europene, România se află la coada clasamentului, cu nivelurile cele mai
reduse ale calităţii guvernanţei publice, generând o încredere redusă în stat şi in modul in care
acesta furnizează servicii publice. De aici, gradul redus de neconformare la politicile statului
inclusiv politice pe linia respectării legislaţiei financiare şi fiscale. România trebuie să
promoveze mult mai accentuat creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, şi nu în
ultimul rând implicarea societăţii civile în procesele decizionale.