Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DISERTAȚIE
STUDIU TEORETIC LA TEMA LICRĂRII DE ABSOLVIRE
Indicaţii metodice
pentru programul de studii 0731.1 Arhitectură
Chişinău
2023
0
1. STRUCTURA ŞI VOLUMUL DISERTAȚIEI
1
2. CONȚINUTUL DISERTAȚIEI
2. Pagina de titlu va conţine următoarele informații (conform Anexei 1): denumirea actualizată al
ministerului; denumirea universității, facultății și a departamentului; avizul pentru admiterea la
susținere de către șeful departamentului (cu spațiu rezervat pentru semnătură); titlul tezei (și,
dacă este cazul, subtitlul); mențiunea Disertație pe tema lucrării de absolvire; numele și
prenumele autorului, grupa academică; informații despre coordonatorul lucrării de absolvire și
conducătorul stagiului de practică de documentare/cercetare (inclusiv numele, prenumele și
titlul științifico-didactic și științific); locul și anul în care disertație este susținută.
4. Declarația studentului este pagina pe care studentul va scrie textul, semnând astfel
documentul:
5. Rezumatul (Anexa 2) furnizează informații concentrate despre studiu și are rolul de a indexa
lucrarea. Prevăd următoarele detalii: numele și prenumele autorului, titlul disertației; structura
lucrării (numărul capitolelor disertației, numărul paginilor, numărul figurilor, tabelelor şi
numărul surselor bibliografice); cuvintele-cheie (până la 5 cuvinte, într-un rând separat). De
asemenea, sunt incluse: problematica studiului, scopul și obiectivele sau ipotezele, principalele
idei; metodele aplicate în cercetare; rezultatele concrete obținute; concluziile expuse în lucrare.
Textul rezumatului trebuie să conțină minim 300 și maxim 500 de cuvinte și trebuie redactat în
două limbi: limba română și o limbă de circulație internațională (engleză sau franceză).
Studenții care elaborează lucrarea în altă limbă decât cea română vor prezenta adnotarea în
limba originală, română și o limbă de circulație internațională. Aceste pagini nu se numerotează,
dar intră în numărul total de pagini.
2
6. Cuprinsul (Anexa 3) trebuie să reflecte cu precizie conținutul disertației, evidențiind clar
paginile la care se găsesc fiecare componentă a lucrării: introducerea; subcapitolele (titlurile
capitolelor și ale paragrafelor trebuie să fie concise, fără acronime neconsacrate și să descrie
subiectul în mod clar); concluziile; bibliografia; și anexele.
7. Lista tabelelor, Lista figurilor, graficelor, diagramelor și schemelor, Lista abrevierilor
(opțional), aceste pagini se includ în cuprins și întră în numărul total de pagini.
8. Introducerea propune să ofere cititorului/evaluatorului o perspectivă clară asupra conținutului
și obiectivelor lucrării. În această secțiune, vor fi prezentate succint următoarele aspecte:
• relevanța și importanța temei abordate;
• încadrarea lucrării într-un context tematic la nivel național și internațional;
• natura problemei analizate;
• scopul general al lucrării;
• obiectivele cercetării;
• metodologia de cercetare și justificarea metodelor de cercetare selectate;
• sumarul capitolelor disertației, cu accent pe investigațiile efectuate și importanța acestora
pentru atingerea scopului și a obiectivelor cercetării;
• structura lucrării – o prezentare concisă a capitolelor și a relațiilor dintre ele, inclusiv
eventualele limite ale studiului.
9. Conţinutul lucrării (partea principală a disertației) se referă la capitolele, paragrafele şi
subparagrafele care alcătuiesc lucrarea, fiind structurate într-o succesiune logică pentru a
preveni dislocarea fragmentelor de text nelegate între ele. Numărul de unități
(capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie să fie excesiv (de obicei, 3 capitole, dar, la cererea
coordonatorului/conducătorului, acest număr poate fi extins până la 5), iar împărţirea în unităţi
nu trebuie să fie deliberată, ci să reflecte în mod coerent conținutul temei abordate.
Pentru a asigura continuitatea și consecvența argumentelor, se poate adopta structura următoare:
Capitolul 1. Cadrul teoretic (titlul va fi adaptat în funcţie de domeniul şi tema aleasă)
explorează stadiul actual al cunoașterii, identificând aspectele esențiale necesare
pentru fundamentarea problemei abordate și soluțiilor propuse în lucrare. Acest
capitol cuprinde o analiză detaliată a literaturii de specialitate, a materialelor științifice
și a legislației relevante pentru tema lucrării de absolvire, cum ar fi cărți, articole,
monografii, brevete de invenție etc., publicate în țară și peste hotare, cu prioritate
pentru publicațiile din ultimii ani. Se acordă o atenție deosebită actualității temei și
relevanței acesteia pentru domeniul ales. În acest capitol, sunt formulate scopul și
obiectivele disertației.
În acest capitol, vor fi expuse modelele teoretice, metodele de cercetare utilizate și
criteriile adoptate, prezentate într-un mod sintetic și coeziv, reprezentând astfel baza
teoretică a lucrării. Aici se va explora întrebarea privind modul de investigare și
abordare – Cum s-a studiat problema?
Capitolul 2. Cadru analitic (titlul se modifică după domeniul şi tema aleasă) vor prezenta
situaţia actuală în sfera cercetată, tendinţele actuale, problemele majore ale
domeniului, analiza critică şi concluziile semnificative pentru definirea conceptului
3
viitorului proiect rezultate în urma analizei experienţei naţionale şi celei mondiale de
proiectare la tema respectivă.
Pe baza acestei cercetări, se va realiza o analiză critică a reglementărilor urbanistice
pentru a justifica alegerea planului de situație și pentru a lua o decizie corectă cu
privire la subiectul proiectului (studiu urbanistic). Descrierea și specificarea tipului de
scheme incluse în studiu vor fi stabilite de către coordonatorul lucrării de absolvire sau
conducătorul stagiului de practică de documentare/cercetare în funcție de tema lucrării
de absolvire. Se recomandă abordarea unor situri urbane realiste și actualizate, iar
amplasamentele cu suprafețe foarte mari și temele de anvergură excesivă, care
depășesc complexitatea unui proiect de absolvire, ar trebui evitate. Atât profesorii
coordonatori, cât și studenții sunt responsabili pentru îndeplinirea acestor cerințe.
Capitolul analitic are rolul de a răspunde la întrebarea: “Ce s-a descoperit și ce
semnificație are acest lucru?”.
Capitolul 3. Cadrul aplicativ - Rezultatele cercetării (titlul va fi adaptat în funcție de
domeniul și tema aleasă), cuprinde una sau mai multe aplicații dezvoltate de autor,
care îndeplinesc obiectivele lucrării și constituie cea mai mare parte a tezei. Această
componentă aplicativă sau practică implică identificarea și formularea soluțiilor
generale cu aplicabilitate în raport cu problemele discutate în lucrare, inclusiv
definirea soluției arhitecturale și compoziționale (aspectul, culoarea, divizările),
descrierea planurilor (organizarea funcțională pe niveluri, explicația sistemului
constructiv ales). Acest capitol trebuie să evidențieze contribuția directă a autorului la
tema investigată și abilitatea sa de a aplica creativ cunoștințele teoretice dobândite.
Capitolul aplicativ are rolul de a răspunde la întrebarea: “Ce propune autorul?”.
Fiecare dintre aceste capitole se recomandă a fi finalizate cu concluzii. Fiecare capitol ar
trebui să reprezinte între 20-40% din întregul volum al lucrării.
10. În partea cu Concluzii se vor prezenta succint principalele rezultate obținute în cadrul
lucrării, putându-se face referire și la eventualele probleme nerezolvate și la sugestii privind
direcțiile potențiale de cercetare viitoare legate de subiectul studiat.
Se pot oferi evaluări cu privire la provocările întâmpinate în timpul cercetării și la
eventualele puncte slabe ale acesteia, care ar trebui evitate în viitor. De asemenea, se pot
sugera noi direcții de cercetare legate de subiectul respectiv.
În cadrul părţii cu Concluzii, se va include un paragraf distinct dedicat contribuției
personale, în care se vor menționa cele mai semnificative aspecte care au reprezentat
contribuția individuală la elaborarea lucrării. În cazul în care este relevant, se va adăuga și
un paragraf în care se vor evidenția contribuțiile originale, adică aspectele care reprezintă
inovații în contextul temei studiate.
11. Bibliografie. Referințele bibliografice și citările resurselor de informare sunt prezentate
conform standardului SM ISO 690:2012 “Informare și documentare. Reguli pentru
prezentarea referințelor bibliografice și citarea resurselor de informare”, care a fost aprobat
de către Institutul de Standardizare din Moldova.
4
12. Anexe (dacă este cazul). În anexe sunt adăugate informații care nu sunt imediat esențiale în
textul lucrării pentru înțelegerea sa sau care, dacă ar fi fost integrate în text, ar fi distras
atenția cititorului de la fluxul ideilor. Aici pot fi incluse diverse elemente precum hărți
geografice și ridicări topografice existente, scheme de zonare funcțională a teritoriului sau a
clădirilor (pe verticală/orizontală), desene tehnice, schițe, tabele și altele, în funcție de
cerințele lucrării de absolvire.
• numărul total de pagini nu trebuie să fie un obiectiv în sine, fiind stabilit de către student în
colaborare cu coordonatorul, în conformitate cu decizia departamentului Arhitectură, între
60÷80 pag.;
• documentul va fi tipărit pe format A4;
• disertație se va lega prin copertare, într-un singur exemplar;
• în cadrul disertației, capitolele și paragrafele vor fi numerotate, cu excepția capitolului cu
introducerea și a concluziilor.
6
Titlurile cărților, manualelor și revistelor menționate în bibliografie trebuie scrise cu litere
cursive în limba originală. Când sunt enumerate sursele în ordine alfabetică în lista bibliografică,
este necesar să se includă următoarele detalii:
• Pentru cărți și manuale, se va specifica: AUTOR (I). Titlu. Locul publicării: Editura, anul
publicării, paginaţia. Numărul standardizat (ISBN). Exemple:
1. JENCKS, C. The new paradigm in architecture. USA: Yale University Press, 2002. 288
р. ISBN 9780300095128.
2. NESTEROV, T.; GANGAL, B.; RÎBALCO, E. Centrul istoric al Chișinăului la
începutul secolului al XXI-lea. Repertoriul monumentelor de arhitectură. Chișinău:
ARC, 2010. 568 p. ISBN 978-9975-61-599-0.
3. OLEINIC, Svetlana; TRONCIU, Sergiu. Принципы функционального зонирования
общественных зданий. Методическое пособие. Chișinău: UTM, 2015, 41 p. ISBN
978-9975-45-362-2.
• Pentru referinţele la contribuţii ale autorului în publicaţii periodice, articole din reviste/ziare
se va folosi următoarea schemă generală: AUTOR (I). Titlul articolului. In: Titlul
publicaţiei seriale. Anul, volumul, numărul serialului, paginile unde este amplasată
lucrarea. Numărul standardizat (ISBN). Exemple:
1. NESTEROV, T. Arhitectura perioadei interbelice din Chișinău în căutarea identității
artistice. În: Identitățile Chișinăului. ed. a 3-a. Chișinău 1-2 octombrie 2015, Seria
IDN, Chișinău: Editura ARC, 2016. pp. 137-144. ISBN 978-9975-137-48-5.
2. OLEINIC, Svetlana. Stages of formation of architecture of Chisinau administrative
buildings. In: Journal of Engineering Science, Vol. XXVIII (1) 2021, Chişinău:
TEHNICA UTM, 2021. 143 p., pp. 91-99. ISSN 2587-3474.
3. ȘLAPAC, M. Arhitectura Chișinăului interbelic. În: Dialogica. 2020, nr. 3. Chișinău:
AȘМ, pp. 50-62. E-ISSN 1857-2537.
• Pentru literatura normativă, acte normative, acte legislative, regulamente și standarde se vor
indica: AUTOR (I) (dacă este cazul). Titlu. Loc apariţie: Editura, anul apariţiei. paginaţia
(dacă este cazul), etc., Numărul standardizat (ISBN) (dacă este cazul). Exemple:
1. INSTITUTUL NAŢIONAL DE STANDARDIZARE ŞI METROLOGIE. SM
ISO 690:2012. Informare şi documentare. Reguli pentru referinţe bibliografice şi
citări la resursele de informare. Aprobat: 2012-04-05. Nepubl. Localizare: INSM
(Chişinău).
2. Republica Moldova. Harta fizică. [1:400 000]. Chișinău: INGEOCAD, 2016. 1000
mm × 5000 mm. ISBN 9789975400879.
3. НОЙФЕРТ, Э. Строительное проектирование. Перевод с нем. Под ред. Эстрова
З. и Раевой Е. М.: Стройиздат, 1991. 391 с. ISBN 5-274-00236-6.
4. NCM C.01.03:2017. Proiectarea construcțiilor pentru instituții de învățământ
general. Norme de proiectare.
5. NCM C.01.04-2005. Clădiri administrative. Norme de proiectare.
• Pentru sursele electronice (Internet), se vor menţiona: AUTOR (I) (dacă este cazul). Titlu.
adresele de pagină web şi data accesării. În bibliografia, aceste referinţe trebuie să se
regăsească la sfârşitul listei. Exemple:
7
1. NESTEROV, T.; GANGAL, B.; RÎBALCO, E. Centrul Istoric al Chișinăului –
patrimoniul cultural al capitalei. Monumente de arhitectură în Centrul Istoric al
Chișinăului. [online]. [accesat 20.10.2022]. Disponibil:
http://www.monument.sit.md//
2. Planul strategic de dezvoltare social-economică al Chişinăului până în anul 2020.
[online]. Chiținău, 2005. [дата обращения 13.09.2023]. Доступно:
https://www.chisinau.md/
3. Legea nr. 835 RM din 17.05.1996 Privind principiile urbanismului şi amenajării
teritoriului. Disponibil:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120456&lang=ro
4. Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, аprobat prin Hotărîrea
Parlamentului nr. 1531-XII din 22 iunie 1993 [online]. În: Monitorul Oficial, nr. 15-17
din 02.02.2010. [citat 02.09.2018]. Disponibil: https://www.legis.md/