NIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM ŞI ARHITECTURĂ

DEPARTAMENT ARHITECTURĂ

DISERTAȚIE
STUDIU TEORETIC LA TEMA LICRĂRII DE ABSOLVIRE
Indicaţii metodice
pentru programul de studii 0731.1 Arhitectură

Chişinău
2023

0
 1. STRUCTURA ŞI VOLUMUL DISERTAȚIEI

Disertație demonstrează capacitatea studentului de a realiza o cercetare științifică și de o

prezenta într-un mod conceptual, evidențiind metodele utilizate și abilitatea de a formula concluzii
și recomandări. În aceast context, în disertație:
• se argumentează și evidențiază în mod concis și clar ideea principală și inovația
disertației;
• se detaliază metodele de cercetare aplicate în studiu;
• se prezintă rezultatele obținute în cadrul cercetării;
• se analizează interpretativ rezultatele cercetării;
• se formulează concluzii și oferă recomandări relevante în raport cu obiectivele stabilite.
Pentru a ilucida și a susține aceste aspecte, lucrarea trebuie să includă materiale ilustrative
precum scheme urbanistice și funcționale, grafice, diagrame, schițe și alte elemente care să ofere o
explicație clară și detaliată a conceptului tezei. Structura disertației este prezentată în Tabelul 1.1 și
va cuprinde următoarele părţi componente, în ordinea enunţată:
Tabelul 1.1. Structura şi volumul disertației
Nr. /pagini
Nr. Denumirea compartimentelor
Obligatoriu Opţional
Partea preliminară
1. 1Coperta 1 -
2. Pagina de titlu (Anexa 1) 1 -
3. Pagina de dedicaţii şi mulţumiri - 1
4. Declaraţia studentului 1 -
În limba română (Anexa 2) 1 -
În limba engleză sau franceză 1 -
5. Rezumatul
În limba rusă – în cazul redactării tezei în
1 -
limba rusă
6. Cuprins (Anexa 3) 1 -
7. Liste tabelelor, figurilor, abrevierilor, schemelor, graficelor,
- 1(fiecare)
diagramelor
Partea principală
8. Introducere 4-5 -
9. Capitolul 1. Cadrul teoretic 8-10 -
Capitolul 2. Cadrul analitic. Studiu
Conţinutul urbanistic. Conceptul şi noutatea ofertei de 15-20 -
tezei proiectare
Capitolul 3. Cadru aplicativ sau de proiect.
13-15 -
Rezultatele cercetării.
10. Concluzii 1-2 -
Partea complementară
11. Bibliografie 4-5 -
12. Anexe - ≥30

1
 2. CONȚINUTUL DISERTAȚIEI

Disertație va cuprinde următoarele părţi componente (în ordinea respectivă):

1. Coperta: Aceasta va conține sigla și denumirea universității, titlul tezei (și, dacă este cazul,
subtitlul), numele și prenumele autorului, grupa academică, informații despre coordonatorul
lucrării de absolvire (inclusiv numele, prenumele și titlul științific), precum și locul și anul în
care disertație este susținută. Coperta poate fi elaborată folosind tehnici artistice, inclusiv design
grafic și imagini relevante pentru tema disertației (la alegerea autorului).

2. Pagina de titlu va conţine următoarele informații (conform Anexei 1): denumirea actualizată al
ministerului; denumirea universității, facultății și a departamentului; avizul pentru admiterea la
susținere de către șeful departamentului (cu spațiu rezervat pentru semnătură); titlul tezei (și,
dacă este cazul, subtitlul); mențiunea Disertație pe tema lucrării de absolvire; numele și
prenumele autorului, grupa academică; informații despre coordonatorul lucrării de absolvire și
conducătorul stagiului de practică de documentare/cercetare (inclusiv numele, prenumele și
titlul științifico-didactic și științific); locul și anul în care disertație este susținută.

3. Pagina consacrată dedicațiilor și mulțumirilor (opțional), nu primește numerotare, însă este

inclusă în totalul paginilor.

4. Declarația studentului este pagina pe care studentul va scrie textul, semnând astfel
documentul:

Subsemnatul (a) declar pe proprie răspundere, că lucrarea de față

este rezultatul muncii mele, realizată pe baza propriilor cercetări și pe baza informațiilor
obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor etice, în note și în
bibliografie.
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă la nici o instituție de
învățământ superior în vederea obținerii titlului de Arhitect.
Semnătura autorului
Pagina nu se numerotează, dar intră în numărul total de pagini.

5. Rezumatul (Anexa 2) furnizează informații concentrate despre studiu și are rolul de a indexa
lucrarea. Prevăd următoarele detalii: numele și prenumele autorului, titlul disertației; structura
lucrării (numărul capitolelor disertației, numărul paginilor, numărul figurilor, tabelelor şi
numărul surselor bibliografice); cuvintele-cheie (până la 5 cuvinte, într-un rând separat). De
asemenea, sunt incluse: problematica studiului, scopul și obiectivele sau ipotezele, principalele
idei; metodele aplicate în cercetare; rezultatele concrete obținute; concluziile expuse în lucrare.
Textul rezumatului trebuie să conțină minim 300 și maxim 500 de cuvinte și trebuie redactat în
două limbi: limba română și o limbă de circulație internațională (engleză sau franceză).
Studenții care elaborează lucrarea în altă limbă decât cea română vor prezenta adnotarea în
limba originală, română și o limbă de circulație internațională. Aceste pagini nu se numerotează,
dar intră în numărul total de pagini.

2
6. Cuprinsul (Anexa 3) trebuie să reflecte cu precizie conținutul disertației, evidențiind clar
paginile la care se găsesc fiecare componentă a lucrării: introducerea; subcapitolele (titlurile
capitolelor și ale paragrafelor trebuie să fie concise, fără acronime neconsacrate și să descrie
subiectul în mod clar); concluziile; bibliografia; și anexele.
7. Lista tabelelor, Lista figurilor, graficelor, diagramelor și schemelor, Lista abrevierilor
(opțional), aceste pagini se includ în cuprins și întră în numărul total de pagini.
8. Introducerea propune să ofere cititorului/evaluatorului o perspectivă clară asupra conținutului
și obiectivelor lucrării. În această secțiune, vor fi prezentate succint următoarele aspecte:
• relevanța și importanța temei abordate;
• încadrarea lucrării într-un context tematic la nivel național și internațional;
• natura problemei analizate;
• scopul general al lucrării;
• obiectivele cercetării;
• metodologia de cercetare și justificarea metodelor de cercetare selectate;
• sumarul capitolelor disertației, cu accent pe investigațiile efectuate și importanța acestora
pentru atingerea scopului și a obiectivelor cercetării;
• structura lucrării – o prezentare concisă a capitolelor și a relațiilor dintre ele, inclusiv
eventualele limite ale studiului.
9. Conţinutul lucrării (partea principală a disertației) se referă la capitolele, paragrafele şi
subparagrafele care alcătuiesc lucrarea, fiind structurate într-o succesiune logică pentru a
preveni dislocarea fragmentelor de text nelegate între ele. Numărul de unități
(capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie să fie excesiv (de obicei, 3 capitole, dar, la cererea
coordonatorului/conducătorului, acest număr poate fi extins până la 5), iar împărţirea în unităţi
nu trebuie să fie deliberată, ci să reflecte în mod coerent conținutul temei abordate.
Pentru a asigura continuitatea și consecvența argumentelor, se poate adopta structura următoare:
Capitolul 1. Cadrul teoretic (titlul va fi adaptat în funcţie de domeniul şi tema aleasă)
explorează stadiul actual al cunoașterii, identificând aspectele esențiale necesare
pentru fundamentarea problemei abordate și soluțiilor propuse în lucrare. Acest
capitol cuprinde o analiză detaliată a literaturii de specialitate, a materialelor științifice
și a legislației relevante pentru tema lucrării de absolvire, cum ar fi cărți, articole,
monografii, brevete de invenție etc., publicate în țară și peste hotare, cu prioritate
pentru publicațiile din ultimii ani. Se acordă o atenție deosebită actualității temei și
relevanței acesteia pentru domeniul ales. În acest capitol, sunt formulate scopul și
obiectivele disertației.
În acest capitol, vor fi expuse modelele teoretice, metodele de cercetare utilizate și
criteriile adoptate, prezentate într-un mod sintetic și coeziv, reprezentând astfel baza
teoretică a lucrării. Aici se va explora întrebarea privind modul de investigare și
abordare – Cum s-a studiat problema?
Capitolul 2. Cadru analitic (titlul se modifică după domeniul şi tema aleasă) vor prezenta
situaţia actuală în sfera cercetată, tendinţele actuale, problemele majore ale
domeniului, analiza critică şi concluziile semnificative pentru definirea conceptului
3
 viitorului proiect rezultate în urma analizei experienţei naţionale şi celei mondiale de
proiectare la tema respectivă.
Pe baza acestei cercetări, se va realiza o analiză critică a reglementărilor urbanistice
pentru a justifica alegerea planului de situație și pentru a lua o decizie corectă cu
privire la subiectul proiectului (studiu urbanistic). Descrierea și specificarea tipului de
scheme incluse în studiu vor fi stabilite de către coordonatorul lucrării de absolvire sau
conducătorul stagiului de practică de documentare/cercetare în funcție de tema lucrării
de absolvire. Se recomandă abordarea unor situri urbane realiste și actualizate, iar
amplasamentele cu suprafețe foarte mari și temele de anvergură excesivă, care
depășesc complexitatea unui proiect de absolvire, ar trebui evitate. Atât profesorii
coordonatori, cât și studenții sunt responsabili pentru îndeplinirea acestor cerințe.
Capitolul analitic are rolul de a răspunde la întrebarea: “Ce s-a descoperit și ce
semnificație are acest lucru?”.
Capitolul 3. Cadrul aplicativ - Rezultatele cercetării (titlul va fi adaptat în funcție de
domeniul și tema aleasă), cuprinde una sau mai multe aplicații dezvoltate de autor,
care îndeplinesc obiectivele lucrării și constituie cea mai mare parte a tezei. Această
componentă aplicativă sau practică implică identificarea și formularea soluțiilor
generale cu aplicabilitate în raport cu problemele discutate în lucrare, inclusiv
definirea soluției arhitecturale și compoziționale (aspectul, culoarea, divizările),
descrierea planurilor (organizarea funcțională pe niveluri, explicația sistemului
constructiv ales). Acest capitol trebuie să evidențieze contribuția directă a autorului la
tema investigată și abilitatea sa de a aplica creativ cunoștințele teoretice dobândite.
Capitolul aplicativ are rolul de a răspunde la întrebarea: “Ce propune autorul?”.
Fiecare dintre aceste capitole se recomandă a fi finalizate cu concluzii. Fiecare capitol ar
trebui să reprezinte între 20-40% din întregul volum al lucrării.
10. În partea cu Concluzii se vor prezenta succint principalele rezultate obținute în cadrul
lucrării, putându-se face referire și la eventualele probleme nerezolvate și la sugestii privind
direcțiile potențiale de cercetare viitoare legate de subiectul studiat.
Se pot oferi evaluări cu privire la provocările întâmpinate în timpul cercetării și la
eventualele puncte slabe ale acesteia, care ar trebui evitate în viitor. De asemenea, se pot
sugera noi direcții de cercetare legate de subiectul respectiv.
În cadrul părţii cu Concluzii, se va include un paragraf distinct dedicat contribuției
personale, în care se vor menționa cele mai semnificative aspecte care au reprezentat
contribuția individuală la elaborarea lucrării. În cazul în care este relevant, se va adăuga și
un paragraf în care se vor evidenția contribuțiile originale, adică aspectele care reprezintă
inovații în contextul temei studiate.
11. Bibliografie. Referințele bibliografice și citările resurselor de informare sunt prezentate
conform standardului SM ISO 690:2012 “Informare și documentare. Reguli pentru
prezentarea referințelor bibliografice și citarea resurselor de informare”, care a fost aprobat
de către Institutul de Standardizare din Moldova.

4
 12. Anexe (dacă este cazul). În anexe sunt adăugate informații care nu sunt imediat esențiale în
textul lucrării pentru înțelegerea sa sau care, dacă ar fi fost integrate în text, ar fi distras
atenția cititorului de la fluxul ideilor. Aici pot fi incluse diverse elemente precum hărți
geografice și ridicări topografice existente, scheme de zonare funcțională a teritoriului sau a
clădirilor (pe verticală/orizontală), desene tehnice, schițe, tabele și altele, în funcție de
cerințele lucrării de absolvire.

3. REGULI DE REDACTARE A DISERTAȚIEI

3.1. Exigențe de redactare.
Pentru a fi reprezentative în condițiile universității, se recomandă aplicarea unor reguli
generale de redactare a tuturor lucrărilor, prezentate mai jos:
• disertație se redactează în limba română, engleză, franceză sau rusă;

• numărul total de pagini nu trebuie să fie un obiectiv în sine, fiind stabilit de către student în
colaborare cu coordonatorul, în conformitate cu decizia departamentului Arhitectură, între
60÷80 pag.;
• documentul va fi tipărit pe format A4;
• disertație se va lega prin copertare, într-un singur exemplar;
• în cadrul disertației, capitolele și paragrafele vor fi numerotate, cu excepția capitolului cu
introducerea și a concluziilor.

3.2. Recomandări stilistice și exigențe etice:

• Teza va fi scrisă în stil impersonal (nu se va utiliza persoana I-a).
• Se va folosi un limbaj simplu și clar. Informațiile vor fi comunicate într-o manieră directă și
inteligibilă, într-o structurare logică și coerentă.
• Lucrarea trebuie să reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice utilizate vor fi
menționate în lista bibliografică și la acestea vor fi făcute referințe în text. Contribuțiile de
sprijin din partea altor persoane sau instituții vor fi menționate la Pagina de dedicații și
mulțumiri.
• Plagiatul reprezintă un act contrar conduitei academice. Prin plagiat se înțelege utilizarea
ideilor sau cuvintelor unei alte persoane, fără menționarea sursei. Reprezintă plagiat și
preluarea fără citare a figurilor, tabelelor și schemelor.
• Studentul, în calitate de autor, este singura persoană responsabilă pentru exactitatea și
veridicitatea tuturor rezultatelor obținute în lucrare. În același timp, este responsabil și de
respectarea legislației cu privire la drepturile de autor și la alte drepturi conexe care pot fi
încălcateîn procesul de elaborare a lucrării.

3.3. Recomandări de redactatre tehnică:

• Disertație să se redacteze cu caractere Times New Roman, 12 pt, la1,5 linii;
• Titlurile capitolelor vor fi scrise cu caractere mai mari – font TNR, 13-14 puncte, Bold,
aliniere centrală (Center), numerotare cu cifre arabe – 1; titlurile paragrafelor: font TNR, 12
puncte, Bold, aliniere la stânga (Left justified), numerotare – 1.1; titlurile ulterioare: font
TNR, 12 puncte, Bold, aliniere la stânga (Left justified), numerotare – 1.1.1, 1.1.1.1, nu se
vor utiliza cuvintele „Capitol”, „Paragraf”, fiecare capitol va începe de pe pagină nouă;
5
 • În cadrul paragrafelor textul va fi aliniat între marginile din stânga și dreapta (Justify); primul
rând al fiecărui paragraf va avea un alineat de 1,25 cm;
• Denumirile figurilor, pozelor, schemelor se scriu sub acestea (centrate) fiind numerotate;
• Denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora, fiind aliniate la dreapta și numerotate, textul
în tabel va fi cu font TNR, 11 pt, spațiere între rânduri – 1 linie;
• Ecuațiile/formulele vor fi centrate, iar numerotarea acestora se va plasa la sfârșitul rândului;
• Toate formulele (ecuațiile), tabelele și elementele grafice (figuri, poze, scheme) vor fi
numerotate în ordine crescătoare pentru fiecare capitol: prima cifră va indica numărul
capitolului, iar a doua – numărul de ordine al elementului în respectivul capitol;
• Anexele trebuie să fie menționate în textul disertației și se prezintă în ordine crescătoare (de
exemplu, Anexa 1, Anexa 2 sau Anexa A, Anexa B etc.), fiecare anexă începe din pagină
nouă și are un titlu, enunțat sub inscripția Anexa, centrat;
• Formulele, tabelele și figurile din anexe, dacă sunt mai mult de una, se numerotează, luând
în considerare numărul anexei, de exemplu, Figura A1.3 sau Figura B3 (figura 3 din Anexa
1(B); (A2.1 sau A1) – formula 1 din Anexa 2 (A) etc., în cazul când anexa conține o singură
figură sau un singur tabel, denumirea anexei respective poate să coincidă cu denumirea
tabelului sau a figurii;
• Paginația lucrării va fi realizată jos, la mijloc, fără punct;
• Pentru figurile, formulele, fragmentele de text sau tabelele preluate din literatura de
specialitate în format electronic (copiere, scanare), este obligatoriu să se facă referință la
literatura de specialitate folosită, în locul în care apar în lucrare.

4. CONDIŢII PRIVIND BIBLIOGRAFIA

Standardul național SM ISO 690:2012 Informare şi documentare. Reguli pentru prezentarea
referințelor bibliografice și citarea resurselor de informare oferă flexibilitate în alegerea modului
de citare a referințelor bibliografice. Lista cu referințe bibliografice trebuie să includă cel puțin 50
de titluri, care pot consta în cărți și monografii, lucrări prezentate la conferințe specializate, articole
din reviste științifice, teze de doctorat, rapoarte publice, standarde, norme în construcții, ghiduri de
utilizare, surse web, rapoarte interne, arhive, dosare etc.
4.1. Cerințe generale
Studentul va face citări în mod corect pentru toate sursele utilizate, inclusiv pentru
materialele grafice: figuri, tabele, ilustraţii, diagrame, etc., preluate din alte publicaţii. Toate sursele
bibliografice citate în lucrare trebuie să se regăsească în lista bibliografică finală. Fiecare referinţă
din bibliografie va fi numerotată şi va începe din alineat, fiind prezentată în următoarea ordine
consecutivă:
• literatura de bază: cărţi, manuale, articole, comunicări la manifestări ştiinţifice, note de curs,
etc. (din domenuiu: urbanism, proiectarea clădirilor de locuit şi publice, design, construcţii
arhitectonice etc.);
• literatura normativă: acte normative, acte legislative, regulamente, normative, standarde,
indicaţii, culegeri, anexe, tarife unificate etc.;
• webografie: adrese de pagini web, site-uri etc.

6
 Titlurile cărților, manualelor și revistelor menționate în bibliografie trebuie scrise cu litere
cursive în limba originală. Când sunt enumerate sursele în ordine alfabetică în lista bibliografică,
este necesar să se includă următoarele detalii:
• Pentru cărți și manuale, se va specifica: AUTOR (I). Titlu. Locul publicării: Editura, anul
publicării, paginaţia. Numărul standardizat (ISBN). Exemple:
1. JENCKS, C. The new paradigm in architecture. USA: Yale University Press, 2002. 288
р. ISBN 9780300095128.
2. NESTEROV, T.; GANGAL, B.; RÎBALCO, E. Centrul istoric al Chișinăului la
începutul secolului al XXI-lea. Repertoriul monumentelor de arhitectură. Chișinău:
ARC, 2010. 568 p. ISBN 978-9975-61-599-0.
3. OLEINIC, Svetlana; TRONCIU, Sergiu. Принципы функционального зонирования
общественных зданий. Методическое пособие. Chișinău: UTM, 2015, 41 p. ISBN
978-9975-45-362-2.
• Pentru referinţele la contribuţii ale autorului în publicaţii periodice, articole din reviste/ziare
se va folosi următoarea schemă generală: AUTOR (I). Titlul articolului. In: Titlul
publicaţiei seriale. Anul, volumul, numărul serialului, paginile unde este amplasată
lucrarea. Numărul standardizat (ISBN). Exemple:
1. NESTEROV, T. Arhitectura perioadei interbelice din Chișinău în căutarea identității
artistice. În: Identitățile Chișinăului. ed. a 3-a. Chișinău 1-2 octombrie 2015, Seria
IDN, Chișinău: Editura ARC, 2016. pp. 137-144. ISBN 978-9975-137-48-5.
2. OLEINIC, Svetlana. Stages of formation of architecture of Chisinau administrative
buildings. In: Journal of Engineering Science, Vol. XXVIII (1) 2021, Chişinău:
TEHNICA UTM, 2021. 143 p., pp. 91-99. ISSN 2587-3474.
3. ȘLAPAC, M. Arhitectura Chișinăului interbelic. În: Dialogica. 2020, nr. 3. Chișinău:
AȘМ, pp. 50-62. E-ISSN 1857-2537.
• Pentru literatura normativă, acte normative, acte legislative, regulamente și standarde se vor
indica: AUTOR (I) (dacă este cazul). Titlu. Loc apariţie: Editura, anul apariţiei. paginaţia
(dacă este cazul), etc., Numărul standardizat (ISBN) (dacă este cazul). Exemple:
1. INSTITUTUL NAŢIONAL DE STANDARDIZARE ŞI METROLOGIE. SM
ISO 690:2012. Informare şi documentare. Reguli pentru referinţe bibliografice şi
citări la resursele de informare. Aprobat: 2012-04-05. Nepubl. Localizare: INSM
(Chişinău).
2. Republica Moldova. Harta fizică. [1:400 000]. Chișinău: INGEOCAD, 2016. 1000
mm × 5000 mm. ISBN 9789975400879.
3. НОЙФЕРТ, Э. Строительное проектирование. Перевод с нем. Под ред. Эстрова
З. и Раевой Е. М.: Стройиздат, 1991. 391 с. ISBN 5-274-00236-6.
4. NCM C.01.03:2017. Proiectarea construcțiilor pentru instituții de învățământ
general. Norme de proiectare.
5. NCM C.01.04-2005. Clădiri administrative. Norme de proiectare.
• Pentru sursele electronice (Internet), se vor menţiona: AUTOR (I) (dacă este cazul). Titlu.
adresele de pagină web şi data accesării. În bibliografia, aceste referinţe trebuie să se
regăsească la sfârşitul listei. Exemple:
7
 1. NESTEROV, T.; GANGAL, B.; RÎBALCO, E. Centrul Istoric al Chișinăului –
patrimoniul cultural al capitalei. Monumente de arhitectură în Centrul Istoric al
Chișinăului. [online]. [accesat 20.10.2022]. Disponibil:
http://www.monument.sit.md//
2. Planul strategic de dezvoltare social-economică al Chişinăului până în anul 2020.
[online]. Chiținău, 2005. [дата обращения 13.09.2023]. Доступно:
https://www.chisinau.md/
3. Legea nr. 835 RM din 17.05.1996 Privind principiile urbanismului şi amenajării
teritoriului. Disponibil:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=120456&lang=ro
4. Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, аprobat prin Hotărîrea
Parlamentului nr. 1531-XII din 22 iunie 1993 [online]. În: Monitorul Oficial, nr. 15-17
din 02.02.2010. [citat 02.09.2018]. Disponibil: https://www.legis.md/

4.2. Cerinţe faţă de modul de ordonare a listelor alfabetice de referinţe

Listele alfabetice de referinţe trebuie ordonate conform principiilor prezentate în

următoarele puncte, bazându-se pe primul element al referinţei:
• lucrările proprii ale unui autor precedă orice document, citat de el/ea;
• înregistrare cu un singur autor precedă înregistrări cu doi sau mai mulţi autori cu acelaşi nume
iniţial;
• multiple înregistrări ale unui singur autor sunt aranjate cronologic, în ordine crescătoare;
înregistrările cu mai mulţi autori, primul autor fiind unul şi acelaşi, pot fi aranjate în ordine
cronologică după înregistrările primului autor, în scopul corespunderii citărilor din sursa de
informare care conţin numele primului autor, urmat de “et al.” după dată; autorii colectivi
(cum ar fi instituţii) sunt ordonaţi alfabetic, după primul cuvânt semnificativ al numelui.

4.3. Regulile privind referinţe bibliografice în text

1. Referinţele bibliografice sunt prezentate într-o succesiune numerică, corespunzătoare ordinii

citărilor lor în text, sau în ordinea alfabetică a primului element.
2. Citarea, forma scurtă a referinţei inserată în text între paranteze pătrate, permite identificarea
publicaţiei din care s-a extras citatul sau ideea comentată etc. şi indicarea localizării în
cadrul publicaţiei sursă.
3. Numerele, prezentate sub forma de indici între paranteze pătrate, înserate în text, trimit la
document în ordinea în care ele sunt citate pentru prima dată. Citările următoare primesc
acelaşi număr ca şi prima citare. Dacă sunt citate numai anumite părţi ale unui document,
după numărul respectiv poate fi dată şi paginaţia, de exemplu [8, p. 231].
4. In cazul în care lista referinţelor bibliografice este în ordinea alfabetică a primului element şi
ea cuprinde mai multe documente ale aceluiaşi autor, diferenţierea dintre ele se face prin
introducerea unor elemente suplimentare (anul de publicare, ediţia etc.), dacă autorul are mai
multe lucrări apărute în acelaşi an, se mai adaugă o literă (a, b, c etc.), diferenţierea se face
atât în lista de referinţe bibliografice, cât şi în citare pentru a asigura corespondenţa exactă
între citare şi referinţă. De exemplu, AUBREY (1973a).
8