Demetra și Ceres în Mitologia Greacă și Romană

Demetra în Mitologia Greacă:

Demetra este o zeiță importantă în mitologia greacă, venerată ca fiind
protectoarea recoltei, agriculturii și fertilității pământului. Ea este fiica
lui Cronos și Rheei și sora lui Zeus, Poseidon și Hades. Demetra este, de
asemenea, cunoscută pentru rolul său în ciclul anual al sezoanelor,
asociat strâns cu fertilitatea pământului.
Ceres în Mitologia Romană:
Ceres este echivalentul roman al zeiței Demetra, preluând aceleași
caracteristici.. În Roma antică, cultul Ceres era vital pentru viața
agricolă și socială. Festivalurile precum cerealia erau dedicate acestei
zeițe și implicau ceremonii elaborate și ritualuri menite să asigure
fertilitatea solului.
Cultul lui Ceres a avut o influență semnificativă în societatea romană,
iar templele și sanctuarele dedicate acestei zeițe erau locuri de adunare și
venerare. Simbolurile lui Ceres includ spice de grâu și coșuri de recoltă,
reprezentând legătura sa strânsă cu agricultura și prosperitatea.
Mituri associate cu ea:
În mitologia greacă, Cronos l-a răsturnat pe tatăl său Uranus și a domnit împreună cu soția sa
Rhea. Temându-se de o profeție că unul dintre copiii săi îl va răsturna, Cronos i-a înghițit la
naștere, inclusiv pe Demetra. S-a născut Zeus, care mai târziu l-a păcălit pe Cronos ca să-și
elibereze frații.
Demetra avea o fică, Persefona. Persefona îl respinge pe Hades și este
răpită de el. Demetra a provocat foamete în întreaga lume. Zeus a
intervenit, facilitând întoarcerea lui Persephone, dar ea trebuia să petreacă
jumătate din fiecare an în lumea subterană, explicând astfel schimbările de
anotimpuri.
Sirenele erau cunoscute pentru că ademeneau marinarii la soarta lor cu
cântece. Prieteni inițial ai Persefonei, ei nu au reușit să o protejeze de
Hades, înfuriind-o pe Demetera. Ca răzbunare, Demetra a transformat
sirenele în monștrii.
Triptolemus, fiul regelui Celeus care a fost îngrijit de Demetra în timpul
căutării Persefonei. Demetra l-a învățat agricultura, iar mai târziu el a
călătorit prin lume pe un car înaripat, răspândind cunoștințe agricole.

Demetera, în căutarea Persefonei, a vizitat-o pe Misme în Attica. Ca un

gest amabil, Misme i-a oferit kykeon (era o băutură Grecească antică
făcută în principal din apă și orz). Demetera, extrem de însetată, a băut
repede. Ascalabus, fiul lui Misme, a râs de ea și a cerut mai mult kykeon. Demetera, enervată, a
stropit picăturile rămase pe el, transformându-l pe Ascalabus într-o șopârlă.
Regele Lyncus al Scythiei a devenit invidios pe Triptolemus pentru misiunea sa de a răspândi
cunoștințele agricole. Lyncus a încercat să îl omoare, dar Demetera a intervenit și l-a transformat
pe Lyncus într-un râs.
Poseidon, zeul mării, a încercat să-i câștige iubirea zeiței recoltelor. Ea s-a transformat în iapă,
dar Poseidon a descoperit și s-a transformat și el în armăsar, forțând-o să se împerecheze cu el.
Furioasă, Demetra s-a retras, provocând foametea. După ce și-a spălat mânia, a născut o fiică,
Desponia, și un cal vorbitor, Arion.
Erysichthon, regele Tesaliei, taie un stejar sacru al zeiței Demetera. Demetera cheamă zeița
foametei, Limos, care intră în stomacul lui Erysichthon, făcându-l să fie mereu înfometat.
Disperat, el vinde totul pentru hrană. Cu toate acestea, foamea lui nu poate fi potolită și se
intensifică cu cât mai mult mănâncă. În cele din urmă, Erysichthon începe să mănânce propria sa
carne, și moare.
Relația de iubire a Demeterei cu Iasion, fiul lui Zeus, l-a înfuriat pe Zeus. Suspectând legătura
lor, Zeus l-a ucis pe Iasion cu un fulger. Demetera a născut doi fii gemeni, Plutos, zeul bogăției,
și Philomelus, o zeitate minoră asociată cu creșterea animalelor.
Ceres în astronomie
Planeta pitică Ceres este cel mai mare
obiect din centura de asteroizi dintre Marte
și Jupiter. A fost prima membră a centurii
de asteroizi descoperită când Giuseppe
Piazzi care a observat-o în 1801. Piazzi a
decis să-i dea numele de Ceres
Ferdinandea. Curând, au fost descoperite
tot mai multe obiecte similare în 1850, ceea
ce a dus la clasificarea ca asteroid. Numele
a fost apoi schimbat în Ceres, după zeița
romană a recoltei și iubirii materne. Ceres a
devenit prima planetă pitică care a fost
vizitată de o sondă spațială.
În concluzie, este dezvăluită legătura complexă dintre mitologia greacă și romană, reprezentată
de zeița Demetra, și descoperirea planetei pitice Ceres din centura de asteroizi. Această
conexiune adâncă dintre trecutul mitologic și explorarea spațială contemporană subliniază modul
în care cunoștințele umane evoluează, dar și cum miturile antice continuă să aibă impact în
lumea modernă.